revista regio nr. 6 / 2011 - programul operational regional

28
nr. 6, iulie 2011 REVISTA Investiţii Regio pe piaţa turismului la Neptun Concept unic de promovare pentru Ţara Făgăraşului Istorie şi cultură la Curtea Domnească din Târgovişte de cazare din Delta Dunării se modernize ează ă c cu u Structurile fonduri Regio INTERVIU Director General, Direcţia General ă Turistică, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Carmen MORARU BUCOVINA dezvolt ă turismul de pelerinaj

Upload: ministerul-dezvoltarii-regionale-si-administratiei-publice

Post on 06-Mar-2016

218 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Autoritatea de Management lanseaza Revista Regio nr. 6, publicatie lunara ce prezinta proiecte implementate in cadrul Programului Operational Regional, gestionat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT).

TRANSCRIPT

Page 1: Revista Regio nr. 6 / 2011 - Programul Operational Regional

nr. 6, iulie 2011

R E V I S T A

Investiţii Regio pe piaţa turismului la Neptun

Concept unic de promovare pentru Ţara Făgăraşului

Istorie şi cultură la Curtea Domnească din Târgovişte

de cazare din Delta Dunării se modernizeeazăă ccuu

Structurile

fonduri Regio

INTERVIU

Director General, Direcţia Generală Turistică, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Carmen MORARU

BUCOVINA dezvoltă turismul de pelerinaj

Page 2: Revista Regio nr. 6 / 2011 - Programul Operational Regional

www.inforegio.rowww.inforegio.ro2

REDACTOR ªEF: Vlad Mircea PUFUREDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU; Dan CÃRBUNARUREPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVUDIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANUEDITOR FOTO: Daniel PALADECORECTURÃ: Cãtãlina Daniela PÎNTEAGRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGU

R E V I S T A R E G I Owww.inforegio.ro; e-mail: [email protected]; tel.: 0372 11 14 09

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.LBuzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58

40 238 71.73.60 E-mail: [email protected]

www.inforegio.ro

ROMÂNIA TURISTICĂ, SCURT GHID DE UTILIZARE

Globalizarea şi dinamica civilizaţiei plasează România la intersecţia dintre peisajele sale fascinante, valorile culturale autentice şi necesitatea de a le promova într-o viziune modernă, în care marketingul joacă un rol decisiv. Cu o pondere de 3 – 3,5% din PIB, turismul românesc are un potenţial de dezvoltare cert, care trebuie susţinut, însă, printr-un brand nou, axat pe produse competitive şi durabile.

În următorii cinci ani, sloganul Exploraţi Grădina Carpaţilor concen-trează viziunea de marketing şi se adresează, turiştilor exploratori dor nici să descopere destinaţiile româneşti.

Care sunt cele mai competitive produse turistice ale României? Cercetările recente arată că acestea sunt circuitele culturale, turismul în natură, turismul rural, pachetele de tip city-break, turismul activ şi de aventură, turismul balnear şi wellness. Le putem oferi turiştilor o vacanţă în care să se regăsească arta, cultura, educaţia, istoria sau spiritualitatea? Bucovina, Maramureşul, Ardealul sunt o dovadă că da, avem ce oferi exploratorilor.

Întreg mecanismul proiectat la Bucureşti, expoziţiile interne sau internaţionale, campanile publicitare sau vizitele de documentare ale jurnaliştilor străini, promovările de pe posturile de televiziune naţionale sau internaţionale şi marketingul prin internet sunt menite să atragă noi şi noi turişti.

Cine a trecut prin pasul Tihuţa, cine a fost la Botiza, cine a vizitat Voroneţul sau a petrecut câteva zile în Deltă ştie că merită să vizitezi România. Noi, românii, ştim că avem ce oferi oaspeţilor străini care provin din ţări precum Germania, Franţa, Italia, SUA, Austria, Marea Britanie, Rusia sau Ungaria. Ne-am obişnuit cu drumurile noastre, cu o cazare relativ ieftină şi condiţii de multe ori sub aşteptări.

Infrastructura rămâne însă o mare provocare pentru turismul românesc

şi pentru succesul acestuia, mai ales când turiştii o compară cu cea din alte ţări. Astfel, Regio este unul dintre programele care, prin implementarea sa, susţine dezvoltarea infrastructurii de cazare şi agrement, printr-un efort comun al autorităţilor şi mediului de afaceri şi prin utilizarea efi cientă a resurselor publice şi private.

O ţară binecuvântată de frumuseţile naturii nu poate fi performantă din punct de vedere turistic dacă nu îşi pune în valoare atuurile, şi asta nu doar în planul imaginii.

Totuşi, cum vom reuşi să trezim sim-patia consumatorului faţă de marcă, mai importantă decât publi citatea agresivă? Nu va fi uşor să creş tem conştientizarea, la nivel global, a ofertei româneşti, dar este nevoie să ne concentrăm pe produsele, pie-ţele, segmentele cu cel mai mare potenţial. Şi, mai mult decât atât, să oferim produsele noastre turistice la un standard care să nu creeze senzaţia întoarcerii în timp, din cau-za unui drum accidentat sau a unor condiţii de cazare improprii.

Cum se vor concretiza acţiunile de imagine, precum implicarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului în organizarea meciului prin care campionul Lucian Bute şi-a păstrat titlul mondial? Doar prin continuitate şi capitalizare sigură, care să susţină ceea ce la nivel strategic specialiştii au conturat deja ca brand de ţară: România este o ţară care merită explorată.

Pentru românii care nu trebuie să se uite la CNN pentru a vedea clipurile de promovare turistică a ţării noastre, iată o nouă provocare de a se bucura de frumuseţile unui spaţiu dăruit cu generozitate de natură: „Europa se îndreaptă către un turism ecologic, către natură. România are o strategie şi o viziune care se îndreaptă în direcţia bună atunci când se concentrează pe Carpaţi şi Deltă” - a afi rmat chiar secretarul general al Organizaţiei Mondiale a Turismului, Taleb Rifai, afl at, recent, într-o vizită la Bucureşti.

Editorial

Dan CĂRBUNARU

Page 3: Revista Regio nr. 6 / 2011 - Programul Operational Regional

IULIE 2011 IULIE 2011 3

Sumar

UNIUNEA EUROPEANĂ AZI

04 Obiective şi provocări pentru turismul european

05 Cu trenul prin Europa, fără restricţii din partea operatorilor

REGIO ÎN ROMÂNIA

06 Turismul românesc, în faţa provocărilor actuale

08 Braşovul, cursă contra cronometru pentru contractarea a 74,3 milioane de euro

09 România, destinaţie atractivă pentru străiniINTERVIU cu d-na Carmen MORARUDirector General, Direcţia Generală Turistică, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

11 Bucovina dezvoltă turismul de pelerinaj

13 Istorie şi cultură la Curtea Domnească din Târgovişte

15 Concept unic de promovare pentru Ţara Făgăraşului

17 Investiţii Regio pe piaţa turismului la Neptun, Constanţa

19 Structurile de cazare din Delta Dunării se modernizează cu fonduri Regio

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

21 Centrul Naţional Flori Sălbatice din Liverpool, un model de protejare a biodiversităţii

23 Centrul de vizitare a sit-ului Bătăliei lui Varus, o fereastră către lumea triburilor germanice

25 AGENDĂ

26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!

Page 4: Revista Regio nr. 6 / 2011 - Programul Operational Regional

www.inforegio.rowww.inforegio.ro4

OBIECTIVE ŞI PROVOCĂRIPENTRU TURISMUL EUROPEAN

NOUL PLAN PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN EUROPA, LANSAT

ÎN IUNIE 2010, ÎŞI PROPUNE SĂ EX-PLOATEZE MAI BINE POTENŢIALUL EXIS-TENT ÎNTR-UN DOMENIU CARE JOACĂ DEJA UN ROL IMPORTANT ÎN ECONOMIA EUROPEANĂ. LA NIVELUL UNIUNII EU-ROPENE, TURISMUL GENEREAZĂ PESTE 5% DIN PIB, IAR INDUSTRIA CARE SE DEZVOLTĂ ÎN JURUL ACESTUI DOME-NIU OFERĂ LOCURI DE MUNCĂ PENTRU APROAPE 10 MILIOANE DE PERSOANE.

Iată două motive pragmatice pen-tru ca decidenţii europeni să se gândească la dezvoltarea acestui sector, mai ales că, într-un clasa-ment internaţional, cinci state eu-ropene se afl ă în topul primelor zece destinaţii de vacanţă preferate de turiştii din întreaga lume. Pe de altă parte, Europa se confruntă cu o concurenţă în creştere, pe piaţa de turism, în ascensiune fi ind Asia şi America de Sud.

După dezbaterile iniţiate de Comi-sia Europeană (CE), planul de dez-voltare turistică a luat forma unui set de 21 de propuneri, multe dintre

ele concentrate pe ideea atragerii de turişti din ţările cu economii emergente precum China, Rusia şi Brazilia, dar şi pe o mai mare mo-bilitate în interiorul spaţiului euro-pean.

