revolutia industrial a in marea britanie

8/6/2019 Revolutia Industrial A in Marea Britanie

1/4

AIn

cu secolul alMarea Britanie aprintr-o transformare

devenind dintr-ofeudalii centratii pe

o fortii in erace lua na~tere.

O O viziune idealizata a vie1ii intr-o filatura.In realitate, necesitatea men1inerii umidita1iicrescute implica inchiderea etan~a a u~ilor ~iferestrelor. Aerul imbacsit ~i umed a cauzatdiferite boli ~i deforma1ii.

modul de viat:I al muncitorilor. Productia demasa a insemnat ieftinirea textilelor, cu impactdramatic asupra ridustriei. Lana usesecel maiimportant produs de export al Marii Britanii;acum insa bumbacul ca~tigase eren, profit.1ndde cererea imensa de imbracaminte u~oara ~iracoroasa necesara n zonele toride ale Africii~i Asiei. in sudul districtului Lancashire s-auinmultit filaturile mohorate ale ora~elor bum-bacului. Manchaster ~i Liverpool deveniserainstarite datorita comertului cu bumbac, iarvanzarile in strainatate aduceau venituriimense Angliei -reprezent.1nd la un momentdat jumatate diri exportul tarii.

Marea Britanie era deja o putere ma-ritima $i comerciala importanta,dar majori-tatea populatiyi traia 1nca din agricultura.fierului, se desfa$urau la o scararedusa iar Londra era singuruI ora$ cure. De-a IunguI secolelor schim-de Ienta, incat ramanea aproapeMajoritatea oamenilor considerauviata lor face parte dintr-o ordine tradition-ca $i nu realizau ca sub ochii lor Iua

Schimbari revolu1ionareperioada din istoria Angliei este cu- ."revolutie industriala", cu toate catransformare a implicat progrese indiferite; multe dintre ele nu aveau

comun cu procesele industriale, dareconorniei, produ-e revolutionare. O serie de inventiidescoperiri au transformat producerea tex-$i prelucrarea metalelor 1n industrii recu-Noi surse de energieales motoruI cu aburi -au fost valorifi-Exploatarea carbunilor a fost "combustibi-iar cre$terea numaruluia asigurat forta de munca necesarao pia:ta pentru bunurile produse de industrie.O revolutie rapida a mijloacelor de trans-ondus la scaderea costurilor de trans-

inventata de ]ethro Tullprintre cele mai eficiente

agricole noi create, fi ind multdecat semanatul manual.

Un explorator din secolul al XVII'-Iea,~i asistentii lui, marcilnd noi ingrodiri,importind terenul in unitoti compacte,mai u~or de cultivat (dreapta).

'5""ou~5ue~"1:.!2~aJ

177

port a materiilor prime ~i produselor finite; deasemenea, "revolutia agriculturii" a pus cap~tfricii de foamete ~i a devenit posibil~sustinerea unei populatii in cre~tere.Modific~ri spectaculoase u avut lac in pro-duqia de textile, datoritil unor noi t\tilaje. "Su-veica zburntoare" a lui John Kay (1733) a f~cutpracesul de tesere rnai rapid, iar "spinningjenny" (1767), roata de tors creatil de JamesHargreaves,a 1:mbun~tiltit rocesul de tors.Acestor inventii le-au urmat sistemul luiArkwright (1769) de mentinere a umiditatii inprocesul de fabricatie; n actionare se foloseaucali, apa, sau forta aburilor. Mzboiul de tesutelectric inventat de Edmund Cartwright (1785)a dezvoltat pracesul de tesere.in curand producerea textilelor, o activitatedomestic~, de mici proportli pftn~ atunci (oa-menii teseau ~i torceau in casele lor), a fostconcentratil n mari fabrici, modificftnd radical


2/4

REVOLUTIA INDUSTRIALA IN MAREA BRITANIE

O La mij!ocu! seco-!u!ui a! XIX-!ea,majoritaea !ucrato-ri!or de textile aufost nevoi,i sa!ucreze n fabrici.O Miner la mina decarbuni Middleton,langa Leeds, in 1814.O Calduraschimbarii. Muncitoriproducand gaz dehuila, combustibil inindustrie ~i pentru ailumina ora~ele MariiBritanii.

00 Calea ferata Liverpaal-Manchester, in1831. A fast data in falasin'a in 1829, la 4ani dupa linia Stacktan-Darlingtan. A urmat aadevarata febra a investi,iilar in canstruc,iade cai ferate.

