revista regio nr.25

Antonio Tajani, vicepreşedinte al Comisiei Europene: „Europa este destinaţia turistică numărul unu în lume, deţinând jumătate din piaţa mondială.‘‘

Nr. 25, Februarie 2014

BISERICILE SĂSEŞTI, REDATE TRANSILVANIEI

GABRIELA SZABO, AMBASADOARE A TURISMULUI ROMÂNESC:„NIMIC NU POATE FI MAI FRUMOS DECÂT SĂ-ŢI PROMOVEZI ŢARA“

ROMÂNIA, DESTINAŢIE TURISTICĂ DE IARNĂ

PROIECTE DE SUCCES DEZVOLTATE PRIN PROGRAMUL REGIO

www.inforegio.ro2

e-mail: [email protected] [email protected]

Tel.: 0372 11 14 09

REDACTOR-ŞEF: Ovidiu NAHOIREDACTORI: Bogdan MUNTEANU Vlad BÂRLEANU Alice-Claudia GHERMAN Elena ALEXA

SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Andrei POPESCUCORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU

Coordonator proiect AM POR: Andreea MIHĂLCIOIU

Editorial

Ovidiu NAHOI

www.inforegio.ro

C onsacrăm această ediţie a revistei „Regio“ investiţiilor în turismul de iarnă şi low season. Iar motivele pentru care am făcut această alegere sunt numeroase.

În primul rând, pentru că potenţialul încă neexploatat al României, la această categorie de turism, este enorm. Stăm pe o

mină de aur: staţiuni montane, ape termale, rezervaţii geologice, situri isto-rice, podgorii şi încă multe altele. În al doilea rând, pentru că, aşa cum veţi putea constata răsfoind paginile revistei, banii europeni, prin Regio, au lucrat frumos şi eficient.

Vă prezentăm în paginile acestei ediţii o serie de proiecte de succes, puse în aplicare în toate regiunile României. De altfel, proiectele turistice au adus o contribuţie importantă la revigorarea absorbţiei fondurilor europene, înre-gistrată în anul care de-abia s-a încheiat. Rubrica noastră „Regiocontor“ vă prezintă cifre relevante.

Dezvoltarea turismului românesc contribuie şi la menţinerea Uniunii Euro-pene în poziţia de lider la nivel global în industria turismului. Dar concurenţa devine din ce în ce mai acerbă, atât din partea rivalilor tradiţionali cât şi din-spre noile economii emergente. Comisia Europeană a iniţiat o serie de progra-me menite să consolideze poziţia de lider a Uniunii Europene, iar industria tu-ristică românească poate profita de ele. Şi este important că printre obiectivele urmărite de Comisia Europeană se numără dezvoltarea turismului low season, ca şi multiplicarea ofertelor adresate tinerilor şi persoanelor trecute de 55 de ani. Aflaţi amănunte în rubrica „Semnal european“.

Proiectele turistice înseamnă dezvoltare durabilă a comunităţilor, prin cre-area de locuri de muncă, direct şi în industriile conexe (prelucrarea produselor agricole, transporturi etc.), prin încurajarea menţinerii şi transmiterii tradiţi-ilor şi meşteşugurilor, prin sprijinul adus proiectelor culturale.

Turismul mai înseamnă însă şi cunoaştere. Cunoaştere a locurilor, a tradi-ţiilor şi mai ales a oamenilor. O călătorie, indiferent unde pe cuprinsul Uniunii Europene, înseamnă şi o ocazie de a cunoaşte şi a te bucura de extraordinara diversitate a Europei, de a depăşi prejudecăţi, de a şterge stereotipuri. Turismul nu aduce doar dezvoltare economică, ci este şi o modalitate de a întări coeziu-nea europeană, pusă la încercare în aceşti ani de criză.

TURISMUL: DEZVOLTARE ŞI COEZIUNE

SCRIEŢI-NE! „REGIO‘‘, ÎN DIALOG CU CITITORIIDoriţi să semnalaţi un proiect interesant la nivel regional, o iniţiativă de par-

teneriat local? Credeţi că zona în care locuiţi oferă oportunităţi încă neexploatate suficient, din punctul de vedere al resurselor locale, al potenţialului turistic şi investiţional sau prin tradiţii ce pot fi promovate la nivel naţional şi european? Există proiecte locale care ar putea merge mai bine? Doriţi să faceţi comentarii sau adăugiri la unele dintre articolele publicate în revista noastră? Aţi dori să abordăm anumite subiecte? Doriţi să cunoaşteţi mai multe despre activitatea anu-mitor instituţii responsabile cu dezvoltarea locală, din România sau din Uniunea Europeană?

Suntem deschişi tuturor semnalelor dum neavoastră şi orice contribuţie va fi uti-lă pentru îmbunătăţirea conţinutului revistei noastre.

Aşteptăm scrisorile şi mesajele dum nea voastră pe adresa: [email protected]ţiile cele mai interesante vor fi publicate în secţiunea „Scrisori‘‘ şi tot

acolo veţi primi din partea redactorilor noştri răspunsurile la eventualele întrebări.

FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

Instrumente Structurale2007-2013

FEBRUARIE 2014 3

1 Ce regiune de pe glob deţine poziţia de lider

în domeniul industriei turistice?

a) America Latină şi Caraibeleb) Asiac) Uniunea Europeanăd) Australia şi Oceania

2 În ce destinaţie tu-ristică din Regiunea

Nord-Est se inaugurează în această iarnă un centru turistic pentru sporturi de iarnă, finan-ţat prin Regio?

a) Vatra Dorneib) Slănic Moldovac) Gura Humoruluid) Târgu Neamţ

3 În ce oraş din Belgia a fost re novat Muzeul Grand

Curtius, a cărui redeschidere a impulsionat industria turistică locală?

a) Liègeb) Bruxellesc) Monsd) Bruges

4 Ce staţiune balneară din România este inclusă în

programul EDEN al Comisiei Europene, ca destinaţie turistică de excelenţă?

a) Băile Felixb) Călimăneşti-Căciulatac) Băile Herculaned) Geoagiu-Băi

Căutaţi răspunsurile la întrebările de mai jos în paginile actualului număr al revistei noastre. Verificaţi apoi corectitudinea răspunsurilor în pagina 30. Succes!

04 SEMNAL EUROPEAN UE, lider al turismului mondial

06 INTERVIU Gabriela Szabo, ambasadoare a turismului românesc: „Nimic nu

poate fi mai frumos decât să-ţi promovezi ţara“

08 INTERVIU Mişu Chiruc, preşedintele executiv ANTREC România: „POR,

Axa prioritară 5 — un sprijin bine-venit pentru ANTREC‘‘

10 ŞTIRI REGIONALE12 TRADIŢII „Cele mai frumoase sate din România‘‘ — tradiţie şi cooperare regională

13 DOSAR România, destinaţie turistică de iarnă

26 REGIUNI EUROPENE Finalistele Regiostars la categoria CityStar: Proiecte de investiţii în transport public urban sustenabilLiège: Renovat, Muzeul Grand Curtius devine motor al economiei localeColectare selectivă a deşeurilor, în fiecare casă din oraşul portughez Maia

30 INFORMAŢII UTILE31 ALT FEL DE ŞTIRI

Cine sunt „cei mai doriţi‘‘ şi „cei mai zgârciţi‘‘ turişti din lumeCrucea de pe Caraiman, în Cartea Recordurilor

SUMAR

www.inforegio.ro4

Semnal european

OVIDIU [email protected]

Uniunea Europeană este des-tinaţia turistică numărul unu la nivel global, deţi-nând aproape 50% din piaţa

de profil. Potrivit datelor Comisiei Europene, destinaţiile turistice eu-ropene atrag în fiecare an în jur de 535 de milioane de turişti, dintre care 401,2 milioane sunt cetăţeni europeni. Tot potrivit datelor Comi-siei Europene, turismul ocupă locul

trei în topul sectoarelor economice, după cifra de afaceri. Circa 12% din totalul populaţiei ocupate din Uni-unea Europeană lucrează în turism sau în domenii conexe.

În aceste condiţii, este impor-tant ca UE să-şi păstreze şi să-şi consolideze poziţia de lider mondi-al, în condiţiile înăspririi concuren-ţei, atât din partea competitorilor tradiţionali, cât şi din partea noilor destinaţii din ţările emergente.

Potrivit datelor Comisiei Euro-pene, în 2012, rivalii au crescut mai repede decât Uniunea Europeană. Astfel, în timp ce numărul de vizita-tori a crescut în UE cu 2,5%, în zona Asia – Pacific creşterea a fost de 6,9%, în Africa de 5,4%, iar în America de 4,6%. Pentru a apăra poziţia deţinu-tă de industria turistică europeană la nivel mondial, Comisia a desfăşu-

UE, LIDER AL TURISMULUI MONDIALComisia Europeană pune în aplicare mai multe programe pentru a menţine această poziţie şi a creşte cifra de afaceri în turism

comisar pentru Industrie şi Antre-prenoriat, responsabil şi pentru do-meniul turismului, afirmă că există un potenţial neexploatat al acestui sector. „Estimăm că industria de tu-rism a UE pierde 160 de miliarde de euro pe an, din cauza accesibilită-ţii reduse la facilităţile pe care le oferă. O serie de investiţii mici ar fi suficiente pentru a reduce semnifi-cativ acest decalaj.

Trebuie să păstrăm această pu-tere şi să folosim potenţialul neex-ploatat al turismului pentru a crea noi locuri de muncă. În paralel, să contribuim la creşterea numărului persoanelor care au acces la servicii de turism“, scrie comisarul Tajani.

Pentru atingerea obiectivelor pro puse, Comisia Europeană acţio-nează pe mai multe paliere.

„EUROPA ESTE DESTINAŢIA TURISTICĂ NUMĂRUL UNU ÎN LUME, DEŢINÂND JUMĂTATE DIN PIAŢA MONDIALĂ. NE-AM

ANGAJAT SĂ NE APĂRĂM POZIŢIA DE LIDER MONDIAL ÎN ACEST DOMENIU.‘‘ — Antonio Tajani

Vicepreşedinte al Comisiei Europene

rat, pe tot parcursul anului trecut, o amplă campanie de comunicare: „Europe — Whenever you’re ready“ („Europa — oricând sunteţi gata“), o campanie ale cărei rezultate se vor face simţite şi în anii următori.

Comisia îşi propune însă mai mult: să contribuie la crearea unor modele de dezvoltare durabilă în sectorul turistic, pentru a sprijini creşterea cifrei de afaceri.

Într-un articol postat pe pagina sa oficială, Antonio Tajani, vice-preşedinte al Comisiei Europene şi

FOTO

: Ca

lanc

a_Al

p_de

_Cas

cina

rsa

best

star

phot

o.co

m

FEBRUARIE 2014 5

Semnal european

PROMOVAREA DESTINAŢIILOR DE EXCELENŢĂ (EDEN)

EDEN este acronimul pentru Des-tinaţii Europene de Excelenţă (Eu-ropean Destinations of Excellence) — un proiect de promovare a unor modele de dezvoltare turistică dura-bilă. Prin destinaţiile selectate, pro-gramul vrea să atragă atenţia asupra valorilor şi diversităţii destinaţiilor turistice europene. EDEN oferă vizi-bilitate noilor destinaţii europene şi creează o platformă pentru schimbul de bune practici. Destinaţiile Euro-pene de Excelenţă sunt desemnate anual printr-un concurs naţional, or-ganizat de autoritatea de turism din fiecare ţară participantă la proiect, pe baza temei şi a criteriilor generale de participare stabilite la nivel euro-pean. Până acum, şase destinaţii tu-ristice din România au primit titlul de Destinaţie Europeană de Excelenţă: Depresiunea Horezu, în 2008, pentru tema turismul şi patrimoniul local imaterial; Parcul Natural Apuseni, în 2009, pentru tema turismul şi ariile protejate; staţiunea Geoagiu-Băi, în 2010, pentru tema turismul acvatic; în 2012, Alba Iulia, pentru tema „tu-

rismul şi regenerarea siturilor fizice“ şi Ţinutul Buzăului, pentru tema „tu-rismul rural“; iar în 2013, localitatea Jurilovca, din judeţul Tulcea, pentru turismul accesibil persoanelor în vâr-stă şi celor cu nevoi speciale.

De asemenea, Comisia lucrează în prezent la stabilirea unei etichete europene a calităţii în turism, care va spori încrederea clienţilor şi va în-curaja profesioniştii din industrie să atingă şi să menţină standarde înalte de calitate.