DEZVOLTARE PRIN DIVERSIFICAREA OPŢIUNILOR

Una dintre premisele de la care porneşte noul plan de dezvoltare a turismului european este aceea de diversifi care a opţiunilor şi servici-ilor. Păstrând această idee, devine foarte important ca toate resursele să fi e corect evaluate pentru a fi valorifi cate, pornind de la patri-moniul cultural, continuând cu educaţia, natura, site-urile natu-rale protejate, patrimoniul mari-tim şi subacvatic, gastronomia, etc. Două dintre propunerile care merg pe această linie vizează promo-varea produselor şi serviciilor din turism sub o marcă unică a patri-

moniului european. Astfel, CE pro-pune instituirea unui sistem unic de recunoaştere a serviciilor de înaltă calitate şi atribuirea unor premii pentru destinaţiile care ating aceste standarde.

ÎN PAS CU TEHNOLOGIA

Pentru o mai bună promovare a turis mului în spaţiul european, CE se raportează şi la evoluţiile tehno-logice şi îşi propune să încurajeze utilizarea tehnologiei, inclusiv pen-tru rezervări accesibile, de exem-plu, prin intermediul telefonului mobil. Pe de altă parte, pe viitor, va trebui să se pună mai mult accent şi pe dezvoltarea promovării turis-tice prin intermediul internetului, ceea ce înseamnă că eforturile se vor concentra pe dezvoltarea site-uri lor turistice. Nu în ultimul rând, există propuneri pentru o sincroni-zare a vacanţelor şcolare în sistemul educaţional european, astfel încât perioadele favorabile călătoriilor să poată fi prelungite.

Uniunea Europeană aziCãtãlina JINGOIU |

Turism în Europa

21 de propuneri

pentru dezvoltareaturismului în

Europa

Page 5: Revista Regio nr. 6 / 2011 - Programul Operational Regional

IULIE 2011IULIE 2011 5

Uniunea Europeană azi

Călătorii facile

DEZVOLTAREA SISTEMELOR DE TRANS PORT ÎN SPAŢIUL EUROPEAN

REPREZINTĂ UNA DINTRE CONDIŢIILE UNEI BUNE DEZVOLTĂRI ECONOMICE A STATELOR. TOCMAI DE ACEEA, DE-A LUNGUL ULTIMELOR DECENII A EXISTAT O PREOCUPARE PERMANENTĂ, LA NIVEL EUROPEAN, PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA TRANSPORTULUI INTERNAŢIONAL PRIN REGLEMENTĂRI CLARE, EFICIENTE ŞI UNITARE. PE ACEEAŞI LINIE SE ÎNSCRIU ŞI PREOCUPĂRILE ACTUALE ALE COMISIEI EUROPENE DE A ARMONIZA LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL TRANSPORTULUI FEROVIAR DE CĂLĂTORI ÎN STATELE TRAVERSATE DE CORIDOARE PAN-EUROPENE DE CALE FERATĂ.

Intenţia este aceea ca, pe viitor, călătoriile cu trenul, chiar dacă se desfăşoară într-un spaţiu mare, pe teritoriul mai multor state, să fi e la fel de facile, din punct de vedere al programării şi desfăşurării lor, ca şi în cazul zborurilor operate de companiile aeriene.

OPERATORII FEROVIARI TREBUIE SĂ-ŞI LĂRGEASCĂ ORIZONTUL

Specifi cul actual al transportului pe calea ferată este dat de faptul că operatorii din acest domeniu au evoluat într-un context naţional. De aici şi particularitatea fi ecărei companii, modalităţile diferite de funcţionare a sistemelor de rezervare, fără ca datele să poată fi interschimbabile. Efectul este acela că pasagerii sunt îngrădiţi

în încercările de a rezerva bilete şi de a obţine informaţii privind orarul şi rutele curselor feroviare transfrontaliere. La începutul lunii mai a anului 2011, Comisia Europeană a anunţat că a adoptat deja un regulament care îşi propune să faciliteze călătoriile transfrontaliere pe calea ferată, prin standardizarea sistemelor de programare şi de emitere a tichetelor de călătorie. Practic, acest lucru presupune crearea unor sisteme interoperabile între companiile de transport feroviar care utilizează rutele pan-europene. Acest regulament va fi urmat de o măsură complementară care le va impune, în 2012, operatorilor din domeniul transportului feroviar să îşi adapteze sistemele IT şi practicile la acest obiectiv al interoperabilităţii.Regulamentul propus de Comisia Europeană vizează impunerea unor standarde care să fi e unanim acceptate de operatori în ceea ce priveşte bazele de date referitoare la tarife şi mersul trenurilor. Acest lucru ar permite ca informaţiile referitoare la rezervările şi vânzările

de bilete să poată fi schimbate între societăţile de transport de pe întreg teritoriul UE, dar şi să fi e mai accesibile pentru operatorii care vând bilete şi pentru călători. Astfel, noul sistem ar permite accesul şi la alt gen de informaţii, cum ar fi cele legate de tipul trenului, orele şi locurile de staţionare, condiţiile disponibile la clasa întâi şi a doua, locurile disponibile, planurile tarifare, emiterea legitimaţiilor de călătorie etc.

EUROPA VREA SĂ ELIMINE BARIERELE

Comisia Europeană intenţionează să impună şi alte măsuri supli men-tare pentru a elimina barierele ac tuale care stau în calea dez-voltării transportului feroviar de persoane pe rute pan-europene. Deocamdată, măsurile care vor urma regulamentului deja propus fac subiectul unor dezbateri publice şi analize ale căror concluzii vor fi discutate în etapele următoare ale procesului început pentru modernizarea transportului feroviar transfrontalier.

CU TRENUL PRIN EUROPA, FĂRĂ RESTRICŢII DIN PARTEA OPERATORILOR

Cãtãlina JINGOIU |

Page 6: Revista Regio nr. 6 / 2011 - Programul Operational Regional

www.inforegio.rowww.inforegio.ro6

Regio în RomâniaŢinte strategice

TURISMUL, SUB DIFERITELE SALE FORME, A CUNOSCUT O DEZVOLTARE

ŞI O DIVERSIFICARE ACCENTUATĂ ÎN ULTIMELE DECENII, ASTFEL ÎNCÂT, ESTE CONSIDERAT CA FIIND UNUL DINTRE CELE MAI DINAMICE DOMENII ALE CIVILIZAŢIEI ACTUALE, ÎN CONDIŢIILE ADAPTĂRII FENOMENULUI TURISTIC LA CERINŢELE ECONOMICE MONDIALE DE GLOBALIZARE ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ A SECTORULUI SERVICIILOR.

În prezent, deşi turismul din ţara noastră deţine o pondere de 3 – 3,5% în PIB, are un potenţial sănătos de dezvoltare, astfel încât România să se transforme într-o destinaţie regională puternică, pe termen me-diu, şi într-o destinaţie cu adevărat internaţională, pe termen lung.

RELANSARESUB UN NOU BRAND

După decenii de prezenţă pe pieţele turistice internaţionale, de-cizia României de a se relansa prin reali zarea unui nou brand turis-tic reprezintă o dovadă că ţara noastră se orientează către vânza-rea unor produse turistice mai com-petitive şi mai durabile, care să corespundă mai bine necesităţilor şi dorinţelor potenţialilor turişti. Astfel, România se confruntă cu pro-vocarea de a identifi ca şi apoi de a livra noi experienţe şi produse pen-tru pieţele turistice globale şi de a profi ta mai bine de diversitatea ac-tivelor turistice pe care le poate utiliza pentru a atrage turişti.

România se afl ă în faţa unor noi provocări în ceea ce priveşte turis-mul internaţional competitiv. Se im-pune schimbarea modelului de dez-voltare a turismului prin mutarea

accentului către experienţe mai di-versifi cate ale turiştilor, produse cu valoare adăugată mai mare şi seg-mente de piaţă nişă, aplicând cali-tate superioară, management şi teh-nici de marketing actualizate. Prin-cipalele avantaje competitive ale ţării noastre sunt natura şi peisajele fascinante, unicitatea patri moniului cultural, precum şi autenticitatea culturii şi a stilului de viaţă. Con-form unor studii recente, pe piaţa internaţională se remarcă două tendinţe importante: aceea de cul-tivare a gustului turiştilor, precum şi creşterea numărului celor care optează pentru vacanţe în care arta, cultura, istoria, educaţia şi spiritu-alitatea joacă un rol important.

UN PLAN PÂNĂ ÎN 2015

Viziunea de marketing a turismului românesc pentru perioada 2011-2015 a fost defi nită prin intermediul pro-cesului de branding, în cadrul căruia Exploraţi Grădina Carpaţilor, ca slo-gan pentru marketingul turistic din România, pune accentul pe cele mai importante active turistice ale ţării, iar tema câştigătoare a „explorato-rului” (călătorul cu discernământ) indică în mod clar tipul de turist avut în vedere şi experienţele, de care se poate bucura în destinaţiile din România.

