Revistă editată de Inspectoratul General al Jandarmeriei RomâneAnul II / Numărul 4 / Decembrie 2008Anul II / Numărul 4 / Decembrie 2008

1 1 DECEMBRIEDECEMBRIE

Reluarea unei tradiţii

Defilarea CAVALERIEI

Defilarea CAVALERIEI

JANDARMERIEIJANDARMERIEI

Inspectoratul General al Jandarmeriei RomâneRevista “Jandarmeria Română”

ISSN 1843 - 388XAdresă: strada Jandarmeriei nr. 9-11

Sector 1, BucureştiTelefon: 021 409.65.01

Fax: 021 319.80.52E-mail: jandarmeria@mira.gov.ro

revista.jandarmeriei@gama-b-1.mai.intranet

AcumAcum

Unităţile JandarmerieiUnităţile Jandarmeriei

Sum

ar

2

Responsabil de număr: Cpt. Sorin DESPINARedactori: Sg. maj. Rodica IVANATehnoredactare: Plt. maj. Florian GRIGORECorectură: Plt. maj. Roxana VĂLIMĂREANUFotoreporter: Plt adj. Cristian DUMITRU şi Plt. maj. Florian GRIGOREAu colaborat: Gl. (r) dr. Dumitru PENCIUC, Col. Daniel CÎRSTINA şi Cpt. Cosmin STANRevista “Jandarmeria Română”poate fi consultatăşi pe site-ul w w w. j a n d a r m e r i a ro m a n a . ro

Agenda JandarmerieiAgenda Jandarmeriei

FotoreportajFotoreportaj

Şefi i celor mai puternice 10 jandarmerii din lume s-au întâlnit la BucureştiÎnalţi oaspeţi din China în Bucureşti

4 - 5 4 - 5

5 5

Procesul de afi liere a Jandarmeriei Române la Forţa de Jandarmerie EuropeanăAderarea României la Forţa de Jandarmerie Europeană

7 - 87 - 8

De Ziua Naţională a României, prezenţaJandarmeriei a făcut şi mai frumoasăsărbătoarea tuturor românilor...

10 - 1110 - 11

Unitatea Specială 76 Jandarmi Pază şi Protecţie Instituţii Financiar Bancare Bucureşti14 - 1514 - 15

1515

Calendar 2008Calendar 200817 - 2817 - 28EuropaEuropa29 - 3029 - 30 Participarea Jandarmeriei Române la

Exerciţiul EGEX 08Jandarmii români din Kosovo acţionează sub egida Uniunii Europene

2929

Rezultate din misiuniRezultate din misiuniIntervenţie a jandarmilor laSpitalul de Urgenţă Rm.-Vâlcea

Port ilegal de armă31 - 3331 - 33

Agenda unităţilorAgenda unităţilorExperţi francezi la I.J.J. GorjPsihologie aplicată în domeniul siguranţei publice

34 - 3534 - 35

LoisirsLoisirsCheile Grădiştei1616

38 - 3938 - 39 SportSportCulturăCultură40 - 4140 - 41

3737 IstoricIstoric

Colectivul de redac ţ ie, mul ţumeş te of i ţeri lor de rela ţ i i publ ice care au contr ibuit la real izarea acestui număr al revistei “Jandarmeria Română”!

3030 3333

44

3838

Edit

oria

l

3

Sfârş i tu l anulu i 2008 este unul deosebi t pentr u inst i tu ţ i a noastră . Acceptarea noastră în For ţa de Jandar mer ie Europeană const i tu ie un succes incontestabi l a l e for tur i lor noastre de modernizare ş i t ransfor mare. Când am fost pr imi ţ i în FIEP, am cons iderat procesul de t ranz i ţ i e de la s t r uctura spec i f ică per ioade i comunis te la cea europeană înche ia t ş i că problemele majore au fost depăş i te. Constatăm acum că evolu ţ i a Jandar mer ie i d in u l t imi i doi an i es te mul t mai d inamică ş i mul t mai acce lerată decât în toată per ioada de după 1989 ş i că provocă r i le că rora t rebuie să l e răspundem sunt mul t mai complexe, generate de mediu l na ţ iona l ş i in terna ţ iona l .

Repere le anulu i 2008 – summit-u l NATO, mis iunea d in Kosovo, organizarea Reuniuni i Comandan ţ i lor ş i Director i lor Genera l i a i Inst i tu ţ i i lor Membre FIEP, gest ionarea mis iuni lor d in mediu l montan, la compet i ţ i i l e spor t ive, de men ţ inere ş i res tabi l i re

a ord in i i publ ice, a jutorarea popula ţ i e i d in nordul Moldovei afectată de inunda ţ i i - au so l ic i ta t mul te efor tur i , energ ie, impl icare ş i sacr i f ic i i d in par tea tuturor jandar mi lor, i a r rezul ta te le sunt ce l mai b ine eva luate de cetăţeni , pr in recunoş t in ţa , încrederea ş i sus ţ inerea pe care n i le ara tă .

Cr iza economică mondia lă , cu toate impl ica ţ i i l e e i soc ia le , amenin ţarea per manentă a teror ismulu i , na ţ iona l i smul extrem, cr ima organizată t ransfronta l ieră , au impl ica ţ i i majore asupra c l imatu lu i intern de secur i ta te ş i ord ine publ ică , ceea ce neces i tă adaptarea per manentă , rap idă ş i mai a les, e f ic ientă , a s t r uctur i lor ş i modal i tăţ i lor de ac ţ iune a le Jandar mer ie i , reeva luarea per manentă a s i s temulu i de pregă t i re a personalu lu i ş i matur i ta te în s tab i l i rea pr ior i tăţ i lor .

Anul 2009 va f i unul foar te impor tant în af i r marea ident i tăţ i i Jandar mer ie i în conş t i in ţa publ ică . Este anul în care va t rebui să convingem def in i t iv soc ie ta tea că Ar ma nostră es te o for ţă de pol i ţ i e cu s ta tut mi l i tar profes ionis tă , capabi lă să g es t ioneze or ice problemă d in domeniu l ord in i i ş i s iguran ţe i publ ice, că prezen ţa jandar mi lor în zonele cu cr imina l i ta te crescută readuce nor mal i ta tea ş i l in iş tea ş i că putem îndepl in i cu succes mis iuni le încredin ţate în zonele de conf l ic t d in afara g rani ţe lor ţă r i i .

General dr. Costică SILION

ULTIMA ORĂ:

,,Este o onoare şi o mare responsabilitate să reprezentăm România în Forţa de Jandarmerie Europeană" (pag. 7)

21-24 Octombrie

4

Şefi i celor mai puternice10 jandarmerii din lume s-auîntâlnit la Bucureşti

Agenda JandarmerieiAgenda Jandarmeriei

1 Decembrie

Cu prilejul Zilei Naţionale, preşedintele decretele de înaintarea la gradul de general Jandarmeriei, domnul general locotenent două stele) a generalului de brigadă Olimpiodor general al Jandarmeriei.

De asemenea, cu aceeaşi ocazie, au fost stea), colonel Daniel Georgescu, şeful Direcţiei colonel Eugen Şalar, inspector şef al şi colonel Ovidiu Miron, inspector şef al

În perioada 21-24 octombrie a.c., Jandarmeria Română a fost gazda reuniunii anuale a comandanţilor şi directorilor generali ai jandarmeriilor membre ale Asociaţiei Forţelor de Jandarmerie Europene şi Mediteraneene cu Statut Militar (FIEP), prilej cu care a avut loc semnarea declaraţiei comune prin care se stabilesc principalele repere ale acţiunilor comune în 2009.

Reuniunea a început în cazarma Băneasa, printr-un ceremonial militar în care au fost arborate drapelele instituţiilor FIEP şi au defilat subunităţi de ordine publică, alpinişti, montane, un pluton de conductori câini serviciu, detaşamentul de cavalerie, precum şi tehnica din dotare.

În continuarea programului, la Palatul Parlamentului a avut loc şedinţa festivă, în care Jandarmeria Română a predat preşedinţia FIEP Jandarmeriei Turce şi a fost semnată declaraţia comună.

Programul oficial s-a încheiat cu primirea comandanţilor şi directorilor generali de către preşedintele României, domnul Traian Băsescu.

O delegaţie a Trupelor Poliţiei Înarmate Populare Chineze, condusă de domnul general Yu LINXIANG, adjunct al comandantului TPÎPC, a fost primită la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, în cadrul unei vizite oficiale din cadrul relaţiilor bilaterale dintre cele două instituţii.

Cu acest prilej, camarazii chinezi au făcut o donaţie Jandarmeriei Române, în valoare de 50.000 euro, constând în echipamente de protecţie destinate jandarmilor din structurile de ordine publică (125 de veste multifuncţionale de protecţie şi 125 complete de apărători protective).

Generalul Yu LINXIANG a menţionat: „Trupele Poliţiei Înarmate Populare Chineze şi Jandarmeria Română desfăşoară o strânsă colaborare şi schimburi de experienţă de o foarte lungă durată...

Putem spune că aceste relaţii de prietenie s-au evidenţiat şi în momentele dificile şi această prietenie a devenit tot mai puternică...

Aş dori să folosesc această ocazie pentru a mulţumi cadrelor Jandarmeriei Române care au contribuit la ajutorul umanitar acordat victimelor seismului care a devastat China în luna mai...”

5

României, domnul Traian Băsescu, a semnat (cu patru stele) a inspectorului general al Costică Silion şi la gradul de general maior (cu Antonescu, primul adjunct al inspectorului

avansaţi la gradul de general de brigadă (cu o Management Organizatoric şi Operaţional, Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Suceava Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Timiş.

Avansare

Decembrie 23„Patriei noastre spuneţi-i adevărul: am fost acolo unde trebuia să fi m”

S-au împlinit 19 ani de când a avut loc momentul istoric care a pus bazele democraţiei pentru înfăptuirea căreia Jandarmeria Română a plătit un sângeros şi nemeritat tribut. Fapta eroică a ostaşilor veniţi de la Câmpina, în dimineaţa zilei de 23 decembrie 1989, să îndeplinească misiunea, conform ordinului şi jertfa lor pentru apărarea Aeroportului Otopeni trebuie să fi e şi să rămână pildă vie de curaj şi sacrifi ciu. Moartea celor 52 de jandarmi se înscrie în faptele de eroism ale jandarmilor în toate momentele importante ale istoriei României. Dumnezeu să-i odihnească-n pace!

Marţi, 23 decembrie, la Monumentul Eroilor Jandarmi de la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” - Otopeni s-a desfăşurat ceremonialul militar şi religios pentru comemorarea eroilor jandarmi căzuţi, în dimineaţa zilei de 23 decembrie 1989.

În prezenţa consilierului prezidenţial Ion Oprişor, a comenzii Jandarmeriei Române, precum şi a reprezentanţilor Parlamentului, Guvernului, structurilor MIRA, asociaţiilor de revoluţionari, autorităţilor centrale şi locale etc, un sobor de preoţi a ofi ciat slujba de pomenire, la care au participat rudele îndurerate ale eroilor jandarmi căzuţi la datorie în acel sângeros decembrie’ 89.

Pentru cinstirea eroilor jandarmi, invitaţii prezenţi la comemorare au depus coroane de fl ori.

Ceremonialul s-a încheiat cu defi larea gărzii de onoare a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

Noiembrie 10Înalţi oaspeţi din Chinaîn România

Rubrică realizată de Cpt. Sorin DESPINA

6

Obiceiul românesc este să începi ceva de la 1, de luni sau la începutul anului viitor. Ş i , de obicei, toţ i te privesc neîncr ezători, îţ i găsesc cir cumstanţe car e te vor împiedica să r ealizez i ce ţ i-ai propus ş i te „ajută” cu exemplele altora car e „au r euş it” să nu facă ceva.

Dintr-un impuls de moment, alimentat de o r ealitate car e durează de pr ea mult timp, mi-am propus să r eînviem o tradiţ ie a Jandarmeriei – editar ea unei r eviste, după ce această r evistă a murit a doua oară (în 2005), a fost r esuscitată , pentru tr ei numere ş i a întrat în moarte clinică , existând doar în scriptele Bibliotecii Naţ ionale, nu ş i în cotidianul jandarmilor.

Acest al patrulea număr apare în decembrie (cu speranţa de a nu se încadra în obiceiul amintit) ş i dorim să f ie primul al unei apariţ i i ritmice, lunare, car e să dur eze . . . . . . mai mult de tr ei numere, cum a fost până acum.

Singurul r egr et este că nu putem spune că această r evistă este o „serie nouă a seriei noi” editată de Fundaţ ia Revista Jandarmeriei, pentru că această fundaţ ie, înfiinţată de jandarmi pentru jandarmi, deţ ine dr eptul de proprietate asupra mărcii „Revista Jandarmeriei”, numele r evistei tradiţ ionale a Armei noastr e. Încercările de a r ecupera acest tit lu au fost timide, dar, ca orice optimist incurabil, sunt convins că nu va dura mult până când vom r eveni la denumir ea „Revista Jandarmeriei”.

Începutul este ambiţ ios, iar momentul în car e vom ajunge la o formă grafică ş i o politică r edacţ ională stabile sperăm să f ie atins în cel mult patru luni.

Aşteptăm opinii cu alternative la proiectul propus, critici constructive, sfaturi ş i . . . . dezaprobări, astf el încât această r evistă să nu fie doar o r ealizar e din planurile de măsuri, ci cu adevărat „pentru mintea ş i inimele jandarmilor noştri, păz itori ai ordinei ş i siguranţei interne a scumpei noastr e Patrii”, aşa cum începe primul număr al Revistei Jandarmeriei din 1922.

