revoluția de eliberare naționala a transilvaniei. unirea (1914 - 1918)

revoluţia de eliberare

naţională a

transilvanieiunirea

(1914 - 1918)

istoria adevărată

de

elie bufnea

16

elie bufnea

REVOLUŢIA DE ELIBERARE NAŢIONALĂ A TRANSILVANIEI

Unirea (1914 -1918)

Revoluţia Viitoare nu se mai poate mărgini a voi ca românii să fie l iberi….ea nu se va mărgini a cere libertatea dinlăuntru, care e peste putinţă a dobândi fără libertatea de afară, l ibertatea de supt domnirea străină, ci va cere unitate şi l ibertate naţională…Ziua izbândiri i, ziua dreptăţii se apropie, în care se vor ridica popoarele ca să măture rămăşiţa tiranilor de pe faţa pământului. Atunci vă veţi ridica şi voi toţi ca unul şi veţi începe lupta naţională, lupta mântuirei.

NicolaeBălcescu,Mersulrevoluţieiînistoriaromânilor

Paris,16septembrie,1850.

PROLEGOMENE

Majoritateacapitoleloracesteilucrările-amtrăitvulcanicşile-amscriscuentuziasmultinereţii,făuritîntainagândurilorşielanuluicopilăriei,petrecută, fărădascălişi îndrumători, într-omodestă casă ţărănească din ŢaraMoţilor. Ca să nu greşesc,le-amdiscutatlatimpcuprieteniimeimaivârstnici,participanţişieilaacestcapitoldeistorie,revoluţiadeeliberarenaţionalăaTransilvaniei.Le-amdiscutatcuVictorDeleu,IonVescan,Sev-erBocu,PompiliuNistor,VasileStoica,PetreNemoianu,VoicuNiţescu,MihailGuiu,AlexeHenegariu,ConstantinBucşanşicuOctavianGoga, alături de carem-amgăsit în anii ceimai greiaivieţi isale-1914-1918, -aniimarilor revoluţiişiaicelormaimaristrăduinţeşisacrificiiromâneşti. Revoluţia de eliberare naţională a Transilvaniei a fosto uriaşă frământare de mase, o revărsare torenţială de valuripopulare,careauruptdigurilesecularealeîmpărăţieihabsbur-gilor. Puterea maselor populare s-a afirmat întotdeauna prin

17

“revoluţia de eliberare naţională a transilvaniei. unirea (1914 - 1918)”

valurile de sentimente materializate, nu prin înfăptuiri le careindividualizeazăşidelimiteazăgeneraţii le.Dealtfelgeneraţii lesuntasemeneavalurilormării.Întocmaicumnupoţidespărţiunval de celălalt val, tot aşanupoţi despărţi o generaţiedealtăgeneraţie.Darasemeneavalurilor care reliefează la suprafaţăputeriledinadâncurialemării,generaţii le - însuşindu-şi formasensibil ităţi i speciale a epocii în care şi-au făurit conştiinţa şiidealurile, - reliefează şi ele pe suprafaţa oceanului naţiunei,potenţialele de viaţă şi capitolele de istorie naţională. Maselepopulare, depăşind sfera restrânsă a generaţii lor, reprezintă realitateavieaacestuiocean,făuritordeistorie. Istoriaoscriuîntotdeaunaceimaitari.Omaiscriuuneorişiceicare,maimultsaumaipuţin,auparticipat la făurireaei,îndemnaţideoputeremistică,sintezalorsufletească,împletitădin moşteniri atavice de credinţă, de curaj, de îndelungărăbdare, dragoste de libertate şi din conştiinţa unor drepturiziditeîntaineleintuiţieivii,zămislităînfocarulmoralalloculuişicondiţi i lorsocialeîncareşi-aupetrecutcopilăriaşit inereţea. Num-a preocupat niciodată să înţeleg cum s-a cristali-zat înconştiinţameaşia tovarăşilormeidincopilărie,ceimaimulţi analfabeţi, cum s-a cristalizat în masele populare, sen-sulşiputereamorală,potenţialuldeviaţăanoţiuneideromân,simţindu-iascuţişuldecoasă,oridecâteori,căruţa, încărcatăcucercurişicuciubere,intrascârţăindînTurdasauînAiud. -Giii lairmadrumului,gii i i… Şicalultepurta,dupăbucate,încăruţacucovilt ir,pânădincolodegraniţaTransilvaniei,pestemunţi,fărăcacinevasăteîntrebe:undeteduci?Parcăşicalulsimţeacătreceprinunaşiaceiaşiţarăromânească. Treceai însăograniţăartif icială, însemnatăcusteaguristrăineşicusentinele,graniţauneimariîmpărăţii, învechităînrele, în fărădelegişicrimeşidecare tedespărţeaişi reveneailaeacuaceiaşiurăneîmpăcată.Şitotuşişieum-amnăscutînArcadia, în ţara idealăadragosteidefrate!Şieum-amnăscutîn ţara moţilor, într-un val de băştinaşi, generoşi întotdeaunacufericirea,cusângeleşicuviaţa lor,pentrufăurireadreptăţiisocialeşiauneiţăriatuturorromânilor! DacăRomâniavecheadatîn1916-1918pentruaceastăţară a visurilor unui mileniu nu numai viaţa celor mai buni fi iai ei, ci şi bunăstarea gospodărească a tuturor cetăţenilor,