Pe baza acestei viziuni şi a strate-giei de marketing turistic, România este în măsură să formuleze şi

TURISMUL ROMÂNESC, ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR ACTUALE

Cãtãlina JINGOIU |

Page 7: Revista Regio nr. 6 / 2011 - Programul Operational Regional

7

Promovare şi dezvoltare

IULIE 2011IULIE 2011

Regio în România

să comunice un nou model turis-tic şi noi valori, în timp ce încă îşi armonizează mediul economic, ju-ridic şi de afaceri cu standardele eu-ropene, inclusiv în ceea ce priveşte industria turistică. În acest context, strategia turistică naţională pentru perioada 2011-2015 va reprezenta fundamentul unei acceptări largi a viziunii de marketing, atât de către autorităţile locale, cât şi de către actorii internaţionali din industria de profi l.

PROMOVAREPE PIEŢELE-ŢINTĂ

În ceea ce priveşte activităţile MDRT în scopul creşterii numărului de turişti care vor alege să-şi petreacă vacanţa în ţara noastră, pe termen scurt şi mediu, una dintre acţiunile prioritare va fi promovarea şi dez-voltarea brandului turistic, în prin-cipal, pe pieţele prioritare (Ger-mania, Franţa, Italia, SUA, Austria, Marea Britanie/Irlanda, Rusia, Un-garia). Respectând liniile directoare ale strategiei de marketing turis-tic, se vor derula, în continuare, di-verse activităţi de promovare, res-pectiv participa rea la manifestările

expoziţionale interne şi externe, editarea unor materiale informative de prezenta re a zonelor ţării sau a unor produse turistice, iniţierea unor campanii de publicitate, re-alizarea unor vizi te de informare

pentru jurnalişti sau reprezentanţi ai unor tour-ope ratori străini, pro-movarea prin intermediul postu-rilor de televiziune româneşti sau internaţionale, şi, nu în ultimul rând, marketing prin internet.

RESPONSABILITATE ŞI COOPERARE

Nu putem să nu menţionăm, la fi nal, un alt element important afl at în permanenţă pe agenda majorităţii guvernelor şi instituţiilor

internaţionale: dezvoltarea durabilă, care s-a constituit în opţiunea strategică globală a ultimelor decenii şi care impune schimbarea mentalităţilor, responsabilizarea acţiunilor sau non-acţiunilor noastre.

Acesta fi ind contextul actual, succesul dezvoltării durabile a turis-mului, inclusiv în ţara noastră, necesită o cooperare strânsă şi un

parteneriat între toţi factorii de decizie, publici şi privaţi, implicaţi di-rect sau indirect în acest sector.

Călătorul cu discernământ este un concept global bine defi nit printre specialiştii sectoru-lui de turism. El se regăseşte şi printre călătorii cu intere-se speciale, precum şi printre călătorii de interes general.

EXISTĂ O IDEE CHEIE PE CARE TOŢI CĂLĂTORII CU DISCERNĂMÂNT O ÎMPĂRTĂŞESC:

Căutarea experienţelor unice, a locurilor mai puţin explorate sau descoperite de către mase. Călătorii cu discernământ sunt lideri de opinie şi formatori de tendinţe. Prin atragerea acestora este foarte probabil să se genere-ze un curent, în acest sens, din partea altor segmente.

CĂLĂTORUL CU DISCERNĂMÂNT ESTE TIPUL DE TURIST PE CARE ÎL AŞTEAPTĂ ROMÂNIA

Page 8: Revista Regio nr. 6 / 2011 - Programul Operational Regional

www.inforegio.rowww.inforegio.ro8

Pol de creştere

BRAŞOVUL, CURSĂ CONTRA CRONOMETRUPENTRU CONTRACTAREA A 74,3 MILIOANE DE EURO

CA POL URBAN DE CREŞTERE,BRAŞOVUL, ÎMPREUNĂ CU LOCALI TĂ-

ŢILE AFLATE ÎN ZONA METROPOLITANĂ, TREBUIE SĂ ABSOARBĂ, PÂNĂ LA FINALUL ETAPEI DE PROGRAMARE 2007-2013, FONDURI ÎN VALOARE TOTALĂ DE 74,3 MILIOANE DE EURO, ALOCATE PRIN PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL, AXA PRIORITARĂ 1.

Obiectivul dezvoltării policentrice pentru municipiul Braşov şi zona limitrofă este defi nit în Planul In-tegrat de Dezvoltare (PID) care porneşte de la potenţialul de creştere economică identifi cat în arealul delimitat. Braşovul este, în primul rând, o importantă destinaţie turistică, amplasată într-un punct strategic, de unde călătorul poate porni către cele mai atractive obiec-tive ale Munţilor Carpaţi. Având în vedere acest potenţial, primul din-tre obiectivele strategice prevăzute în PID este dezvoltarea durabilă a turismului. Mai departe, strategia de dezvoltare are în vedere promova-rea competitivităţii la nivelul econo-miei locale, dezvoltarea infrastruc-turii de transport şi comunicaţii, dar şi creşterea standardului de viaţă european în acest pol de creştere. După ultimele revizuiri, lista proiec-te lor propuse spre fi nanţare în cadrul POR, Axa Prioritară 1, prevede un număr total de 34 de investiţii. Din-tre acestea, 15 au ca obiectiv reabi-litarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane, alte 13 vizează infras truc-tura socială, în timp ce şase proiecte urmăresc derularea unor investiţii necesare pentru dezvolta rea mediu-lui de afaceri.

PATRU CONTRACTE SEMNATE

Până la această dată, au fost sem-nate patru contracte de fi nanţare. O primă investiţie, în infrastructu-ra rutieră, prevede amenajarea unui pasaj suprateran peste calea ferată în zona străzii Independenţei. Cu o fi nanţare de 25,4 milioane de lei, lu-crarea va permite fl uidizarea trafi -cului şi reducerea cu 22% a duratei de deplasare (prin eliminarea timpi-lor de aşteptare) pe axa est-vest a oraşului, între zona economică Co-resi, cartierul Bartolomeu şi viitorul campus universitar Genius.

Al doilea proiect, tot în domeniul in-frastructurii rutiere, prevede cons-truirea unui drum de legătură în lun-gime totală de 2.092 m, de la vest la est, prin viitoarea zonă economică Coresi, între strada 13 Decembrie (DJ 103) şi strada Hărmanului (DN 11). Bugetul total al proiectului este de 30,7 milioane de lei.

În ceea ce priveşte al treilea pro-iect contractat, cel de reabilita-re şi ame najare a Pieţei Unirii, fi nanţat cu 5,4 milioa ne de lei, in ves tiţia este programată să se încheie în februarie 2012.

Zona amenajată conform proiectu-lui va fi dotată cu mobilier urban, se vor amenaja 12 locuri de parcare şi o staţie de autocar pentru debar-carea turiştilor şi va fi construită o fântână arteziană. De asemenea, va fi asigurat iluminatul public şi arhi-tectural al obiectivelor turistice din zona Pieţei Unirii.

Al patrulea proiect are în vedere di-versifi carea ofertei de servicii socio-culturale oferi te locuitorilor mu-nicipiului Braşov, prin reabilita rea şi pregătirea pentru noi activităţi a spaţiului fostului cinematograf „Patria”. Reabilitarea clădirii va permite amenajarea unui spaţiu adecvat pentru susţinerea specta-colelor Filarmonicii din Braşov, fapt care va contribui la îmbogăţirea posibilităţilor de petrecere a timpu-lui liber. Bugetul proiectului este de 10,98 milioane de lei.

Alte şapte proiecte se afl ă în diferi-te etape de evaluare. Prin aceste iniţiative se doreşte reabilitarea cen-trelor istorice din Râşnov şi Codlea, reabilitarea unor clădiri degradate care vor fi transformate în locuinţe sociale în municipiile Braşov şi Săcele, precum şi reabilitarea un-ui cămin pentru bătrâni în Braşov. De asemenea, sunt propuse proiec-te pentru amenajarea unui sistem de suprave ghere video în oraşul Braşov, precum şi amenajarea unor spaţii de agrement în Poiana Braşov. Valoa-rea totală nerambursabilă solicitată pentru cele şapte proiecte este de aproximativ 13,8 milioane de euro, ceea ce reprezintă 18,6% din alo-carea disponibilă Polului de Creştere Braşov.

Elena OCEANU |

Regio în România

Departamentul Polului de Creştere Braşov îşi desfăşoară activitatea în municipiul Braşov, Bd. Iuliu Maniu, Nr. 62, Tel/Fax 0368 415760.

Page 9: Revista Regio nr. 6 / 2011 - Programul Operational Regional

IULIE 2011 IULIE 2011 9

Regio în RomâniaPriorităţi pentru turism

ROMÂNIA, DESTINAŢIE ATRACTIVĂ PENTRU STRĂINITURISMUL ROMÂNESC ÎNCEPE SĂ CULEAGĂ ROADELE UNEI NOI STRATEGII DE PROMOVARE

CARE SUNT PRIORITĂŢILE

GENERALE PE CARE ROMÂNIA, CA STAT MEMBRU UE, LE ARE

ÎN DOMENIUL TURISMULUI, PE TERMEN SCURT ŞI MEDIU?