Cpt. Sorin DESPINA

Cuvâ

ntul

reda

cţie

i

FFORŢA DE ORŢA DE JJANDARMERIEANDARMERIEEEUROPEANĂUROPEANĂ

7

,,Este o onoare şi o mare responsabilitate să reprezentăm România

în Forţa de Jandarmerie Europeană"

Miercuri, 17 decembrie 2008, cu prilejul Reuniunii Comitetului Interministerial de Rang Înalt (CIMIN), care

s-a desfăşurat la Coimbra, în Portugalia, România, prin intermediul Jandarmeriei Române, a devenit membru cu

drepturi depline în cadrul Forţei de Jandarmerie Europeană. Cu acest prilej, inspectorul general al Jandarmeriei

Române, general dr. Costică Silion a semnat Declaraţia Unilaterală de aderare la Forţa de Jandarmerie Europeană de

către România, documentaţia ce atestă statutul instituţiei în cadrul FJE.

PROCESUL DE AFILIERE A JANDARMERIEI

ROMÂNE LA FORŢA DE JANDARMERIE

EUROPEANĂ

Prin participarea unui ofi ţer jandarm român, în calitate de observator, la primul exerciţiu de Stat Major al FJE desfăşurat în luna iunie 2005 la Saint-Astier (Franţa), Jandarmeria Română şi-a manifestat interesul pentru această nouă Forţă, cu atât mai mult cu cât ea participă deja la exerciţiile anuale ale Forţei de Poliţie Europene cu o subunitate (pluton) şi cu ofi ţeri de stat major.

La 25.03.2006, CSAT a aprobat memorandumul nr. 42161 din 26.01.2006 vizând iniţierea demersurilor pentru obţinerea statutului de observator al României pe lângă FJE.

La data de 18.04.2006, sub semnătura ministrului de externe şi cel al administraţiei şi internelor din România, s-au trimis omologilor lor din Guvernul spaniol (care la acea vreme asigura preşedinţia Comitetului Interministerial de Rang Înalt - CIMIN) scrisorile ofi ciale prin intermediul cărora ţara noastră a solicitat ofi cial acordarea statutului de membru observator în cadrul FJE.

La data de 26.04.2006, Inspectorul general al Jandarmeriei Române a transmis omologilor săi din cadrul FJE, o informare privind demersurile ofi ciale efectuate de către autorităţile române, solicitând acestora sprijinul în vederea acordării statutului de membru observator în cadrul FJE, pentru Jandarmeria Română. Toate cele cinci forţe membre şi-au manifestat sprijinul pentru candidatura României, reprezentată de Jandarmeria Română, la FJE.

La data de 28.11.2006, la invitaţia Preşedinţiei Spaniole a CIMIN, Inspectorul general al Jandarmeriei Române a participat la reuniunea desfăşurată la Madrid, ocazie cu care a susţinut o prezentare a organizării, misiunilor şi capabilităţilor instituţiei noastre.

În perioada 26-29 martie 2007 o comisie de evaluare din partea FJE, a efectuat, o vizită la Jandarmeria Română, pentru aprofundarea documentării cu privire la misiunile, organizarea şi dotarea Jandarmeriei Române, precum şi cu privire la posibilitatea angajării instituţiei noastre în misiuni internaţionale de gestiune a crizelor civile în cadrul FJE.

Primele contacte

Procedura internă de aprobare

Prima etapă

Etapa a II-a

Etapa a III-a

Domnule general, cum a fost în Portugalia? Emoţionant şi provocator. Este o onoare şi o mare responsabilitate să reprezentăm

România în Forţa de Jandarmerie Europeană, iar momentul în care am semnat Declaraţia de aderare a fost unul deosebit de emoţionant. Simt, de asemenea, o mare satisfacţie, pentru că Jandarmeriei Române i se recunosc meritele şi valoarea unei forţe de poliţie cu statut militar efi ciente şi pentru că partenerii europeni au nevoie de noi pentru a participa la realizarea Politicii Europene în domeniul Securităţii şi Apărării.

Din acest moment, România, prin Jandarmeria Română, este implicată direct în acţiunile europene de gestionare a crizelor civile, iar acest lucru este o provocare majoră şi va trebui să acţionăm rapid pentru a crea tot sistemul impus de acestă realitate - să constituim IPU permanente (n.r., Integrated Police Unit), să redistribuim logistica pentru susţinerea unei misiuni internaţionale, să stabilim grafi cele de pregătire a personalului, pentru a avea în permanenţă la dispoziţie jandarmi care să asigure rotaţia în teatrele de operaţii şi multe altele.

Are Jandarmeria capacitatea să răspundă tuturor eventualelor solicitări de a participa la misiuni de gestionare a crizelor civile?

Da. Am demonstrat-o pe parcursul vizitelor de evaluare ale organismelor internaţionale, dar cel mai bine, în Kosovo. Însă orice participare necesită un efort uman şi material deosebit, iar decizia de a participa şi resursele pe care le vom aloca depind de priorităţile politice ale României de a se implica în gestionarea unor situaţii confl ictuale internaţionale.

Deci statutul de membru nu implică automat participarea la toate misiunile?

Ba da. Deciziile în cadrul FJE se adoptă prin votul unanim al membrilor, ceea ce înseamnă că misiunile asumate de FJE sunt asumate şi de România şi sunt convins că Jandarmeria va participa cu succes la orice acţiune în teatrele de operaţii internaţionale. Trebuie să înţelegem că am scăpat de orice complex de inferioritate, că suntem egalii oricărui stat european, dar şi că trebuie să avem responsabilităţi pe măsură.

A consemnat Cpt. Sorin DESPINA

AcumAcum

FFORŢA DE ORŢA DE JJANDARMERIEANDARMERIEEEUROPEANĂUROPEANĂ

În raportul întocmit la încheierea vizitei la Jandarmeria Română, comisia de evaluare a recomandat primirea României ca membru cu drepturi depline în FJE, în cazul în care ţara noastră îşi va manifesta formal intenţia de a obţine acest statut.

Din cauza elementului de noutate dat de faptul că România a devenit stat membru UE şi în lipsa oricărui precedent, FJE nu a putut pune la dispoziţie, în anul 2007, documentaţia necesară cunoaşterii obligaţiilor care urmează să revină României în calitate de membru, ceea ce, în contextul necunoaşterii acestora, a dus la imposibilitatea efectuării demersurilor ofi ciale pentru obţinerea respectivului statut.

Cu prilejul Reuniunii CIMIN din 19 iulie 2007, statele membre nu au fost în măsură să ia o decizie fi nală cu privire la acordarea pentru statele candidate (România şi Turcia) a statutului de membru observator pe lângă FJE, această situaţie intervenind în urma unei diferenţe de vederi în ceea ce priveşte poziţia României în raport cu cea a Turciei (din motive politice, pentru că Franţa a susţinut că România, în calitate de stat membru UE ar trebui tratată după criterii diferite, în timp ce poziţia Italiei a avut în vedere cuplarea celor două state în baza similarităţii solicitării statutului de observator), ca şi asupra unor prevederi conexe din proiectul Tratatului FJE urmând ca o decizie să fi e luată ulterior de către CIMIN.

În data de 18 octombrie 2007, în Olanda, la Velsen, a fost semnat Tratatul FJE, acesta constituind baza legală pentru admiterea de noi membri.

În plan intern, pentru a facilita soluţionarea acestui impas de natură politică şi în vederea decuplării de Turcia pe baza diferenţei de statut european, ministrul afacerilor externe împreună cu ministrul internelor şi reformei administrative au efectuat demersurile de promovare a unui memorandum comun către CSAT, referitor la obţinerea de către România a statutului de membru la Forţa de Jandarmerie Europeană (FJE), demers aprobat prin Hotărârea nr. 46 din 08.04.2008.

Conform acestui memorandum, o scrisoare comună la nivel de ministru MAE-MIRA prin care România a solicitat obţinerea în mod direct a statutului de membru cu drepturi depline în cadrul FJE, a fost transmisă preşedinţiei portugheze în exerciţiu a CIMIN.

Într-o scrisoare ofi cială, Preşedintele în exerciţiu al CIMIN a comunicat părţii române că României îi va fi atribuit ofi cial statutul de Membru FJE în cadrul Reuniunii CIMIN din Portugalia (17 decembrie 2008) şi a invitat Jandarmeria Română să participe în calitate de Forţă membră la Exerciţiul FJE de stat major EGEX 08, desfăşurat cu succes în perioada septembrie-decembrie 2008 în Italia şi Portugalia.

În cadrul reuniunii CIMIN desfăşurate la Coimbra, în Portugalia, la 17 decembrie 2008, Inspectorul General al Jandarmeriei Române, a semnat, conform mandatului încredinţat, o Declaraţie cu caracter unilateral, prin care România a subscris documentelor şi aquis-ului FJE, devenind în mod formal stat Membru FJE. În acest context, Instituţia naţională reprezentativă este Jandarmeria Română.8

Stadiul actual

A D E R A R E A A D E R A R E A R O M Â N I E I R O M Â N I E I

L A F O R Ţ A D E L A F O R Ţ A D E J A N D A R M E R I E J A N D A R M E R I E

E U R O P E A N ĂE U R O P E A N Ă

RELAŢIA FJE CUUNIUNEA EUROPEANĂ

CE ESTE FORŢA DEJANDARMERIE EUROPEANĂ (FJE)?Forţa de Jandarmerie Europeană (EUROGENDFOR sau FJE),

este o iniţiativă constituită prin voinţa comună a cinci state membre ale UE, (Franţa, Italia, Spania, Olanda şi Portugalia), dispunând de forţe capabile să execute misiuni de securitate publică şi de poliţie judiciară. Această capacitate, dotată cu statut militar, este concepută astfel încât să poată fi pusă la dispoziţie pentru situaţiile cele mai difi cile şi în vederea unei desfăşurări rapide şi robuste pentru garantarea securităţii şi ordinii publice atât sub comandă civilă cât şi sub comandă militară.

La acest moment, FJE se prezintă ca o Forţă operaţională (având deja experienţa participării cu succes la Misiunea militară ALTHEA a UE Bosnia), interoperabilă în plan intern (forţele naţionale reprezentante au deja o doctrină şi o experienţă comună în urma participării la FIEP şi Forţa de Poliţie Europeană-FPE) şi extern (calitatea specială de poliţie cu statut militar permite o excelentă coordonare şi integrare atât în componentele civile cât şi în componentele militare ale misiunilor internaţionale gestionate de diferitele entităţi relevante) prestructurată (dispunând de un Comandament Permanent în Italia, la Vicenza, de comandamente proiectabile în teatrele de operaţii şi de un catalog de capabilităţi prin care statele membre sunt deja angajate cu forţe şi tehnică în aşteptare), robustă (dispune de unităţi integrate de poliţie - IPU ), dotată cu capacităţi de reacţie rapidă (dislocarea unei forţe de 800 militari în 30 de zile) şi modulară (capabilă de a-şi asuma toate sarcinile de poliţie prin dispunerea de elemente specializate). Toate aceste caracteristici o recomandă ca pe un instrument ideal de facilitare a implementării unor metode şi mijloace de securitate efi ciente, special create pentru atenuarea tranziţiei, de la latura militară la cea civilă a operaţiunii (security gap).

Destinaţia acestui instrument a fost aceea de a contribui la dotarea Europei cu o capacitate unică, integrată şi solidă, în măsură să desfăşoare toate misiunile de poliţie cu ocazia operaţiunilor europene de gestionare a crizelor, acordându-se o atenţie specială pentru misiunile de preluare a atribuţiilor poliţiei locale (substituţie sau întărire).

Forţa poate asigura o prezenţă efi cientă în operaţiunile de pace şi în misiunile europene de gestionare a crizelor, atât individual cât şi în cooperare cu celelalte structuri implicate (componenta militară şi poliţia locală), fi ind capabilă să asigure managementul procesului de revitalizare a mecanismelor locale de securitate şi siguranţă publică a căror funcţionare este crucială pentru reducerea intervalului extrem de delicat al tranziţiei de la faza preponderent militară la cea civilă şi pentru protecţia fi zică a personalului internaţional.

Orientarea preponderent europeană a FJE nu exclude însă întrebuinţarea Forţei pentru iniţiativele altor actori de pe scena internaţională de securitate (OSCE, ONU, NATO, coaliţii) sau independent, cu acordul statelor membre.

Procesul de afi liere trebuie să continue în perioada imediat următoare prin iniţierea demersurilor de completare a cadrului legal intern necesar aderării ţării noastre la Tratatul FJE şi să se fi nalizeze prin depunerea unui Instrument de Aderare la depozitarul Tratatului (Italia), după ratifi carea acestui document de către toate statele membre fondatoare (până în prezent numai Portugalia şi Spania au fi nalizat procedurile de ratifi care).

Astfel se impune promovarea şi adoptarea unei legi de aderare a României la Tratatul privind crearea Forţei de Jandarmerie Europeană, care să cuprindă şi elementele necesare pentru asigurarea fi nanţării participării Jandarmeriei Române la activităţile, structurile, misiunile şi bugetul FJE.

De asemenea, atribuirea statutului de membru implică asumarea de către România a drepturilor şi obligaţiilor corespondente şi în special semnarea, îndată ce va fi posibil a „Acordului Tehnic pe Probleme Financiare privind Forţa de Jandarmerie Europeană” şi „Acordului Tehnic pe Probleme Financiare privind Participarea la Operaţiunile Forţei de Jandarmerie Europeană”.

Având în vedere că FJE desfăşoară în prezent o singură operaţiune internaţională, respectiv Misiunea Althea din Bosnia-Herzegovina, odată cu obţinerea statutului de membru de către România, conform principiului prestaţiei echivalente şi sub rezerva concordanţei cu deciziile viitoare ale Uniunii Europene cu privire la eventuala redimensionare a acestei misiuni, Jandarmeria Română trebuie să contribuie la acest efort alături de celelalte forţe naţionale reprezentante, care participă cu un IPU (un pluton + o echipă specializată).

Într-un mod atipic, România a fost şi este încă reprezentată în cadrul misiunii Althea printr-un pluton de poliţie militară, sens în care reprezentanţii statelor membre au solicitat verbal, în cadrul Reuniunilor CIMIN şi ale Grupului de Lucru, modifi carea conţinutului acestei participări prin utilizarea în misiune a forţelor de jandarmerie, situaţie fi rească nu numai prin prisma identifi cării Jandarmeriei Române ca instituţie reprezentantă a României în cadrul FJE, dar mai ales din cea a calităţii de forţă de poliţie cu statut militar, capabilă să îndeplinească întreaga gamă de misiuni ale FJE, perfect compatibilă cu instituţiile similare ale Forţei.