18

elie bufnea

punând încumpănă însăşiexistenţaeicastat, -maselepopu-lare din Transilvania, împinse de instituţia vie a dragostei deneam, - răscumpărând aceste sacrificii, - au împletit şi ele,timpdepatruani,cusângeşicujertfedevieţi,cununaunităţi inaţionale şi idealul dreptăţii sociale, aşa cummodestiameaatrăitpotenţialeledeviaţăromâneascăînfăţişateaici. Lupteleşisacrificii leacestormasepentruunire,dincolode hotareleTransilvaniei, în trei continente, au dus la victoriestrăduinţelevalurilordemucenicişideeroi,care,veacuride-arândul,auluptatşiaucăzutpentruunitateanaţională. Unireaproclamată la1Decembrie1918 laAlba Iulianus-a înfăptuit numai prin volbura naţională, de spontaneitateentuziastă,dedouăluni,dinTransilvania,caurmareaprăbuşiri iputeriimilitareaustro-ungaro-germană.Destrămareamonarhieia fost rezultatul luptei popoarelor asuprite pentru libertatealor naţională şi socială, luptă care în cei patru ani de războimondial, dincolo de hotarele împărăţiei, a luat la cehoslovaci,la români şi la iugoslavi caracterul unor revoluţii de eliberarenaţională.Procesulistoricromâno-ungaro-habsburgic,desbătutîn faze sângeroase, în aceşti patru ani, pe toate câmpurile debătaie,şiînfaţaîntregiiomeniri,s-aîncheiatînmodnecesarşiproceduraljuridic,cuhotărâreadelaAlbaIulia. Hotărârea aceasta a fost rezultatul credinţei fanaticeîn imperativulexistenţeinaţiunei, - pentrumaselepopularedeesenţăde-adreptuldivină,-credinţacarele-aîndemnatsăof-ereneamuluişi istorieinaţionale,cugenerozitateşicuentuzi-asm,jertfavieţi i.

TRANSILVANIA

1. Ţara şi oamenii

,,Cât vom trăi, pământul nostru nu-l dăm!”DuceleMenumorutînsecolulX

cătrenăvălitoriiunguri,dupăAnonimus:GestaHungarorum.

Transilvania, unitatea geografică, situată în colţul derăsărit al arcului Carpaţilor, întregită ca provincie istorică

19


românească cu ţinutul bănăţean, cuCrişana şiMaramureş, seîntindespreapuspeosuprafaţăde102000Km2,pânădincolodedepresiuneapanonicăşidemunţiiBanatului.Ea reprezintă43%dinsuprafaţaRomâniei.(29) Partea din colţul Carpaţilor, - inima Daciei, de undepleacă, asemenea sângelui din inima fi inţelor vii, toate apelecare dau viaţă, rod şi bogăţie pământului românesc, - de oriundea fost privită, de la apus saude la răsărit, de lamiazăzisau de la miazănoapte, a fost văzută ca ţară înconjurată depădurişiis-aspus,,ţaradedincolodepăduri”,transsilva.Ger-maniiaunumit-o„ţaracelorşaptecetăţii”,-Siebenburgen,-delaceleşaptescaunedejudecată,cuadministraţiesăseascădinpărţi leSibiului,undecolonişti işaşiauconstruitburgurii-cetăţi.Ungurii i-auspus,,ţaraîmpădurită”-Erdely,Ardealul. Din totceeace iscusitulmeşteralUniversului, -Natura-acreatpeariaEuropei,Transilvaniaestecelmaiminunatcolţde rai. Coamele pitoreşti şi încâlcite ale Carpaţilor şi valurileîmpădurite de pământ şi cremene ale Munţilor Apuseni, alePoianaRuscăi şimunţilor Banatului, în care zeii şi-au ascunscomorile, încercuiesc ca nişte metereze de cetate şi poartăpe umerii lor de titani, grădina de livezi şi dealuri, de şesuriîntinseşidecâmpiiondulate,podişultransilvan.Peicipeacolopovârnişurilerepezişi-aulepădatcojoaceledepădurişilasăsăse vadă în stâncile argintii răni adânci şi întunecate, pe undeoamenii iscoditori scot dinmăduvamunţilor, demii de ani, cadintr-o visterie fără fund, comorile de aur, argint, aramă, fier,cărbune,sare,chihlimbar,gazenaturaleşiacumşiuraniu. Aşchiiledebazalt aleDetunatei cântăcaniştebuzedeclopot veşnicia dragostei, simbolizată de văpaia inimii unuipui de uriaş, aprinsă să lumineze calea zânei fermecătoare, -doamnacodrilor. În mijlocul cununii de munţi, încercuită de culmi do-moale şi de brâuri de păduri, semândresc livezile cu bogăţiapoamelor şi a grânelor.Pe şesurile cu ierburi înalte, ca-n poi-enele pădurilor, brăzdate de râuri şi de vâlcele, cu apele lim-pezicalacrima,sburdămulţimeacirezilordevite,scuturându-şitălăngile. Turmele de oi îşi poartă bogăţia de lână şi de laptepe câmpii, pe la poalelemunţilor şi până sus pe vârfuri. Varastăruiescleneşeînpăşuneacrudădepelângăvăilerăcoritoare,încarepăstrăvii,-f lorijucăuşeînoglindaapelor,-asigurăpes-