CALYPSO: TURISM PENTRU TOŢI, TOT TIMPUL ANULUI

Persoanele cu vârste între 55 şi 80 de ani reprezintă un sfert din popu-laţia Uniunii Europene. Cu toate aces tea, aşa cum afirmă comisarul Antonio Tajani în articolul său, numai 41% dintre aceştia călătoresc în scop turistic, deşi, în cele mai multe ca-zuri, au resurse şi timp pentru a face acest lucru.

Prin iniţiativa Calypso, Comisia a urmărit să încurajeze şi să faciliteze călătoriile în afara sezonului de vârf, pentru tineri, pentru persoanele cu dizabilităţi, pentru familiile cu veni-turi mici şi persoanele în vârstă. Prin

încurajarea acestor călătorii, Comi-sia a dorit să asigure locuri de mun-că în industria turistică pe întreaga perioadă a anului şi să contribuie la reducerea fluctuaţiilor sezoniere în activitatea companiilor de transport, a unităţilor de cazare şi a altor sec-toare legate direct sau indirect de tu-rism. Într-o primă etapă, programul a fost aplicat experimental între 2009 şi 2011 şi a contribuit la menţinerea Uniunii Europene ca lider al turismu-lui mondial, într-o perioadă de criză economică.

ATRAGEREA TURIŞTILOR DIN AFARA UE

Un alt motor de creştere pentru industria europeană a turismului este creşterea numărului de vizitatori din statele din afara Uniunii Europene. Este vorba mai ales de turiştii din ţă-rile emergente, ale căror venituri în creştere le-ar permite să călătoreas-că în Europa.

Însă pentru a atinge acest obiec-tiv, formalităţile pentru obţinerea vizelor turistice trebuie simplifica-te. Comisia Europeană lu crează de ja la simplificarea Regulamentului de acordare a vizelor turistice. Potrivit datelor Comisiei Europene, numărul turiştilor brazilieni şi ruşi care vizi-tează Europa s-a dublat în ultimii ani. De asemenea, tot mai mulţi chinezi şi indieni aleg să-şi facă vacanţele în Europa. Însă, potrivit aceloraşi date, 21% dintre potenţialii vizitatori din economiile emergente renunţă la planurile lor, din cauza procedurilor complicate de obţinere a vizei de in-trare în statele membre ale Uniunii Europene.

Un prim program în această direc-ţie este „Iniţiativa 50.000 de tu rişti“, prin care vor fi facilitate zborurile şi procedurile de obţinere a vizelor pentru 25.000 de turişti din Argenti-na, Brazilia şi Chile. De asemenea, 25.000 de cetăţeni europeni vor fi încurajaţi să călătorească în cele trei ţări sud-americane.

Comisia Europeană îşi propune să identifice mai bine principalele provocări şi oportunităţi pentru industria turismului european şi, dacă este necesar, să propună revizuirea reglementărilor în domeniu, pentru a răspunde mai bine noilor provocări, generate de creşterea concurenţei din partea competitorilor tradiţionali din acest sector dar şi de economiile emergente.

Comisia Europeană doreşte, de asemenea, să afle opinia operatorilor din domeniul turismului, a întreprinderilor cu activităţi legate de turism, a asociaţiilor de afaceri, a sindicatelor, a autorităţilor publice de la toate ni-velurile, precum şi a instituţiilor academice, think-tank-urilor şi ONG-urilor cu privire la modalităţile de a reduce şi mai mult barierele de reglementa-re şi administrative, pentru a facilita dezvoltarea industriei turismului.

Consultările publice sunt deschise până la 15 martie 2014, iar persoanele şi organizaţiile interesate sunt invitate să-şi exprime punctele de vedere prin intermediul următoarelor pagini web:

http://bit.ly/1jT7ONZ http://bit.ly/1fLTx28

VOCEA TA ÎN EUROPA

www.inforegio.ro6

Interviu

„NIMIC NU POATE FI MAI FRUMOS DECÂT SĂ-ŢI PROMOVEZI ŢARA“

OVIDIU [email protected]

Doamnă Gabriela Szabo, ce înseamnă să fii ambasador al turismului românesc?

Vă spun sincer că am fost foarte onorată să fiu desemnată ambasa-dor al turismului românesc. Pentru că este o onoare să-mi servesc ţara, care a făcut atâtea pentru mine. Eu am spus de fiecare dată că sunt pro-dusul acestei ţări şi trebuie să dau ceva înapoi societăţii. De aceea, nici nu am stat pe gânduri atunci când mi s-a propus. Mi-am spus că nimic nu poate fi mai frumos decât să te duci în străinătate şi să în-cerci să-ţi promovezi ţara. Şi avem o ţară minunată, din toate punctele de vedere. Suntem chiar o ţară pri-vilegiată! Avem cu ce ne mândri şi depinde de noi cum facem promo-varea şi cum putem să-i atragem pe vizitatori.

Cum realizaţi, concret, această promovare?

Imediat după ce am fost numită ambasador al turismului româ nesc

m-am gândit la un proiect şi l-am pus pe hârtie, după care l-am pre-zentat doamnei ministru Grapini. Se numeşte „Share Romania“ şi doresc foarte mult să-l realizez îm-preună cu Liga Studenţilor Români din Străinătate. De ce? Pentru că, la rândul lor, ei au canale, în mari-le universităţi din lume, prin care să atragem tot mai mulţi studenţi care să vină să descopere România. De fapt, proiectul se va întinde pe o perioadă de zece zile. Vrem să invităm personalităţi din diferi-te domenii, care să se întoarcă acasă, după zece zile, cu impre-sii deosebite despre România şi să vorbească despre ţara noas-tră. Vom vizita împreună cu ei obiective importan-te din România, în compania unor per-sonalităţi din ţară şi, bineînţeles, vor primi materiale de promovare. Am început încă de anul trecut strângerea de fonduri, să

Turismul românesc are, din august 2013, un grup de ambasadori — personalităţi din cultură şi sport, care vor promova România ca destinaţie turistică în călătoriile lor în străinătate. Numirea ambasadorilor turismului românesc face parte din proiectul „Promovarea României prin valori“, iniţiat de ministrul-delegat pentru IMM-uri, Mediu de afaceri şi Turism, Maria Grapini, în cadrul căruia vor avea loc mai multe acţiuni de promovare a turismului românesc. Primii ambasadori ai turismului au fost desemnaţi în cadrul unei gale care a avut

loc pe 19 august 2013: caricaturistul Ştefan Popa Popa’s, tenismanul Ilie Năstase, muzicienii Gheorghe Zamfir şi Grigore Leşe, sportivii Gabriela Szabo, Elisabeta Lipă, Iolanda Balaş şi Ivan Patzaichin. La începutul acestui an au mai fost numiţi ambasadori actorii Maia Morgenstern, Dan Puric şi fotbalistul Helmuth Duckadam, urmând ca, până la finalul programului, România să aibă 30 de astfel de reprezentanţi. Gabriela Szabo, multiplă campioană la atletism, ne vorbeşte despre primele proiecte în calitate de ambasador al turismului activ şi de aventură.

ve dem ce companii private şi, de ce nu, publice şi-ar dori să intre în pro-iect. Este o muncă anevoioasă, dar nimic nu e imposibil când îţi doreşti ceva. Ne gândim ca această acţiune să aibă loc în primăvară. Desigur, eu mă voi implica în atragerea invita-ţilor din lumea sportivă. Liga Stu-denţilor Români din Străinătate se va implica în mediul academic şi vor

căuta personalităţi din di-ferite domenii, cu voci

GABRIELA SZABO, AMBASADOARE A TURISMULUI ROMÂNESC:

bistrita.citynews.ro

FOTO

: do

crom

ania

.wor

dpre

ss.c

om

FEBRUARIE 2014 7

Interviu

puternice în ţă rile lor, care să poată vorbi după aceea despre ce au vă-zut în România.

Unde vă place cel mai mult în România?

Sunt ardeleancă, aşa că sunt foarte mândră de regiunea din care provin. Dar am descoperit şi zona Bucovinei, care iarăşi mi-a plăcut foarte mult. Îmi petrec şi sărbători-le acolo. O altă zonă care îmi place foarte mult este cea a Crişurilor. Eu m-am şi antrenat la Oradea, am fost în câteva tabere la Şuncuiuş, pe Cri-şul Repede. Este o zonă minunată. De multe ori noi nu ne dăm seama cât de frumoasă este ţara noastră. De exemplu, am descoperit şi eu — nu ştiam până acum — că una dintre cele mai frumoase cascade se află în zona Banatului, lângă Caranse-beş: cascada Bigăr, în judeţul Ca-raş-Severin, între localităţile Anina şi Bozovici, pe Cheile Minişului, în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuş-niţa. A fost votată cea mai frumoasă cascadă din lume!

Nu ştiam!

Vedeţi? Nici eu, până să ajung ambasador al turismului!

Poate că ne-ar trebui şi ambasa-dori interni ai turismului...

De ce nu? Vedeţi, România nu este doar frumoasă, dar conferă şi o energie pozitivă. Mi-au spus acest lucru mulţi străini care ne-au vizi-tat şi apoi s-au întors tocmai pentru starea de bine pe care ţara noastră le-o oferă. Pur şi simplu se simţeau foarte bine, fără a-şi putea explica de ce.

Poate că este o mare diferenţă între percepţiile lor iniţiale şi realităţile pe care le descoperă aici...

Exact! Am invitat ani la rând pe ci-neva din Olanda să ne viziteze. La un moment dat, mi-a şi spus că imaginea nu este foarte bună — era înainte de anii 2000. Am tot insistat, i-am spus să nu se ia după aparenţe. Trebu-ie să descoperi. După ce în sfârşit a venit, s-a întors patru ani la rând în România, doar pentru a o descoperi. Şi prie tenii mei din Africa de Sud au fost extaziaţi când au venit. S-au mi-

rat când au văzut cât pământ neculti-vat avem — ei fiind fermieri…

Aţi fost în multe ţări, de pe toate continentele. Ce credeţi că pu-tem învăţa de la ei, pentru a ne promova mai bine?

Asiaticii au un sistem foarte bun. De exemplu, au turismul balnear, în Coreea de Sud, în Japonia. Şi noi am putea, avem apele unicat de la Sângiorz-Băi, pentru bolile de sto-mac. Sau apele de la Băile Hercu-lane, Băile Felix, Geoagiu, Eforie. Aşa cum au făcut Vittel sau Evian în Franţa, cu acele baze medicale, pu-tem face şi noi. Şi sunt doar câteva exemple. De fapt, tot ce am văzut prin lume mi-a întărit convingerea că avem în România adevărate uni-cate şi depinde numai de noi să le facem cunoscute şi să le exploatăm durabil. Deocamdată, încerc să fac acest lucru prin programul „Share Romania“. După ce îl vom pune în aplicare, mă voi implica şi în altele.

Vă mulţumesc şi vă doresc succes în noua dumneavoastră calitate de ambasador al turismului!

Vom vizita obiective importante din România, în compania unor perso nalităţi de la noi din ţară şi, bineînţeles, vor primi materiale de promovare. Am început încă de anul trecut strângerea de fonduri, să vedem ce companii private şi, de ce nu, publice şi-ar dori să intre în proiect.

FOTO

: Ag

erpr

es

www.inforegio.ro8

Interviu

POR, AXA PRIORITARĂ 5 — UN SPRIJIN BINE-VENIT PENTRU ANTREC

Domnule Mişu Chiruc, este Re-gio, axa prioritară 5 — Dezvoltare durabilă şi promovarea turismu-lui, un sprijin real pentru membrii ANTREC?

Organizaţia noastră este o asocia-ţie nonprofit care reuneşte un număr din ce în ce mai mare de proprietari de pensiuni din majoritatea zonelor ţării (avem 32 de filiale), care acordă asistenţă şi consultanţă membrilor săi în probleme legate de autoriza-re, promovare şi litigii. Împreună, participăm la diverse evenimente organizate cu scopul de a promova o anumită zonă turistică, pentru a face cunoscut potenţialul turistic al zonei din punct de vedere al resurselor naturale, folclorului, tradiţiilor, por-tului popular şi, nu în ultimul rând, al tradiţiilor gastronomice. Este un mijloc prin care putem atrage tu-riştii spre zona rurală şi, implicit, putem stimula afacerile membrilor noştri. Prin implementarea proiec-telor finanţate din axa prioritară 5, domeniul 5.3, care vizează promova-rea turistică, s-a creat posibilitatea promovării zonelor turistice pe plan naţional, prin participarea la târguri şi prin diseminarea materialelor de promovare, prin centrele de infor-

mare turistică, agenţii de turism şi unităţi de cazare. De asemenea, am participat cu materiale de pro-movare la târguri locale, precum Festivalul Bulzului la Bran, Festiva-lul „Căsuţa cu pridvor“ de la Sărata Monteoru, din Buzău, Festivalul Păs-trăvului de la Ciocăneşti — Suceava, Festivalul Plăcintelor de la Bacău, Festivalul clătitelor de la Prejmer, Braşov, Târgul de turism rural de la Albac, judeţul Alba, Târgul de tu-rism rural de la Fundata, judeţul Braşov, Târgul de turism din Iaşi şi multe altele.