În acest context, se impune precizarea că pentru a veni în întâmpinarea situaţiei redimensionării misiunii militare europene din Bosnia, CIMIN a iniţiat deja un proces de identifi care a unui nou teatru de operaţii care să se potrivească profi lului FJE şi în care să activeze sub egida unei misiuni europene, sens în care la acest moment Preşedinţia Franceză evaluează şi posibilitatea participării la misiunea EULEX Kosovo (întrucât Italia, Franţa şi România sunt deja prezente cu forţe în teren).

Cpt. Cosmin STAN 9

Următoarea etapă

Perspective privind evoluţia viitoare

FFORŢA DE ORŢA DE JJANDARMERIEANDARMERIEEEUROPEANĂUROPEANĂ

PROCESUL DE DECIZIEŞI CONDUCERE

OBIECTIVELE FJE

Principalele obiective ale Forţei, stabilite prin Declaraţia de intenţie de la Noordwijk, Olanda, semnată la 17 septembrie 2004, sunt următoarele:

- să contribuie la dezvoltarea Politicii Europene de Securitate şi de Apărare (PESA) prin misiuni de substituire şi/sau întărire a forţelor locale de poliţie, inclusiv misiuni complete de poliţie judiciară;

- să contribuie prin punerea la dispoziţia UE a unei forţe operaţionale în scopul de a conduce toate misiunile de poliţie în timpul operaţiilor de gestionare a crizelor (misiuni de tip Petersberg), cu o atenţie deosebită acordată misiunilor de substituire;

- să asigure o primă structură multinaţională pentru operaţiunile Uniunii Europene;

- să participe în domeniul gestionării civile a crizelor, la iniţiativele organizaţiilor internaţionale.

FJE este susceptibilă să intervină în toate cele trei nivele de intensitate a crizei:

a) Gestionarea militară a crizei, atrage angajarea FJE în spatele forţei militare (de tip forţe terestre) pentru a asigura misiuni de restabilire şi menţinere a ordinii publice şi de poliţie judiciară (termen folosit în sens global, însemnând aşadar cercetare-documentare, protecţia persoanelor şi a bunurilor, anchetele, etc.).

b) Faza de tranziţie, criză de intensitate medie, ceea ce înseamnă că FJE trebuie să asigure integral misiuni de menţinere şi restabilire a ordinii, precum şi misiuni de poliţie judiciară, permiţând în acest fel dezangajarea forţei militare. Această fază poate corespunde în egală măsură angajamentului FJE fără desfăşurare militară prealabilă.

c) În faza teatrului de operaţiune stabilizat, FJE este capabilă să-şi execute misiunile sub autoritate civilă, să se integreze forţei de ordine internaţionale, să efectueze acţiuni de cooperare sau să fi e dezangajată.

Totodată, FJE ar putea fi angajată preventiv. În absenţa unei forţe militare desfăşurate în prealabil, FJE ar putea fi utilizată în cazuri foarte bine identifi cate.

Comitetul Interministerial de Rang Înalt (CIMIN), organismul politic care ia hotărârile generale de natură politică, elaborează directivele şi stabileşte liniile de orientare, este alcătuit din reprezentanţii ministerelor responsabile din fi ecare stat membru (ministerele de externe, interne şi/sau apărare). Acesta asigură coordonarea politico-militară, numeşte Comandantul FJE şi îi transmite directivele, numeşte comandantul fi ecărei Operaţiuni FJE în parte şi stabileşte condiţiile de întrebuinţare a Forţei.

FJE are la dispoziţie un Comandament Permanent (PHQ) localizat la Vicenza (Italia), care a devenit operaţional în anul 2005. PHQ este condus de către comandantul FJE şi este constituit dintr-un nucleu multinaţional care poate fi întărit, în funcţie de situaţie, cu acordul Statelor participante. Acesta are ca atribuţie principală planifi carea operaţională şi contribuie cu recomandări, la cererea CIMIN, în procesul de decizie strategică. De asemenea, PHQ are ca sarcini observarea şi documentarea asupra teatrelor potenţiale de intervenţie, planifi carea operaţiilor FJE, defi nirea nevoilor operaţionale ale Forţei, pregătirea planifi cării de urgenţă, planifi carea şi conducerea exerciţiilor comune, evaluarea activităţilor şi fructifi carea lecţiilor învăţate, pregătirea şi actualizarea sistemului de sprijin logistic, consilierea statelor părţi în vederea perfecţionării interoperabilităţii între unităţi şi alte forţe, desfăşurarea activităţii comandamentelor proiectabile de misiune, desfăşurarea activităţii de stat major în sprijinul Comandantului FJE.

Din martie 2005, FJE participă cu succes sub egida UE la prima sa operaţiune internaţională - Misiunea militară a Uniunii Europene din Bosnia – ALTHEA.

De asemenea, până în prezent FJE a reuşit desfăşurarea a trei exerciţii de stat major, care au testat, evaluat şi dovedit capacitatea sa de a planifi ca, organiza şi conduce o operaţiune individuală de gestionare civilă a crizelor sub egida Uniunii Europene.

De altfel, observăm că în operaţiunile europene şi internaţionale, la fel ca şi în interiorul statelor, atribuţiile structurilor de tip jandarmerie (forţă de poliţie cu statut militar), prin intermediul FJE, se departajează de cele ale structurilor de poliţiei civile şi cele ale Poliţiei Militare, devenind complementare şi mai specializate, profi lând avantajele unui potenţial încă neexploatat îndeajuns şi o contribuţie esenţială la procesul de gestionare civilă a crizelor, în care este România deja implicată.

Cpt. Cosmin STAN

10

FotoreportajFotoreportaj

Jandarmii la 1 DECEMB RIE

Jandarmii la 1 DECEMB

Fotomontaj realizat de Plt. adj. Cristian DUMITRUFotomontaj realizat de Plt. adj. Cristian DUMITRU

Expo-MIRA, la standul Jandarmeriei

Depunere de coroane la Monumentul Eroilor din parcul “Carol”

Defi larea Gărzii de onoare a Jandarmeriei

11

De Ziua Naţională a României, prezenţa Jandarmeriei

a făcut şi mai frumoasăsărbătoarea tuturor românilor...

Jandarmii la 1 DECEMB RIERIEDefi larea echipajelor de jandarmi

Defi larea Cavaleriei Jandarmeriei

Expo-MIRA, la standul Jandarmeriei

Române

12Fotomontaj realizat de Plt. maj. Florian GRIGORE

13

28Noiembrie1918IntrareaostaşilorromâniînBucovina...

În ziua de 28 noiembrie 2008, Şcoala Militară de Subofi ţeri Jandarmi Fălticeni a participat cu efective, la manifestările organizate în municipiul Suceava, cu ocazia aniversării a 90 de ani de la unirea Bucovinei cu România.

Comandantul subunităţii a prezentat onorul ofi cialităţilor locale, rostind cuvintele: „Domnule preşedinte, vă rog să ne permiteţi să facem Unirea cea mare a Bucovinei cu Ţara!”, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, domnul Gheorghe Flutur, salutând drapelul tricolor şi subunitatea de onor, rostind „Faceţi-o, fraţi mei!”.

Repere istoriceMisiuni de referinţă

Misiuni curente

UNITATEA SPECIALĂ 76 JANDARMIPAZĂ ŞI PROTECŢIE INSTITUŢII

FINANCIAR BANCAREBUCUREŞTI

Rep

ere

isto

rice

Unităţile JandarmerieiUnităţile Jandarmeriei

Unitatea Specială 76 Jandarmi Pază şi Protecţie Instituţii Financiar Bancare Bucureşti, născută după evenimentele din Decembrie 1989, îndeplineşte o misiune importantă a Jandarmeriei Române - paza şi protecţia valorilor administrate de Banca Naţională a României.

Hotărârea Guvernului nr. 304/23.04.1991 este piatra de temelie a investirii Jandarmeriei Române cu această misiune de importanţă deosebită: „Paza şi asigurarea valorilor administrate de Banca Naţională a României se asigură de Trupele de jandarmi din cadrul Ministerului de Interne. În acest scop, efectivele Ministerului de Interne, respectiv trupele de jandarmi, se suplimentează corespunzător”.

Actuala structură a unităţii cuprinde două detaşamente de pază şi protecţie, un detaşament de transporturi speciale, protecţie şi intervenţie şi un detaşament de transport valori.

Mis

iuni

de

refe

rinţă

Cu toate că unitatea era la început, cu un colectiv abia închegat, evoluţia sistemului bancar a determinat executarea unor misiuni deosebite, cu grad ridicat de risc.

Pe lângă misiunea de pază şi protecţie a obiectivelor fi nanciar-bancare, în agenda unităţii au fost înscrise de-a lungul anilor numeroase misiuni de transport privind distribuirea masei monetare în teritoriu, asigurarea transportului rondelelor metalice de la punctele de trecere a frontierei la Regia Autonomă Monetăria Statului şi asigurarea transporturilor din Vama Port Constanţa la Regia Autonomă Imprimeria B.N.R.

Să amintim câteva dintre importantele misiuni pe care străjerii tezaurului românesc le-au executat de-a lungul timpului:

Misiunea „Galbenului” s-a derulat în perioada 25.03.1992 – 16.11.1998 în cadrul căreia au fost executate 14 transporturi de metale preţioase de o importanţă deosebită de la Baia - Mare la sediul Băncii Naţionale a României.

„Primăvara 94” sau misiunea „Moldova”,

Asta este meseria mea. Puteam să îmi aleg altă carieră sau să mă mut în altă unitate, dar nu am vrut. Îmi place şi sunt mândru de ceea ce fac. Nu îmi este teamă. Când îţi alegi o astfel de meserie, eşti conştient că odată plecat de acasă este posibil să nu te mai întorci. Sunt multe riscuri, dar avem în spate sufi ciente structuri cu care colaborăm şi care ajută să ţinem situaţia sub control...

– subofi ţer jandarm transport valori.

„

„

14

începută în 1993, care a constat în paza şi apărarea transportului masei monetare în folosul Republicii Moldova şi care se execută şi în prezent.

„Sărutul lui Brâncuşi”, transport de mare valoare naţională asigurată pentru suma de 50 de milioane de euro executată în 2008.

Numeroase transporturi de valori cu titlu de tezaur, constând în piese de patrimoniu, cum ar fi cele din faimoasa colecţie a Muzeului Naţional de Antichităţi din zona est-mediteraneană din Stochkolm, cea mai mare şi mai importantă colecţie de obiecte arheologice cipriote descoperite, de la Muzeul Naţional de Istorie a României la Vama Nădlac, în valoare de 26 milioane de coroane.

De asemenea, comanda unităţii a răspuns prompt la solicitările benefi ciarului pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului complex al denominării monedei naţionale, executând în acest sens numeroase misiuni de transport valori pe întreg teritoriul ţării.

Mis

iuni

cur

ente

În prezent unitatea execută următoarele misiuni:

- paza şi protecţia a 12 obiective fi nanciar bancare:

Banca Naţională a României Sediul Central;

Sucursala Municipiului Bucureşti a B.N.R.;

Direcţia Audit a B.N.R.;Regia Autonomă Imprimeria

B.N.R.;Activitatea de Trezorerie

şi Contabilitatea Publică a Municipiului Bucureşti;

Trezoreriile de Stat ale sectoarelor 1-6.

- paza şi protecţia transporturilor de valori în folosul a 9 benefi ciari;

- paza şi protecţia transporturilor de produse cu caracter special în

folosul a 21 de benefi ciari;- paza şi protecţia Reşedinţei

unităţii.

Pe scurt, zilnic vistiernicii României execută 30 de transporturi de valori în Capitală, iar pe întreg teritoriul ţării, săptămânal aceştia desfăşoară, în medie, trei misiuni permanente de transport.

Cei care execută aceste misiuni trăiesc permanent cu emoţia riscului. Pentru ei, fi ecare zi este o nouă încercare, din care trebuie să iasă învingători.

Să păzeşti un obiectiv fi nanciar sau să transporţi valori de o asemenea importanţă, nu este la îndemâna oricui.

În orice misiune te poţi aştepta la ce este mai rău.

Poţi fi atacat, bătut, înjunghiat sau chiar împuşcat în timpul vreunei busculade iscate pe traseul de deplasare.

În fi ecare moment stăm cu sufl etul la gură să nu se întâmple vreo nenorocire...

– subofi ţer jandarm transport valori.

„

,,

Cele mai importante, sunt pregătirea de bază şi instructajul de dinaintea plecării în misiune, care de fi ecare dată este unică în felul ei. Şi spun asta pentru că întotdeauna facem diverse scenarii înaintea oricărei misiuni pentru a şti la ce să ne aşteptăm, să nu fi m luaţi prin surprindere de infractori. Noi trebuie să prevedem ceea ce ar putea să se întâmple. Chiar dacă nu se întâmplă nimic, aşa cum ne dorim de fi ecare dată când plecăm în misiune, trebuie să fi m bine pregătiţi şi instruiţi...

– subofi ţer jandarm transport valori.

„

„

15Rubrică realizată de Cpt. Sorin DESPINA

şi Col. Daniel CÎRSTINA

16

LoisirsLoisirs

Situat în localitatea Moeciu la 7 kilometri de Castelul Bran, complexul turistic Cheile Grădiştei deţine toate avantajeleunei destinaţii de vis pentru vacanţă. Situat într-o zonă de

munte, frumuseţea acestui loc te duce cu gândulla frumoasele cabane din Alpii elveţieni.

C H E I L EC H E I L EG R Ă D I Ş T E IG R Ă D I Ş T E I

Locuri de cazare: complexul deţine 2 hoteluri şi 7 vile Locuri de cazare: complexul deţine 2 hoteluri şi 7 vile rustice cu o capacitate de 133 de camere.rustice cu o capacitate de 133 de camere.