Ne dorim, în primul rând, ca dome-niul turismului să fi e luat în conside-rare la aprobarea noului buget al Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020. De exemplu, ar trebui să se ţină cont de „Strategia Dunării”, iar alocările să fi e mai mari, inclu-

siv pentru secţiunea referitoare la turism. Pe de altă parte, o problemă prioritară este dezvoltarea unui model european de turism responsa-bil din punct de vedere social. S-ar impune, de asemenea, elaborarea de noi iniţiative pentru a extinde se-zonul de vârf, în contextul în care sezonalitatea reprezintă o problemă semnifi cativă pentru competitivi-tatea turismului. Aşa cum avem în România, programul „O săptămână la mare” în extrasezon, ar putea exista o iniţiativă la nivel european.

O altă problemă care trebuie avută în vedere porneşte de la necesi-tatea de a îmbunătăţi promovarea turistică şi, aici, ar fi de luat în cal-cul realizarea unor acţiuni comune de către statele membre, cu oca-zia unor evenimente importante, în special sportive. O astfel de opor-tunitate ne este oferită de Jocurile Olimpice de la Londra, din 2012. Nu în ultimul rând, în interiorul UE, este necesară o mai bună coordonare şi cooperare în domeniul turismului, inclusiv în ceea ce priveşte consoli-darea imaginii şi vizibilităţii Euro-pei în terţe ţări şi chiar realizarea unui brand turistic al Europei.

CARE SUNT CELE MAI COMPETITIVE PRODUSE

TURISTICE ALE ROMÂNIEI?

Cercetările de piaţă ne-au arătat, înaintea lansării noului brand de turism, că cele mai competitive şase produse turistice ale României sunt circuitele culturale, turismul în natură, turismul rural, pachete-le tip city-break, turismul activ şi de aventură, turismul balnear şi wellness. Planul de marketing al turismului românesc pentru peri-oada 2011-2015 stabileşte cum vor fi promovate aceste produse turis-tice pe pieţele-sursă pentru a creşte numărul de turişti care vin în România.

CE ACTIVITĂŢI CU IMPACT MAJOR AVEŢI ÎN VEDERE,

ANUL ACESTA, PENTRU PROMOVAREA TURISTICĂ A ROMÂNIEI?

Avem proiecte care vor fi reali zate cu fonduri europene nerambursabile alocate prin Programul Operaţional Regional. Menţionăm aici partene-riatul cu Federaţia Română de Box Profesionist pentru promova-rea brandului de turism asociat imagi nii de campion a sporti vului

Interviu cu d-na Carmen MORARUDirector General, Direcţia Generală Turistică, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Page 10: Revista Regio nr. 6 / 2011 - Programul Operational Regional

www.inforegio.rowww.inforegio.ro10

Lucian Bute, iar meciul din 9 iu-lie, de la Bucureşti, a fost un eve-niment la care brandul de turism a fost intens mediatizat. Apoi, avem în deru la re o campanie de pro-movare a României, ca destinaţie turistică, pe trei canale TV cu acope-rire internaţională - CNN, Euronews şi Eurosport. În acelaşi timp, în ţară, se desfăşoară campania ra-dio-tv de promovare pe plan intern a turismului românesc, derulată în două etape, în perioada aprilie-iu-nie şi septembrie-decem brie 2011. Am fost prezenţi, de asemenea, cu o intensă promovare la Festivalul Bestfest care a avut loc în perioa-da 1-3 iulie, în zona Pipera-Tunari.

CÂTĂ IMPORTANŢĂ SE ACORDĂ PROMOVĂRII ONLINE?

Suntem conştienţi de impactul foarte mare al „reţelelor sociale”, bloguri, forumuri, etc. şi faptul că acest im-pact a schimbat modul în care se vinde un produs turistic. Vânzarea unor produse/destinaţii nu se mai realizează prin acţiuni de publici-tate agresivă, ci prin obţinerea unei simpatii a consumatorului faţă de o marcă. De aceea, promovarea online urmăreşte creşterea conştientizării, la nivel global, a ofertei româneşti de turism şi concentrarea pe pro-dusele/pieţele/segmentele cu cel mai mare potenţial.

A REUŞIT ROMÂNIA SĂ FIE O DESTINAŢIE ATRACTIVĂ

PENTRU TURIŞTII DIN STRĂINĂTATE, ÎN 2010 ŞI 2011?

Da. La începutul anului, Institutul Naţional de Statistică (INS) ne arăta că numărul de turişti străini sosiţi

în România în 2010 a cunoscut o creştere cu 5,6% faţă de anul 2009, în vreme ce numărul de înnoptări ale turiştilor străini, în anul prece dent, a crescut cu 3,7% faţă de 2009. În ceea ce priveşte datele înregistrate în primele cinci luni ale anului 2011, tot conform INS, numărul turiştilor străini veniţi în România a cres-cut cu 9,8%, compara tiv cu aceeaşi perioadă din 2010, în vreme ce numărul de înnoptări ale turiştilor străini a crescut cu 9,2%, raportat la aceeaşi perioadă a anu lui tre-cut. În contextul economic actual, sub rezerva apariţiei unor factori externi sau interni care ar putea avea impact semnifi cativ asupra acestui sector, estimăm că trendul crescător din prezent se va menţine până la sfârşitul anului în curs.

CE ÎNSEAMNĂ PENTRU ROMÂNIA PARTICIPAREA

LA IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DUNĂRII?

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului va coordona, din partea României, alături de Bulgaria, do-meniul prioritar 3 care se referă la Promovarea Culturii, a Turismului şi a Relaţiilor Intercomunitare. Este o responsabilitate, dar şi o recunoaş-tere a sprijinului constant acordat de MDRT la realiza rea contribuţiilor pe care România le-a avut la această strategie. Priorităţile noas-tre vor fi creşterea vizibilităţii re-giunii Dunării şi a potenţialului ei turistic şi asigura rea unei dezvol-tări sustena bile a turismului prin valorifi carea resurselor existente, acordând, în acelaşi timp, atenţia cuvenită conservării naturii şi a patri moniului cultural. MDRT, în cali-

tatea sa de coordonator, va dia lo-ga cu toţi responsabilii de programe cu fi nanţare europeană din regi-une pentru a optimiza implementa-rea proiectelor afl ate deja în deru-lare, dar şi pentru a identifi ca noi iniţiative relevante pentru Strate-gia Dunării. Ne propunem, de ase-menea, să sprijinim organizaţiile de profi l în elaborarea unor pla-nuri, strategii şi politici de turism, dar şi să construim un sistem unitar şi precis de colectare şi analizare a datelor statistice menite să spri-jine identifi carea celor mai potrivi-te soluţii de promovare. Avem în ve-dere şi realizarea unei baze de date, chiar a unui portal web, poate, care să conţină produsele turistice, evenimentele şi serviciile turistice dis ponibile în regiunea Dunării. O astfel de bază de date va fi uninstrument pentru industria de turism şi pentru publicul larg.

Interviu realizat de Dan CĂRBUNARU

Regio în RomâniaDestinaţii atractive

Page 11: Revista Regio nr. 6 / 2011 - Programul Operational Regional

IULIE 2011 IULIE 2011 11

Regio în RomâniaPeisaje naturale

BUCOVINA REPREZINTĂ, INCON TES -TABIL, UNA DINTRE CELE MAI FAS-

CI NANTE ATRACŢII ALE TURISMULUI INTERN. TĂRÂMUL IDILIC SE REMARCĂ PRIN PEISAJELE NATURALE DE O FRU MU -SEŢE APARTE, PRIN VALOAREA MONU-MEN TELOR CULTURALE ŞI ARHITEC TU-RALE, PRIN TRADIŢII NEALTERATE ŞI, NU ÎN ULTIMUL RÂND, PRIN OSPITALITATEA OAMENILOR. VATRĂ A SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, BUCOVINA, ESTE UN ŢINUT ÎNCĂRCAT DE ISTORIE ŞI SEMNIFICAŢIE.

Având un asemenea potenţial, valo-rifi carea lui s-a impus ca o necesi-tate pentru promovarea acestei zone ca destinaţie turistică. Primul pas către obiectivul amplu al dezvoltării turismului bucovinean a fost, aşa cum era şi normal, identifi carea ele-mentelor de specifi citate care pot contura oferta turistică. Concen-trarea de mănăstiri şi locaşuri de cult reprezintă unul dintre marile avantaje ale zonei, confi rmat şi de faptul că turismul cultural-religios a avut, întotdeauna, un trend favo-rabil dezvoltării.

Dar, dincolo de acest însemnat pa-tri moniu cultural, Bucovina are obi-ceiuri şi tradiţii vechi de secole, care se păstrează nealterate, are o gastronomie locală excepţională, o natură care te îmbie la relaxare şi o climă prietenoasă. Toate acestea au fost luate în calcul atunci când, la nivelul autorităţilor locale, s-a defi nit o strategie de promovare a turismului bucovinean.

BUCOVINA ÎŞI AŞTEAPTĂ PELERINII

Una dintre iniţiativele concepute pentru promovarea Bucovinei ca destinaţie turistică este proiectul Pelerin în Bucovina, fi nanţat prin Programul Operaţional Regional, Axa Prioritară 5, DMI 5.3 Promova-rea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică. Cu un buget de circa 1 milion de lei şi o durată de

implementare de 12 luni, proiectul, afl at în derulare şi gestionat de Con-siliul Judeţean Suceava, îşi propune promovarea produselor specifi ce şi tradiţiilor din Bucovina, cu accent pe dezvoltarea turismului de pele-rinaj în judeţul Suceava.