20

elie bufnea

cuitbogat.Pemalurilerâuriloraşteaptăpânătoamnatârziusăsecoacă lanuriledegrâuşideporumb, tremurându-şiaurul înrazeleunuisoarecucălduraîntotdeaunadomoală. De pe dealuri şi coline bogăţia ciorchinilor de struguriîndeamnă la o viaţă veselă şi fără de grij i, tot aşa ca pe vre-mea geţilor şi a dacilor. Izvoare de ape minerale, dătătoarede sănătate, întregescmarile daruri ale naturei, toate laolaltăasigurând un trai îmbelşugat. Şi totuşi, neamul de baştină, -românul, - a duso viaţăde trudă şi de luptă să-şi apere fi inţafizicăşipământul,râvnitşipustiitdeneamuristrăine. Păşuneafragedăl-aîndemnat,păstorindu-şioileşivitele,să străbată munţii pe cărări înguste, pe unde abia pătrundecalulşicălăreţul,-nupentrurefugiu,cipentruizvoarelelordebogăţieşicetăţideapărareaanimalelor împotrivastihii lorna-turiişiajafuluineamurilorbarbare.Aşaseface,căpecolineledomoalecâteocrampădescândură,numaiatâtdemarecâtsăcuprindăsomnul ciobanului şi-a ciobăniţei, înfruntădeveacurişi arşiţa verii şi viforniţa Bobotezii. Stă ţuguiată lângă staululoilor ca un acoperiş de colibă-jucărie, aşezată acolo parcă decândlumea,s-ascundăocomoară. Din creierul munţilor, de pe colinele ondulate şi de peşesuri, străbate,peste formelepitoreşti aleTransilvaniei, caoadieredefarmec,împletităcufoşnetulizvoarelorşicufreamătulpădurilordebradşidestejar,armoniatulnicelor,atălăngilorşiafluierelor,-imnulmilenarînchinatsufletuluiromânesc. Transilvania, leagănul naţiunei române, este depozitulancestral al tuturor tradiţi i lor acestui suflet. Românii nu s-auîncuscritcupământulTransilvanieiprinniciunfeldemigraţiuni.Decânds-aupomenitaciaufostşiaciaurămas.Ein-autradiţi idetriburicălătoareşinicidiplomeregaledecolonizare.Actelelorstrămoşeştidestarecivilă,scrisepemarmuraalbăînlimbaîmpăratuluiTraian,suntîngropatedevitejiavremurilorpretutin-deni în pământul Daciei Felix. Din când în când fierul plugu-lui le scoate la iveală ca pietre de temelie ale conştiinţei lorromâneşti. Legătura cu pământul Transilvaniei au simţit-o în-totdeaunaorganică,întocmaicaaceeaastejarilorşiabrazilor,curădăcinileînfipteînadâncuri.Ausimţitîntotdeaunainstinctivcă sunt înfipţi şi ei acolo, cu picioarele şi cu inima, din moşistrămoşi, aşa cume înfipt vârfulMunteluiMare înmijloculAr-dealului.Defiecaremonumentanaturiieprinsăolegendăcare

21


leagăadevărultrudeişiaistorieilordefiecarecolţişordeţară.Veacuride-arânduls-auafirmatcuhotărâredârză.Înfruntecuducii,cucnejiişivoevozii,aleşidintreceimaibuniailor,şi-auapăratcomoaraetnicăîndărătnicişicufuriaînfricoşatăcucareursulîşiapărăpuii.S-aufăcutadeseaghem,caunariciuuriaş,să treacăpesteei toatevrăjmăşiileşivrăjmăşiileau trecut,casă vină altele. În acest colţ de rai furtunatic se găsesc toatelegile de formare a vieţi i româneşti, izvoarele străvechi aletradiţieişitemeiurileînchegării lorcaneamnou,caromâni. Despărţiţ i veacuri de-a rândul prin graniţe polit ice arbi-trare,impusedevitregiaoamenilor,eireprezintătotuşinaţiuneacea mai unitară şi cea mai omogenă, ca unitate şi omogeni-tategeograficăaTransilvaniei.Volburaneamurilornomandeşistrăduinţeledesufocaresufleteascăatuturorstăpâniri lorstrăinei-auapropiat şi le-au făurit aceeaşi l imbăşi credinţă, aceleaşiobiceiurişitradiţi işiacelaşicaracter.Timpdeaproapedouămiide ani l i s-a dospit individualitatea etnică în acest colţ al fur-tunilordelaporţi leEuropei.Şicucâtafostmaivrăjmaşă,maiapăsătoare şi mai crudă urgia neamurilor străine, înscăunatevremelnic,caniştestihii învetrele româneşti,cuatâtmaimults-a adâncit în conştiinţa lor ideea de neam românesc şi indi-vidualitateaetnicăs-aconturatşis-adiferenţiat,faţădetoţive-cinii,moştenindu-sedingeneraţieîngeneraţie,totmaicuratăşimaiînzestrată. Popoarele nomade, zmulse de la vetrele lor de dorinţade-a trăi mai uşor, jefuind, au fost atrase de Europa debunăstarea creată cetăţenilor de împărăţia romană. Luminacivil izaţiei Romei se vedea din depărtări strălucind ca fulge-rile roşii care lumineazăsearamarginileorizontului.De-atunciTransilvania, prin armătura ei de munţi, a fost şi a rămas ce-tateaderezistentăaromânismului.Adevenit„leagănulcarei-aocrotit copilăria,şcoalacare i-a făuritneamulşi farmeculcarei-asusţinutviaţa”(N.Titulescu),darşistupul-matcădincarearoitneamulromânesc,covârşindprinnumărpopoarelenomadeşipecolonişti istrăini,stabiliţ ipepământulDaciei.

*** Năvăliri le barbare au găsit în Transilvania un poporl iniştit de păstori, cumodul de traimoştenit de la geto-daci şide la romani. Îşi păşteauoile şi bogăţia deanimale pe întrea-