Preţurile unei camere variază de la 120 de lei pentru Preţurile unei camere variază de la 120 de lei pentru o cameră dublă până la 250 de lei pentru o cameră în o cameră dublă până la 250 de lei pentru o cameră în una din cele 7 vile rustice. una din cele 7 vile rustice.

Date de contact:

Moeciu - BraşovTel / fax + 40 (0) 268-237-419Mobil + 40 (0) 723-315-582

E – mail : offi ce@cheilegradistei.ro Web: www.cheilegradistei.ro

www.moeciu.com

Unde puteţi mânca! Cu o capacitate de peste 400 Unde puteţi mânca! Cu o capacitate de peste 400 de persoane, restaurantul este unic prin faptul că prin de persoane, restaurantul este unic prin faptul că prin incinta sa trece un râu de munte. Cu un specifi c variat incinta sa trece un râu de munte. Cu un specifi c variat şi un aspect rustic, restaurantul este locul ideal pentru şi un aspect rustic, restaurantul este locul ideal pentru a savura o masă delicioasă.a savura o masă delicioasă.

Preţurile pentru un mic dejun prezentat sub formă de Preţurile pentru un mic dejun prezentat sub formă de bufet suedez pornesc de la 25 de lei, şi ajung pentru o bufet suedez pornesc de la 25 de lei, şi ajung pentru o cină la 65 de lei sau 75 de lei pentru o cină festivă.cină la 65 de lei sau 75 de lei pentru o cină festivă.

Ce puteţi face la Cheile Grădiştei: complexul deţine Ce puteţi face la Cheile Grădiştei: complexul deţine piscină acoperită, saună, jacuzzi, hidro-masaj pentru piscină acoperită, saună, jacuzzi, hidro-masaj pentru desfătarea şi relaxarea celor care caută acest lucru.desfătarea şi relaxarea celor care caută acest lucru.

Pentru iubitorii de activităţi în aer liber, complexul Pentru iubitorii de activităţi în aer liber, complexul oferă posibilitatea practicări voleiului pe iarbă, mini-oferă posibilitatea practicări voleiului pe iarbă, mini-fotbal şi tenis de câmp (având 2 astfel de terenuri).fotbal şi tenis de câmp (având 2 astfel de terenuri).

Părinţii cu copii mici pot sta liniştiţi, pentru că există Părinţii cu copii mici pot sta liniştiţi, pentru că există un loc de joacă creat special să-i bucure pe aceştia.un loc de joacă creat special să-i bucure pe aceştia.

Totodată, complexul oferă posibilitatea închirierii de Totodată, complexul oferă posibilitatea închirierii de echipament sportiv pe timp de iarnă cât şi ATV-uri şi echipament sportiv pe timp de iarnă cât şi ATV-uri şi biciclete.biciclete.

Preţurile diferă în funcţie de alegerea făcută, de Preţurile diferă în funcţie de alegerea făcută, de exemplu intrarea la piscină costă 30 de lei de persoană, exemplu intrarea la piscină costă 30 de lei de persoană, închirierea ATV-ului pleacă de la 60 de lei pentru 30 închirierea ATV-ului pleacă de la 60 de lei pentru 30 de minute şi ajunge la 100 de lei pentru o zii întreagă, de minute şi ajunge la 100 de lei pentru o zii întreagă, închirierea echipamentului de ski este 30 de lei pe zi.închirierea echipamentului de ski este 30 de lei pe zi.

Sg. maj. Rodica IVANA

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28 Calendar realizat de Plt. maj. Florian GRIGORECalendar realizat de Plt. maj. Florian GRIGORE

29

E u r o p aE u r o p a

Jandarmii români se antrenează alături de colegidin 12 structuri similare europene

În perioada 05-24 noiembrie a.c., 15 jandarmi români au participat la stagiul de „Antrenament al Forţelor de Poliţie din Uniunea Europeană” – EUPFT, care s-a desfăşurat la Centrul de Pregătire de la Saint-Astier, al Jandarmeriei Naţionale Franceze.

Timp de trei săptămâni, jandarmii români s-au antrenat alături de militari din structuri similare din 12 ţări europene - Franţa, Olanda, Portugalia, Marea Britanie, Spania, Polonia, Ungaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia şi Slovacia.

Antrenamentul a constat în planificarea şi executarea diferitelor aplicaţii tactice şi exerciţii din domeniul gestionării crizelor şi fenomenelor de tulburare a ordinii publice într-un teatru de operaţii. Pe timpul exerciţiilor, jandarmii români au folosit echipamentul, tehnica şi armamentul din dotarea proprie.

Stagiul EUPFT s-a desfăşurat în cadrul programului ”Instrumentul de Stabilitate”, prin care Comisia Europeană a atribuit Jandarmeriei Naţionale Franceze sarcina organizării, în anul 2008, a unui antrenament pentru membrii forţelor de poliţie şi jandarmerie din statele membre ale Uniunii Europene, care ar putea fi dislocaţi în misiuni internaţionale.

R e u n i u n e a C o m i s i e i F I E Pp e n t r u A f a c e r i E u ro p e n e

În perioada 25-28.11.2008, maiorul Vasilache Raul, şeful Unităţii de Implementare a Proiectelor din I.G.J.R., a participat la lucrările Comisiei FIEP pentru Afaceri Europene, desfăşurate în Olanda, la Haga, în organizarea Jandarmeriei Regale Olandeze.

Lucrările Reuniunii, care s-au desfăşurat la sediul cazărmii „Prinţesa Iuliana”, au abordat subiecte importante ale cooperării internaţionale.

O primă problemă a fost „Antrenamentul Forţelor de Poliţie din Uniunea Europeană: fondurile europene pentru întărirea forţelor de poliţie europene” prezentată de reprezentantul Jandarmeriei Naţionale Franceze.

Arma Carabinierilor Italieni a prezentat proiectul „Forţele de tip jandarmerie - lupta împotriva imigraţiei ilegale şi a fenomenului infracţional asociat acesteia”, insistând asupra conţinutului acestuia, respectiv un pachet de pregătire menit să ofere asistenţă tehnică forţelor de poliţie din ţările terţe de la frontiera cu UE (Europa de Est, Africa de Nord, Orientul Mijlociu, Caucaz) în domeniul luptei împotriva imigraţiei ilegale, traficului cu fiinţe umane, controlului frontierei sau fenomenelor asociate acestora.

Reprezentanţii Gărzii Naţionale Republicane Portugheze au pus accent pe condiţiile de finanţare a programelor de către Uniunea Europeană, precum şi de cofinanţare de către iniţiatorii şi partenerii în proiect, în prezentarea „Programele Uniunii Europene”.

Proiectele naţionale şi transnaţionale în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii, precum şi în cel al pregătirii în vederea prevenirii şi gestionării consecinţelor actelor teroriste au fost abordate de reprezentanţii Jandarmeriei Regale Olandeze în cadrul temei „Posibilităţile de finanţare europeană la dispoziţia Jandarmeriei Regale Olandeze”, iar Jandarmeria Turcă a prezentat tipurile de proiecte cu finanţare europeană, precum şi alte activităţi organizate de Oficiul TAIEX, de care au beneficiat în ultimii ani.

Toate aceste materiale vor fi disponibile, în curând, prin amabilitatea Centrului de Documentare şi Pedagogie.

Participarea Jandarmeriei Românela Exerciţiul EGEX 08

În perioada 08-18 decembrie 2008, trei ofiţeri din cadrul Jandarmeriei Române au participat la exerciţiul de stat major EGEX 08, organizat de Forţa de Jandarmerie Europeană (FJE), desfăşurat în Portugalia, la Coimbra.

Exerciţiul EGEX 08 se înscrie în efortul FJE de elaborare şi consolidare a unei doctrine viabile, Comitetul Interministerial de Rang Înalt (CIMIN) propunându-şi prin acest exerciţiu să verifice şi totodată să dezvolte capabilităţile FJE de a planifica o operaţiune internaţională, pentru gestionarea unei misiuni de poliţie în cadrul unei operaţiuni internaţionale de gestionare a crizelor, sub mandatul UE.

La acest exerciţiu au participat 9 naţiuni (Franţa, Italia, Spania, Portugalia, Olanda, România, Polonia, Turcia şi Lituania), iar Jandarmeria Română a fost reprezentată de colonel Ovidiu BRĂTULESCU, şeful Serviciului Cooperare Internaţională şi Afaceri Europene (pentru poziţia de Observator pentru Şeful de Stat Major), maior Marian BRÂNCOVEANU, şeful Serviciului Comunicaţii şi Informatică al IJJ Sibiu (pentru poziţia de Şef Comunicaţii) şi maior Sebastian CUCOŞ, şeful Serviciului Ordine Publică din cadrul IGJR (pentru poziţia de Ofiţer Operaţii).

30

Jandarmii români din Kosovoacţionează sub egida Uniunii Europene

Începând cu 10 decembrie a.c., ora 00.00, Detaşamentul de Misiuni Internaţionale al Jandarmeriei Române dislocat în Kosovo execută misiuni şi se subordonează operaţional Uniunii Europene, în cadrul misiunii EULEX Kosovo, după realizarea transferului de responsabilitate între ONU şi UE.

Detaşamentul de Jandarmi Români va rămâne temporar dislocat tot în baza de la Peja, urmând ca la o dată ulterioară să se mute în baza de la Kosovska Mitrovica, unde se va integra operaţional (la nivelul structurilor de Stat major

şi Logistică), în cadrul Unităţii Integrate de Poliţie Mitrovica a misiunii EULEX, având Franţa ca naţiune lider.

Până la data transferului în baza de la Mitrovica, suportul logistic al misiunii jandarmilor români va fi asigurat de misiunea europeană, în baza unui acord tehnic semnat între România şi Misiunea Uniunii Europene pentru Stat de Drept în Kosovo (EULEX).

Precizăm că în baza Mitrovica, suportul logistic al misiunii române va fi asigurat de către un prestator de servicii francez, în conformitate cu prevederile Acordului Tehnic dintre Ministerul Apărării din Republica Franceză şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative din România, precum şi cu legislaţia română în vigoare.

Faţă de precedentele mandate (sub egida ONU), care se derulau pe o perioadă de un an, mandatul EULEX va avea o durată de şase luni, iar contingentul de jandarmi români aflat în teatrul de operaţii din Kosovo va efectua rotaţia, conform planificărilor anterioare, în perioada aprilie-mai 2009.

Î n tă r i re a p o l i t i c i i e u ro p e n e d e a pă r a re ş i s e c u r i t a t e

La summit-ul de iarnă al Consiliului Europei, a fost adoptată o declaraţie care se constituie ca o adendă la documentul final, privind întărirea politicii europene de apărare şi securitate.

Astfel, se are în vedere „dezvoltarea unor capacităţi militare puternice, flexibile şi interoperabile...care să permită UE, în mai puţin de zece ani, să conducă simultan, în afara teritoriului său, o serie de misiuni civile şi militare în scopuri diverse, corespunzător celor mai probabile scenarii”, UE asumându-şi într-o manieră credibilă şi eficientă, propriile sale responsabilităţi în parteneriatul transatlantic. Reamintim că, în termenii acestei propuneri, UE trebuie să fie capabilă, folosind resursele statelor membre, UE şi NATO, să formeze o forţă de 60.000 de oameni şi să planifice şi să conducă simultan:

- două operaţiuni majore de stabilizare şi reconstrucţie, cu o prezenţă civilă apropiată, sprijinită de cel puţin 10.000 de oameni pe o durată de cel puţin 2 ani, două forţe rapide de reacţie pe durată limitată folosind grupurile de luptă ale UE;

- o operaţiune de evacuare a cetăţenilor UE (în mai puţin de 10 zile);- o operaţiune aeriană sau navală de supraveghere-interdicţie în zonele în care interesele UE se află în joc;- o operaţiune civilă-militară de asistenţă umanitară cu o durată de până la 90 de zile;- aproximativ 12 misiuni civile în formate diverse, inclusiv o misiune majoră care să dureze cel puţin câţiva ani.În acest context, foarte important este şi paragraful care subliniază nevoia restructurării bazei industriale şi tehnologice a apărării

europene mai ales prin formarea unor mecanisme corporative de guvernare care să facă astfel ca piaţa europeană de armament să devină mai unitară, cu o competitivitate şi eficacitate crescută. O indicaţie interesantă este şi aprobarea grupului de nivel înalt NATO-UE, precum şi dorinţa de a implica mai mult aliaţii europeni care nu sunt membri UE, în tot ceea ce înseamnă politica europeană de apărare şi securitate. În fine, este anunţat acordul Consiliului pentru crearea unor burse speciale în cadrul programului ERASMUS, destinat tinerilor ofiţeri.

R u b r i că re a l i z a tă d e C p t . S o r i n D E S P I N A

31

Rezultate din misiuniRezultate din misiuniPort ilegal de armă

În data de 09.12.2008 în jurul orei 10.30, jandarmii care se afl au în timpul serviciului la Palatul de Justiţie din Baia Mare, au observat un bărbat în holul tribunalului, care avea un comportament bizar. În urma contro-lului corporal efectuat, asupra acestuia s-au găsit: un pistol pentru autoapărare cu 10 cartuşe (7 cu bilă de cauciuc şi 3 cu gaz), un cuţit şi un spray cu efect paralizant.

S. Gheorghe, din Borşa, se prezentase la Palatul de Justiţie Baia Mare, în calitate de victimă într-un proces penal (tentativă de omor), şi deşi ştia că nu are dreptul să deţină în sala de judecată arme de orice fel, le-a luat totuşi, pentru autoapărare.

A fost o emisă ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore (acesta fi ind cercetat în mai multe dosare cu privire la regimul armelor şi muniţiilor şi al armelor albe), urmând să fi e prezentat cu propunere de arestare preventivă. Totodată cel în cauză a fost sancţionat cu amendă contravenţională în valoare de 1000 lei.

Au furat din propriul colegiu

În dimineaţa zilei de 24 noiembrie, un echipaj de jandarmi a observat la intrarea în curtea Colegiului ,,Carmen Sylva” din Baia Mare, un tânăr care avea asupra sa o geantă din care se vedea o unitate centrală de calculator.