Regio a fost un sprijin bine-venit pentru organizaţia noastră, pentru

ANTREC — Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural şi Regio — Programul Operaţional Regional par făcute unul pentru celălalt. ANTREC şi-a propus să identifice şi să promoveze potenţialul turistic rural românesc, iar Regio, prin axa prioritară 5, să faciliteze accesul la fonduri pentru dezvoltarea şi promovarea turismului. Despre colaborarea dintre cele două ne vorbeşte Mişu Chiruc, preşedintele executiv al ANTREC România.

că fără aceste fonduri nu am fi pu-tut organiza atâtea evenimente şi participa la atâtea târguri naţio-nale. Mulţumită acestor activităţi, încrederea membrilor noştri în or-ganizaţie a crescut foarte mult.

Ce modificări credeţi că ar tre-bui făcute pentru îmbunătăţirea axei Regio care vizează turismul?

În primul rând, ar trebui să se realizeze parteneriate public-pri-vate pentru promovarea pachete-lor turistice care să includă trasee, facilităţi şi oferte de cazare şi gas-tronomie tradiţională, pachete care ar putea fi folosite de agenţiile tu-ristice pentru vânzări. Un pachet complet de informaţii ar avea mai multe şanse să atragă turiştii. Ex-perienţa ne-a demonstrat că pentru a promova o zonă turistică nu este destul să promovezi resursele turis-tice din zonă, ci şi posibilităţile de cazare şi serviciile pe care le oferă, pentru că altfel, oferta este neatră-gătoare. În prezent, aceste aspecte nu sunt incluse în program.

În plus, ar fi foarte eficient şi de interes naţional ca prin aceste pro-iecte să putem prezenta ofertele noastre şi la târguri internaţionale. Pentru ca implementarea de către organizaţiile neguvernamentale de profil să fie mai eficientă, propun ca în bugetul proiectului să poată fi inclusă şi o mică sumă pentru chel-tuieli de personal.

Puteţi să ne daţi exemple con-crete de identificare şi promova-re a turismului rural realizate cu succes prin Regio?

Ca să vă răspund la întrebare, revin la faptul că promovarea unei

ALICE-CLAUDIA [email protected]

INTERVIU CU MIŞU CHIRUC, PREŞEDINTELE EXECUTIV ANTREC ROMÂNIA:

FOTO

: w

ww

.zia

ruld

erom

an.r

o

FEBRUARIE 2014 9

Interviu

zone rurale din punct de vedere tu-ristic nu presupune doar descrierea resurselor turistice naturale, istori-ce şi culturale. Reţineţi, turismul ru-ral înseamnă şi cazarea la pensiuni, înseamnă şi gastronomie tradiţio-nală, şi meşteşuguri tradiţionale pe care le realizează oamenii — dacă toate acestea nu sunt promovate, este greu să facem atractivă o zonă rurală numai prin potenţialul natu-ral, istoric şi cultural. Ospitalitatea este cea mai mare calitate a turis-mului rural de la noi şi se realizează prin oameni.

Cu toate greutăţile, prin proiectul ProMoVal — Dezvoltarea şi Consolida-rea turismului din N-V Moldovei prin promovarea valorilor turistice rurale, am reuşit să promovăm — cred eu, cu succes — două branduri turistice din zona Moldovei: „Hanul Ancuţei“, prin promovarea literaturii lui Sadoveanu şi a ideii de han, ca loc de stat la po-veşti şi schimb de informaţii (un înce-

put istoric al comunicării, dacă vreţi) prin Festivalul Hanurilor, şi brandul „Ion Creangă“, cu regăsirea lumii poveştilor şi a copilăriei, prin Festivalul de Poveste de la Humuleşti, judeţul Neamţ.

Care sunt oportunităţi-le şi dificultăţile ANTREC în realizarea obiectivelor sale?

Ca oportunităţi aş men-ţiona faptul că avem o ţară frumoasă, că produsul agro-turistic este de calitate, încă păstrat în forme autentice, că avem meşteri populari renumiţi, cu meserii care, şi prin munca noas-tră, s-au revigorat, că avem un port popular divers, frumos şi autentic, că avem un folclor pe care trebu-ie să-l promovăm, în interpretarea tinerei generaţii. Ca dificultăţi, mă gândesc la concurenţa neloială — a celor care nu se clasifică, dar oferă servicii de turism rural, lipsa facili-tăţilor fiscale care să-i stimuleze pe cei de la ţară să ofere servicii de tu-rism rural, mulţimea autorizaţiilor necesare pentru deschiderea unei pensiuni sau a unei alte activităţi de turism rural, faptul că nu se face o diferenţă prea mare între marii operatori de turism şi pensiunile cu 3-4 camere, care au o activitate de subzistenţă.

Ce proiecte are ANTREC pentru promovarea şi dezvoltarea turis-mului rural în 2014?

Anul 2014 este ultimul an de im-plementare a proiectelor derulate prin Regio, axa de turism. Aşteptăm să se deschidă liniile de finanţare pentru perioada 2014-2020 pen-tru care avem pregătite proiecte de promovare turistică pentru mai multe zone rurale româneşti.

Care ar fi mesajul dv., ca pre-şedinte executiv al ANTREC, la în-ceput de an?

Aş dori ca fondurile care vor fi

Pentru ca implementarea

de către organizaţiile neguvernamentale de profil să fie mai eficientă, propun

să se regăsească prin bugetul proiectului şi o mică sumă pentru cheltuieli

de personal.Mişu Chiruc

aprobate pentru perioada 2014-2020 să ne găsească pe cât mai mulţi pre-gătiţi cu idei de proiecte care să ducă la promovarea turismului rural din România. După studiile făcute, în următorii ani, turismul se va orienta, la nivel global, din ce în ce mai mult spre turismul rural, spre serviciile de relaxare şi întreţinere tip spa şi spre turismul ecologic. Stă în pute-rea noastră să participăm la dezvol-tarea acestor tipuri de turism. Le urez colegilor mei din turismul rural să încheie cât mai multe parteneria-te cu administraţiile locale, pentru că numai împreună vom putea avea realizări în dezvoltarea turismului românesc.

FOTO

: M

işu

Chir

uc

www.inforegio.ro10

Ştiri regionale

NORD-VEST NORD-EST

VESTCENTRU

CLUJ: SPRIJIN PENTRU ASOCIAŢIA SFÂNTUL NECTARIEBolnavii de cancer din Cluj şi familiile lor vor beneficia de ajutor din partea Centrului de îngrijiri paliative Sfântul Nectarie. Pentru aceasta, la sfârşitul lui decembrie 2013, Consiliul pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest a avizat contractul de sponsorizare a Aso-ciaţiei Sfântul Nectarie. Centrul, deschis de Arhi-episcopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului, dispune de 10 saloane cu 20 de paturi şi multe alte spaţii necesare rezidenţilor din Centru. „Doar în primele şapte luni de funcţionare, au fost 189 de pacienţi. Unii sunt internaţi, alţii vin doar pentru tratament“, a spus Liciniu Câmpean, consilier-misionar social în cadrul Centrului.

INTERREG IV C SUSŢINE CONSERVAREA PATRIMONIULUI CULTURAL

ADR Nord-Est este preocupată de conservarea centre-lor istorice care dau farmec oraşelor. În cadrul pro-iectului ZEN — „Reţea de evenimente cu impact zero asupra patrimoniului cultural“, finanţat prin Progra-mul INTERREG IV C, instituţia a organizat o serie de evenimente şi întâlniri cu specialişti în managementul evenimentelor din Regiunea Nord-Est. Ca urmare, se vor realiza un ghid de bune practici şi un plan de im-plementare pentru a veni în sprijinul autorităţilor care doresc să reducă efectele negative ale evenimentelor şi festivalurilor organizate în centrele istorice urbane. Ghidul de bune practici va fi disponibil la sfârşitul lunii iunie 2014.

ROMÂNIA-SERBIA: BANATUL VA AVEA UN PORTAL TURISTIC TRILINGVAsociaţia Tehimpuls, fondată de Agenţia pentru Dez-voltare Regională Vest, colaborează cu Agenţia pentru Dezvoltare Socio-Economică Banat din Zrenjanin-Serbia pentru realizarea portalului www.banatour.eu, care va cuprinde oferta turistică a regiunii Banat (Banatul româ-nesc şi Banatul sârbesc). Informaţiile vor fi prezentate într-o formă inovativă, în limbile română, sârbă şi engle-ză şi vor conţine calendar de evenimente, o aplicaţie-suport pentru planificarea unei călătorii în regiune, hărţi interactive, detalii despre starea vremii etc. De aseme-nea, va fi creată o aplicaţie specială pentru smartphone-uri. Proiectul, finanţat din fonduri europene, are o va-loare de aproximativ 334.000 de euro (din care fonduri UE circa 316.500 euro) şi se va finaliza în aprilie 2014.

ŞASE JUDEŢE DIN TRANSILVANIA, ÎN PARTENERIAT PENTRU PROIECTUL

„DRACULA“Un mit care se află pe buzele tuturor ar putea deveni o atracţie turistică de top în România. Primarul din Târ-gu Mureş a propus autorităţilor locale din şase judeţe învecinate un parteneriat îndrăzneţ: dezvoltarea, din fonduri europene disponibile în perioada 2014-2020, a proiectului regional „Dracula“. Proiectul regional ar urma să fie dezvoltat împreună cu judeţele Braşov, Si-biu, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Alba, care vor fi „antrenate în valorificarea şi prezentarea miturilor locale, fieca-re judeţ putând să-şi aleagă o temă“. Reprezentanţii primăriei, citaţi de Mediafax, sunt de părere că Târgu Mureş şi Sighişoara pot juca un loc esenţial în acest pro-iect „de interes regional, naţional şi internaţional“.

ww

w.c

entr

ulpa

liati

vsfa

ntul

nect

arie

.ro

Foto: Consilier-misionar social Liciniu Câmpean

FEBRUARIE 2014 11

Ştiri regionale

SUD-VEST

OLTENIASUD-EST

SUD MUNTENIA BUCUREŞTI

- ILFOV

PESTE 900 PROIECTE REGIO, DEPUSE ÎN REGIUNEA SUD-VEST OLTENIABilanţul, realizat la sfârşitul anului 2013 de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, indică depunerea a 911 proiecte pentru a obţine finanţare prin Regio, cu o valoare totală de 1,16 miliarde de euro. Dintre acestea, 335 de proiecte au fost respinse sau retrase, rămânând 576 de proiecte, care solicitau asistenţă nerambursabilă de 911,10 milioane euro. De exemplu, pentru crearea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea resurse-lor naturale cu potenţial turistic a fost alocat un buget de 45,86 milioane de euro. Au fost depuse 54 de pro-iecte, valoarea solicitată fiind de 108,20 milioane de euro, dintre care 23 de proiecte au fost contractate (valoarea solicitată fiind de 55,24 milioane de euro).

BANCA MONDIALĂ SPRIJINĂ DEZVOLTAREA DELTEI

Banca Mondială va sprijini autorităţile din judeţul Tulcea pentru implementarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării. Astfel, Tulcea va deveni singurul judeţ din România care va avea un instrument european de dezvoltare teritorială integrată (ITI), existând astfel posibilitatea ca acesta să fie finanţat din fonduri europene, după cum a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu, în cadrul unei conferinţe de presă. „Banca Mondială va decide ce sumă putem cere Uniunii, prin ultimul raport pe care-l va înainta Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice“, a spus preşedintele CJ Tulcea, citat de AGERPRES.

SEMINAR DE INSTRUIRE PENTRU BENEFICIARII REGIOPentru bunul mers al programului Regio, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia a organizat, pe 9 ia-nuarie, primul seminar din acest an destinat beneficiarilor de fonduri nerambursabile. Peste 20 de reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi oameni de afaceri, care au semnat contractele de finanţare în luna decembrie, au fost informaţi cu privire la etapele implementării proiec-telor finanţate prin programul Regio. „Aceste întâlniri sunt importante, mai ales pentru cei care se află la primele proiecte. Beneficiarii primesc răspunsuri exacte la primele întrebări despre proiect, coordonatele specialiştilor care îi pot ajuta, detalii despre documentaţie. Încercăm să pre-venim sau să rezolvăm cât mai multe probleme înainte ca situaţia să se agraveze şi astfel să preîntâmpinăm eşecuri-le“, a declarat directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Muşat.