22

elie bufnea

ga arie aDaciei şi le păstoreau departe spre apus, în câmpiaDunării,-,,păşuneapăstorilorromâni”-şisprerăsăritînparteademiazănoapteaMăriiNegre. Noii sosiţi au trecut toţi mai departe, numai slavii auzăbovit alături de vetrele româneşti, grupându-se şi ei cu vre-mea,maiînspreinimaEuropei. Ungurii, grupând şapte semiţii de triburi, alungaţi dinaşezarealordinsudulRusieieuropene-Atelkuz-depecenegi,sosiţiînveaculalIX-leaşiopriţiîndrumullorspreapusdenea-murile germanice, s-au aşezat în câmpia dunăreană a Panon-iei.Erao regiunecaresemănacupodişurile tunguze-mongoledin răsăritul Asiei, de unde plecaseră strămoşii lor. Urmărindbogăţii lepăstorilor români,aupătrunsde laapusspre răsărit,prinregiuneaSălajuluideastăzişipevaleaMureşului,înTran-silvania,înlăturândautoritateapatriarhalăaducilorromâni.Aşas-auînscăunatlanoicaporuncitorisilnicişiauînlesnitaşezareaînrăsăritulTransilvanieiamărunteiseminţiiasăcuilor,deorig-ine nomadă necunoscută, - poate una din cele şapte, poate orămăşiţăaavarilor,-săaperepasurilecarpatineîmpotrivaaltornăvălitori.IstoriaTransilvaniein-areţinutniciodatăoasemeneaapărare. Susţinerile unor istorici săcui, că neamul lor ar fi orămăşiţăahunilorluiAtila,alecărortradiţi ile-arfimoştenit,nusuntsprij initedeniciodovadă.Îmbrăţişaţimaitârziudeguver-nelemagnaţilor unguri de laBudapesta, caentitatede interesstatisticmaghiar, vorbind un dialect unguresc, s-au identificatcuintereseleputeriicentralealestatuluiungar.

*** Înfricoşaţidenăvăliri ledinrăsărit,regiiUngarieiaucol-onizat în veacurile XII-XIII, în ţinutul Sibiului, al Braşovului şialBistriţei,pesaşi,chemaţidinFlandra,dinregiuneaRinuluişidinSaxonia,aşezându-ipepământurileajunseîncondiţi i lefeu-dalismului,înproprietateaCoroaneiregale,stăpânitedefaptşimuncitede români.Aşaaupătruns în inimaDaciei, cuaşezărisporadice,colonişti isăcui-ungurişişaşii.Mai târziu, împreunăcumarii latifundiari,sfetniciaiCoroanei,s-auorganizatîmpot-rivaromânilor, înUniuneacelor treinaţiuniprivilegiate,–UnioTriumNaţionum. Avenitapoinăvalaturcilor.Dinrespectulcele-afostim-pusdedomniiMoldoveişiaiMuntenieişidevoevodulromânIoan

23


Huniade, şi-au arogat asupra Transilvaniei numai o suzerani-tate polit ică liberală. Sub această suzeranitate îngăduitoare,a stat Transilvania independentă timp de peste 150 de ani, -de la1526,cândUngariaa fost transformată înpaşalâc,pânăla 1688, când consilierii principelui ardelean Mihail Appafi auînchinat-oîmpăratuluihabsburg. Cu multă justif icare a spus cronicarul ungur Cserey,că Transilvania a schimbat atunci jugul de lemn al turcilor cuacela de fier al habsburgilor.Timpde250deani s-amenţinutacest jug prin silnicie şi crime, prin viclenie şi minciună, prinjaf şi fărădelege, - împăratul habsburgpredându-l, în sistemulpolit icaldualismului,magnaţilorunguri,carel-auperfecţionat,făcându-l instrument barbar de strangulare a conştiinţeibăştinaşilorromâni.

*** Organizaţia de stat aTransilvaniei cunoaşte astfel, po-trivit legilor sale fundamentaleşi tradiţi i lor istorice,patruperi-oadeconstituţionaledeosebite. Ceamai veche şi de lungă durată a fost a voivodatuluiautonom, - cea dintâi organizaţie de stat românească. Dupăoprireanăvăliri lorungureştispreapus,beliduciiunguri,stabiliţ icucetelelorînPanonia,şi-auîndreptatincursiunilespreMora-via slovacilor şi spre Transilvania voivozilor români. Situaţiade voivodat autonom i-a fost respectată şi sub suzeranitatearegilorUngariei, suzeranitate instituită în preajma anului 1176şimenţinutătimpde350deani,pânălacatastrofadelaMohaci(1526). Vremedepeste150deania trăit,dupăMohaciadouaperioadă, aceea a principatului independent, cu autonomiedeplină,uzurpatădeîmpăratulhabsburgla1688. Mare principat sub habsburgi, şi-a păstrat în aceastăa treia perioadă autonomia şi organizarea tradiţională pânăla 1865, când magnaţii unguri, pripăşiţi în Transilvania castăpânitori de latifundii, în condiţi i le feudalismului, au alipit-oUngariei,împotrivamareimajorităţiapopulaţiei. Înperioadavoievodatuluiluptadeapărarearomâniloraavutcaractersocial.S-auapăratcaoameni,cufurciledefierîm-potrivajafuluipopoarelornomade.Dupătrecereasubsuzerani-tatearegilorUngariei,s-auridicatadesea,cu furie înfricoşată,