Finanţarea Regio obţinută de Consi-li ul Judeţean Suceava va fi utilizată pentru realizarea unor materiale de promovare – broşuri, album, spot publicitar, website - şi distribuirea lor către publicul ţintă, participa-

BUCOVINA DEZVOLTĂ TURISMUL DE PELERINAJ

Elena OCEANU |

Page 12: Revista Regio nr. 6 / 2011 - Programul Operational Regional

www.inforegio.rowww.inforegio.ro12

Regio în RomâniaTuriştii pelerini

rea la un târg naţional de turism, organizarea a două mari festi-valuri şi promovarea lor, în perioa-da sezo nului cald, respectiv Festi-valul de folclor (cu ocazia hramului Mănăstirii Maicii Domnului) şi Festi-valul de muzică religioasă (Cacica).Cele două evenimente importan te prevăzute în proiect pentru atra-gerea pelerinilor vor fi organiza-te în luna august, cu ocazia hramu-lui Mănăstirii Putna şi a sărbătorii Adormirii Maicii Domnului la Sanc tu-arul Naţional Marian din Cacica. Fes-tivalurile vor fi un pri lej de a scoate în evidenţă tra diţiile şi obiceiurile religioase şi însemnătatea celor două locaşuri de cult, încărcate de istorie. Pentru o promovare la nivel naţional a celor două sărbători,

iniţiatorul proiectului va derula o campanie publicitară în perioada care precede evenimen tele, prin di-fuzarea unui spot pe postul naţional de televiziune în perioada 1-15 au-gust 2011. Festivalurile de la Putna şi de la Cacica vor cons titui două

oportunităţi de promovare care vor fi valorifi cate prin distribuirea a 10.000 de broşuri şi 1.000 de al-bume realizate sub titlul „Pelerin în Bucovina”.

Pentru mai multe informaţii despre proiectul „Pelerin în Bucovina”, accesaţi pagina web de promovare a proiectului, disponibilă la:

http://www.cjsuceava.ro/pelerinb

„PELERIN ÎN BUCOVINA„ S-A PREZENTAT LA TÂRGUL DE TURISM AL ROMÂNIEI

O activitate de impact prevă-zu tă în proiect şi derulată deja

a fost participarea la Târgul de Turism al României, de la Romexpo, ediţia 2011. Având un stand pro-priu, reprezentanţii Consiliului Judeţean Suceava l-au amena-jat cu fotografi i şi materiale care au prezentat proiectul „Pelerin în Bucovina” cu accent pe pro-movarea, în premieră, a pele-rinajului ortodox la Mănăstirea Putna şi a pelerinajului catolic la Basilica Catolică din Cacica. Pe parcursul celor patru zile de participare la Târg, pe la standul Consiliului Judeţean Suceava au trecut circa 20.000 de vizitatori care au primit informaţii şi ma-teriale de promovare cu privire la turismul din Bucovina.

Page 13: Revista Regio nr. 6 / 2011 - Programul Operational Regional

IULIE 2011IULIE 2011 13

Atracţii inedite

Regio în România

COMPLEXUL DE CLĂDIRI ŞI FORTIFICA ŢII MEDIEVALE CURTEA DOMNEASCĂ

DIN MUNICIPIUL TÂRGOVIŞTE, JUDEŢUL DÂMBOVIŢA, ESTE UNUL DINTRE CE LE MAI IMPORTANTE ANSAMBLURI DE ARHITEC-TURĂ MEDIEVALĂ ROMÂNEASCĂ. ISTORIA SA PORNEŞTE DIN TIMPUL DOMNIEI VOIEVODULUI MIRCEA CEL BĂTRÂN, CÂND S-AU RIDICAT CONSTRUCŢIILE ÎN CARE LOCUIAU MEMBRII FAMILIEI VOIE-VODALE ŞI DEMNITARII CURŢII. TURNUL DE SUPRAVEGHERE ŞI APĂRARE, CU NOS-CUT SUB NUMELE DE TURNUL CHINDIEI, CARE DATEAZĂ DIN ACEA PERIOADĂ, ARE MARE VALOARE SIMBOLICĂ PENTRU COMPLEXUL DE CONSTRUCŢII.

Ansamblul a continuat să se dezvolte, prin apariţia de noi construcţii în timpul domniei lui Vlad Ţepeş şi prin construirea de fortifi caţii în timpul domniei voievodului Petru Cercel, căruia i se datorează şi apariţia unui nou palat, a Bisericii Mari a Curţii şi a grădinilor domneşti. O altă etapă importantă în dezvoltarea complexu-lui arhitectural s-a derulat în tim-pul domniei lui Matei Basarab când a fost construită şi o baie turcească. Ultimele intervenţii au avut loc sub în-drumarea lui Constantin Brâncoveanu, a cărui domnie a fost, de altfel, ul-tima de la Târgovişte.

Cu un asemenea trecut valoros din punct de vedere istoric şi cultural, Complexul Curtea Domnească re-pre zintă, astăzi, un obiectiv de impor tanţă majoră pentru judeţul

Dâmboviţa, dar şi pentru călătorul care şi-ar dori o incursiune în tre-cut.

CURTEA DOMNEASCĂ SE FACE CUNOSCUTĂ CU FONDURI REGIO

Transformată în complex muzeal în ultimele patru decenii, Curtea

Domnească se bucură de o atenţie deosebită din partea autorităţilor judeţene care au inclus acţiunile de reabilitare a obiectivului în Master Planul Consiliului Judeţean Dâmboviţa. Dar, dincolo de reabili-tare, Curtea Domnească are nevoie şi de o promovare pe măsură pen-tru a se bucura de statutul său de atracţie turistică. În acest scop, Consi liul Judeţean Dâmboviţa a iniţiat, în 2010, proiectul „Dezvolta-rea şi consolidarea turismului in-tern prin promovarea complexu lui de clădiri şi fortifi caţii medievale Curtea Domnească din judeţul Dâmboviţa”, un proiect care a primit undă verde la sfârşitul anu-lui trecut. Finanţarea Regio în valoare de aproape 1 milion de lei este destinată promovării obiecti-vului în sine, a zonei în care aces-ta se afl ă, a tradiţiilor şi întregu-lui patri moniu cultural existent în

ISTORIE ŞI CULTURĂ LA CURTEA DOMNEASCĂ DIN TÂRGOVIŞTE FONDURILE PENTRU PROMOVARE SUNT ALOCATE PRIN REGIO

Cãtãlina JINGOIU |

Page 14: Revista Regio nr. 6 / 2011 - Programul Operational Regional

www.inforegio.rowww.inforegio.ro14

Regio în RomâniaPromovare pentru succes

judeţul Dâmboviţa. Activităţile in clu -se în proiectul Regio urmăresc să trans forme Curtea Domnească într-o destinaţie atractivă pentru turism,

să dezvolte durabil produsele turis-tice şi să crească utilizarea inter-netului în serviciile de promovare turistică. În slujba acestor obiec tive, timp de un an, cât se derulează proiectul, iniţiatorul său va realiza o campanie de promovare, la nivel naţional, prin participarea la târ-guri naţionale de turism şi la festi-valuri locale, prin difuzarea de spo-turi radio, publicarea de machete şi anunţuri în presa scrisă şi prin prezentări pe panouri stradale. Din

calendarul activităţilor de promo-vare mai fac parte prezentări ale obiectivului în materiale de promo-vare şi informare, distribuirea de produse promoţionale personalizate şi realizarea unei pagini de internet pentru prezentarea Curţii Domneşti.

PROMOVARE LA FESTIVALUL „CUNUNA PETROLULUI”

O primă activitate de promovare s-a desfăşurat deja în perioada Festivalului - Concurs de Muzică Naţională şi Populară „Cununa Petrolului”, ediţia a III-a, găzduit de oraşul Moreni în zilele de 17 şi 18 iunie 2011. Cu această ocazie, s-au distribuit materiale de promovare tuturor celor prezenţi, precum şi unor persoane afl ate în tranzit prin oraşul Moreni. Festivalul „Cununa Petrolului”, din municipiul Moreni, a fost o bună oportunitate de pro-movare, având în vedere că se încadrează în primele zece proiecte culturale din ţară şi a benefi ciat de o mediatizare intensă.

PROMOVARE PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI ŞI A ECONOMIEI LOCALE

În ceea ce priveşte impactul preconizat după implementarea proiectului, iniţiatorii

estimează ca, după o asemenea campanie de promo vare, complexul Curtea Domnească să devină mult mai cunoscut pe piaţa naţională a turis mului, iar publicul larg să aibă o imagine pozitivă în legătură cu patrimoniul reprezentat de acest complex de clădiri şi fortifi caţii medi-evale. Nu în ultimul rând, proiectul cont ribuie la menţinerea locurilor de muncă existente şi la crearea de noi locuri de muncă, odată ce va creşte numărul de turişti.