Jandarmii l-au identifi cat pe C. V. de 16 ani, din Baia Mare, elev al colegiului, care nu a putut face dovada provenienţei calculatorului. În urma măsurilor specifi ce întreprinse au mai fost identifi caţi M. D., de 18 ani şi I. I. de 16 ani, ambii din Baia Mare, elevi la acelaşi colegiu. Aceştia s-au întâlnit în curtea colegiului şi s-au înţeles să sustragă şi să comercializeze, pentru a obţine o sumă de bani, două unităţi centrale de calculator şi o imprimantă color din incinta laboratorului de informatică .

Deoarece ştiau că pe hol există camere de fi lmat s-au deplasat în faţă pentru a face un paravan, pentru a nu se vedea plasa în care se afl a unitatea centrală cărată de minori, care s-au învoit de la ore, pentru a vinde „marfa procurată”. Cei trei sunt susceptibili de furt.

Pocnitori la colţ de stradăUn echipaj de jandarmi ce executa o misiune de patrulare pe raza municipiului Buzău, a depistat

în zona staţiei Petrom de pe strada Transilvaniei, un bărbat de 39 ani care oferea spre vânzare pocnitori.

În urma verificărilor efectuate, jandarmii au stabilit ca bărbatul cu domiciliul în municipiul Buzău, oferea spre vânzare trecătorilor, pocnitori din clasa I, la preţul de 1 leu şi respectiv 8 lei. La controlul corporal sumar efectuat, jandarmii au găsit asupra bărbatului 15 cutii cu petarde.

Oamenii legii i-au întocmit bărbatului actele premergătoare urmăririi penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de deţinere şi comercializare a pocnitorilor din clasa I.

Dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecatoria Buzău pentru continuarea cercetărilor. Potrivit noii legislaţii, deţinerea şi comercializarea fără drept a pocnitorilor, petardelor sau rachetelor se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an.

Tăiere fără drept şi furt de arboriÎn ultima perioadă, jandarmii Postului Montan Nehoiu au intensificat acţiunile pe linia

prevenirii şi combaterii agresiunilor îndreptate împotriva fondului forestier, patrularea în zonele acoperite cu vegetaţie forestieră, în scopul prevenirii tăierilor ilegale de brazi de Crăciun.

În zilele de 18 şi 19 decembrie, pe raza localităţii Siriu, jandarmii buzoieni au depistat 4 persoane care au tăiat fără drept şi au sustras un număr de 34 de pomi de iarnă de esenţă brad, nemarcaţi şi fără sigilii crotal.

Cei 34 de pomi de iarnă au fost ridicaţi în vederea confiscării, iar celor 4 persoane jandarmii le-au intocmit actele premergatoare sub aspectul savârşirii infracţiunilor de tăiere fără drept de arbori şi furt de arbori, puieţi sau lăstari, iar dosarele au fost înaintate Parchetului de pe lânga Judecatoria Pătârlagele.

La solicitarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimi-nalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Prahova, în data de 19.11.2008, cadre din Gruparea de Jandarmi Mobilă „Matei Basarab” Ploieşti au participat la executarea unor descinderi, pe raza a 3 localităţi, în 13 imobile din judeţul Prahova.Descinderile au făcut parte dintr-o acţiune complexă desfăşurată simultan pe teritoriile mai multor state europene şi au fost coordo-nate de un magistrat belgian.Jandarmii au sprijinit procurorii D.I.I.C.O.T în vederea executării unor mandate de percheziţie domiciliară, în urma cărora au fost confiscate unităţi centrale PC, laptop-uri, cititoare de card memo-rie, ipod-uri, stick-uri memorie, carduri memorie MICRO SD, car-duri bancare, CD-uri şi DVD-uri, sume de bani, telefoane mobile, înscrisuri de transfer bancar, cartele telefonice.De asemenea, şase persoane au fost reţinute pentru 24 de ore, în vederea stabilirii vinovăţiei pentru săvârşirea unor fapte de crimi-nalitate informatică.

Jandarmii în sprijinul DIICOT

32 33

Jandarmii montani hunedoreni au intervenit în ziua de 30 noiembrie a.c., pentru a acorda sprijin unei tinere însărcinate, de 30 de ani, din Bucureşti, cazată la cabana Pietrele, în partea nordică a Munţilor Retezat.

Tânăra urcase pe munte în ziua precedentă cu soţul şi un grup de prieteni. În cursul serii, după efortul depus a avut dureri, iar soţul a solicitat sprijinul jandarmilor, printr-un apel la numărul de urgenţă 112.

Imediat după sesizare, o ambulanţă din oraşul Haţeg s-a deplasat la cabana Cârnic, aflată pe traseul de acces către cabana Pietrele, zonă până la care se poate urca cu autovehiculul. Pentru a ajunge la tânără, jandarmii montani s-au deplasat cu ATV-ul.

Femeia a fost coborâtă cu targa până la ambulanţă, iar de acolo a fost transportată la spitalul din oraşul Haţeg. Intervenţia nu a fost deloc uşoară. Traseul pe care au coborât jandarmii însoţiţi de soţul femeii, era acoperit pe alocuri cu porţiuni de gheaţă. Jandarmii montani au ajuns la ambulanţa aflată la cabana Cârnic noaptea târziu, după un traseu ce a durat patru ore.

Jandarmii montanila datorie

În perioada 15 septembrie - 15 decembrie a.c., lt. col. Petrică Gânceanu s-a aflat în misiune în Congo, pentru a evalua, testa şi antrena unităţile de poliţie care acţionează sub egida ONU în Republica Democrată Congo, în cadrul misiunii MONUC.

Ofiţerul evaluator român a verificat şi antrenat unităţile din Senegal, Bangkadesh şi India, împreună cu doi experţi din cadrul Armei Carabinierilor Italieni şi al Jandarmeriei Iordaniene, specialistului român revenindu-i domeniul “controlul mulţimilor”, folosirea armamentului din dotare şi exerciţii virtuale de pregătire în domeniul Statului Major.

După ce a fost selecţionat la nivelul M.I.R.A., ofiţerul român a urmat un stagiu de două săptămâni la Centrul de Excelenţă pentru Unităţile Poliţiei de Stabilitate de la Vicenza, Italia ( 01-12.09.2008), ca o perioadă premergătoare misiunii de evaluare din Africa.

Principalele criterii de selecţionare au fost experienţa dobândită în cadrul misiunilor internaţionale (ofiţerul participând la misiunea internaţională de menţinere a păcii din Kosovo), cunoaşterea limbii engleze şi experienţa operativă şi de comandă în domeniul ordinii publice.

La întoarcerea din misiune, lt. col. Petrică Gânceanu a declarat: “Misiunea a fost destul de dificilă, în special datorită distanţelor foarte mari pe care trebuia să le parcurgem între unităţi, uneori şi până la 2500 de km, dar şi datorită temperaturilor foarte ridicate din timpul zilei şi a gradului de umiditate accentuat. Cu toate acestea, am reuşit să depăşim toate impedimentele şi misiunea s-a finalizat cu succes, reuşind în cele trei luni să efectuăm evaluarea tuturor unităţilor care se află în misiune sub egida ONU în Congo. Aceste evaluări vor sta la baza întocmirii de către experţi din cadrul ONU a unei doctrine pentru funcţionarea Unităţilor de Poliţie din cadrul ONU, iar responsabilitatea ce a stat pe umerii noştri a fost pe măsură”.

Un jandarm român a evaluat Forţele de Poliţie constituite sub egida ONU din Congo

3333

În data de 05.01.2009, în jurul orelor 11.15, o patrulă de jandarmi care executa o misiune de patrulare pedestră în zona Spitalului Judeţean Vâlcea din municipiul Rm.Vâlcea, a informat dispeceratul I.J.J. Vâlcea, că un grup de aproximativ 100 de cetăţeni de etnie rromă se află în curtea interioară a spitalului şi au un comportament gălăgios.

Pentru prevenirea eventualelor actelor de violenţă în zona Spitalului de Urgenţă din Rm.Vâlcea, au fost trimise două grupe de intervenţie formate din 20 de jandarmi.

Rromii se aflau în zona spitalului, deoarece ,în cartierul Râureni din municipiul Rm.Vâlcea, a avut loc un accident de circulaţie în care a fost implicat un autoturism în care se aflau 4 cetăţeni de etnie rromă (3 bărbaţi şi o femeie).

În urma accidentului, doi bărbaţi au decedat, aceştia fiind transportaţi la morga Spitalului Judeţean Vâlcea.

Celelalte două persoane ocupante ale autoturismului au fost transportate la Spitalul Judeţean Vâlcea. Persoana de sex feminin a rămas internatâ pentru acordarea de îngrijiri medicale, iar bărbatul a fost transportat la Spitalul Municipal din Craiova.

Prezenţa cetăţenilor de etnie rromă în curtea spitalului, s-a datorat faptului că aceştia se opuneau efectuării necropsiei celor două persoane decedate şi solicitau ca persoanele rănite să fie transportate la un spital din Capitală.

Rromii au fost scoşi din curtea Spitalului Judeţean Vâlcea, iar activitatea instituţiei sanitare a revenit la normal.

Intervenţie la Spitalul de UrgenţăRâmnicu -Vâlcea

Rubrică realizată de Cpt. Sorin DESPINARubrică realizată de Cpt. Sorin DESPINA

Agenda unităţilorAgenda unităţilor

Pentru o zi, clubul Grupării de devenit sală de curs pentru studenţii a avut loc întâlnirea de practică a de Sociologie şi Psihologie din cadrul ofiţerul psiholog al unităţii.

Au fost prezentate studenţilor în domeniul apărării, ordinii publice abordată a fost diversă, cuprinzând disciplinelor psihologiei în instituţia

S-au evidenţiat posibilităţile de la selecţia de personal, asistenţa psihologică a efectivelor pentru jandarmi şi până la oportunităţile domeniu în care confruntarea cu

Întâlnirea dintre studenţii la care lucrează în domeniul siguranţei în plus pentru fiecare şi, nu în de modernizare şi deschidere către Române.

20 Octombrie Lansarea “Trilogiei de aer “

În cadrul Zilelor bibliotecii “Panait Istrati”, ce s-au desfăşurat la Brăila în perioada 20 - 25 octombrie, a avut loc lansarea cărţii unui fost jandarm, care totuşi, a rămas aproape de arma sa de suflet.

În prezenţa cadrelor din I.J.J. Brăila , a unui public numeros şi a jurnaliştilor locali, Nicolae Rotaru a lansat “Trilogia de aer” , care cuprinde trei volume de poezie, “Topul de hârtie”, inspiraţia primă, “Amor cu năbădăi”, inspiraţie secundă şi “Polifem ceacâr”, inspiraţie terţă. Scriitorul a dat bună dispoziţie în cadrul manifestării, povestind publicului prezent scene din viaţa de scriitor. “Aveţi plăcerea, eu am onoarea, dar nu pierdeaţi

nimic dacă nu aveaţi ceea ce avem împreună, să vă întâlniţi cu autorul, cel puţin paradoxal, intrat în literatura română prin trei concursuri - drept debut editorial. Am trimis, întrucât atunci când mă ocupam cu “plaivasnicitul” făcând parte din odioasele structuri cu epoleţi, am trimis trei manuscrise, un roman, un volum de proză scurtă şi unul de versuri, la trei edituri. Aşa că la toate cele trei am câştigat, cu un roman, cu o poezie şi proză scurtă. [...]Adiţionarea numelui Nicolae Rotaru corespunde numărului 13, iar toate denumirile cărţilor mele au fost formate din 13 litere. De ce? Iisus Hristos, Osama Bin Laden, Saddam Husseim, Vladimir Putin, Giussepe Verdi, Liviu Rebreanu, Nadia Comăneci, Adrian Năstase şi cu voia dumneavoastră Traian Băsescu, au treisprezece litere.”, a spus autorul în deschiderea manifestărilor. Iar continuarea a fost o invitaţie la lectură şi chiar dacă veţi spune că nu mai avem timp, noi vă facem aceeaşi invitaţie.

Experţi francezi laI.J.J. Gorj

La sediul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean “Tudor Vladimirescu” Gorj, a avut loc o întâlnire între doi experţi francezi şi cadre din structurile statului major al unităţii, prilejuită de stagiul de evaluare a capacităţilor de organizare şi asigurare a misiunilor în domeniul poliţiei judiciare de către I.J.J. Gorj.

„În perioada 2006-2008, s-au desfăşurat, în cadrul Programelor Phare, mai multe cursuri privind tehnica cercetării la faţa locului, metode de conservare şi protejare a mediului înconjurător,de prevenire a violenţei domestice şi a violenţei juvenile, precum

34

11 Decembrie Psihologie aplicată în domeniul siguranţei publice

Jandarmi Mobile din Timişoara a la psihologie. Miercuri 11.12.2008 unei grupe de studenţi ai Facultăţii Universităţii de Vest Timişoara cu

aspecte privind psihologia aplicată şi siguranţei naţionale. Problematica statutul şi rolul psihologului şi al militară.aplicative ale psihologiei, mergând psihologică a personalului, pregătirea diverse misiuni specifice armei privind cercetarea ştiinţifică într-un pericolul a devenit o profesie.psihologie şi specialiştii psihologi publice a însemnat o experienţă ultimul rând, un pas în procesul societatea civilă a Jandarmeriei

Noiembrie 18

şi prevenirea violenţei în sport, la care au participat şi ofiţerii şi subofiţerii din I.J.J. Gorj. Am prezentat distinşilor oaspeţi activităţile concrete, cantitativ şi calitativ, pentru a-şi putea forma, pe baza documentelor prezentate şi a activităţilor practice din teren, modul cum au pregătit în releu alţi formatori”, a declarat colonelul Vasile Tâlvescu, inspectorul şef al Inspectoratului de Jandarmi Gorj.