24

elie bufnea

împotriva nobilimii hrăpăreţe, ca români. Pământul lor a ajunsînproprietateafuncţionarilorcoroaneiregalecabunurifeudale,iarei,legaţideglie,audevenitiobagi.Stăpânulpământuluis-astrăduit săcuprindămaimult decâtnedreptateaşi violenţa i-oputeauasigura. Ceicare trăiaupepământulpecareregelenu-ldăruisesfetnicilor, - pământul crăiesc, fundus regius – erau oamenil iberi, înmăsura în care puteau să-şi apere această libertate,situaţie prelungită şi sub Habsburgi. Se cunosc neînţelegeriledintrecomunaRăşinarişioraşulSibiu,soluţionatedeîmpăratulIosif al II-lea, care a scris saşilor, în hotărârea pe care adat-o: „Voi v-aţi îndepărtat mult de natura şi de constituţi i lepământului crăiesc şi de privilegii le dăruite bunilor locuitori aiaceluia, câtă vreme aţi crezut că locuitorii comunei Răşinaritrebuiescsupuşilataxeşiprestaţiunidiferiteşicaurmare,trebu-iesclăsaţiînstaredeiobagi.Deoareceînsănaturapământuluicrăiescîndreptăţestepelocuitoriiaceluiasănurecunoascăpenimenidomndepământ înafarădeprincipe […]amsocotitcădeliberatul vostru trebuie amendat şi comunaRăşinari trebuieabsolvitădeoricestăpânire”.(18) Asemenea înscrisuri împărăteşti au făcut pe români săcreadă în spiritul de dreptate al împăratului.A crezutHoria, acrezutAvramIancu,AndreiŞagunaşimareamasăaoamenilorl iberi de pe pământul crăiesc. Împăratul era un supraom. Înînchipuirea maselor populare tronul lui era luminat de adevărşidedreptate,dedreptateapecarenuogăseau laniciunaltstăpânitor.Şidreptateaeracuatâtmaistăruitor reclamată,cucât în conştiinţa tuturora stăruia luminată moştenirea atavică,- ideea căTransilvania e ţară românească,mai ales că lumeacolonişti lor,caoamenidepripas,lavorbeaînlimbalor,înl imbapământului. Învăţatul sas, Ştefan Ludvig Roth, arăta la 1848,cândmagnaţii unguri să străduiau să impună Transilvaniei calimbăoficială,l imbaungurească,mareleadevăr,zămislitvremede18secole: „Înzadarsecăznescdomniide ladietadinClujsădeaTransilvanieiol imbăoficialăatuturora.Amavut-oîntot-deauna….nuesteniciol imbăgermană,niciceamaghiară.Estelimbaromână,pecareoştiutoţi,fărăsăofiînvăţat”. Asemenea adevăruri istorice au întărit ideea naţională,coborând preocupările româneşti în păturile largi ale poporu-

25


lui şi făcând ca problema drepturilor naţionale nesocotite, sădevinăocomoară,râvnitădeîntregulcorpalnaţiunei,comoarăatradiţieişiasufletuluinaţional.Pentrucucerireaeis-auvărsatlacrimişisângeşi istorianaţionalăatrăitnenumăratetragedii,pânăladesăvârşitarăscumpărareamarilorstrăduinţeşijertfe,prinunireatuturorromânilor. Conştiinţa unităţi i de neam şi năzuinţele instinctive deapropiereşidecontopireamareifamili ideromâni,autransfor-matCarpaţiiîntr-unlanţmagneticdelegăturăîntrefraţi,aseme-neauneiuriaşeputeridegravitaţiunefizică,desăvârşităvremedeoptsprezecesecole.Ceeaceunsociologaustriacafirma laînceputulsecoluluiXX,cuprivirelaviitorulromânismului,eraolegedeevoluţiepolit ică,împotrivacăreianuexistaumărimicuvalenţemaicuprinzătoare:„OrivoratrageromâniidinMonarhiepefraţii lor laei,oriceidinţararomâneascăîivoratrage laeipe cei dinMonarhie”. (36) O axiomă alături de care nu existănicioaltăprobabilitate. Dealtfel,ideeadeneamromânescşideorigineromanăa trăit latentă, din vremuri imemoriale, în conştiinţa maselorpopularedinTransilvania, înainteca învăţaţiisă fiarătat,căorevelaţie istorică,originea românilor.MihaiViteazul, intrând înAlbaIulia,s-aîntemeiatpeacestadevăr.Origineadaco-romanăapopulaţieidinTransilvania,Muntenia,şiMoldova,a justif icatacţiuneamarelui domnitor, care a făcut din orăşelulAlba Iuliaaltarulneamuluişisimbolulafirmaţiunilornaţionaleşialunităţi ipolit ice. ÎnfăptuirealuiMihaiViteazuls-apopularizatcaoperăderealism polit ic. Unitatea etnică a celor trei provincii, - Transil-vania,Muntenia,Moldova,-constatatăşideoameniideşti inţă,s-a impuscaelementdeterminantal refaceriiDaciei.Astfel, însecolulXVII,principeletransilvanGavrilBethlen,aîncercatsăîntregeascăceletreiprovinciidaco-romane,visându-seregealDaciei. Împăratul habsburg şi sultanul au zădărnicit realizareaproiectului.NiciplanulîmpărăteseiEcaterinaaII-a,de-arefaceDaciacastat tampon întreRusia,AustriaşiTurcia,cu intenţiade a oferi coroana regatului daco-roman unui favorit, n-a avutsorţi de izbândă. Mândria moşteniri lor străvechi daco-romaneşi recunoaşterea împăratului că românii sunt cei mai vechi şimainumeroşi locuitoriaiTransilvaniei, (69)descendenţiaRo-mei,-poateşisângeroasarevoluţiealuiHoria,careaînvede-

92

elie bufnea

3. Voluntarii transilvăneni şi bucovineni în armataRomâniei

„Numeroşi cetăţeni, atât din România de atunci cât şi din Transilvania şi Bucovina, aflate sub stăpânirea impe-riului habsburgic, s-au înrolat voluntari, cerând să li-se dea

posibil itatea de a lupta pentru cauza întregiri i ţării…Unitatea naţională a fost rezultatul maselor populare din toate colţurile

ţării, opera întregului popor român.”N.Ceauşescu,Ojumătatedesecol

delamareaepopeenaţionalăaMărăşeştilor.