ADR BUCUREŞTI-ILFOV: O NOUĂ FAŢĂ A PAGINII WEB

Site-ul Agenţiei de Dezvoltare regională Bucureşti-Ilfov (www.regioadrbi.ro) are, începând din luna ianuarie 2014, o nouă înfăţişare. Au fost schimbate atât struc-tura şi forma vizuală, cât şi structura informaţiei. Uti-lizatorii vor avea parte de o navigare mai simplă şi de un acces mai rapid la informaţiile care îi interesează. După cum afirmă experţii agenţiei, noua interfaţă este în acord cu tendinţele din domeniu şi demonstrează din plin accesibilitatea programului Regio. Echipa ADR Bucureşti-Ilfov doreşte tuturor utilizatorilor o călă-torie plăcută în spaţiul virtual dedicat implementării programului în regiunea lor!

www.inforegio.ro12

Tradiţii


De trei ani, există în România, în satul Drăguş, judeţul Braşov, un imens lan de porumb transformat în labirint. Supranumit „Labirintul

poveştilor“, acesta este un parc de agre-ment deschis publicului, din august până în septembrie. Este un eco-parc unic în Europa, care atrage mulţi turişti în zonă. Proiectul aparţine Asociaţiei „Cele mai fru-moase sate din România“, iniţiată de Ni-colae Marghiol, fondatorul şi preşedintele executiv al organizaţiei.

Botoşănean la origine, stabilit în Ardeal pentru studii, Nicolae Marghiol este un tâ-năr de 30 de ani, îndrăgostit de mediul ru-ral autentic. De formaţie sociolog, Marghiol apreciază frumuseţea şi valorile satului au-tohton şi face tot posibilul să-l protejeze şi să-l promoveze. În acest scop, în 2010 a înfiinţat Asociaţia „Cele mai frumoase sate din România“. Ideea i-a venit pe vremea când era la studii de masterat în Belgia, la Liège. Acolo, în timp ce-şi făcea stagiul de practică la Primăria Bruxelles şi la Ministe-rul Dezvoltării Rurale, i-a cunoscut pe cei de la Asociaţia „Cele mai frumoase sate din Wallonia“. Apoi a fost în Italia, alături de alţi tineri români, pentru a semna un acord de colaborare cu o asociaţie italiană simi-lară, „I borghi più belli d’Italia“.

„ M-am întors în România şi am realizat — pe lângă alte iniţiative private — această asociaţie, după modelul valon, francez şi italian. Vrem să creăm un exemplu de dez-voltare şi promovare a satului românesc, după modelul european“, povesteşte Nico-lae Marghiol. Într-adevăr, arhitectura, pei-sajul, tradiţiile şi obiceiurile satului româ-nesc trebuie protejate. Dar pentru aceasta este nevoie de proiecte care să schimbe mentalităţi, să implice instituţiile statului, să convingă autorităţile locale — consiliile

locale şi judeţene, primăriile. La acest capi-tol Nicolae Marghiol pare un om hotărât şi cu multă putere de convingere.

Asociaţia sa are deja depuse cereri de finanţare pentru cinci parcuri de agre-ment, prin Regio: „Labirintul“ din lanul de porumb, care va deveni un labirint perma-nent din gard viu, „Şcoala de ecologie“ de la Tulcea, „Ferma pedagogică“ de la Timi-şoara, „Casa Naturii“ din Bacău şi „Parcul de escaladă“ de la Braşov. „Ideea este că satele frumoase trebuie să fie şi turistice, să aibă o infrastructură de bază (şosele, gaz metan, canalizare) şi infrastructură de agrement.“ Aici intervine Nicolae Mar-ghiol, cu proiectele amintite. De pildă, labirintul din lanul de porumb, devenit în-tre timp obiectiv turistic, va fi extins la 7 ha de labirint din gard viu şi va include şi o bază sportivă, camping, şcoală de eco-logie, fermă educativă. Tânărul mai are o serie de proiecte care aşteaptă finanţare prin POSDRU şi care vizează formarea pro-fesională în agroturism — cursuri de ghizi montani, produse tradiţionale, animatori pentru parcurile eco etc.

Nicolae Marghiol, fondatorul şi pre-şedintele executiv al Asociaţiei „Cele mai frumoase sa-te din România“, a folosit fonduri eu-ropene pentru pro-iecte care urmă-resc dezvoltarea re giunilor rurale.

„CELE MAI FRUMOASE SATE DIN ROMÂNIA‘‘ — TRADIŢIE ŞI COOPERARE REGIONALĂ

TINERI ROMÂNI ACCESEAZĂ FONDURI STRUCTURALE EUROPENE

FEBRUARIE 2014 13

Există numeroase atuuri ca-re pot face din România o destinaţie turistică de top în Europa.

În primul rând, extraordinara diver-sitate a României. Aproape nimic nu lipseşte din oferta românească: de la turismul montan la cel cultural şi religios, de la traseele viticole la tu-rismul speologic şi de aventură, de la practicarea sporturilor de iarnă la ex-cursiile pentru pescuit sau de cunoaş-tere a vieţii sălbatice, de la turismul balnear şi spa până la cel de tip city-break. Şi lista poate continua…

În al doilea rând, România se poate lăuda că a men ţinut intacte nenumă-rate tradiţii populare şi meşteşuguri, de o remarcabilă diversitate, în nu-meroase regiuni.

Aceste atuuri fac din România o des-tinaţie atractivă în timpul iernii şi în low season.

Programul Regio a contribuit într-o mă sură importantă la valorificarea aces tui uriaş potenţial. Proiectele fi-nanţate prin Regio creează locuri de muncă şi sprijină dezvoltarea durabi-lă a regiunilor.

Vă prezentăm, în paginile următoare, câteva proiecte finanţate din Regio, realizate în mai multe regiuni ale României, care contribuie la dezvol-tarea ofertei turistice în perioada de iarnă şi în afara sezonului de vârf.

VLAD BÂRLEANU ALICE-CLAUDIA GHERMAN

ROMÂNIA, DESTINAŢIE TURISTICĂ DE IARNĂ

Dosar

www.inforegio.ro14

FOTO

: da

rkcl

auds

.wor

dpre

ss.c

om

FOTO

: vi

zita

m.b

logs

pot.

com

Dosar

turistic la care localnicii ţin foarte mult.

Accesul în cetate se face acum de la bază, pe jos sau cu „titi-ca-rul“. Un alt drum pe jos este din centrul oraşului, urcând dealul cetă-ţii. Aşa stând lucrurile, era necesar un plan care să asigure accesul mai uşor în cetate, iar acesta vizează un ascensor care va pleca din spatele Casei de Cultură a oraşului, cu sta-ţie de sosire într-o poieniţă din ime-diata apropiere a Barbacanei Mici. „Acest loc a fost ales strategic, pen-tru că se ştie că mulţi turişti merg spre cetate cu maşina, folosind drumul spre Poiana Braşov, ceea ce înseamnă că centrul istoric al oraşu-lui Râşnov este întotdeauna ocolit.

În luna iunie s-a dat undă verde celui de-al doilea mare proiect de investiţii în oraşul Râşnov: un ascensor de acces la Cetatea Râşnov, pe plan înclinat.

Mai exact, atunci s-a semnat contractul de finan ţare cu Ministerul Dezvoltării Re-gionale şi Ad mi nistraţiei

Publice — suma totală ridicându-se la 15,3 milioane de lei, din care aproape 6 milioane de lei din Fon-dul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) —, procedura de atribuire a contractului de execuţie fiind în desfăşurare. De la bugetul naţional se alocă 1,3 milioane de lei, urmând ca 7,2 milioane de lei să fie contribuţia beneficiarului. Cetatea Râşnov e uşor de zărit din maşină, de pe drumul european E

574, iar acesta e un avantaj turistic. Fortificaţia se impune de la distan-ţă, iar călătorul e mânat să vadă ce se ascunde în spatele zidurilor vechi sau cât de departe îşi poate arunca privirea din vârf. Avantajul poate fi anulat, însă, când turistul de ocazie începe să analizeze situaţia: cât îi ia drumul până sus, în cetate, vizita şi drumul înapoi în oraş.

De-aici a apărut şi unul dintre argumentele economice ale proiec-tului de ascensor pe plan înclinat, pentru acces în Cetatea Râşnov: în prezent, din cauza accesului dificil şi pentru că drumul ocoleşte centrul oraşului, potenţialul turistic maxim nu poate fi atins. Iar centrul oraşu-lui Râşnov este el însuşi un obiectiv

CU ASCENSORUL ÎN CETATEA RÂŞNOV!

VLAD BÂ[email protected]

FEBRUARIE 2014 15

Dosar

În concluzie, obiectivul prin cipal al micului funicular este atragerea turiştilor în oraş şi abia apoi la ce-tate“, se menţionează în proiect. Autorităţile sunt sigure că turiştii care vor vizita cetatea vor rămâne impresionaţi de măiestria construc-ţiei. Toată frumuseţea împrejurimi-lor poate fi admirată prin binoclul din cetate, iar de la înălţime, într-un loc special amenajat, turiştii pot admira Munţii Bucegi, Piatra Cra-iului, Leaota, Baiului, Depresiunea Braşovului şi întreaga Depresiune a Bârsei.

UN PROIECT DE DEZVOLTARE DURABILĂ

În interiorul cetăţii, turiştii pot vizita muzeul de artă feudală, unde sunt expuse arme, unelte, galerii, mobilier de epocă, stampe, armuri, porturi specifice secolului şi diverse fotocopii ale documentelor din acea vreme. Printre atracţii: o mască de tortură şi un jug pentru transporta-rea prizonierilor.

În casele din cetate au fost ame-najate mici magazine de suveniruri unde turiştii pot găsi, printre altele, obiecte de artă şi cărţi care prezin-tă istoria şi tradiţia locului.

Conform proiectului, sunt res-pec tate prin cipiile dezvoltării du-rabile, în sensul conservării şi pro-tejării patrimoniului natural, dar şi al reducerii presiunii antropice asupra mediului, inerentă în condi-ţiile prac ticării turismului pe scară largă. Dezvoltarea durabilă este cea care corespunde necesităţilor pre-zentului, fără a compromite posibi-litatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi.

Structura proiectului include trei ti puri de investiţii: sistemul de transport pe cablu, alee de acces, platforma belvedere şi utilităţi. Ast-fel, pe lângă realizarea propriu-zisă a liftului înclinat, la poalele Cetăţii Râşnov se vor construi: o casierie, un grup sanitar şi un centru de in-formare turistică, un lift pentru persoane cu dizabilităţi şi un sistem de control al accesului. Pe a doua componentă de investiţii se va con-strui o alee de acces de la staţia superioară a ascensorului înclinat până la poarta de acces în cetate şi o platformă belvedere. În fine, a treia componentă investiţională prevede realizarea unei reţele de

joasă tensiune şi alimentarea cu apă şi canalizare. Liftul înclinat are o lungime de 165 de metri, o dife-renţă de nivel de 94 de metri şi un unghi de înclinare de 34 de grade. Viteza de transport va fi de 2,5 me-tri pe secundă, ascensorul putând realiza aproape 12 curse, dus-în-tors, pe oră. Capacitatea de trans-port este de 700 de persoane pe oră şi de 30 de persoane pe drum.

Durata de realizare a proiectului este de 17 luni, timp în care vor fi create 19 locuri de muncă. Se es-timează că, la finalul celui de-al cincilea an de exploatare a investi-ţiei, numărul de turişti în localita-tea Râşnov va creşte de la 7.866 la 8.695 de persoane. Investiţia pro-pusă va susţine această tendinţă de creştere, având în vedere faptul că ascensorul va reprezenta nu doar o modalitate rapidă şi comodă de ac-ces la Cetatea Ţărănească, ci şi o atracţie turistică în sine.

În proiect, se mai arată că „sta-rea neco respunzătoare“ a căilor de acces afectează durata de deplasare a turiştilor şi este unul din factorii care descurajează potenţialii vizita-tori ai cetăţii. După realizarea noii soluţii tehnice, calea de rulare a as-censorului de 165 de metri lungime va fi parcursă în aproximativ 1 minut şi 10 secunde.

• Titlul proiectului: „Ascensor plan înclinat Cetatea Râşnov‘‘

• Beneficiar: Unitatea Administrativ-Teritorială a oraşului Râşnov.

• Valoarea totală: 15,35 milioane de lei. Suma eligibilă este de 14,5 milioane de lei, din care contribuţia beneficiarului se ridică la 7,24 milioane de lei. Restul finanţării este asigurat de Fondul European pentru Dezvoltare Regională, — 5,9 milioane de lei, şi din bugetul naţional — 1,3 milioane de lei.