Întâlnirea s-a încheiat cu declaraţia lui Thierry Romain, general în cadrul Jandarmeriei Naţionale Franceze şi şeful Programului Phare RO. „La cererea camarazilor noştri români, am avut stagii în 3 domenii de activitate

ale jandarmilor, printre care şi serviciul de zi cu zi al acestora (....) Putem considera că acest parteneriat stabilit între Jandarmeria Franceză şi cea Română este foarte eficient, permiţând celei din urmă să fie mult mai aproape de cetăţeni. Sunt foarte încântat de desfăşurarea acestei activităţi şi pot spune că Jandarmeria Română evoluează în sensul standardelor europene.”

35

Spiritualitatea jandarmilor Noiembrie 8

Creştinii ortodocşi se bucură în fiecare an, încă din secolul al XV-lea, pe 8 noiembrie. Şi asta pentru că atunci este sărbătoarea îngerilor, numită Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Cu această ocazie, sâmbătă, 8 noiembrie 2008, la sediul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Olt a avut loc sfinţirea Icoanei Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil – Patronii Spirituali ai Jandarmeriei Române.

Slujba religioasă a început dimineaţa, la ora 11.00, la această activitate participând personalul unităţii, pictorul care a realizat lucrarea, precum şi reprezentanţi ai mass-media.

Icoana este amplasată în pavilionul comandament al unităţii, la loc de cinste, alături de vitrina în care sunt postate trofeele cu care I.J.J. Olt se mândreşte.

Icoana care îi reprezintă pe cei doi Sfinţi în mărime naturală, având o înălţime de 1,80 m şi o lăţime de 1,30 m, a fost realizată de pictorul restaurator Vasile Radu, din localitatea Vitomireşti, judeţul Olt.

Acesta a declarat reprezentanţilor presei următoarele:

„ Sfinţirea acestei icoane este foarte importantă. Evenimentul în sine este important pentru mine, având în vedere că am lucrat pentru Jandarmeria Română. Am pus destulă pasiune ca să realizez o astfel de lucrare. Pentru mine nu a fost greu, pentru că sunt profesor la Şcoala Populară de Arte şi Meserii. Sunt licenţiat în artă sacră. A durat aproximativ o săptămână realizarea ei, pentru că lemnul pe care a fost pictată icoana a trebuit tratat foarte bine, înainte de a pune culorile pe el.

…Având în vedere că este ziua patronilor spirituali ai Jandarmeriei Române, le urez cadrelor acestei unităţi numai noroc şi numai bine, având în vedere că participă la misiuni foarte grele… “.

La finalul slujbei religioase, pentru a-i cinsti pe patronii spirituali ai Jandarmeriei Române, invitaţii au luat parte la o masă festivă (agapă frăţească).

Rubrică realizată de Cpt. Sorin DESPINA

36

Portret de jandarmPortret de jandarm

Z i u a î n c e p u s e p o s a c, î n c i u d a t e m p e r a t u r i i r i d i c a t e. S o a re l e î ş i m i j i s e d o a r u n c o l ţ p r i n g e a n a n o r i l o r ş i nu d a i m p re s i a că m a i t â r z i u a ve a să - ş i o f e re t o t ro t u n d u l său a u r i u . S e r g e n t u l Pa u l I o n i ţ ă , j a n d a r m a n g a j a t c u c o n t a c t , î ş i l uă î n g r a bă g e a n t a d e c a m p a n i e p e u mă r ş i p o r n i că t re s t a ţ i a d e t r a m va i d i n a p ro p i e re. D e ş i f u r a s e d o a r c â t eva o re d e s o m n d u pă m i s i u n e a d e l a s t a d i o nu l G i u l e ş t i , p l e că d e a c a să m a i d ev re m e c a d e o b i c e i .

N u e r a î n a p e l e l u i . Po a t e ş i c e r u l m o h o r â t î l i n d i s p u n e a , g â n d i n d u - s e că l a a p l i c a ţ i a u n d e u r m a să p a r t i c i p e î n a c e a z i e r a n evo i e d e v re m e f r u m o a să . Î n t r a m va i u l a p ro a p e g o l , d a t o r i tă o re i m a t i n a l e î ş i i m a g i nă c u m a ve a să d e c u r gă a p l i c a ţ i a . Î ş i a m i n t i c u e m o ţ i e că l a c e a a n t e r i o a ră f u s e s e f e l i c i t a t d e că t re t o ţ i şe f i i , i n c l u s i v d e că t re şe f i i J a n d a r m e r i e i , p e n t r u m o d u l c u m a c ţ i o n a s e. Pa rcă s i m ţe a ş i a c u m s t r â n s o a re a bă r bă t e a s că a g e n e r a l u l u i , u n a d e p t c o nv i n s a l s p o r t u l u i ş i a l p re gă t i r i i a s i d u e.

S e a t a şa s e p ro f u n d d e A r m a î n c a re s e î n c a d r a s e nu c u mu l t t i m p î n u r mă . O făc u s e d i n t r- o n e c e s i t a t e m a t e r i a lă , d a r p e p a rc u r s re a l i z a s e că t o t c e făc e a a i c i i s e p o t r i ve a c a o mănu şă . C h i a r s e m â n d re a î n f a ţa c u n o s c u ţ i l o r c u l o c u l său d e mu n că . C e i c a re î n c e rc a s e ră , l a r â n d u l l o r, să c â ş t i g e c o n c u r s u l p e n t r u î n c a d r a re, ş i nu re u ş i s e ră , î l i nv i d i a u .

E d re p t că l a î n c e p u t nu - i f u s e s e d e l o c u şo r. O re l e l u n g i ş i c h i nu i t o a re d e i n s t r u c ţ i e, p ro b e l e f i z i c e d i n c e î n c e m a i d i f i c i l e, s t r â n s o a re a d e p l u m b a m a t e r i a l e l o r p e c a re e r a o b l i g a t să l e p o a r t e, o r d i n e l e m a i mu l t ţ i p a t e a l e u n o r c o m a n d a n ţ i , t o a t e a c e s t e a î i c re a s e ră o s t a re d e d i s c o n f o r t d e c a re nu s căp a s e mu l tă v re m e.

G re u l î n să t re c u s e. D u pă z e c i ş i s u t e d e o re d e p re gă t i re i n t e n să , d u pă nu m e ro a s e l e m i s i u n i , u n a m a i d i f i c i lă c a a l t a , l a c a re p a r t i c i p a s e, i s e pă re a că ro l u l d e j a n d a r m p e c a re î l j u c a a c u m, î l j u c a s e p a rcă d i n t o t d e a u n a . D e ş i î n u n e l e m i s i u n i f u s e s e p u s î n n e nu mă r a t e r â n d u r i î n s i t u a ţ i i l i m i tă , t o t u l î n c e p u s e să i s e p a ră n o r m a l , i n t e r ve n i s e d e j a î n v i a ţa l u i p ro f e s i o n a lă a c e a s t a re d e o b i şnu i n ţ ă , a c e l m o d u s v i ve n d i c a u n l o c c o mu n, c e î i i n o c u l a s e î n s u f l e t c a l mu l i m p e r t u r b a b i l d e c a re a ve a u n evo i e t o ţ i c e i c e p r a c t i c a u a c e e a ş i m e s e r i e c a a l u i .

A p ro a p e că u i t a s e, s a u m a i e x a c t , s e a c o m o d a s e î n t r u c â t va c u a t i t u d i n e a o s t i lă a u n o r m a n i f e s t a n ţ i , c u î n j u ră t u r i l e, h u i d u i e l i l e ş i f l u i e ră t u r i l e u n o r a d i n t re e i î n m i s i u n i l e l a c a re p a r t i c i p a , c a ş i c u v i o l e n ţa d e p e s t a d i o a n e l e d e f o t b a l , p e c a re n - o a g re a , d a r, v r â n d - n ev r â n d, t re b u i a s - o a c c e p t e ş i să a c ţ i o n e z e î m p re u nă c u şe f i i ş i c o l e g i i p e n t r u d i m i nu a re a e i .

I m p o r t a n t e r a f a p t u l că î i p lăc e a mu n c a l u i , î i p lăc e a a t m o s f e r a d e l u c r u d i n c o l e c t i v u l a l că r u i m e m b r u e r a , î ş i s i m p a t i z a t o ţ i c o l e g i i d e mu n că . S e î n ţe l e g e a u d i n p r i v i r i . Î i s i m ţe a m e re u a p ro a p e, l a b i n e, d a r m a i a l e s l a g re u . I n d i f e re n t c â t d e d i f i c i l a r f i f o s t u n m o m e n t s a u a l t u l , î l d e păşe a c u î n c re d e re a că a lă t u r i s e a f lă a c e i o a m e n i d e năd e j d e p e c a re t e p o ţ i b i z u i l a n evo i e. Ş i n i c i o d a tă nu s e î n şe l a s e.

D i n a c e s t m o t i v re u ş i s e să l e g e t r a i n i c e p r i e t e n i i c u t o ţ i c o l e g i i să i , i a r î n t re e l ş i şe f i s e s t a t o r n i c i s e ră r a p o r t u r i d e re s p e c t , î n c re d e re ş i î n t r a j u t o r a re. L a o r a a c e e a nu - ş i p u t e a d o r i a l t c eva . Ave a a s p i r a ţ i i ş i năz u i n ţe c a o r i c e o m, d a r î nvă ţa s e să p re ţu i a s că p re z e n t u l , c l i p a , c u m s p u n e a u n c u n o s c u t s c r i i t o r.

U n a d i n t re a c e l e c l i p e s o s i s e d i n n o u . U r m a să p a r t i c i p e l a o a p l i c a ţ i e d e m o n s t r a t i vă î n t r- u n t e re n mu n t o s - î m păd u r i t .

Ş t i a că A r m a d i n c a re făc e a p a r t e e r a d i n c e î n c e m a i b i n e a p re c i a tă d e că t re o p i n i a p u b l i că , u n ro l e s e n ţ i a l î n a c e s t s e n s a v â n d u - 1 m i j l o a c e l e d e i n f o r m a re î n m a să , c a re i l u s t r a u p e l a r g a c ţ i u n i l e i m p o r t a n t e a l e j a n d a r m i l o r, a t â t î n m i s i u n i , c â t ş i î n a p l i c a ţ i i ş i e x e rc i ţ i i t a c t i c e. E r a c o n ş t i e n t ş i m â n d r u t o t o d a tă , că ş i e l c o n t r i b u i s e l a i m a g i n e a p o z i t i vă a J a n d a r m e r i e i R o m â n e, a t â t c â t î i s tă t u s e î n p u t i n ţ ă .Ş i m a i ş t i a că ş i d e d a t a a s t a p re s a va f i p re z e n tă . U n m o t i v

î n p l u s c a p re o c u p a re a ş i e m o ţ i i l e l u i să c re a s că .F u r a t d e g â n d u r i , c o b o r î re p e d e d i n t r a m va i , f i i n d c â t p e -

a c i să m e a r gă o s t a ţ i e î n p l u s f a ţ ă d e c e a u n d e c o b o r a d e o b i c e i . A j u n s l a u n i t a t e p r i n t re p r i m i i , n - a v u a l t c eva d e făc u t d e c â t să s e e c h i p e z e î n t i h nă c u ţ i nu t a ş i m a t e r i a l e l e s p e c i f i c e a p l i c a ţ i e i ş i , î n a ş t e p t a re a c o l e g i l o r, să re f l e c t e z e l a s c e n a r i u l a p l i c a ţ i e i , p e c a re - 1 re p e t a s e ră c u t o ţ i i , p â nă î n c e l e m a i m i c i a mănu n t e, c h i a r c u o z i î n a i n t e.

L i s e p re z e n t a ră , î n m a re, î n că o d a tă , s c e n a r i u l ş i u l t i m e l e d e t a l i i o r g a n i z a t o r i c e, s e î m b a rc a ră ş i î n c e p u ră d e p l a s a re a că t re l o c u l s t a b i l i t . Ac o l o, a s i s t e n ţ ă nu m e ro a să , p re să , l o c a l n i c i c u r i o ş i ş i , m a i a l e s, şe f i d e l a t o a t e e şa l o a n e l e. S e r g e n t u l I o n i ţ ă î ş i o c u pă l o c u l p r i n t re c o l e g i i să i î n e l i c o p t e r u l c e u r m a să d e b a rc e î n t r- u n a nu m i t l o c o e c h i pă c u o m i s i u n e b i n e s t a b i l i tă î n c a d r u l s c e n a r i u l u i a p l i c a ţ i e i . C u t o a t e că nu e r a l a p r i mu l z b o r d e a c e s t f e l , î n că m a i a ve a e m o ţ i i , d e t e r m i n a t e nu d o a r d e z b o r u l c u e l i c o p t e r u l , c â t m a i a l e s d e d o r i n ţa d e a s e î n c h e i a c u b i n e ş i a c e a s tă a c t i v i t a t e d e s p re c a re e r a s i g u r că s e va s c r i e ş i s e va vo r b i mu l t .

D i n păc a t e, v re m e a e r a mu l t m a i c a p r i c i o a să d e c â t p rev i z i u n i l e ş i t o t a l n e p r i e l n i că u n e i a s t f e l d e a c t i v i tă ţ i . V â n t u l s u f l a î n r a f a l e, i a r p i că t u r i l e m i c i ş i re c i d e p l o a i e, c e s e s pă r g e a u p e h u b l o u r i l e e l i c o p t e r u l u i , nu ve s t e a u n i m i c b u n . Î n g r i j o r a re a s e c i t e a ş i p e c h i p u r i l e c o l e g i l o r.

L a s e m n a l u l s t a b i l i t , e l i c o p t e r u l re a l i ză u n p u n c t f i x d e a s u p r a păd u r i i d e b r a d, i a r e c h i p a , d i n c a re făc e a p a r t e ş i I o n i ţ ă , î n c e p u d e b a rc a re a c u a j u t o r u l f r â n g h i e i , a şa c u m p ro c e d a s e d e a t â t e a o r i l a a n t re n a m e n t . D u pă c e a p u că f r â n g h i a , l o n i ţ ă s i m ţ i v i t e z a v â n t u l u i d e l a s o l . I n t ră î n t r- u n p u t e r n i c b a l a n s c a re - 1 p ro i e c tă î n t r- u n b r a d g ro s ş i bă t r â n . D e ş i s i m ţ i o a r s u ră p u t e r n i că î n z o n a şo l d u l u i d re p t , re u ş i să c o b o a re p e f r â n g h i e l a s o l , d a r nu m a i p u t u să s e r i d i c e.