La27august1916celpuţin30000detineridinTransilva-niaşiBucovina,-uniiaflaţiînRomânia,alţi irefugiaţiîn„ţară”,în doi ani de război, prin vămile tăinuite ale Carpaţilor, - in-trândvoluntariînarmataRomânieis-auangajatînfaţaistoriei,cuentuziasmuldelirantalbiruinţei,sămoarăpentrueliberareaTransilvanieişiBucovinei.Prinvoluntariatullor,armataromânăreprezentaounitatemilitarănaţionalăa tuturor românilor.EraexpresiaceamaiimpresionantăaconştiinţeiluptătoareaTran-silvaniei. Înlăuntrul jertfelor de sânge ale României, voluntariiau justif icat principiul moral, că sufletul unei naţiuni este maitaredecâtoţelultunurilor. RăzboiulRomânieieraunrăzboidenecesitatenaţională,impusdelegilededezvoltarepolitică,socialăşiistoricăanaţiunei,acceptatdeconştiinţaromânilordepretutindeni.Eraunrăzboidefacturămoralănouă,expresieasolidarităţi inaţionaleatutu-rorromânilorşiaspirituluirevoluţionardesforţăriconstructive.Acest spirit năzuia spre formele desăvârşite de viaţă socialăşi polit ică unitară a neamului, agitând entuziasmul delirant almulţimilorşifăcându-lesăseducălamoartecuoînsufleţirepecarenuacunoscut-oniciunaltrăzboidinistorianaţională.Nuaavutnimicdincaracteristicilerăzboaielordeapărareafi inţeiromâneşti împotrivaturcilor,arăzboiuluide independenţă,sauaceluidepacificareaţărilorbalcanice.Puţinepopoareaufostpuse de destinul lor istoric în faţa unui asemenea examen deconştiinţă colectivă şi individuală, ca întreaga naţiune românăîn august 1916, însufleţind-o să smulgă din puterea celormai

93


mari forţeale lumiidinaceeavreme,dreptul la ,,l ibertateadinafară”,laviaţapolit icăunitară. Camomentmilitar,războiulRomânieiafostdeterminatdesituaţiageograficăaţăriişiimpuscaacţiunedeinterdependenţăa puterilor alături de care România a intrat în război. Cei doianideneutralitateaureprezentatostaredeagitaţierăzboinicănecunoscutăîncăînistorianaţională. S-au încopciat în mod organic în etica acestui război,întregulcicluderevoluţiialTransilvaniei,formatdinviforniţeşiuragane sângeroase, care a ţesut conştiinţa românilor de pre-tutindeni cu firul roşu al spiritului revoluţionar, totmai luminatşimaiarzătorpentruînfăptuireaunităţi inaţionale. Demersurile stăruitoare ale luiOctavianGoga şi VasileLucacidinprimăvaralui1915deadeterminaguvernulromânsăaprobeorganizarea,încadrularmateiromâne,auneidiviziidevoluntari transilvănenişibucovinenidinmiilede refugiaţi, le-apus capăt refuzului categoric al acestuia, comunicat prin IonI. Duca, ministrul instrucţiunei publice, care, ca cel mai tânărdintremembriiguvernului,păstraprinOctavianGoga,oarecarecontactcurefugiaţiidinTransilvaniaşiBucovina. S-a arătat transilvănenilor că problemaorganizării uneidivizii de voluntari, foarte importantă din punct de vedere alTransilvaniei, ar crea guvernului mari dificultăţi diplomatice,maiales faţădeagitaţia cucaracter revoluţionara refugiaţilorîmpotriva monarhiei austro-ungare. S-a ordonat însă Coman-damentelormilitareşişcolilordeofiţeriactivi,săînsumeze,caelevicutermenredus,sauînşcoliledeofiţeriderezervă,petoţirefugiaţii cu studii corespunzătoare, fără să justif ice cetăţeniaromână.Ceicareaudorit să-şi facăserviciulmilitar în termenau fost primiţi în armată. În urma acestor aranjamente,mareamasăatineretului transilvăneanşibucovineanafostabsorbitădearmată.Afostomăsurăcucaracterdeasistenţăsocialăprinarmată şi de reducere a agitaţiei războinice, care se accen-tua înopiniapublicăprin refugiaţi.Toţiaceşti t inerişi-au făcutdatoria de sânge, ca ostaşi a armatei române. În august 1916numărulacestoraînsumaunefectivde20.000devoluntari.Laacestefectivseadaugănumărulcelorînrolaţiînprimelezilederăzboi şi al refugiaţilor din toamna anului 1916, însumând petoatăarmata15.000denoiostaşi-voluntari. Regimentul 78 Brăila, 11 Siret-Galaţi şi 80 infanterie

94

elie bufnea

Bucureşti, încadrate cu mari efective de transilvăneni au fostdecimate la Turtucaia. S-a reţinut eroismul soldatului voluntarIon Roşculeţ din Săcelele Braşovului, care a salvat drapelulregimentului80infanterie,trecândcuelDunăreaînot. Au căzut acolo tânărul ziarist Mircea Rusu Şirianu, delagraniţadevestaTransilvaniei, cel care scrisesecartea „Laquestion de Transylvanie” fiul lui Ioan Rusu Şirianu, redac-tor laTribuna de laSibiu şiArad, colaborator al revistei ViaţaRomâneascădelaIaşi,NicolaeRoşculeţ,GeorgePopa,TiberiuNistor, George Caba, cunoscuţi din activitatea lor publicisticăşi intelectuală şi mulţi păstori-mărgineni, meseriaşi, ţărani şistudenţi, originari din Transilvania. Tot acolo ar fi urmat săcadă, poate şi Octavian Goga, voluntar în regimentul 80 in-fanterie, împreună cu fratele său Eugen Goga, dacă ministrulde război nu ar fi ordonat la stăruinţa lui Barbu Delavranceaşi aministrului instrucţiunei publice, I.G.Duca, să fie condus,,manumilitari”laBucureşti. OctavianGoga,cântăreţuldreptăţii şialavântuluieroicalTransilvaniei,poetulîntregiri inaţionale,desfăşuraseceamaiimpetuoasăagitaţiepentruintrareaRomânieiînrăzboiulîmpot-rivaAustro-Ungariei. Pe urma înflăcăratelor sale discursuri laîntruniri lepublicedinoraşeleţării,NicolaeFilipescuapreciacăideearăzboiuluidevenise,datorităluiGoga,oputeremisticăşiromânii vor trece Carpaţii cu entuziasm delirant. Publicând înfebruarie1916,cuoarecaredezamăgire,volumul„Cântecefărăţară”,protestîmpotrivaneutralităţi i,OctavianGogaeraconvinscăvatrebuisămoarăînrăzboi,caAlexandruPetőfi la1849:

“Aşteaptă,maiaşteaptăoclipă,sejoacăhoramorţiiîncă,Şiuraganulcareîngrabăazipaceazărilorofrânge,

Maipoatetrecepelaminesă-mischimbelacrimile-nsînge,Cubraţdeflăcărisămăsmulgădintr-oprăpastieadâncă”…

Nicolae Filipescu, impresionat de răspunsul dat deOc-tavian Goga lui Petőfi la poezia „În suflet simt o teamă cums-aşterne”,i-adăruitsabiasadeofiţer.Gestulacestaalfostuluiministrude război, i-a întărit aceastăconvingereşi l-ahotărâtpentru gestul suprem pentru jertfa supremă, pe care o cerusetineretuluiromânesc,caunimperativnaţional. “După ce am agitat timp de un an şi jumătate toatăţara românească să libereze Transilvania, într-un război cusiguranţă foarte greu, datoriameaeste sămor între cei dintâi

138

elie bufnea

ale umanismului”.Dotat cu pătrunzător spirit de observaţie, elavăzutatunciînlumeapolit icădelaPetrograd,unhaos,iarînRusia o furtună socială care se ridica zguduitoare, cu puterileunei adevărate stihii.N-agăsit nici un creier care săcuprindăşi să înţeleagă, când şi unde se vor opri tulburile valuri so-ciale, sbuciumate de curente divergente. Kerenski şi oameniirevoluţiei l-au apărat asemenea păpuşilor ajunse în mâinileunor copii îndărătnici, care îşi schimbă părerile dintr-un mo-ment într-altul. Furtuna nu-şi găsise încă firul albiei sociale şisedesfăşuracuviolenţăşimaiprofundă.S-aînapoiatlaIaşicuaprobarealuiKerenski,carecunoşteamanifestuldelaDarniţa,dispunândeliberareaa30000prizonieriderăzboiromâni,pen-truîncadrareacorpului.Efectivulsemaidiscutaseşicuocaziaviziteidin ianuarie1917aprinţuluimoştenitorşiaprimuluimi-nistru Ion I. C. Brătianu la Petrograd. S-a refuzat înrolarea a40000 câţi ceruseră comandamentelor de lagăre înscrierea cavoluntaripentruarmataromână. Faţădeatmosferadinopiniapublicăa capitalei ruse şide frământările străzii, se întreba însă Octavian Goga, dacăvamai executa cineva ordinul primului ministru şi ministru derăzboialRusiei? DupăcelevăzuteşiconstatatelaPetrogradînadouasacălătorie,aarătatatâtguvernuluide la Iaşi,câtşivoluntarilor,că este cazul ca acţiunea românească să se sprij ine cât maihotărâtpeputerileproprii.

Plecarea primului detaşament de voluntari în Moldova

Înmai1917voluntariiaupărăsitpunctuldeconcentraredelaDarniţa.Lis-aupusladispoziţiepentrusoldaţiocazarmăînKiev,încetateaoraşului,Kreposti,iarpentruofiţeri,clădireaunui l iceu.Abiaaicia începutechiparea învedereaplecării înMoldova. DemersurileluiOctavianGogalaPetrogradşi-auprodusefectulprinasistenţamaterialădatăvoluntarilordegarnizoanarusă. Intendenţa rusească le-a pus la dispoziţie uniformelepentru soldaţi, chipiurile au fost confecţionate după mode-

139


lul românesc. Pentru ofiţeri, aceiaşi intendenţă a dat stofă şipielărie. Din cei 100 ruble, avans din primul salar al ofiţerilorca voluntari, plătit de ruşi, şi-au confecţionat uniformele şiîncălţămintea. La sfârşitul lunei mai, primul detaşament era pregătitpentru plecare. Prin străduinţa proprie şi-au asigurat un trenspecialperutaKiev-Kazatin-Jemerinka-Pender-Chişinău-Iaşi. După10 lunidestrăduinţedeasevedeaostaşiainea-muluiromânesc,sosiseziuaplecăriispreţaravisurilorlor.„Toţivoiausă fieprintreceidintâicarevoraveaonoareadea intraîn frontul românesc, scriaziarulRomâniaMarede laKiev, toţivoiausăaibăgloriadeasebatecontraAustro-Ungariei,caceidintâi voluntari ardeleni împotrivapatriei lor vitrege.Numai cugreuşicuordineenergice,ofiţeriiau izbutitsă înduplecepeopartedinvoluntarisărămânălaKiev”. Generalul comandant al garnizoanei Kievului a sosit îndimineaţa zilei de 3 iunie 1917 în Kreposti, pentru a primi ra-portul de plecare. Impresionat de ţinuta lor ostăşească, dupăce a trecut în revistă rândurile voluntarilor, i-a salutat, potrivitrelatărilor ziarelor ruseşti, cu cuvintele: „Sunt uimit ca om şisufletul meu de ostaş bătrân mi se umple de bucurie, că dinmijlocul vârtejului de patimi care frământă ţaramea, un pumnde oameni s-au adunat sub cutele unui drapel, pe care nul-amvăzutpânăacum,hotărâţi să înfruntevijeliadeoţel şi săîmpartăviaţa,moarteaşionoareacufraţiilordeacelaşisânge,careşiei s-auaruncatsfidători şiplinidecuraj,pentrua facesătriumfedreptatea. Fericitpoporulcaredispunedeasemeneaenergii! Onoare vouă viteji, care după atâtea suferinţe, în locsă vă îndoiţi în faţa primejdiei ce se ridică înaintea voastră,ascultând de porunca sângelui, vă ridicaţi ca un singur om şidesfăşuraţiînfaţaurgieisteagulvostru,hotărâţisăpecetluiţicusângeleşicuviaţavoastrătemeliaviitoruluinaţiuniiromâne. Onoareşiglorieneperitoaredrapeluluivostru!” Culacrimiînochi,generalulacontinuat:„Vămulţumesc,viteji, că aţi dat prilej unui ostaş bătrân, să fie martorul uneimanifestăriatâtdesublime!”Impresionaţidecuvintelebătrânuluigeneral, voluntarii au străbătut Kievul în pas ostăşesc de-adreptultriumfal,aclamaţidemulţimilemasatepestrăzileprinci-paleşipebulevardulBibikovski,pânălagară.