ComplexulCurtea

Domneascã va avea

pagină proprie pe internet

Page 15: Revista Regio nr. 6 / 2011 - Programul Operational Regional

IULIE 2011 IULIE 2011 15

Regio în România

ŢARA FĂGĂRAŞULUI ESTE UNA DINTRE CELE MAI PITOREŞTI

ZONE PE CARE ROMÂNIA LE POATE TRANSFORMA ÎN PUNCTE MAJORE DE ATRACŢIE TURISTICĂ. SITUATĂ ÎNTRE OLT ŞI MUNŢII FĂGĂRAŞ, DE UNDE ŞI DENUMIREA ALTERNATIVĂ DE ŢARA OLTULUI, REGIUNEA ETNO-GEOGRAFICĂ SE MÂNDREŞTE CU VÂRFURI CE MĂSOARĂ PESTE 2.500 DE METRI, DAR ŞI CU ZONE COLINARE CARE FAC TRECEREA CĂTRE ALBIILE AFLUENŢILOR OLTULUI, CU NUMEROASE VĂI CE POARTĂ NUMELE VECHILOR AŞEZĂRI PERECHE SITUATE, ÎN TRECUT, DE O PARTE ŞI DE ALTA A APELOR.

Leagăn al tradiţiilor şi culturii vechi româneşti, păstrătoare a unor importante mărturii ale istoriei, începând cu perioada dacică şi con tinuând cu ocupaţia romană, Ţara Făgăraşului dispune de un potenţial care, pe moment, este prea puţin exploatat şi valorifi cat în scopuri turistice. Un prim pas lăudabil, făcut în această direcţie, aparţine Centrului Regional pentru Dezvoltare Durabilă şi Promovare a Turismului în Ţara Făgăraşului.

PARTENERIAT PENTRU PROMOVAREAŢĂRII FĂGĂRAŞULUI

Constituită în 2009, conform legii nr. 215/2001 privind înfi inţarea Asociaţiilor de Dezvoltare Inter co-munitară, structura reuneşte 18 unităţi administrativ-teritoriale. Cele 18 primării din judeţele Sibiu şi Braşov, dintre care una singură de

oraş - cea din Victoria - şi-au dat mâna pentru a crea o strategie comună privind dezvoltarea comunităţilor pe care le reprezintă. În acest scop, fi ecare dintre cele 18 primării şi-a identifi cat potenţialul şi obiectivele specifi ce care ar urma să fi e promovate. Primul pas a fost deja făcut prin lansarea unui proiect care, de câteva luni, este deja în implementare, şi care urmăreşte crearea unui concept unic de pro-mo vare pentru Ţara Făgăraşului. Investiţia Regio, cu o valoare de

aproape 1 milion de lei, ar urma să promoveze potenţialul turistic din zona Munţilor Făgăraş pornind de la necesitatea îmbunătăţirii imaginii acestei regiuni, crescând astfel atractivitatea sa pentru turism şi afaceri. În planul efectelor concrete, obiectivul proiectului urmăreşte creşterea numărului de turişti în zonă cu până la 16%, până în anul 2015.

DESTINAŢII MAI ACCESIBILE PENTRU TURIŞTI

Activităţile de promovare a Ţării Făgăraşului, incluse în proiectul Regio, ar urma să se concretizeze prin realizarea unor hărţi şi pliante care vor prezenta principalele atracţii turistice ale zonei, tradiţiile şi specifi cul lor, traseele turistice disponibile, evenimentele şi gastro nomia locului. Astfel de prezentări vor fi disponibile şi pe pagina de internet proprie a regiunii Ţării Făgăraşului care urmează

CONCEPT UNIC DE PROMOVARE PENTRU ŢARA FĂGĂRAŞULUI

Cãtãlina JINGOIU |

18primării şi-au dat

mâna pentru promovarea Ţării

Făgăraşului

Potenţial valoros

Page 16: Revista Regio nr. 6 / 2011 - Programul Operational Regional

www.inforegio.rowww.inforegio.ro16

Regio în RomâniaPublicitate online

să fi e creată. O altă componentă importantă a proiectului este realizarea unui ghid turistic audio care va putea fi descărcat de pe site-ul nou construit, inclusiv pe telefonul mobil. Ghidul audio va conţine prezentări referitoare la traseele turistice şi sărbătorile tradiţionale, portul popular, obiec-tivele de vizitat etc.

PROIECT CU ACCENT PE PROMOVAREA ONLINE

Promovarea Ţării Făgăraşului, în cadrul proiectului prezentat, va pune un accent deosebit pe posibilităţile oferite de mediul on-line. În acest scop va fi creat un por-tal web care se vrea a fi funcţional începând cu prima parte a anului 2012. Portalul urmează să fi e or-ganizat pe trei secţiuni. Prima din-tre ele va conţine informaţii referi-toare la obiectivele turistice, tra-seele, cultura, obiceiurile şi istoria locului. Cea de-a doua secţiune este cea rezervată unor fi lme de pre-zentare a obiceiurilor şi tradiţiilor locului, aşa cum ar fi Nunta de la Drăguş sau obiceiurile gospodarilor din preajma Crăciunului. O a treia

secţiune, care are o importantă componentă utilă, va conţine un ghid audio care îi va purta pe turişti la cele mai atractive obiective din Ţara Făgăraşului. Ghidul audio va putea fi descărcat direct de pe por-tal şi va fi folosit cu ajutorul tele-fonului mobil, al unui Ipod sau a unui mp3 player. De asemenea, vizitato-rii portalului vor avea la dispoziţie informaţii, actualizate periodic, referitoare la starea vremii, grosi-mea stratului de zăpadă în sezonul rece, avertizări meteo, restricţii pe trasee sau evenimente care au loc în perioada imediat următoare. Portalul va avea şi o secţiune de comunicare. Vizitatorii vor putea adresa, mesaje şi întrebări, astfel urmând să fi e evaluat şi impactul proiectului.

Promovarea adresei de portal va fi realizată prin intermediul tutu-ror materialelor care se vor edita în cadrul proiectului, prin posta rea unor link-uri pe site-urile primări i-lor din Ţara Făgăraşului şi ale unor ONG-uri.

„Acest proiect este oportun şi necesar să se realizeze pentru că zona noastră dispune de un potenţial extraordinar, atât din punct de vedere turistic, cât şi natural, cultural şi tradiţional. Ţara Făgăraşului este o zonă cu importante tradiţii româneşti. Necesitatea constituirii asociaţiei care derulează acest proiect a rezultat şi din dorinţa noastră de a dezvolta şi alte proiecte de amploare, pe viitor, pentru infrastructura din Ţara Făgăraşului. Rezultatele unor astfel de investiţii ne vor folosi pentru dezvoltarea turismului şi pentru dezvoltarea economică a zonei”, ne-a declarat primarul comunei Drăguş, Gheorghe Sucaciu, preşedinte al Centrului Regional pentru Dezvoltare Durabilă şi Promovare a Turismului în Ţara Făgăraşului.

Page 17: Revista Regio nr. 6 / 2011 - Programul Operational Regional

IULIE 2011 IULIE 2011 17

HOTELIERII DE PE LITORALUL ROMÂNESC DUC O LUPTĂ PERPE-

TUĂ ÎN ULTIMII ANI PENTRU A-ŞI EXTINDE PLAJA DE CLIENŢI ŞI PENTRU A DEVENI DIN CE ÎN CE MAI COMPETITIVI ATÂT ÎN PLAN INTERN, CÂT, MAI ALES, PE PIEŢELE EXTERNE, UNDE CONCURENŢA ESTE FOARTE STRÂNSĂ.

Dar, ca în oricare altă afacere, cheia o reprezintă investiţiile, iar operatorii din turismul românesc încep să înţeleagă că pot cuceri piaţa doar dacă îşi vor asigura condiţiile unei dezvoltări solide printr-un aport important de capital. Însă, acest capital nu înseamnă obligatoriu angajamente fi nanciare împovărătoare pentru un operator în turism, ci, mai degrabă un plan fi nanţabil. Oportunitatea unei investiţii serioase pentru viitor o pot constitui fondurile europene, aşa cum vom vedea în cazul proiec-tului pe care vi-l prezentăm în continuare.

SERVICII DIVERSIFICATE CU O INVESTIŢIE DE 16,7 MILIOANE DE LEI

Societatea comercială Sulina Estival 2002, proprietara a patru facilităţi de cazare din staţiunea Neptun, a început în 2002 o investiţie importantă care, la fi nal, îi va oferi posibilitatea să îşi diversifi ce serviciile de turism, să îşi consolideze poziţia pe piaţă şi să atragă un număr mai mare de turişti. Planul de dezvoltare al companiei este

susţinut cu o investiţie în valoare de 16,7 milioane de lei, din care 9,2 milioane de lei reprezintă con-tribuţia Uniunii Europene, alo care fi nanciară în cadrul Axei Prioritare 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului a Programului Operaţional Regional.