M e d i c u l c a re a s i g u r a a p l i c a ţ i a , d u pă c e - i dăd u p r i m e l e î n g r i j i r i , c e r u să f i e t r a n s p o r t a t d e u r g e n ţ ă l a s p i t a l , c u e l i c o p t e r u l . R e a l i z â n d g r a v i t a t e a s i t u a ţ i e i , m e d i c i i a u h o tă r â t a m p u t a re a p i c i o r u l u i d re p t ; î n d e c l a r a ţ i a d e a c c e p t a re d a tă m e d i c i l o r, s e r g e n t u l a m e n ţ i o n a t : „ S U N T M Â N D RU CĂ S U N T JA N DA R M Ş I CĂ P R I N S A C R I F I C I U L M E U A M C O N T R I B U I T L A C R EŞT E R E A P R E S T I G I U LU I JA N DA R M E R I E I R O M Â N E, A LĂT U R I D E C O L E G I I M E I ! ”

L a s c u r tă v re m e, d i n c a u z a c o m p l i c a ţ i i l o r i v i t e, s e r g e n t u l I o n i ţ ă Pa u l a d eve n i t e ro u l s u b l o c o t e n e n t p o s t - m o r t e m a l J a n d a r m e r i e i , a lă t u r â n d u - s e mu l t o r a l t o r a c a e l , c a re a u n e mu r i t i s t o r i a a c e s t e i A r m e g l o r i o a s e.

D e - a t u n c i , u n o c h i a l păd u r i i d e b r a d p l â n g e c u l a c r i m i d e c e t i nă î n n o p ţ i l e tăc e r i i .

R u b r i că r e a l i z a tă d e G l . m r. ( r ) d r. I l i e G O R JA N

OOCHIUL PĂDURII DE BRADCHIUL PĂDURII DE BRAD

37

IstoricIstoric Patriotism, Curaj,Spirit de Sacrificiu

...Trei nobile virtuţi cărora căpitanul de jandarmi Dumitrescu I. Virgil le-a conferit o exemplară şi dramatică afirmare.

Născut la 29 iunie 1914 în Bucureşti dintr-o familie de intelectuali, absolvă Şcoala de Ofiţeri de Jandarmi din Şoseaua Ştefan cel Mare în anul 1935, fiind clasat printre primii din promoţie. Era un ofiţer plăcut la înfăţişare, extrem de manierat, cu o frumoasă cultură generală şi de impresionantă demnitate. Până la începerea celui de-al doilea război mondial îndeplineşte funcţii de comandant de pluton şi companie în centru de instrucţie şi o perioadă redusă ca ofiţer în biroul judiciar al Legiunii de Jandarmi Bucureşti.

În anul 1942 solicită, asemenea multor ofiţeri de jandarmi, să plece pe front şi astfel, până în vara anului 1944, participă la campania din Est,la comanda unei companii de poliţie. Pentru merite deosebite în conducerea subunităţii, în îndeplinirea misiunilor specifice şi pentru participarea nemijlocită la unele acţiuni de luptă ale marilor unităţi pe lângă care funcţiona, a fost distins cu Ordinele „Coroana României” şi „Steaua României” clasa a VI- a în gradul de cavaler.

La revenirea în ţară, refuză să fie încadrat ca adjunct al comandantului Legiunii de Jandarmi Teleorman şi cere insistent să plece pe front, pentru a participa la eliberarea Ardealului de Nord-Vest de sub ocupaţia hortystă. După mai multe tergiversări, obţine aprobarea şi este numit comandant de companie de poliţie pe lângă Divizia a 4-a Infanterie. După eliberarea teritoriului naţional, această mare unitate îşi încheie existenţa într-o situaţie dramatică.

Ca urmare a unor erori în organizarea acţiunilor de luptă şi a lipsei sprijinului trupelor sovietice cu care coopera, divizia este încercuită la Mezotur, Ungaria, şi datorită pierderilor imense este desfiinţată la sfârşitul lunii octombrie. Compania de poliţie comandată de căpitanul Virgil Dumitrescu se remarcă prin eroism şi spirit de sacrificiu în timpul luptelor la încercuire, în apărarea punctului de comandă al diviziei având grele pierderi. În ziua de 19 octombrie, o parte din companie şi comandantul său sunt capturaţi de trupele germane. Pentru bravul ofiţer de jandarmi începe un cumplit calvar.

Fiind internat în lagărul de prizonieri ofiţeri Allenteig Austria, ia cunoştinţă de tentativele lui Horia Sima, conducătorul legionarilor români, de a recruta ofiţeri prizonieri pentru formarea

unei unităţi de voluntari, destinată să lupte alături de trupele germane împotriva armatei române.

Stimulat de un înalt patriotism şi dovedind un curaj neţărmurit, căpitanul Dumitrescu, sfidând orice pericol, organizează sabotarea acţiunilor conducătorului legionarilor şi ale conducerii lagărului. Descoperit, este arestat de Gestapo şi încarcerat într-un lagăr de exterminare în apropiere de Praga. După o îndelungată şi epuizantă anchetă, este transferat în închisoarea Gestapo-ului din Praga, iar la 19 aprilie este judecat şi condamnat la pedeapsa capitală pentru “Sabotaj şi spionaj împotriva armatei germane”, aşa cum rezumă din adeverinţa eliberată de Ministerului Afacerilor Străine al Cehoslovaciei, emisă la repatriere.

Cu numai câteva zile înainte de execuţie, la 5 mai 1945, este salvat, împreună cu alţi condamnaţi, printr-o acţiune a unui detaşament de partizani cehi. În semn de recunoştinţă, se integrează în efectivele detaşamentului respectiv şi participă la acţiunile de luptă desfăşurate de partizanii cehi până la 12 mai 1945, data terminării acţiunilor militare din zona capitalei Cehoslovaciei. Rănit în luptele din ultima zi, este internat în Spitalul General din Praga. Pentru participarea la luptele partizanilor cehi, este distins cu ordinul „Leul Alb”, înaltă distincţie de război cehoslovacă.

În luna iunie este repatriat, reintegrat în Jandarmerie, avansat la gradul de maior la excepţional şi numit comandant de legiune de jandarmi. Refuzând să devină membru al P.C.R., este trecut în rezervă la 1 ianuarie 1948 cu menţiunea „face parte din marea burghezie”.

La 22 februarie 1948, ca urmare a unor corespondenţe particulare cu rude din America, este arestat şi acuzat de spionaj. Eliberat după 10 zile, timp de aproape o jumătate de an este periodic convocat la organele de securitate şi interogat referitor la relaţiile sale cu rudele din S.U.A.

După victoria revoluţiei din Decembrie 1989, este repus în drepturi, avansat succesiv în grad, şi, totodată, apreciindu-i-se meritele deosebite, în faţa ţării i s-a acordat în mod excepţional gradul de general de brigadă în retragere.

Se stinge din viaţă în mod tragic în 1997. Faptele sale rămân însă în istoria Armei ca o impresionantă pildă de patriotism, de curaj şi spirit de sacrificiu, de altruism şi eroism.

Rubrică realizată de General (r) dr. Dumitru PENCIUC

OCHIUL PĂDURII DE BRAD

SportSport

În luna mai a acestui an la Târgu-Jiu s-a desfăşurat Campionatul de Tir al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

La acest concurs Jandarmeria a fost reprezentată de maiorul Postelnicu Ionel din cadrul Şcolii Militare de Subofi ţeri Jandarmi Fălticeni.

Maiorul a reuşit să se claseze pe prima treaptă a podiumului la concursul de tir cu un total de 196 de puncte, reuşind să devanseze participanţi ai altor structuri din cadrul ministerului.

În perioada 12 – 16 noiembrie a.c., plt. maj. Preda Lucian, reprezentantul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Satu Mare a participat la „Campionatul European de Judo al veteranilor” desfăşurat în Cehia, competiţie la care au participat peste 350 de sportivi.

In urma desfăşurării competiţiei, jandarmul Preda Lucian a fost desemnat vicecampion european la categoria 73 kg.

Pe parcursul competiţiei, luptătorul sătmărean a învins prin ippon reprezentanţii Olandei şi Rusiei, şi la yuko reprezentantul Spaniei, fi ind învins în fi nala categoriei 73 kg de către cel de-al doilea reprezentant al Rusiei.

Festivitatea de premiere a avut loc la Sala centrală din Praga, locul desfăşurării competiţiei.

În perioada 07 - 09.03.2008 la Oradea a avut loc etapa I “Cupei Jandarmeriei la karate-do”, organizată de I.J.J. Hunedoara în colaborare cu Direcţia Judeţeană de Sport Hunedoara şi Clubul “Dacicus” din Orăştie.

În cadrul concursului au participat plt. maj. Cornel Onit, plt. Nicolae Ilinca, plt. Silviu Motrescu, sg. maj. Alexandru Scripcăraşu, şi sg. maj. Laurenţiu Badiu, toţi reprezentanţi ai I.J.J. Sibiu, care au obţinut locul trei pe echipe.

TIR

38

KARATE-DO

JUDO

În luna octombrie, jandarmul Hristea Petre a participat la o cursă de cros organizată în Serata Monteoru din Buzău. La acest concurs, plt. maj. Hristea s-a clasat pe locul I la categoria sa de vârstă, ocupând şi locul II la categoria open. Alte rezultate obţinute de atlet în urma participării sale la concursuri :

- pe 7 septembrie locul I la proba de 3000m în cadrul crosului organizat de Petrom.

- pe 14 septembrie locul I la proba de 10.000m la crosul Izvorul Alb.

Subofi ţerul deţine licenţă de antrenor, iar în timpul liber se ocupă de pregătirea unei grupe de copii, marea sa dorinţă fi ind să organizeze o competiţie pentru cei mici în Panciu.

Practicantă a artelor marţiale, încă de la începutul anilor 90, jandarmeriţa Tănăsescu Corina a reuşit să obţină rezultate deosebite.

Cele mai recente si cele mai însemnate fi ind:- locul I şi titlul de campioană mondială la Campionatul

Mondial de Karate – proba Kata pe echipe, desfăşurat în luna octombrie în Lituania;

- locul I şi titlul de campioană europeană la Campionatul European de Karate Traditional Shotokan – Fudokan seniori, proba Kata sincron desfăşurat în luna noiembrie 2008.

În ziua de 26 decembrie 2008, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române a organizat „Cupa 1 Decembrie”.

În cadrul unor întreceri sportive care au făcut deliciul spectatorilor, doar competitorii cei mai bine pregătiţi au reuşit sa ocupe locuri fruntaşe în probe precum: atletismul, săritura în lungime de pe loc, tenis de masă, etc.

Clasamentele sunt următoarele:

Atletism – săritura în lungime de pe loc (femei)Locul I - Lt. Burduhosu Niculina IrinaLocul II – Cpt. Lascu FlorinaLocul III – Plt. adj. Bandui Carmen

Atletism – săritura în lungime de pe loc (bărbaţi)Locul I – Lt. Ciomag IuliuLocul II – Sg. maj. Găvenea ViorelLocul III – Sg. maj. Răduţ Sorin

Atletism - 400 m plat (femei)Locul I - Cpt. Lascu FlorinaLocul II – Lt. Burduhosu IrinaLocul III – Plt. adj. Bandui Carmen

Atletism - 400 m plat (bărbaţi)Locul I – Sg. maj. Găvene ViorelLocul II – Sg. maj. Răduţ Sorin Locul III - Sg. maj. Barbu Ionuţ Aniel

Tenis de masă (bărbaţi)Locul I – Plt. Plăvichianu CristianLocul II – Plt. maj. Fărcăşanu GigiLocul III – Cpt. Grigore Gheorghe

CUPA ,,1 Decembrie”

39

KARATE

ATLETISM

Rubrică realzată de Sg. maj. Rodica IVANA

40

Cultură

Ce este crima or ganizată , cum ş i când a apărut ca Ce este crima or ganizată , cum ş i când a apărut ca fenomen, cum este ea percepută din punct de veder e f enomen, cum este ea percepută din punct de veder e social, car e sunt specificităţ i le ei, dacă ş i în ce condiţ i i social, car e sunt specificităţ i le ei, dacă ş i în ce condiţ i i r epr ez intă o ameninţare pentru securitatea mondială , ce r epr ez intă o ameninţare pentru securitatea mondială , ce vârstă ar e acest f enomen, cine o hrăneşte ş i în ce scop, vârstă ar e acest f enomen, cine o hrăneşte ş i în ce scop, cum ş i de ce a pătruns în viaţa noastră , ce urmăr eşte cum ş i de ce a pătruns în viaţa noastră , ce urmăr eşte ea în continuare, dacă sprijină sau nu terorismul, ea în continuare, dacă sprijină sau nu terorismul, dacă poate fi gestionată sau nu, car e sunt posibilităţ i le dacă poate fi gestionată sau nu, car e sunt posibilităţ i le naţ iunilor de a eradica acest f enomen, cu o extensie în naţ iunilor de a eradica acest f enomen, cu o extensie în permanentă dinamică , car e este r elaţ ia dintr e crimă permanentă dinamică , car e este r elaţ ia dintr e crimă or ganizată ş i alte ameninţări asimetrice, dintr e acestea or ganizată ş i alte ameninţări asimetrice, dintr e acestea ş i mass-media etc.? ş i mass-media etc.?

Acestui set de într ebări încearcă să răspundă lucrar ea Acestui set de într ebări încearcă să răspundă lucrar ea „Crima Organizată într e factor de risc ş i ameninţare”, „Crima Organizată într e factor de risc ş i ameninţare”, apărută la Editura Centrului Tehnic-Editorial al apărută la Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, sub semnătura lui Olimpiodor Antonescu ş i Armatei, sub semnătura lui Olimpiodor Antonescu ş i Stan Petr escu.Stan Petr escu.