• Perioada de implementare este de 17 luni.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

FOTO

: SC

Pri

mav

era

Des

ign

Traseu ascensor Cetate

www.inforegio.ro16

Dosar


În 2008, Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice, beneficiarul proiectului „Tezaure fortificate redescoperite“, a depus o cere-

re de finanţare prin Regio — Axa 5, domeniul care vizează restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi crearea sau modernizarea infrastructurilor conexe. Argumen-te pentru susţinerea acestui proiect nu au fost greu de găsit. Puţine din cele 160 de biserici fortificate, situ-ate în sudul Transilvaniei, sunt vizita-te de turişti. Deşi aceste ansambluri cu arhitectură diversă reprezintă un patrimoniu cultural european unic şi foarte atractiv, nu sunt cunoscute nici măcar printre adepţii turismului cul-tural, care vin în România pentru a vi-zita centrele istorice din Sibiu, Braşov sau Sighişoara. Nu de puţine ori, tu-riştii interesaţi se găsesc în faţa unor

monumente istorice închise, lăsate în mod intenţionat pradă deterioră-rii. Astfel, în momentul de faţă, nu este exploatat un potenţial turistic însemnat.

„Proiectul a fost finalizat din punct de vedere al lucrărilor de construcţie–montaj şi s-au efectuat toate recepţiile la terminarea lu-crărilor. Proiectul s-a prelungit to-tuşi cu 12 luni (până la 15 octombrie 2014), pentru că s-au descoperit picturi murale (fresce) pe suprafe-ţe întinse, iar sumele care mai erau disponibile au fost redirecţionate pentru conservarea şi restaurarea acestor picturi murale din secolele XIV-XVI în bisericile din Apold, Ighi-şul Nou şi Curciu“, a declarat Frie-drich Gunesch, secretar general al Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice de Confesiune Augusta-nă din România.

Întârzierea este explicabilă şi prin dificultăţile întâmpinate pe parcursul realizării proiectului, care

ţin de experienţa beneficiarului, de partea administrativă sau de cea fi-nanciară. „Este foarte greu să creezi şi să menţii o platformă eficientă de dialog şi de implementare cu atâţia arhitecţi, constructori, diriginţi de

BISERICILE SĂSEŞTI, REDATE TRANSILVANIEI

Luna octombrie a anului 2013 a fost termenul-limită pentru finalizarea proiectului de re-staurare a 18 biserici forti-ficate din Transilvania. Cele mai multe dintre ele în rui-nă, abandonate de autorităţi, uitate sau ignorate de turişti. Beneficiarul, Consistoriul Su-perior al Bisericii Evangheli-ce, spune că proiectul a fost mai amplu decât estimările iniţiale, dar că numărul tu-riştilor deja a crescut şi me-rită să aplice pentru un nou proiect în exerciţiul bugetar 2014-2020.

Ansamblul Sebeş

Ansamblul Stejărişu

FEBRUARIE 2014 17

Dosar

şantier, la care se adaugă ADR Cen-tru şi Autoritatea de Management a programului Regio“, recunoaşte Friedrich Gunesch. În plus, 18 comu-nităţi rurale şi mic-urbane din patru judeţe — Sibiu, Braşov, Alba şi Mureş — pot fi o adevărată provocare din punct de vedere birocratic.

Din punctul de vedere al finan-ţării, timpul de verificare este lung, astfel că cererile de rambursare uneori trenează şi nu se poate face plata la timp către executanţi. „Am fost nevoiţi să creăm un fond de ru-laj din surse proprii şi din împrumu-turi externe, pentru a putea asigura fluxul de lucrări şi plăţi. Acest lucru ar fi fost imposibil de realizat de că-tre comunităţile implicate“, afirmă Friedrich Gunesch.

Cu toate acestea, proiectul a fost sprijinit financiar (costurile proiecte-lor tehnice) de unele unităţi adminis-trativ-teritoriale: Consiliul Ju de ţean Sibiu, Primăria Mediaş şi Primăria Se-beş. Un alt punct pozitiv a fost cola-borarea foarte bună cu ADR Centru. Ca urmare, 18 comunităţi locale şi tu-rismul românesc, în general, vor be-neficia de conservarea acestui peisaj transilvan unic cu biserici fortificate, ca parte a patrimoniului cultural ro-mânesc şi ca obiectiv turistic al Regi-unii Centru.

O CONTRIBUŢIE MAJORĂ LA DEZVOLTAREA TURISMULUI

De la bun început, proiectul nu a prevăzut o reabilitare costisitoare şi de anvergură a câtorva cetăţi, ci a cuprins un număr suficient de mare de obiective, pentru a permite ela-borarea unor rute turistice. „Astfel, investind sume relativ mici pentru fiecare obiectiv în parte, se obţi-ne un beneficiu total ridicat“, este unul dintre argumentele proiectu-lui. Acesta a prevăzut, de la caz la caz, modernizarea şi conectarea an samblurilor la infrastructura de orientare şi acces a turiştilor. O altă componentă a proiectului a fost cre-

area unui sistem unitar şi modern de indicatoare în incinta şi în exterio-rul bisericilor fortificate. Proiectul mai include sis teme de iluminare arhitecturală, pentru evidenţierea ansamblurilor după lăsarea întuneri-cului. Nu a fost ignorată nici compo-nenta de marke ting, care urmăreşte popularizarea intensă şi sistematică a obiectivelor, inclusiv în ţările din vestul Europei. „Iau naştere coope-rări şi parteneriate cu administraţia locală şi de stat, cu alte persoane juridice din ţară şi străinătate, cum ar fi asociaţiile saşilor din Germa-

nia, Universitatea Tehnică din Vie-na, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu şi altele“, ne spune Friedrich Gunesch.

Beneficiile concrete ale proiectu-lui sunt importante: aproape 365 de locuri de muncă nou create pe pe-rioada desfăşurării proiectului, din care 18 asigurate pe termen lung. La finalul proiectului, bilanţul va inclu-de 11 biserici fortificate cu plastică arhitecturală conservată şi 6 cu fres-că conservată, 16 biserici cu rampe

de acces pentru persoane cu dizabi-lităţi, iluminare exterioară nouă, sis-teme noi de alarmă şi anti-incendiu şi 17 biserici cu grupuri sanitare noi. În plus, turiştii le vor putea găsi mult mai uşor, mulţumită celor 69 de pa-nouri stradale şi indicatoare montate pe drumurile naţionale, judeţene şi locale.

• Valoarea totală a proiectului: 22,06 milioane de lei;• Valoarea totală eligibilă: 16,93 milioane de lei, din care:

- Fondul european pentru dezvoltare europeană: 14,39 milioane de lei - Contribuţia bugetului naţional: 2,2 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 0,33 milioane de lei

• Sumele pentru contribuţia proprie au fost asigurate de parohiile im-plicate, de comunităţile din Sibiu, Mediaş, Braşov şi Sighişoara, de Mi-nisterul Dezvoltării din Germania, de asociaţiile saşilor transilvăneni stabiliţi în Germania şi de unele unităţi administrativ-teritoriale — Consiliul Judeţean Sibiu, Primăria Mediaş şi Primăria Sebeş.


Friedrich Gunesch

Ansamblul Stejărişu

Ansamblul Gârbova

Ansamblul Cincşor

www.inforegio.ro18

Dosar


L ocalitatea Slănic Moldova din judeţul Bacău s-a format şi s-a dezvoltat datorită nu-meroaselor izvoare de apă

minerală care au compoziţii variate şi valoroase, care i-au adus statutul de staţiune balneoclimaterică. Poate şi din lipsa unui marketing susţinut, pentru o bună perioadă de timp, Slă-nic Moldova a intrat într-un con de umbră, ca majoritatea staţiunilor balneoclimaterice din ţară, altădată extrem de căutate. Decăderea sta-ţiunii a fost influenţată şi de intere-se imobiliare, şi de lipsa de interes pentru turism. Spaţiile de cazare au fost vândute, revândute, retroceda-te sau lăsate în paragină.

Complexul de agrement „Schi Parc Slănic Moldova“, un proiect atipic din punctul de vedere al termenului de finalizare, poate să schimbe această situaţie. Consiliul Judeţean Bacău şi partenerul său, Consiliul Local Slănic Moldova, au vrut să inaugureze în avans dome-niul schiabil, pentru a profita de iarna 2013-2014 şi a atrage astfel cât mai mulţi practicanţi ai spor-turilor de sezon. De aceea, pârtia de schi Nemira va fi omologată cu aproximativ două luni mai devre-me. Iniţial, autorităţile şi-au pro-pus o ţintă chiar mai ambiţioasă, decembrie 2013: „Condiţiile meteo au determinat decalarea datei li-mită de finalizare a procesului de omologare. După graficul proiectu-lui, această activitate trebuia să se

finalizeze în aprilie 2014“, a decla-rat Dragoş Benea, preşedintele Con-siliului Judeţean Bacău. Complexul este proiectat ca un ansamblu de servicii integrate, cu un serviciu de bază — pârtia de schi, un set de servicii necesare serviciului de bază — telescaun, serviciu de salva-mont, facilităţi şi echipamente de protecţie pentru schiori — şi servicii adăugate: maşină de bătut zăpada, o instalaţie de iluminat nocturn, o instalaţie de zăpadă artificială, o şcoală de schi şi servicii de închirie-re de echipamente specifice.

Pârtia de schi este situată în partea de nord a staţiunii Slănic Moldova, la o altitudine de 720 de metri (punctul cel mai înalt, de ple-care). Are o lungime pe înclinare de 1.414 metri, o lăţime medie de 38

SLĂNIC MOLDOVA DEVINE UN CENTRU DE ATRACŢIE PENTRU SPORTURILE DE IARNĂ

Staţiunea Slănic Moldova se va transforma, până la sfârşitul acestei ierni, dintr-o destinaţie pur balneară, căutată exclusiv de persoane în vârstă, într-un puternic centru de atracţie turistică. Asta promit autorităţile, odată cu omologarea noii pârtii de schi Nemira, care va avea loc la finalul lunii februarie 2014. Prin anvergura investiţiei şi obiectivele realizate, proiectul este unicat atât pentru aplicant, cât şi pentru partener.

FEBRUARIE 2014 19

Dosar

de metri, o diferenţă totală de nivel de 240 de metri şi o pantă medie de 17,6%. Această înclinaţie o înca-drează în categoria pârtiilor uşoare şi, implicit, îi conferă un grad de atractivitate ridicat. Capacitatea de primire optimă este de aproxi-mativ 600 de schiori. Tarifele ori-entative pentru accesul cu telesca-unul pe pârtia de schi Nemira sunt cuprinse între 5 lei de adult (3 lei de copil) pentru o urcare şi 50 de lei de adult (30 de lei de copil) pentru 12 urcări. Există şi un tarif pentru 6 urcări: 20 de lei de adult şi 15 lei de copil. Un abonament de o zi va costa 60 de lei de adult şi 40 de lei de copil, iar un abonament de două zile — 100 de lei de adult şi 60 de lei de copil. Tarifele sunt aproximative

până la aprobarea finală, prin Hotă-rârea Consiliului Judeţean.

O DESTINAŢIE PENTRU TOATE VÂRSTELE

Beneficiarul proiectului este ju-deţul Bacău, în parteneriat cu ora-şul Slănic Moldova prin autorităţile sale deliberative: Consiliul Judeţean Bacău şi Consiliul Local Slănic Mol-dova. Acordul de parteneriat între cele două instituţii a fost semnat în noiembrie 2011. Cele două părţi s-au asociat şi pentru administrarea şi exploatarea obiectivului realizat în urma implementării proiectului „Schi Parc Slănic Moldova“. Contri-buţia judeţului Bacău la cheltuieli-le totale de funcţionare ale pârtiei

este de 95%, iar contribuţia oraşului Slănic Moldova — de 5%. De aseme-nea, potrivit acordului de partene-riat, fiecare partener participă la beneficiile şi pierderile aferente ad-ministrării obiectivului realizat prin proiect în proporţie de 50%.

„Prin acest proiect, oraşul Slănic Moldova va beneficia de elemente de atracţie mai multe şi mai diverse faţă de ceea ce există în prezent: va fi o staţiune pentru toate vârstele, plină de dinamism şi culoare“, afirmă preşedintele Dragoş Benea. Proiectul şi-a propus să atragă pe pârtia de schi Nemira toate persoanele din ju-deţele Moldovei şi din Republica Mol-dova care doresc să schieze, la nivel de începători-agrement. Ţinta vizată reprezintă, în această etapă de de-but, aproximativ 0,7% din populaţia însumată a acestor teritorii. „Esti-măm o creştere a numărului de tu-rişti, respectiv schiori, de 27.500 în primul an şi de peste 35.000 în al op-tulea an de funcţionare, cu un ritm mediu anual de creştere de aproxi-mativ 3%“, mai spune preşedinte-le CJ Bacău. După cum se arată în analiza cost–beneficiu, perioada de amortizare a investiţiei este estima-tă la aproximativ 14-15 ani.