MODERNIZARE ÎN DOUĂ ETAPE

Planul investiţional a fost conceput în două etape. Iniţial, în octombrie 2009 au fost demarate lucrările de extindere, care au vizat două dintre facilităţile de cazare - „2 D Sulina” şi „2 D Dobrogea” - reunite, după modernizare, într-o singură unitate hotelieră, sub numele „2 D Hotel Resort & SPA”. Pe o suprafaţă de circa 3.600 mp, au fost construite: o recepţie comună pentru cele două unităţi de cazare, un restaurant şi o bucătărie, o sală de conferinţe şi un centru SPA. În plus, lucrările, fi nalizate înainte de debutul sezonului estival 2011, au inclus modernizarea piscinei acoperite,

deja existentă, şi amenajarea unui corp de lifturi. Restaurantul, construit de la zero, are o capacitate de 350 de locuri şi asigură mesele în sistem bufet suedez şi meniu à la carte, dar creează şi perspectivele pentru introducerea, pe viitor, a unui sistem all-inclusive. Centrul SPA, considerat a fi piesa de rezistenţă a investiţiei, i-a permis operatorului Sulina Estival 2009 să îşi diversifi ce serviciile şi să includă în oferta sa pachete wellness, alcătuite din masaje de întreţinere şi de relaxare, saună, salină, sală de fi tness. Oferta centrului SPA include şi servicii medicale de tipul electroterapiei, împachetărilor cu nămol şi masajelor terapeutice.

În cea de-a doua etapă a investiţiei, programată să înceapă în octombrie 2011 şi să se fi nalizeze în martie 2012, o altă unitate de cazare, hotelul „2 D Delta” va intra în reparaţii capitale. Pentru acest obiectiv sunt prevăzute lucrări de

INVESTIŢII REGIO PE PIAŢA TURISMULUI LA NEPTUN, CONSTANŢA

Cãtãlina JINGOIU |

Regio în RomâniaTurism pe Litoral

Page 18: Revista Regio nr. 6 / 2011 - Programul Operational Regional

www.inforegio.rowww.inforegio.ro18

Efecte palpabile

construcţii, schimbarea instalaţiilor electrice, a celor sanitare şi de ventilaţie, amenajarea unui sistem de încălzire şi amenajări exterioare. La fi nal, investiţia va permite trecerea la nivelul imediat următor de clasifi care - 3 stele.

EFECTE PALPABILE DUPĂ PRIMA ETAPĂ

Efectele primei etape a investiţiei se fac deja simţite, începând cu

sezonul estival actual, în care gradul de contractare este de 100%. Printre clienţii care au ales cele două facilităţi renovate se afl ă numeroşi turişti străini, veniţi în principal, din Germania şi Franţa. În plan social, dezvoltarea celor două unităţi de cazare a însemnat creşterea numărului de locuri de muncă oferite de operatorul „Sulina Estival 2002”. Numărul angajaţilor a crescut de la 68, în sezonul estival

2010, la 100, după implementarea

primei etape a proiectului. Noii

angajaţi au fost repartizaţi la

bucătărie şi restaurant, dar şi la

centrul SPA.

ÎN PERIOADA 22-24 IUNIE, LA 2 D HOTEL RESORT & SPA, ÎN

NEPTUN, A AVUT LOC A DOUA EDIŢIE A FORUMULUI COMUNICATORILOR REGIO. HOTELUL A DEMONSTRAT, CU ACEASTĂ OCAZIE, PRIN CALITATEA SERVICIILOR DE CAZARE OFERITE, CĂ POATE FACE FAŢĂ CU SUCCES EVENIMENTELOR DE AMPLOARE ŞI, DECI, UNUI NUMĂR MARE DE TURIŞTI.

La Forum au participat peste 100 de persoane, reprezentanţi ai AM POR, responsabili de comunicare

ai Organismelor Intermediare pentru POR, membri ai Reţelei de Comunicatori Regio care aparţin altor instituţii ce îndeplinesc func-ţii de informare şi promovare a POR şi reprezentanţi mass–media.Forumul Comunicatorilor Regio a avut ca scop consolidarea reţelei de comunicatori, realizarea schimbului de experienţă între membrii reţelei, identifi carea unor metode de dezvoltare, precum şi informarea cu privire la stadiul de implementare a programului.

Pe lângă componenta de infor-ma re, Forumul Comunicatorilor Regio şi-a îndeplinit şi obiectivul de formare a comunicatorilor din reţea, aceştia participând la ateliere de lucru organizate în scopul perfecţionării în domeniul comunicării şi utilizării efi ciente a tehnicilor de comunicare cu jurnaliştii de presă scrisă şi radio, dar şi prin utilizarea instrumentelor de comunicare online şi prin dezvoltarea creativităţii video în publicitatea TV şi online.

COMUNICATORII REGIO S-AU ÎNTÂLNIT LA NEPTUN

„După încheierea primei etape a proiectului, au fost atinşi o parte din factorii determinanţi pentru prelungirea duratei de funcţionare a hotelului, în sezon, şi anume, asigurarea serviciilor de masă şi a serviciilor de divertisment. După ce vom fi naliza şi modernizarea Hotelului Delta vom putea asigura şi confortul termic pentru ca sezonalitatea să poată fi extinsă la şapte luni.”

HRISTIAN ŞAPERA, DIRECTOR GENERAL S.C. SULINA ESTIVAL 2002

Regio în România

Page 19: Revista Regio nr. 6 / 2011 - Programul Operational Regional

IULIE 2011IULIE 2011 19

SITUAT ÎN VECINĂTATEA BRAŢULUI SFÂNTU GHEORGHE DIN DELTA

DUNĂRII, O ZONĂ CU UN POTENŢIAL TURISTIC MAJOR, COMPLEXUL TURISTIC PELICAN-MURIGHIOL ESTE UNA DINTRE CELE MAI IMPORTANTE STRUCTURI DE CAZARE DIN REGIUNEA DE SUD-EST A ŢĂRII. AVANTAJELE SALE DECURG DIN POZIŢIONAREA COMPLEXULUI ÎN CADRUL DELTAIC, RECUNOSCUT PENTRU UNICITATEA AMBIENTULUI NATURAL, PRECUM ŞI DIN POTENŢIALUL DE CAZARE IMPRESIONANT DE CARE DISPUNE (300 DE LOCURI).

Potenţialul turistic al Complexului rezultă şi din faptul că este amplasat într-un nod turistic important, punct de acces către cele mai pitoreşti zone ale Deltei, aşa cum sunt braţul Sfântu Gheorghe, lacurile Uzlina şi Razim. Accesul se poate face cu maşina, iar, în apropiere, urmează să fi e construit un port turistic.

PROPRIETAR NOU, PLANURI AMBIŢIOASE

În anul 2007, Complexul turistic Pelican a trecut din patrimoniul sta-tului în proprietatea SC Le Franc SRL Tulcea, o societate cu o tradiţie de 15 ani în domeniul hotelier. Imediat după preluare, noul proprietar a pus la punct un plan de reabilitare-modernizare a obiectivului şi de trans -formare a sa într-o staţiune turis-tică. Formula de dezvoltare a bazei de cazare şi agrement a fost, pentru proprietar, accesarea fondurilor struc turale. Astfel, printr-un proiect

Regio, fi nanţat în cadrul Axei Priori-tare 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, SC Le Franc SRL Tulcea a demarat, în urmă cu doi ani, o investiţie în valoare totală de 16,7 milioane de lei, din care jumătate reprezintă asistenţă fi nanciară nerambursabilă. Practic, în decursul a 28 de luni, cât se va derula proiectul, spaţiile de cazare vor fi complet transformate, urmând

ca, la fi nal, să li se acorde şi o altă clasifi care. De asemenea, zonele de agrement vor fi extinse şi reabilitate, la fel spaţiile pentru servirea mesei şi terasa restaurantului.

SERVICII DIVERSIFICATE PENTRU TURIŞTI

Investiţia va face posibil ca viitoarea staţiune turistică să ofere pentru circa 300 de turişti, simultan,

STRUCTURILE DE CAZARE DIN DELTA DUNĂRII SE MODERNIZEAZĂ CU FONDURI REGIO

Cãtãlina JINGOIU |

Regio în RomâniaÎn inima Deltei

Page 20: Revista Regio nr. 6 / 2011 - Programul Operational Regional

www.inforegio.rowww.inforegio.ro20

Natură şi confort

Regio în România

servicii diversifi cate care includ cazare la standarde de cinci stele, alimentaţie pe durata sejurului, acces la piscine (interioară sau exterioară), sală şi terenuri de sport, servicii de agrement, de întreţinere şi distracţie (bowling, biliard, hipism, plimbări cu hidrobicicleta şi schi jetul), organizarea de seminarii şi conferinţe.

Structura de cazare a Complexului Pelican este formată dintr-un hotel cu două corpuri, dintre care unul va fi modernizat, iar celălalt va benefi cia şi de lucrări de extindere, precum şi 16 căsuţe care, în urma investiţiei, se vor transforma în vile cu dormitor, cameră de zi, baie şi terasă. Complexul va avea inclusiv spaţii de cazare cu băi adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi. În ceea ce priveşte dotările conexe spaţiului de cazare, ar fi de menţionat că piscina exterioară va fi una de dimensiuni olimpice

(peste 900 de mp), prevăzută cu o instalaţie modernă de tratare a apei. Turiştii vor avea la dispoziţie şi săli de distracţie cu echipamente de bowling, biliard, tenis de masă şi cazinou şi va fi amenajat un observator de păsări care va oferi o vedere panoramică asupra Deltei Dunării, de la o înălţime de 20 de metri.