Deşi a avut un rol hotărâtor în crearea şi furnizarea celei mai titrate Deşi a avut un rol hotărâtor în crearea şi furnizarea celei mai titrate pleiade de ofiţeri din Armata Română, despre Şcoala de Ofiţeri Jandarmi, pleiade de ofiţeri din Armata Română, despre Şcoala de Ofiţeri Jandarmi, despre realizările şi oamenii ei s-a scris foarte puţin, referiri episodice, despre realizările şi oamenii ei s-a scris foarte puţin, referiri episodice, în lucrările apărute după 1990, privind istoria armei şi drept urmare, în lucrările apărute după 1990, privind istoria armei şi drept urmare, despre cea mai însemnată unitate de învăţământ a jandarmeriei şi chiar a despre cea mai însemnată unitate de învăţământ a jandarmeriei şi chiar a sistemului de învăţământ militar naţional se cunoaşte foarte puţin.sistemului de învăţământ militar naţional se cunoaşte foarte puţin.

Scrisă cu priceperea şi talentul inconfundabile ale domnului general (r) Scrisă cu priceperea şi talentul inconfundabile ale domnului general (r) dr. Dumitru Penciuc, cu un stil fluent, bine sistematizat şi expresiv, larg dr. Dumitru Penciuc, cu un stil fluent, bine sistematizat şi expresiv, larg accesibil, monografia este o reuşită frescă a ceea ce a însemnat Şcoala de accesibil, monografia este o reuşită frescă a ceea ce a însemnat Şcoala de Ofiţeri de Jandarmi, a rolului său esenţial în asigurarea ofiţerilor necesari Ofiţeri de Jandarmi, a rolului său esenţial în asigurarea ofiţerilor necesari Jandarmeriei, care corespundeau exigenţelor cerute de misiunile principalei Jandarmeriei, care corespundeau exigenţelor cerute de misiunile principalei structuri a sistemului naţional de ordine publică.structuri a sistemului naţional de ordine publică.

Lucrarea monografică „Şcoala de Ofiţeri de Jandarmi Bucureşti” va Lucrarea monografică „Şcoala de Ofiţeri de Jandarmi Bucureşti” va trezi, fără îndoială, interes în rândurile personalului Jandarmeriei, ale trezi, fără îndoială, interes în rândurile personalului Jandarmeriei, ale altor cititori, constituind o agreabilă şi reconfortantă lectură, o valoroasă altor cititori, constituind o agreabilă şi reconfortantă lectură, o valoroasă sursă de experienţă pentru îmbinarea tradiţiilor cu modernitatea în nobila sursă de experienţă pentru îmbinarea tradiţiilor cu modernitatea în nobila şi delicata muncă de formare şi modelare de personalităţi profesional-şi delicata muncă de formare şi modelare de personalităţi profesional-umane într-un domeniu militar specific – Jandarmeria Română, instituţie umane într-un domeniu militar specific – Jandarmeria Română, instituţie de certă vocaţie europeană. de certă vocaţie europeană.

VĂ R

ECO

MA

NDĂ

M

41

Realitatea contemporană vine să întregească imaginea eforturilor comunităţii Realitatea contemporană vine să întregească imaginea eforturilor comunităţii internaţionale, pentru limitarea efectelor nocive ale unor fenomene perturbatoare internaţionale, pentru limitarea efectelor nocive ale unor fenomene perturbatoare şi asigurarea posibilităţii atenuării dezordinii la nivel regional sau global, a şi asigurarea posibilităţii atenuării dezordinii la nivel regional sau global, a respectării, chiar în condiţii dintre cele mai grave, precum crizele sau războaiele respectării, chiar în condiţii dintre cele mai grave, precum crizele sau războaiele (care, din păcate, reprezintă încă o realitate a zilelor noastre), a libertăţilor şi (care, din păcate, reprezintă încă o realitate a zilelor noastre), a libertăţilor şi drepturilor fundamentale ale fiinţei umane, indiferent de rasă, etnie, religie şi, drepturilor fundamentale ale fiinţei umane, indiferent de rasă, etnie, religie şi, nu în ultimul rând, de cultură şi civilizaţie.nu în ultimul rând, de cultură şi civilizaţie.

În acest context, devine cu atât mai necesară intervenţia promptă şi În acest context, devine cu atât mai necesară intervenţia promptă şi responsabilă a tuturor factorilor instituţionali de decizie la nivel naţional şi responsabilă a tuturor factorilor instituţionali de decizie la nivel naţional şi internaţional, pentru prevenirea oricărei manifestări ce atentează la viaţa internaţional, pentru prevenirea oricărei manifestări ce atentează la viaţa omului, iar atunci când se petrec escaladări şi violenţe, nu poate fi împiedicată, omului, iar atunci când se petrec escaladări şi violenţe, nu poate fi împiedicată, pentru înlăturarea sau ameliorarea urmărilor nefaste produse de acestea.pentru înlăturarea sau ameliorarea urmărilor nefaste produse de acestea.

Unor astfel de comandamente le răspunde Manualul de Informare şi Instruire Unor astfel de comandamente le răspunde Manualul de Informare şi Instruire a Personalului Jandarmeriei Române în Domeniul Dreptului Umanitar a Personalului Jandarmeriei Române în Domeniul Dreptului Umanitar şi Respectării Drepturilor Omului, prin crearea condiţiilor de atenuare a şi Respectării Drepturilor Omului, prin crearea condiţiilor de atenuare a distrugerilor provocate de recursul la forţă armată, având în vedere scopul distrugerilor provocate de recursul la forţă armată, având în vedere scopul dreptului umanitar, de a reprezenta o frântură în calea ororilor posibile dreptului umanitar, de a reprezenta o frântură în calea ororilor posibile provocate adesea de conflictele armate.provocate adesea de conflictele armate.

Dorim să readucem în atenţie revistele care Dorim să readucem în atenţie revistele care abordează partea ştiinţifică a domeniului militar. Una abordează partea ştiinţifică a domeniului militar. Una dintre acestea este Revista Forţelor Terestre, editată dintre acestea este Revista Forţelor Terestre, editată de Statul Major al Forţelor Terestre, pe care o primim de Statul Major al Forţelor Terestre, pe care o primim ritmic la redacţie. ritmic la redacţie.

Provocatoare pentru toţi profesioniştii din sistemul Provocatoare pentru toţi profesioniştii din sistemul militar, revista tratează subiecte incitante, diverse, cu militar, revista tratează subiecte incitante, diverse, cu implicaţii imediate în activitatea zilnică a structurilor implicaţii imediate în activitatea zilnică a structurilor armatei române. Vă invităm la lectură.armatei române. Vă invităm la lectură.

Recomandarea acestui număr al r evistei este o trilogie apărută la Recomandarea acestui număr al r evistei este o trilogie apărută la pr estigioasa editură Rao, scrisă de un prolific condeier, car e a făcut parte din pr estigioasa editură Rao, scrisă de un prolif ic condeier, car e a făcut parte din Jandarmerie.Jandarmerie.

Nicolae Rotaru, căci despr e el este vorba, ne provoacă la lectură prin Nicolae Rotaru, căci despr e el este vorba, ne provoacă la lectură prin intermediul Trilogiei de duh, un grupaj de poeme satirice inspirate din intermediul Trilogiei de duh, un grupaj de poeme satirice inspirate din r ealitatea imediată , poeme în formă f ixă laolaltă cu alcătuiri de vers liber ş i r ealitatea imediată , poeme în formă f ixă laolaltă cu alcătuiri de vers liber ş i catr ene, toate aceste sur prinzând prin umor, curaj ş i tonul ludic.catr ene, toate aceste sur prinzând prin umor, curaj ş i tonul ludic.

Rubrică realizată de Cpt. Sorin DESPINARubrică realizată de Cpt. Sorin DESPINAşi Sg. maj. Rodica IVANAşi Sg. maj. Rodica IVANA

42

Poşta redacţiei

Această pagină, ne-o dorim un barometru al efi cienţei muncii noastre, a jandarmilor, evaluată prin opiniile cetăţenilor sau a instituţiilor cu care colaborăm, fi e ele favorabile, fi e critice.

De asemenea, aşteptăm opinii, cu privire la conţinutul şi forma revistei, fi ind deschişi sugestiilor constructive. Adresa noastră este jandarmeria@mira.gov.ro, revista.jandarmeriei@gama-b-1.mai.intranet (pentru utilizatorii reţelei informatice interne) sau str. Jandarmeriei nr. 9-11, sector 1, Bucureşti.

Trupele de poliţie înarmate populare chineze

Generalul Wu ShuangzanComandantul General al TPÎPCBeijing

Stimate Domnule General locotenent Costică Silion:

Înainte de orice, vă rog să-mi permiteţi, ca în numele tuturor ofi ţerilor şi militarilor Trupelor de Poliţie Înarmate Populare Chineze, dar şi al meu

personal, să vă transmit mulţumirile din inimă Dumneavoastră şi personalului Jandarmeriei Române pentru ajutorul umanitar acordat cu prilejul cutremurului care a lovit Provincia Sichuan din China.

Acest ajutor primit din partea Dumneavoastră, întruchipează afecţiunea profundă şi prietenia pe care o arătaţi TPÎPC şi Poporului Chinez şi îmbogăţeşte conţinutul prieteniei frăţeşti dintre cele două Forţe. A fost scris astfel, un nou capitol al tradiţionalelor relaţii de prietenie dintre popoarele celor două ţări, iar acest sprijin a încurajat ofi ţerii şi soldaţi TPÎPC care desfăşoară acţiuni de salvare şi asistenţă în zona cutremurului, precum şi pe oamenii care îşi reconstruiesc căminele în acest moment.

În prezent, ne afl ăm în perioada de salvare şi reabilitare în urma cutremurului devastator, iar munca de reconstrucţie şi restaurare se desfăşoară în condiţii de maximă urgenţă. Suntem pe deplin încrezători că sub conducerea Guvernului Chinez, vom salva vieţile şi proprietăţile cetăţenilor şi vom reuşi să reconstruim casele cestora.

De multă vreme, TPÎPC dezvoltă relaţii foarte strânse de cooperare şi prietenie cu Jandarmeria Română. Relaţiile pozitive şi prietenia sunt o avere de nepreţuit pentru ambele părţi şi de asemenea, constituie o componentă indispensabilă a prieteniei tradiţionale dintre cele două Ţări.

O preţuim şi sperăm că se va dezvolta în continuare.

Vă rog să acceptaţi mulţumirile mele adresate Dumneavoastră şi prietenilor noştri din cadrul Jandarmeriei Române şi totodată, vă rog să-mi permiteţi să vă asigur pe toţi de cea mai înaltă consideraţie!

Criza economică şi-a lăsat amprenta peste Criza economică şi-a lăsat amprenta peste aproape toate domeniile, însă industria aproape toate domeniile, însă industria jocurilor video nu a avut de suferit, până jocurilor video nu a avut de suferit, până acum, şi pare că este singura excepţie în acum, şi pare că este singura excepţie în ceea ce priveşte perspectiva sumbră instalată ceea ce priveşte perspectiva sumbră instalată la nivel global.la nivel global.

Pentru luna noiembrie a acestui an s-au Pentru luna noiembrie a acestui an s-au raportat vânzări de 2.91 miliarde de dolari, raportat vânzări de 2.91 miliarde de dolari, în creştere cu 10 procente faţă de aceeaşi în creştere cu 10 procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.perioadă a anului trecut.

De asemenea, pentru intreg anul 2008, De asemenea, pentru intreg anul 2008, industria jocurilor video a avut de câştigat 22 industria jocurilor video a avut de câştigat 22 de procente în plus, până la 16.04 miliarde de procente în plus, până la 16.04 miliarde de dolari.de dolari.

Încă o dată, cel mai avantajat vendor a fost Încă o dată, cel mai avantajat vendor a fost Nintendo, care a vândut 2.04 milioane de Wii-Nintendo, care a vândut 2.04 milioane de Wii-uri.uri.

La polul opus, se află Microsoft, care a La polul opus, se află Microsoft, care a reuşit să vândă doar 836.000 de console reuşit să vândă doar 836.000 de console Xbox 360, şi Sony cu 378,000 de console Xbox 360, şi Sony cu 378,000 de console PlayStation 3 şi cu 421.000 de PlayStation PlayStation 3 şi cu 421.000 de PlayStation Portables.Portables.

Totuşi, Microsoft pare destul de încrezătoare Totuşi, Microsoft pare destul de încrezătoare în forţele sale, având în vedere că cele mai în forţele sale, având în vedere că cele mai vândute jocuri pentru console în 2008 au fost vândute jocuri pentru console în 2008 au fost cele pentru Xbox, adică Gears of War 2, cu cele pentru Xbox, adică Gears of War 2, cu 1.56 milioane de unităţi vândute, şi Call of 1.56 milioane de unităţi vândute, şi Call of Duty: World at War, cu 1.41 milioane de copii Duty: World at War, cu 1.41 milioane de copii vândute.vândute.

Jocurile videoJocurile video

la putere In 2008la putere In 2008

Topul jocurilor recomandateTopul jocurilor recomandateGTA IVGTA IV

World of WarcraftWorld of WarcraftFIFA 09FIFA 09

Crysis WarheadCrysis WarheadGears of War 2Gears of War 2

Topul vânzărilor World of Warcraft:Topul vânzărilor World of Warcraft:Wrath of The Lich KingWrath of The Lich King

Left 4 DeadLeft 4 DeadCall Of Duty: World At WarCall Of Duty: World At War

The Sims 2 Mansion & Garden StuffThe Sims 2 Mansion & Garden StuffEverquest II: The Shadow OdysseyEverquest II: The Shadow Odyssey

SporeSporeFallout 3Fallout 3

The Sims 2 Double DeluxeThe Sims 2 Double DeluxeWoW: Wrath of the Lich King Collector’s EditionWoW: Wrath of the Lich King Collector’s Edition

The Sims 2: Apartment LifeThe Sims 2: Apartment Life

Plt. Bogdan TOADERPlt. Bogdan TOADER

InfoWEBInfoWEB