• Titlul proiectului: „Schi Parc Slănic Moldova‘‘

• Finanţat din Regio, Axa prioritară 5 — Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului

• Buget total: 25 milioane de lei, din care:- FEDR: 8,68 milioane de lei- Contribuţia beneficiarului:

11,7 milioane de lei- TVA: 4,8 milioane de lei.

• Beneficiar: Consiliul Judeţean Bacău


www.inforegio.ro20

Dosar


Z ona montană a Gorjului este recunoscută prin po-tenţialul şi diversitatea activităţilor turistice mon-

tane, cel mai bun exemplu fiind programul „România Gorj Aven-tura“, cel mai complex program turistic de aventură montană din România. La lansarea sa, la Târgul Naţional de Turism al României din anul 2004, a fost declarat „cel mai atractiv program turistic lansat de touroperatori, în România“. Progra-

mul propune activităţi sportiv-turis-tice ca rafting, speologie în peşteri şi avene, canyoning şi cascade, scu-fundări în ape libere şi în peşteri, alpinism, escaladă, rapel, tiroliană, mountain-bike, cicloturism, drume-ţie, trekking, căţărare pe gheaţă, schi alpin, schi tură, drumeţie cu ATV şi snowmobile. „Toate sunt ac-tivităţi foarte atractive, cerute de turişti, dar care impun asigurarea unor servicii impecabile de asis-tenţă de salvare montană şi de altă natură — precum activităţile de marcare, amenajare, întreţinere şi reabilitare a traseelor montane, cu-

răţirea, repararea şi îmbunătăţirea potecilor, a cablurilor şi a lanţurilor de sprijin, a copertinelor şi punţilor peste ape, verificarea traseelor de rafting şi canyoning, identificarea punctelor periculoase“, spune Flo-rin Achim, managerul de proiect.

Proiectul urmăreşte creşterea numărului de turişti cu minim 20%, în cinci ani după finalizarea inves-tiţiei. Implementarea proiectului are o contribuţie majoră la dezvol-tarea formelor de turism în jude-ţul Gorj şi, implicit, la realizarea obiectivelor domeniului major de intervenţie 5.2 din Regio. „Ţinând cont de evoluţiile globale ale pie-ţei turistice, dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, implicit a turismului montan, este o condiţie absolut necesară pentru a pune în valoare condiţiile socio-climatice şi de relief, în condiţiile concuren-ţei mondiale“, arată managerul de proiect. Astfel, valorificarea atrac-ţiilor turistice din judeţ contribuie la creşterea economică a unor zone aflate în declin, transformându-le în aşezări atractive pentru turişti. În plus, realizarea acestui proiect poate rezolva în totalitate dificul-tăţile mari pe care le are Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj, legate de logistică, acoperire în te-ren, dotare, micşorarea timpului de răspuns la alarmă. Astfel, se reduce perioada de recuperare post-acci-dent, asigurând turiştilor şi localni-cilor care lucrează în areal montan un serviciu absolut necesar, de nivel competitiv pe plan european.

Concret, au fost deja amenajate 9 posturi salvamont, prin constru-irea a 6 clădiri şi reabilitarea a 3 clădiri existente, dintre care o fostă şcoală generală din satul Pleşa, în apropiere de oraşul Bumbeşti-Jiu.

GORJUL VA AVEA UN SISTEM INTEGRAT DE SALVARE MONTANĂ

În februarie 2014 este programată intrarea în funcţiune a sistemului integrat de salvare montană a judeţului Gorj — un proiect esenţial pentru siguranţa turismului local şi pentru dezvoltarea economică a judeţului. Probleme în implementarea proiectului au fost destule, de la intrarea în insolvenţă a proiectantului iniţial, până la limitări legislative privind locurile de muncă, dar în final au fost depăşite.

FOTO

: w

ww

.inf

otra

velr

oman

ia.r

o

FEBRUARIE 2014 21

Dosar

Celelalte două clădiri reabilitate se află în oraşul Tismana şi în satul Vaidei, comuna Stăneşti, iar cele nou construite — în Polovragi, Baia de Fier (în zona turistică Corneşul Mare — Rânca, punctul Coada Rân-cii), în satul Baia de Fier, în Runcu, Padeş şi Schela.

ECHIPAMENTE DE ULTIMĂ GENERAŢIE PENTRU SIGURANŢA TURIŞTILOR

În luna septembrie 2013 a fost finalizată recepţia lucrărilor, iar în acest moment fiecare post Salva-mont are mobilierul montat. Do-tările şi echipamentele specifice de salvare montană achiziţionate sunt depozitate, deocamdată, la sediul central al Serviciului Public Salvamont Gorj. Printre acestea se numără tărgi de vară, 9 sisteme de radiocomunicaţii, un soft de moni-torizare radiocomunicaţii, 5 repe-toare duplex de radiocomunicaţii, motofierăstraie, truse de prim aju-tor, aparatură de avertizare sono-ră, altimetre, tărgi speciale pentru subteran, staţii meteo şi proiectoa-re. De asemenea, salvamontiştii vor beneficia de echipamente de ultimă generaţie, inclusiv binocluri, siste-me GPS, defibrilatoare, echipamen-te IT. Una dintre probleme rămâne însă cea a locurilor de muncă. Prin cererea de finanţare a fost prevăzu-tă crearea a 9 locuri de muncă noi,

de administratori ai bazelor Salva-mont. „În condiţiile aplicării acestor prevederi legale, UAT Judeţul Gorj a înfiinţat, până la această dată, posturile de administratori baze Salvamont, pentru care urmează a fi prevăzute cheltuielile de personal şi, ulterior, va demara procesul de ocupare a acestora, după aprobarea procedurii de transmitere a solicită-rilor de ocupare de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Adminis-traţiei Publice. Facem precizarea că aceste baze Salvamont nu pot fi funcţionale decât în condiţiile exis-tenţei acestui număr minim de per-sonal de administrare“, mai spune Florin Achim.

Alte două dificultăţi apărute, dar depăşite în acest moment, au fost intrarea în insolvenţă a proiectantu-lui iniţial al documentaţiei tehnice şi lipsa unor costuri ce trebuia pre-văzute în bugetul proiectului. Astfel, asistenţa tehnică de specialitate nu a putut fi asigurată pe toată durata lu-crărilor. Potrivit managerului de pro-iect, UAT Judeţul Gorj a reziliat con-tractul. Aceste proceduri au întârziat demararea lucrărilor cu 9 luni. Apoi, acelaşi proiectant nu a estimat şi nu a prevăzut în devizul general costuri-le necesare branşamentelor electrice trifazate, pentru cele nouă clădiri, ceea ce a dus la întârzierea punerii în funcţiune a echipamentelor.

• Obiectiv: Realizarea sistemului integrat de Salvare Montană al judeţului Gorj

• Bugetul total: 9,16 milioane de lei, din care cheltuieli eligibile — 7,19 milioane de lei. Valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile este de 1,71 milioane de lei. 98% din cheltuielile eligibile sunt finanţate de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

• Beneficiar: Consiliul Judeţean Gorj.


FOTO

: be

nefic

iar

proi

ect

FOTO

: be

nefic

iar

proi

ect

www.inforegio.ro22

Dosar


Î n pădurea Băneasa, în mijlo-cul unei oaze de verdeaţă şi aer curat, departe de zgomo-tele Capitalei, s-a deschis un

complex luxos de agrement: „La stejarii“/ „Stejarii Country Club“. Iniţiativa privată a celor de la Me-dusa Hotel Internaţional a fost spri-jinită de fonduri europene neram-bursabile, obţinute prin Regio, Axa Prioritară 5 — Dezvoltare durabilă şi promovarea turismului, Domeniul de intervenţie 5.2 — Crearea, dez-voltarea, modernizarea infrastruc-turii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea ca-

lităţii serviciilor turistice. Comple-xul de agrement „La stejarii“ a fost construit cu scopul de a îmbunătăţi

şi diversifica serviciile turistice în zona Capitalei. Iniţiatorii şi susţi-nătorii proiectului speră ca acesta

„LA STEJARII“: TURISM DE TOP, LA DOI PAŞI DE BUCUREŞTI

FEBRUARIE 2014 23

Dosar

să crească cu peste 16% numărul de turişti din Bucureşti, în cinci ani de la finalizarea investiţiei.

Conceptul care stă la baza nou-lui complex de agrement „La steja-rii“ este crearea unei baze sportive integrate — all in one — cu un de-sign inovator, care să ofere servicii ospitaliere, accesibile şi personali-zate pentru fiecare dintre clienţii complexului, nu doar pentru îmbu-nătăţirea condiţiei fizice, ci şi pen-tru relaxare şi confort.

Astfel, proiectul a îmbogăţit zona de nord a Capitalei cu o infra-structură de agrement cu o capa-citate de 814 locuri şi 70 de locuri de muncă permanente în sectorul turistic. Pădurea Băneasa este mai bine valorificată turistic, iar bene-ficiarii proiectului se vor bucura de o gamă variată de servicii: sporturi, fitness, piscină, divertisment.

După estimări, vor beneficia de această unitate nouă de agrement

circa 109.500 de turişti români şi străini care vor utiliza facilităţile şi serviciile complexului şi peste 100.000 de bucureşteni care vor dori să apeleze la oferta complexu-lui „La stejarii“.

VALOARE ADĂUGATĂ OFERTEI TURISTICE A CAPITALEI

Existenţa complexului aduce be-neficii atât celor 70 de angajaţi ai complexului, cât şi hotelurilor care oferă cazare în nordul Bucureştiului şi autorităţilor locale din sectorul 1, prin impozitele şi taxele locale pen-tru activităţile desfăşurate în cadrul complexului. Iar prestatorii de ser-vicii şi furnizorii de produse necesa-re operării complexului vor fi benefi-ciarii indirecţi ai acestui proiect.

Facilităţile oferite de complexul „La stejarii“ sunt: pistă de scrimă, săli pentru evenimente, sală pentru

box, cluburi pentru copii şi adoles-cenţi, jacuzzi, saune uscate şi ume-de, teren exterior de joacă pentru copii, studio de arte marţiale, pis-cine, centru de fitness, terenuri de tenis, studio privat de antrenament, studio de pilates şi yoga şi multe al-tele. La capitolul servicii, „Stejarii Country Club“ oferă consiliere nutri-ţională, lecţii de sport, evenimente sociale, antrenament de grup, an-trenament individual etc.

Complexul ocupă un teren cu o suprafaţă de 15.000 mp, construcţia în sine totalizând 22.000 mp, la un regim de înălţime S+P+1E.

Contractul de finanţare neram-bursabilă pentru „La stejarii“ a fost semnat pe 27 septembrie 2011 cu fostul Minister al Dezvoltării Regio-nale şi Turismului (actualul Minister al Dezvoltării Regionale şi Adminis-traţiei) şi Agenţia de Dezvoltare Re-gională Bucureşti-Ilfov.

• Titlul proiectului: „La stejarii‘‘/ „Stejarii Country Club‘‘

• Buget total: 82,4 milioane de lei; Buget eligibil 59,2 milioane de lei, din care FEDR 35,2 milioane de lei, reprezintă 59,5% din valoarea eligibilă.

• Durata de implementare a proiectului: 27 de luni.


www.inforegio.ro24

Dosar

PENSIUNEA VILA MARALD — SINAIA, OBIECTIV TURISTIC REALIZAT CU FONDURI REGIO

În Sinaia, aproape de drumul care duce spre Cota 1400, înconjurată de un superb peisaj montan, turiştii întâlnesc Pensiunea Vila Marald, cotată cu trei stele. Capacitatea de cazare a pensiunii a fost extinsă anul trecut, cu ajutorul programului Regio – axa prioritară 5, Dezvoltare durabilă şi promovarea turismului, Domeniul major de intervenţie 5.2 - Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice.