140

elie bufnea

Aufostaprovizionaţicuhranărecetotdecătreintendenţagarnizoanei ruse şi l i s-a asigurat aceiaşi hrană în gările deetapeKazatin,Jemerinka,BenderşiChişinău. Trecândgraniţa istoricăaMoldovei luiŞtefancelMare,voluntarii duceau cu ei, dintr-o ţară frământată de revoluţie,celmaidesăvârşitspiritdeordine,dedisciplinăşideafirmarenaţională. “Când a intrat în gară (Chişinău) trenul special care îiaducea - consemnează profesorul Onisifor Ghibu - după cincianide laevenimentuldin5 iunie1917,amavutoemoţie,cumn-am avut-o cred, nici în momentele cele mai mari din viaţamea:dinpesteomiedepiepturirăsuna,caunsingurglas,cân-tecul de redeşteptare a neamului, sub umbrirea câtorva stea- guriromâneştipecareerauscrisecelemaiîndrăsneţedevizealevieţi inoastrenaţionale.Trebuiesămărturisesccăîntâlnireacueiînprimulmomentm-asperiatde-adreptul.Einumaipăreauoamenidin carneşi oasecanoi ceilalţi, ci întruchipări aparte.Priviri le lor erau ca ale arhanghelilor din icoanele copilărieimele. În adevăr, misiunea sublimă pentru care se pregătiserădeanidezileşidecaresestrăbătuserăpânăîncelemaiintimefibre ale fi inţei lor, î i transformase cu desăvârşire; făcuse dinei eroi în ceamai deplină accepţiune a cuvântului. Nimic nu-imaiimpresionaînafarădeideealorconducătoare:biruinţăsaumoarte. Nu puteai lega cu ei nici o convorbire pe alte teme,decât peaceasta. Încrederea lor înbiruinţăeraabsolută, deşitoateperspectivelerealealemomentuluieraucumnuseputeaumai defavorabile. Ce şcoală admirabilă, aceea de la Darniţa.Niciodatăn-auieşitdinvreoaltăşcoalăromâneascăoamenicusufletmaioţelit,caaceştifanaticiaiuneiidei. Cineaînfi inţataceaşcoală? Eaa răsăritde lasinedin rezervelenesecatealeener-giei de viaţă a poporului. Fapta aceasta este o faptă vrednicădeoepopee”. Colonelul Pietraru, şeful de Stat Major al Corpului aanunţatMinisterulderăzboidelaIaşişiMareleCartiergeneralRomân,căpeziuadesâmbătă,3iunie1917,aplecatspreIaşiprimuldetaşamentdevoluntari,cuunefectivde1200soldaţişi116ofiţeri. A treia telegramă, redactată de consiliul seniorilor şisemnatădecolonelulPietranu,afostexpediatăînziuade4iu-

145


Volu

ntar

i defi

lând

în fa

ţa R

egel

ui F

erdi

nand

, Iaş

i, 8

iuni

e 19

17

151


Cea

din

tâi h

oră

a tu

turo

r ro

mân

ilor,

Iaşi

, 9 iu

nie

1917

239


Volu

ntar

ii ro

mân

i din

You

ngst

own

în a

rmat

a am

eric

ană

313


Cuprinsul

CuvântînainteRăspunsurileelevuluiIl ieBufneaProlegomeneTransilvania1.Ţaraşioamenii2.Paralelismulsocialromâno-ungarGenezarevoluţieideeliberarenaţională1.Moştenirearevoluţieidela18482.Preludiilerevoluţieideeliberarenaţională3. Românii din Transilvania şi războiul de agresiuneungaro-germanRevoluţiadeeliberarenaţională1. Revoluţia de eliberare naţională şi principiulautodeterminărinaţiunilor2. Românii din Transilvania şi Bucovina în acţiuneanaţionalădinRomânianeutră3. Voluntarii transilvăneni şi bucovineni în armataromână4.Prizonierii5.Voluntarii6.PrimulCorpdevoluntariînRusiaDarniţaManifestuldelaDarniţaOctavianGogalaPetrogradPlecareaprimuluidetaşamentdevoluntariînMoldovaPrimuldetaşamentdevoluntarilaIaşiCeadintâihorăauniri ituturorromânilorVoluntariiLaKievZiarulRomâniaMareVoluntariiînMoldovaConducătoriivoluntarilordinRusia7.ComitetuldelaMoscovaşivoluntarii8.CorpulaldoileadevoluntariînRusia9.Cruciadapropagandisticăacehoslovacilor,românilor,polonezilorşiiugoslavilorînAmericapentrudesmembrareaAustro-Ungariei10.VoluntariidinItalia11.Acţiunea revoluţionară a românilor laParis. Volun-

39

1826

2838

5057

65

69

9296103110112121132138142148155162165177189195

222248

314

istoria adevarata – vol i

tariidinFranţa12.DetaşamentulvoluntarilordinTurcia13.PropagandapentruunirelaLondraşilaStokholm14.Concluzii levictorieiRevoluţialaViena,laPragaşiînTransilvania1.InsurecţiaromânilorlaViena2.VoluntariidelaPraga3.AlbaIuliaLiteraturalucrării

260264265266

270273279310

revoluția de eliberare naționala a transilvaniei. unirea (1914 - 1918)

Documents