178


3/4

C Exploatarea zaca-mintelor de carbune~i apari,ia industrieigrele au impulsionatdezvoltarea sistemu-lui de transport dinMarea Britanie.Canalul Ducelui deBridgewater (1759-1763) intre minelesale de carbune ~iManchester a inju-mata,it pre,ulcarbunelui. O altaforma de transport aaparut o data cu pri-mele cai ferate, careau redus sim,itortimpul calatoriei;daca in 1750 drumulde la Edinburgh laLondra dura 12 zile,in 1830 aceea~i dis-tan'a era parcursa cutrenul in 45 de ore.O Ora~ul Barrow-in-Furness, dinLancashire, unuldintre noile ora~eindustria le dinMarea Britanie.

de oprlre la acest nivel. Cei care munceau infabrlci s-au mutat la ora$, motiv pentru carepopulatia Londrei a crescut brusc, de la juma-tate de rnilion la aproape trei milioane, iarora$e pana atunci insignifiante ca Manchester,Liverpool, Glasgow $i Birmingham aveaufiecare o populatie de cateva sute de mii delocuitorl. La mijlocul secolului al XIX-lea,jumatate din populatia Marli Brltanii locuia inora$e sau marl a$ezarl urbane.

cre~terenu ar fi pus la dispozitia fabricilor can-titatea irnens~ de fol1~ de munc~ necesar;l.Cre~tereapopulatiei pare s~ fi lnceput Inanii 1740,dup~ obtinerea unor recolte bogate.Cre~tereaa fost cu promptitudine sustinuta decre~tereaproductiei de hran~ ~i de o econo-mie In continu~ dezvoltare. La lnceputul aces-tei cre~teri populatia Marii Britanii nu atinsese6 milioane, In 1851 cifra s-a ridicat la 21 demilioane ~i rata de cre~tere nu d~dea semne

$i alimentarea motoarelor cuactionau utilaje de produqie, fuma-vapoare $i locomotive. Populatia In cre$tereIn 1798 William Murdock au a ilumina lucrarile$i Watt din Soho. in 1815, Glasgowcu gaz de huil~.Din fericire, Marea Britanie dispunea debogate depozite carbonifere In apro-de fier. De la InceputulVIII-lea, motoarele cu aburi eraua pompa apa din mine, daralte inovatii. S~parea z~camintelor

$i Intreaga structura a civilizatieia secolului al XIX-lea se baza pe

Canale, ~osele ~i c3i feratesta a c~ilor de comunicatie f~cea$i scump transportul bunurilor; pan~ InXVIII-lea drumurile erau atat de rele,se prefera transportul m~rfurilor grele peIntroducerea taxelor pentru drumuri arezultat Intretinerea mai bun~ a c~ilorlate; tehnicile de constructie au foste de Ack 'Metcalfe, ThomasJohn Macadam $i alti constructori.O importanta deosebita a avut-o construireacu canalul Bridgewateruit de James Brindley pentru ale Ducelui de Bridgewater deimediatpretului c~rbunelui In Manchester (ala jum~tate) $i a aratat avantajele folosiriiru transportul m~rfurilor grele,a canalelor".Aceasta "manie" a durat pan~ In 1830, cindcanale a Marii Britanii era mai dez-de drumuri. Dar perioada dea canalelor a fost scurt;l, deoarece aces-

au intrat In competitie cu locomotivele cuexperimente initiale, realizate dethick $i altii, prima cale feratade la Stockton la Darlington -a fostIn functiune In 1825. Inginerul care a con-George Stephenson, a realizat $i fai-heta", cea mai performanta locomo-a circulat pe linia construita ulteriorla Liverpoolla Manchester.in 1850, erau nu mai putin de 10000 km dede cale ferat~, folosite pentru transportulde m~rfuri, la viteze de neimagi-Un alt triumf al epocii motorului cu aburiconstituit dotarea vapoarelor cu motoare;vasul canadian Royal William a f~cutic~ cu ajutorul unuicu aburi.