Administratorii pen siunii au reuşit în cursul anului 2013 să extindă spaţiul de caza-re, să amenajeze parca-

rea, branşamentele utilităţilor şi să împrejmuiască terenul din jurul clă-dirii. Astfel, cei de la Marald au în-cheiat anul 2013 relaxaţi, deoarece majoritatea dotărilor au fost achizi-ţionate în cursul anului şi activitatea s-a putut desfăşura în condiţii bune. În plus, au obţinut în luna decembrie şi clasificarea pentru extinderea rea-lizată prin proiect. Cornelia Neagoe, administratorul firmei SC ALPA SRL — beneficiarul fondurilor Regio — ne-a împărtăşit din experienţa sa în obţi-nerea fondurilor Regio, cu urcuşuri şi coborâşuri: „În primul rând, trebuie să vă spun că toată această extin-dere şi dotările necesare nu puteau fi realizate din finanţarea proprie a firmei: fondurile obţinute prin Re-gio erau vitale“, a ţinut să puncte-ze Cornelia Neagoe. Administratorul ALPA ne-a vorbit şi despre benefici-ile finalizării proiectului şi aspectele pozitive ale finanţării Regio: „Prin realizarea extinderii, sperăm că am reuşit să creăm un plus de imagine staţiunii Sinaia şi turismului româ-nesc. Situaţia în zonă a fost îmbu-nătăţită prin ridicarea standardelor de cazare a turiştilor. Au fost multe zile când turiştii străini au încheiat sejurul la vila noastră felicitându-ne

pentru condiţiile oferite. Am sem-nat contracte inclusiv cu agenţii din Republica Moldova care, până acum, alegeau ca loc de sejur în special staţiunea Braşov. Anul acesta, în ia-nuarie, au ocupat vila noastră la ca-pacitate maximă.

Din păcate, turiştii care vin în fiecare week-end ne spun cât de mult stau în trafic în zona Comarnic- Sinaia. Ne dorim, ca şi ei, realiza-rea autostrăzii care să descongesti-oneze traficul pe Valea Prahovei.“

OBSTACOLE DEPĂŞITE

Desigur, în realizarea obiecti-vului societăţii ALPA au existat şi

obstacole. „Cea mai mare dificul-tate am simţit-o când ne-a fost retrasă prefinanţarea. Am depus foarte mult efort să găsim o ban-că şi să-i convingem să ne acorde documentele necesare şi prea puţin timp ne-am bucurat de acest aju-tor. Atunci am început să simţim cât de greu e să faci rost de bani să plăteşti facturile într-o perioadă de criză. Acum, spre finalul proiectu-lui, ne-am bucurat de noua Cerere de plată, cu sistemul care implică doar o plată a cofinanţării — păcat că noi eram deja la final“, a decla-rat Cornelia Neagoe, administrato-rul SC ALPA SRL

Planurile pentru anul 2014 in-clud crearea unui centru SPA în

FEBRUARIE 2014 25

Dosar

pensiunea Vila Marald. „Există o zonă la demisol unde ar putea fi re-alizat un centru spa. De asemenea, a fost pregătit un spaţiu pentru cre-area unei saune.

Tot în planurile de viitor intră posibilitatea achiziţionării de apa-ratură medicală pentru tratament reumatic şi neuromotor. Sinaia are o singură locaţie care deţine aşa ceva şi, ca staţiune care se bucu-ră de factori de climă extraordinari pentru refacerea sistemului nervos (ionizarea aerului), ar fi oportună şi

o asemenea investiţie în domeniul spa. Avem în ţară multe staţiuni balneo-climaterice învechite. Am putea să promovăm tratamentele şi pe unităţi de cazare mai mici, dar care oferă condiţii mult mai bune de cazare şi masă. Totuşi, acest lucru impune cheltuieli mari, de-oarece este nevoie de aparatură şi de un lift. O firmă mică nu îşi poate permite o astfel de investiţie, fără ajutor financiar“, crede Cornelia Neagoe. De altfel, administratorul ALPA are în vedere accesarea de

noi fonduri Regio în perioada 2014-2020: „Sincer, dacă vor rămâne con-diţiile de acum, doar cu plata părţii de cofinanţare prin Cereri de plată, totul e mult mai uşor de accesat, proiectele se vor termina mult mai repede, iar efortul beneficiarilor va fi mai mic. De fapt, aceasta e problema de care se sperie oricine ar dori să acceseze fonduri Regio. Dacă această problemă e rezolvată, restul lucrurilor merg de la sine. Nu este foarte greu“, a adăugat Corne-lia Neagoe.

• Titlul proiectului: Extinderea pensiunii Marald, amenajarea unei parcări, branşamente utilităţi, ziduri de sprijin, împrejmuire teren, în staţiunea Sinaia, judeţul Prahova

• Buget: 3,49 milioane de lei, din care 1,87 milioane de lei asistenţă nerambursabilă

• Beneficiar: SC ALPA SRL


www.inforegio.ro26

Regiuni europene

În fiecare an, Comisia Europeană, prin DG Regio, premiază bunele practici în dezvoltare regională, evidenţiind proiectele originale şi inovatoare, care ar putea fi surse de inspiraţie pentru alte regiuni. Aceste proiecte sunt distinse cu Premiile RegioStars.

BOGDAN [email protected]

Cele mai bune proiecte ale anului 2013 au fost prezen-tate de Comitetul Regiuni-lor, în timpul Săptămânii

europene anuale a regiunilor şi ora-şelor — OPEN DAYS, ediţia a XI-a, din octombrie 2013. Câştigătorii premiilor RegioStars vor fi anunţaţi de comisarul pentru Politică Regi-onală, Johannes Hahn, la ceremo-nia de premiere de la Bruxelles, pe 31 martie 2014. În acest număr vă prezentăm proiectele de transport urban sustenabil, selectate pentru gala finală.

Transportul urban rapid, sigur şi nepoluant, contribuie la creşterea calităţii vieţii locuitorilor şi repre-zintă, în acelaşi timp, un argument

pentru îmbunătăţirea ofertei turis-tice a regiunilor respective.

„ECOLOGICAL TRANSPORT“ — GDYNIA (PL)

Situat aproape de metropola Gdańsk şi cu o istorie de 70 de ani în domeniul transportului auto elec-trificat (din 1943), oraşul polonez Gdynia a realizat un proiect de mo-dernizare a reţelei de troleibuze, finanţat prin Programul Operaţional „Voievodatul Pomorskie“.

Pentru a creşte competitivitatea transportului public într-o zonă a Po-loniei aflată în plină dezvoltare, au-torităţile din Gdynia au constatat că este nevoie de reabilitarea reţelei electrice şi de modernizarea flotei de autovehicule, păstrând un preţ accesibil al biletelor. Au fost achizi-

ţionate 28 de troleibuze noi pentru cele 12 linii, dintre care două fac legătura cu staţiunea învecinată So-pot, situată la Marea Baltică.

Liniile electrice, care se întind pe 96 de km, cât totalizează rute-le troleibuzelor, au fost refăcute, iar operatorul PKT a depus eforturi pentru îmbunătăţirea serviciilor, care nu au rămas fără rezultate. Numărul de pasageri a crescut în urma finalizării proiectului.

„TICKET TO KYOTO (T2K)“ — BRUXELLES, BIELEFELD, MANCHESTER, PARIS, ROTTERDAM

Cinci companii de transport pu-blic urban — moBiel (Bielefeld, Ger-mania), RATP (Paris, Franţa), RET (Rotterdam, Ţările de Jos), STIB (Bruxelles, Belgia) şi TFGM (Man-chester, Regatul Unit) — şi-au unit forţele pentru a implementa strate-gii de modernizare a serviciilor prin tehnologii novatoare, care să reducă emisiile de dioxid de carbon.

Proiectul „Ticket to Kyoto“ (Bi-let pentru Kyoto) a debutat în 2010, finanţat în proporţie de 50% de Pro-gramul UE de Convergenţă INTER-REG IVB NWE (Nord-Vestul Europei). Conform datelor din proiect, încă di-nainte de finalizarea acestuia (2014), mijloacele de transport în comun din cele cinci oraşe vor folosi mai puţini combustibili fosili şi vor emite mai puţine substanţe poluante şi gaze cu efect de seră.Gdynia (pagina web pentru copii a proiectului)

FINALISTELE PREMIILOR REGIOSTARS LA CATEGORIA CITYSTAR:

PROIECTE DE INVESTIŢII ÎN TRANSPORT PUBLIC URBAN SUSTENABIL

FEBRUARIE 2014 27

Regiuni europene

În primă instanţă, partenerii din proiect s-au mobilizat pentru a face schimb de bune practici, pentru a obţine o scădere rapidă a emisiilor de CO2 fără investiţii masive. În al doilea rând, au fost demarate 14 proiecte de investiţii pentru pro-ducţia de energie verde, în valoare totală de peste 7 milioane de euro. Ulterior, cu sprijinul autorităţilor locale şi al guvernelor din cele cinci ţări, participanţii la proiect au dez-voltat planuri strategice prin care reţelele de transport din respec-tivele oraşe să devină neutre din punct de vedere al emisiilor de car-bon până în 2020.

În fine, operatorii respectivi au desfăşurat campanii de sensibilizare a călătorilor privind încălzirea globa-lă şi au încurajat locuitorii oraşelor să folosească mai mult mijloacele de transport nepoluante.

„TRANSPORT IN KIELCE“ — KIELCE (PL)

Scopul proiectului „Dezvoltarea sistemului de transport public în Zona Metropolitană a oraşului Kiel-ce“, încheiat în noiembrie 2013, a fost de a creşte competitivitatea regiunii şi a îmbunătăţi calitatea in-

frastructurii rutiere şi a transportu-lui public. Acest obiectiv a fost atins prin refacerea a peste 5 kilometri de drumuri şi construcţia a patru bucle de întoarcere şi 14 alveole pentru autobuze.

Cei 205.000 locuitori din Kielce se bucură acum de mai multă mo-bilitate, graţie inaugurării a 13 noi rute de transport public, pe care ru-lează 40 de autobuze noi.

Pe lângă mai multe soluţii de transport în regiune, călătorii se bucură de mai mult confort, de ac-cesul la 20 de automate de bilete şi la noi facilităţi sanitare în mai mul-te noduri de transport aglomerate. În plus, 24 de panouri electronice oferă informaţii în timp real despre ora de sosire a autobuzelor în staţii.

Proiectul a fost realizat cu bani proveniţi din Programul Operaţio-nal „Dezvoltarea Poloniei de Est“. Deoarece în 2012, rata şomajului în voievodat se situa la 16%, fiind chiar mai mare (19%) în Zona Metro-politană a oraşului Kielce, auto-rităţile regionale din voievodatul Świętokrzyskie anticipează că da-torită posibilităţilor sporite de de-plasare, piaţa muncii va deveni mai dinamică în acea regiune care se confruntă cu un şomaj ridicat.

„SWANSEA CITY BUS STATION“ — SWANSEA (UK)

Noua autogară a oraşului Swan-sea, din Ţara Galilor (UK), a fost in-augurată în decembrie 2010, după un an şi jumătate de lucrări de re-abilitare, finanţate prin Programul UE de Convergenţă „West Wales and the Valleys“. Vechea clădire, datând din 1979 şi tot mai degradată în anii 2000, a fost modernizată. Astăzi, clă-direa rivalizează cu obiectivele turis-tice din imediata apropiere: centrul comercial Quadrant şi Teatrul Mare.

Noua autogară Swansea este con-struită din largi panouri de sticlă pe structură de oţel, contrastând cu vechiul edificiu prin curăţenie, lu-minozitate şi spaţiile largi, aerisite, chiar şi la orele de vârf. Mii de pasa-geri se îmbarcă zilnic de la cele 20 de peroane pentru curse locale şi 3 pentru curse naţionale. Conexiuni-le de transport sunt mai bune spre toate punctele oraşului, Cardiff (ca-pitala Ţării Galilor) şi principalele aeroporturi londoneze (Heathrow şi Gatwick).

Persoanele cu dizabilităţi nu mai au dificultăţi la urcarea în autobuz, datorită rampelor de acces speciale şi toţi călătorii se simt în siguranţă, inclusiv noaptea. Staţia are propria echipă de securitate (station ran-gers), care asigură paza şi servicii excelente de relaţii cu publicul, răs-punzând întrebărilor privind rutele şi programul curselor.

Kielce

Staţia de autobuz Swansea

www.inforegio.ro28

Regiuni europene


Eforturile financiare comu-ne ale UE, ale autorităţilor locale din Liège, ale Regiu-nii valone şi ale Comunităţii

franceze din Belgia, împreună cu cei opt ani de muncă migăloasă a echipelor de constructori şi restau-ratori au făcut din muzeu o atrac-ţie pe care niciun vizitator al ora-şului nu o poate trece cu vederea. În plus, complexul muzeal este un motiv de mândrie pentru localnici, dintre care 10.000 i-au călcat por-ţile numai în primul weekend după inaugurare, în toamna lui 2009.

Muzeul Grand Curtius oferă o că-lătorie în timp, prin colecţiile sale de artă religioasă, de arme din dife-rite epoci (peste 5.200 de expona-te) şi artefacte regionale sau din în-treaga lume. Cele mai vechi obiecte expuse datează de acum aproape 7.000 de ani.

În afara exponatelor, una dintre clădiri are ea însăşi valoare de pa-trimoniu, fiind construită la începu-tul secolului al XVII-lea ca reşedinţă pentru Jean Curtius, industriaş care furniza muniţie armatei spaniole. Conacul lui Curtius a fost construit din straturi alternative de cărămidă roşie şi piatră, cu ferestre în stilul caracteristic acelei epoci — aşa-nu-mita artă mosană, care a luat naş-tere în văile fluviilor Meuse şi Rin.

Investiţiile pentru proiect pot fi clasificate în trei categorii princi-pale: cele pentru echipamente teh-nice şi clădiri (48,5%), pentru mu-zeografie şi scenografie (24,5%) şi pentru renovarea clădirii de pe stra-da Maastricht (reşedinţa Curtius). O a patra categorie (11,5%) a inclus cheltuielile pentru activităţi de marketing şi pentru sondajele de opinie privind aşteptările publicului vizitator — pentru că scopul proiec-tului nu a fost simpla reabilitare, ci creşterea atractivităţii muzeului.

În afara renovării, s-a efectuat şi o reorganizare a colecţiilor. Ele sunt împărţite acum în trei muzee specializate: unul de arme, unul de arheologie şi arte decorative şi

un al treilea, de artă religioasă şi artă mosană. Reorganizarea a faci-litat crearea a două circuite tema-tice pentru turişti şi a unui serviciu educativ care face legătura dintre muzeu şi vizitatori. Aceştia pot opta pentru vizite individuale, cu ghizi specializaţi, sau chiar pentru or-ganizarea propriilor evenimente în muzeu.

În prezent (2014), biletul care oferă acces unui adult la colecţi-ile permanente costă 9 euro, cu o re ducere la 5 euro pentru grupuri, seniori, şomeri sau studenţi, în timp ce copiii sub 12 ani au intrare gra-tuită. Pentru colecţiile temporare, preţurile sunt la jumătate.

LIÈGE: RENOVAT, MUZEUL GRAND CURTIUS DEVINE MOTOR AL ECONOMIEI LOCALE

Între 50.000 şi 100.000 de turişti trec, anual, porţile Muzeului Grand Curtius din Liège, graţie unei investiţii totale de circa 50 milioane de euro, dintre care 6.020.000 de euro au fost alocaţi din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) pentru perioada 2000-2006. Afluxul considerabil de turişti contribuie la dezvoltarea economiei din oraşul Liège, fiind, în acelaşi timp, un exemplu de conservare şi valorificare a patrimoniului cultural.

• Titlu proiect: Renovarea Muzeului Grand Curtius din Liège, Belgia

• Contribuţie din Fondul European pentru Dezvolvare Regională: 6.020.000 euro

• Beneficiari: Oraşul Liège, Regiunea valonă, Comunitatea franceză

• Adresă web: http://www.grandcurtiusliege.be/


FEBRUARIE 2014 29

Regiuni europene


Începând cu luna octombrie 2012, fiecare locuinţă din mu-nicipalitatea cu 135.000 de lo-cuitori a primit câte un set de

patru containere de gunoi (pentru hârtie şi carton, ambalaje, sticlă şi resturi menajere) din partea com-paniei publice de salubritate Mai-ambiente. În total, au fost distribu-ite circa 70.000 de pubele pe roţi echipate cu tehnologie RFID (iden-tificare prin frecvenţă radio) care permite identificarea şi monitoriza-rea fiecărui container.

Simultan, a fost demarată o campanie de informare a cetăţeni-lor privind importanţa separării de-şeurilor în fiecare casă. Distribuirea pubelelor a fost făcută prin maşini cu însemnele proiectului, s-au îm-părţit pliante, iar oraşul a fost îm-pânzit cu panouri care să informeze despre noul sistem de colectare a gunoiului.

Receptivitatea populaţiei la noul model de colectare „a fost excepţi-onală“, a constatat Carlos Mendes, director Maiambiente, citat pe site-ul companiei. Colectarea materi-alelor reciclabile a crescut cu 11% în 2013 faţă de procentul obţinut în 2012, rezultatul fiind „dincolo de aşteptări“, adaugă directorul. În acelaşi interval, colectarea nedife-renţiată s-a redus cu 8,5%.

COLECTARE SELECTIVĂ A DEŞEURILOR, ÎN FIECARE CASĂ DIN ORAŞUL PORTUGHEZ MAIA

În oraşul Maia din nordul Portugaliei gradul de colectare selectivă a deşeurilor a crescut, în urma implementării proiectului „Ecoponto em Casa“, desemnat printre finaliştii Regiostars la categoria Creştere durabilă: creştere economică verde şi de locuri de muncă prin Bio-economie. În valoare totală de 2,5 milioane de euro, proiectul a primit o finanţare europeană de 1,5 milioane de euro prin Programul operaţional „ON.2 – O Novo Norte“ (Noul Nord).

Cea mai mare creştere (61%) a fost înregistrată la categoria amba-laje, unde s-au colectat 2.341 tone în 2013, faţă de 1.454 tone în 2012. Locuitorii din Maia au contribuit la strângerea a 2.963 tone de sticlă în 2013, ceea ce a reprezentat o creştere de 36% faţă de cele 2.176 tone colectate în 2012. O creştere

de 25% s-a constatat la hârtie, cu 3.010 tone adunate în 2013 faţă de 2.407 tone în 2012.

Prin tehnologia RFID cu care sunt dotate pubelele poate fi identificat fiecare producător de deşeuri din Maia şi datele culese vor permite facturarea în funcţie de cantitatea de deşeuri efectiv produse în fieca-re locuinţă. Până la sfârşitul anului 2014, compania Maiambiente va sta-bili un nou model de facturare, potri-vit căruia cine colectează mai multe deşeuri reciclabile va plăti mai puţin pentru serviciul de salubritate. „Oa-menii trebuie să simtă că prin com-portamentul lor se poate genera un beneficiu“, consideră Mendes.

Colectarea selectivă la domici-liu aduce deja economii de 300.000 euro pe an pentru compania Maiam-biente, ceea ce înseamnă că proiec-tul „Ecoponto em Casa“ şi-a îndepli-nit scopul de optimizare a procesului de colectare a deşeurilor în oraş şi a contribuit la un serviciu de salubrita-te eficient şi durabil.

• Titlu proiect: Ecoponto em Casa

• Valoarea totală: 2.500.000 euro

• Contribuţie fonduri europene: 1.500.000 euro prin Programul operaţional „ON.2 – O Novo Norte“

• Beneficiar: Municipalitatea Maia, Portugalia

• Adresă web: www.ecopontoemcasa.pt/


www.inforegio.ro30

Informaţii utile

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL

Autoritatea de Management pentruPOR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei PubliceStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Telefon: (+40 37) 211 14 09E-mail: [email protected],Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro

Organisme intermediare PORAgenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072E-mail: [email protected]: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017E-mail: [email protected]: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167E-mail: [email protected]: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780E-mail: [email protected]: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Tel/Fax: 0256 491923E-mail: [email protected]: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest)Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222E-mail: [email protected]: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,judeţ Alba, cod poştal 510093Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613E-mail: [email protected]: www.adrcentru.ro

Agenţia pentru Dezvoltare RegionalăBucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2,Sector 2, cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665E-mail: [email protected]: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro

Organism Intermediar pentruTurism (Autoritatea Naţională pentru Turism)Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, BucureştiTelefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001Email: [email protected]

Centrul de Informare pentruInstrumente Structurale(Autoritatea pentru CoordonareaInstrumentelor Structurale)Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B,Sector 1, BucureştiHELP DESK: Număr scurt 021 9340(număr cu tarif normal)Program de lucru:L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00E-mail: [email protected]

RĂSPUNSURI LA CHESTIONARUL DIN PAGINA 31. c) 2. b) 3. a) 4. d)

Berlin, Germania, 10-12 martie 2014

SIMPOZIONUL ANUAL AL FONDURILOR EUROPENECea de-a 9-a ediţie a simpozionului organizat de Academia Europeană pentru Fiscalitate, Economie şi Drept reuneşte sute de experţi în ac-cesarea fondurilor UE, care vor avea ocazia de a face schimb de informaţii şi bune practici în domeniu. Pe lângă împărtăşirea de experienţe privind închiderea programelor operaţionale din exerciţiul financiar 2007-2013, la ediţia din acest an, invitaţii vor primi informaţii relevante de la experţi din instituţii naţionale şi europene despre noile programe operaţionale din perioada 2014-2020. Detalii la: http://europa.eu/newsroom/calendar/event/464138/9th-european-annual-symposium--eu-funds-2014

Bucureşti, România, 13-16 martie 2014, Organizator: Romexpo TÂRGUL DE TURISM AL ROMÂNIEI

Târgul de Turism al României este organizat de Romexpo de două ori pe an. La ediţia din martie sunt prezentate oferte şi atracţii turistice, atât din România, cât şi din străinătate, incluzând: turism cultural, rural sau de business, turism de tratament, destinaţii exotice, croaziere sau turism de aventură. Sunt aşteptate să-şi expună ofertele agenţiile de turism, producătorii de gadget-uri şi de accesorii pentru vacanţă şi producătorii de rulote.

Bruxelles, Belgia, 18 martie 2014

ZIUA SOCIETĂŢII CIVILE 2014, DINCOLO DE AGENDE ŞI MANIFESTE: CE FEL DE EUROPĂ NE DORIM?

Organizată de Comitetul Economic şi Social (EESC) la sediul instituţiei din Bruxelles, conferinţa invită reprezentanţi ai ONG-urilor din Europa să pună în discuţie modalităţile prin care dimensiunile economică, socială şi civică ale cetăţeniei europene pot să contribuie la îndeplinirea aşteptărilor cetăţenilor de la proiectul european. Lucrările conferinţei se vor baza pe Planul de Acţiune pentru Europa privind principalele direcţii de politică europeană pentru următorii ani, document pe care EESC îl elaborează în prezent.Detalii la: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.events-and-activities-civil-society-day-2014

AGENDA

FEBRUARIE 2014 31

Alt fel de ştiri

ELENA [email protected]

E oficial! Cei mai iubiţi turişti din lume sunt japonezii!

Aceasta este concluzia unui studiu realizat printre ho-telieri de către Institutul TNS Infratest. Studiul a rele-

vat şi cine sunt, potrivit hotelierilor, şi cei mai zgârciţi turişti. Potrivit France Presse, evaluarea turiştilor a fost făcută în 27 de ţări, pe baza a nouă criterii, de la politeţe la generozitate, pornind de la opiniile exprimate de aproximativ 40.000 de

hotelieri din întreaga lume. Turiştii francezi sunt „blamaţi‘‘ pentru că vorbesc urât, nu cunosc limbi străine, nu sunt generoşi şi politicoşi şi, mai ales, nu lasă bacşiş.

În schimb, japonezii sunt consi-deraţi turişti de nota 10: politicoşi, discreţi şi interesaţi de obiectivele turistice. Pentru al treilea an con-secutiv, japonezii sunt înaintea bri-tanicilor şi a canadienilor, care sunt urmaţi, îndeaproape, de germani. Turiştii ame ricani sunt apreciaţi pentru cheltuieli şi bacşişuri, însă au fost taxaţi pentru modul în care

se îmbracă, dar şi pentru că nu respectă ordinea, fiind consideraţi cei mai arţăgoşi. Iată top 10 al celor mai apreciaţi turişti:

Cine sunt „cei mai doriţi‘‘ şi „cei mai zgârciţi‘‘ turişti din lume

Crucea Eroilor de pe Vârful Caraiman (munţii Bucegi) este un monument istoric construit între anii 1926 şi

1928, la iniţiativa Regelui Ferdi-nand şi a Reginei Maria, în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mon-dial. Construcţia a fost desemnată drept cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan, potrivit site-ului Guinness World Record, citat de Mediafax. Cru-cea este situată la altitudinea de 2.291 metri, are o înălţime de 39,5 metri şi include un soclu din ciment de 8 metri. Crucea comemorativă a eroilor români este un monu-ment istoric clasat în grupa A (de valoare naţională şi universală), potrivit Listei Monumentelor Is-torice alcătuite de Ministerul Cul-turii. Monumentul, care atrage mii de turişti, a fost verificat de către experţii Guinness pe 14 august 2013, conform site-ului Guinness.

Crucea Caraimanului, în Cartea Recordurilor

1. JAPONEZII2. ENGLEZII3. CANADIENII4. GERMANII5. ELVEŢIENII6. OLANDEZII7. AUSTRALIENII8. SUEDEZII9. AMERICANII

10. DANEZII

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Str. Apolodor nr.17, Sector 5, BucureştiWebsite: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

Investim în viitorul tău!

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Data publicării: februarie 2014

www.inforegio.roe-mail: [email protected]

)0372 11 14 09

Doriţi mai multe informaţii?

revista regio nr.25

Economy & Finance