Oameni si oraseionant~ a Marii BriUnii $i uria$ulimperiu colonial i-au oferit piete de desfa-reate peste hotare $i mijloacele de aaproviziona cu marfuri. Revolutia industrialafi fost mult mai lent~ dac~ populatia aflat~ In

179


4/4

REVOLUTIA INDUSTRIALA IN MAREA BRITANIE

O Imagine a uneimahalale din Landra,in 1878. Dataritamigra1iei in masaspre ara~e, mii decase au fast canstru-ite in graba pentru aadapasti muncitariidin fabrici.O O paginadintr-un raport din1842, cu privire lacondi~iile de muncadin mine. Copiii eraufoarte utili, deoareceputeau sa impingacarucioarele incarca-te prin galeriile mur-dare ~i prea joasepentru un adult. Deasemenea, muncalor era ieftina.O Familii de mineriluandu-~i o bineme-ritata pauza dupamunca istovitoare.

incercarea de a cre~te eficienta ~i prafitu-rile in agricultur~ a dus la delirnitarea ~i can-salidarea rnicilar ferme. Acest praces dura desecale, dar a cunascut apageul dup~ 1760. Aavut la baz~ schirnburile de p~rnant, curnp~-rarea lar sau evacuarea t~ranilar ~i din acestrnativ a avut irnpartante cansecinte saciale.Micii ferrnieri ~i t~ranii erau inl~turati deun nau tip de ferrnieri, iar ingr~direaterenurilar carnune ~i a celar necultivate ainsernnat un adev~rat dezastru pentru t~raniis~raci, a c~rar supravietuire depindea desearide cultivarea sau p~~unatul liber. ingrndireaterenurilar ~i rnecanizareaau dus la sc~dereacererii de rnunc~ ~i, in tirnp, surplusul depapulatie a p~rnsit p~rnantul pentru a se al~-tura rnuncitarilar din fabrici. Viata rural~ seschirnbasepentru tatdeauna.

Atelierul mondialLa mijl6cul secalului al XIX-Iea devenise clarc~ revalutia industrial~ pravacase schirnb~rirnajare ~i transfarmaseMarea Britanie in "ate-lierul intregii lurnii". Acest statut a fast cele-brat in 1851 prin Marea Expazitie arganizata,in Hyde Park, intr-a canstructie de metal ~isticl~ nurnita Palatul de cristal -un adev~ratsirnbal al puterii industriale al acestei natiuni.Cre~terea standardului de

via~ain pafida prablernelar cauzate nitial de indus-trializare -venituri rnici, cartiere mizere, ara~einsalubre, paluate, peisaje nnegrite de funin-gine -pe termen lung, standardul de viat~ erain cantinu~ cre~tere.Direct sau ndirect, lurneaara~elar ~i fabricilar a generat schirnb~ri pra-gresiste,de la c~l~tariile cu trenul ~i ilurninatulelectric la inv~t~rnantul public ~i dernacratie.pan~ la sfar~itul epacii victariene, supre-rnatia Marii Britanii era cancurata de dau~rnari puteri industriale ce se dezvaltau vertigi-nas: Germania ~i SUA; cu taate acestea,MareaBritanie ~i-a rnentinut puterea ~i prasperitatea~i in secalul al XX-lea. Periaada de cre~tereecanarnic~, sacial~ ~i palitic~ declan~at~ derevalutia industrial~ din secalul al XVIII-lea acantinuat ~i, de la un anurnit punct, nu a rnaifast cale de intaarcere.

mantate. Acest sistem a fost inlocuit cu rotatiaculturilor in a~a el incat pamantul era cultivatfara a-~i epuiza potentialul; un astfel de ciclu afost introdus in Norfolk de Lordul Townshed"Nap" ~i consta in rotatia a patru tipuri deplante (grau, napi turce~ti,napi suedezi, rifoi).Cultivarea napilor ~i a sfeclei furajere eraimportanta, aceste radacinoase fiind folositepentru hranirea animalelor de crescatorie intimpul iemii -pana atunci animalele erauomorate in octombrie pentru a nu suferi defoame. in consecin1;;'I, amea ~i laptele audevenit disponibile tot timpul. anului.Printre proprietarii de pamant "inovatori"se numara Jethro Tull; el a promovat folosireasapaligii ~i a inventat o semanatoare, renun-tandu-se a impra~tierea manuala a semintelordeasupra pamantului; Robert Bakewell a pusbazele cre~terii ~tiintifice a bovinelor ~iovinelor .

Ar fi fost imposibil sa se hraneasca o po-de cateva milioane care locuia ~i lucranu era O abundenta de resursehrana, ca urmare a inovatiilor revolutiei

Practicarea agriculturiiagricola, ca ~i cea industriala, a fostschimbari, cea mai impor-fiind abandonarea cultivarii ciclice, careca prin rotatie, In fiecare an, O trei-cultivate sa fie lasate nelnsa-

180

revolutia industrial a in marea britanie

Documents