OPŢIUNI DE TIMP LIBER

Turiştii vor putea să se odihnească într-un complex cu o arhitectură încadrată perfect în cadrul natural, să se plimbe cu hidrobicicleta pe Lacul Murighiol sau cu barca pe canalele Dunării, să practice pescuitul sau să viziteze cetatea romană de la Halmyris, să se bucure de deliciile gastronomiei locale şi de vinurile din podgoriile autohtone.

38 DE NOI LOCURI DE MUNCĂ

Proiectul contribuie la atinge-rea obiectivului general al

Regio, prin faptul că susţine dez-voltarea economică şi socială durabilă a comunei Murighiol, lo-calitate al cărei potenţial de dez-voltare este furnizat, în primul rând, de turism. Incontestabil, Complexul Turistic Pelican – Murighiol va deveni un ele ment de dezvoltare economică atât la nivel local, cât şi regional, prin crearea a 38 de noi locuri de muncă, disponibile, în principal, populaţiei locale, prin stimula-rea industriilor şi serviciilor adi-acente din zonă, prin atragerea de turişti ca umare a marketing-ului susţinut de benefi ciar pentru promovarea Deltei Dunării.

16 căsuţe, transformate în vile cu dormitor, cameră de zi, baie

şi terasă

Page 21: Revista Regio nr. 6 / 2011 - Programul Operational Regional

IULIE 2011IULIE 2011 21

Bază pentru industrie

Bani europeni în Uniunea Europeană

PROIECTUL CENTRUL NAŢIONAL FLORI SĂLBATICE - SEMINŢE

PENTRU CREŞTERE ECONOMICĂ AJUTĂ LA PROMOVAREA CREĂRII UNUI NOU PEISAJ CU FLORI SĂLBATICE ÎN MAREA BRITANIE. CENTRUL CONSTĂ ÎN CONSTRUIREA UNEI SURSE DE ATRACŢIE PENTRU VIZITATORI LA NIVEL NAŢIONAL ŞI A UNEI BAZE PENTRU INDUSTRIA DE SEMINŢE DE FLORI SĂLBATICE DIN MERSEYSIDE-LIVERPOOL. PROIECTUL INCLUDE, DE ASEMENEA, RECUPERAREA A 14 HECTARE DE TEREN DIN PARCUL COURT HEY ŞI AMENAJAREA A 30 DE HECTARE CU FLORI SĂLBATICE PENTRU PRODUCŢIA DE SEMINŢE, DE-A LUNGUL UNOR ACOSTAMENTE ŞI TERENURI AGRICOLE.

O PERIFERIE ÎNFLORITOARE

Proiectul şi-a propus să reacţioneze în faţa unui declin rapid al bogăţiei speciilor şi al diversităţii în Regatul Unit, abordând, în acelaşi timp, problema efectelor schimbărilor climatice asupra mediului rural şi a mediului înconjurător, precum şi subiectul ocupării forţei de muncă în zonele urbane defavorizate. Acest proiect reuneşte unii dintre cei mai importanţi jucători de conservare creativă din primele Centre Naţionale de Flori Sălbatice din Europa. Proiectul se derulează în cartierul din Knowsley, la periferia oraşului Liverpool, care are unele dintre cele mai mari rate de scădere imobiliară urbană în Europa, o moştenire a declinului industriei de manufactură.

NOI PEISAJE CU FLORI SĂLBATICE

Scopul proiectului este acela de a promova crearea de noi peisaje cu fl ori sălbatice în Marea Britanie. Pentru a realiza acest lucru, se urmăreşte atingerea unor obiective specifi ce, printre care:

- Transformarea parcului Court Hey Park în atracţie turistică şi centru activ pentru industria de seminţe de fl ori sălbatice;- Refacerea capacităţii de producţie a suprafeţelor de teren rămase în paragină, crearea de locuri de muncă şi sprijinirea agricultorilor din zona de periferie urbană;- Dezvoltarea unei noi nişe de piaţă în domeniul obţinerii şi selecţionării seminţelor de fl ori sălbatice, prin conservare

creativă şi grădinăritul fl orilor sălbatice, precum şi prin turism;- Producerea unor cantităţi mari de seminţe de fl ori sălbatice pentru piaţa de desfacere la nivel naţional;- Îmbunătăţirea aspectului vizual al terenurilor şi oferirea unui habitat propice fl orilor sălbatice;- Crearea unor afaceri durabile, care să promoveze o etică de mediu şi o bună administrare a peisajului;

Aducerea la un loc a reprezen-tanţilor naţionali ai organizaţiilor de conservare pentru a forma un Consiliu de Administraţie, care să abordeze provocările legate de conservarea geografi că în faţa schimbărilor climatice şi problemele legate de provenienţă genetică.

CENTRUL NAŢIONAL FLORI SĂLBATICE DIN LIVERPOOL, UN MODEL DE PROTEJARE A BIODIVERSITĂŢII

Dan CÃRBUNARU |

Page 22: Revista Regio nr. 6 / 2011 - Programul Operational Regional

www.inforegio.ro22

Atracţie turistică

PREMIU DE EXCELENŢĂ PENTRU BIOSFERĂ URBANĂ

Proiectul a dus la refacerea întregii zone, iar Centrul are acum o cafe-nea, un magazin, facilităţi pentru conferinţe, birouri, facilităţi de prelucrare a seminţelor, tuneluri de uscare şi spaţiu expoziţional.

Parcul Court Hey a fost transformat într-un parc câştigător al Medaliei de aur pentru Schema de turism verde, în 2009, şi acum este o atracţie turistică majoră în partea de nord-vest a Marii Britanii. Însămânţările de fl ori sălbatice au câştigat, de asemenea, premiul UNESCO Omul şi Biosfera şi Premiul de excelenţă al Forumulului Biosfera Urbană. Totodată, proiectul a reuşit să repună în procesul de producţie, 30 de hectare de teren abandonate, producând seminţe din peste 100 de specii de fl ori sălbatice pentru comercializare, prin cataloage de comandă prin poştă şi puncte de vânzare cu amănuntul.Însămânţările de fl ori sălbatice sunt, la rândul lor, activ promovate în spaţiile publice din întreaga regiune Merseyside, şi, în special, în Knowsley, care a devenit cunoscut

sub numele de Târgul de Flori Sălbatice. Proiectul a fost catalizator pentru stabilirea Expoziţiei Verzi şi a Show-ului cu Flori Knowsley în cadrul Centrului, atrăgând peste 20.000 de persoane anual.

PESTE 6 MILIOANE DE EURO PENTRU FINANŢAREA CENTRULUI

Pe de altă parte, proiectul a creat la Centru 10 locuri de muncă full-time şi 6 posturi part-time. Finanţarea Centrului este suplimentată prin

închirieri de terenuri şi sub-con-trac tări în zona sectorului agricol Merseyside.Centrul Naţional de Flori Sălbatice şi Seminţe pentru Creştere a creat o bancă de seminţe şi un centru activ pentru expoziţii de fl ori sălbatice, artă. Proiectul a contribuit la schimbarea percepţiilor interne şi externe ale zonei, promovarea cetăţenească, promovarea mândriei locale şi a regenerat încrederea în sine, într-o zonă de privare socială ridicată.Costul total al lucrărilor a fost de 6.360.000 euro, din care contribuţia Uniunii Europene a fost de 1.127.160 euro, restul de bani provenind din parteneriatul între autorităţile locale din Mersey, Agenţia de Dezvoltare Nord-Vest din Marea Britanie, Consiliul Knowsley, Marele Fond al Loteriei Naţionale, Prietenii Parcului Court Hey, Green Machine (companie specializată în tehnologii de protecţie a mediului) şi Ducatul de Lancaster.

Bani europeni în Uniunea Europeană

Page 23: Revista Regio nr. 6 / 2011 - Programul Operational Regional

23

Istorie şi cultură

Bani europeni în Uniunea Europeană

IULIE 2011IULIE 2011

Dan CÃRBUNARU |

ÎN TOAMNA ANULUI 9, D.H., TRIBURILE GERMANICE ZDROBEAU

TREI LEGIUNI ROMANE, ÎN CEEA CE AVEA SĂ RĂMÂNĂ ÎN ISTORIE CA BĂTĂLIA LUI VARUS. GUVERNATORUL TRIMIS DE AUGUSTUS A PIERIT ALĂTURI DE CEI MAI MULŢI DINTRE LEGIONARII ROMANI, ÎN SÂNGEROASA BĂTĂLIE DIN PĂDUREATEUTOBURG, CARE I-A DETERMINAT PE ROMANI SĂ ABANDONEZE PLANURILE DE EXTINDERE ÎN GERMANIA ŞI SĂ SE RETRAGĂ DINCOLO DE RIN. DOUĂ MII DE ANI MAI TÂRZIU, PRIN FINANŢARE EUROPEANĂ, GERMANII AU CONSTRUIT UN IMPRESIONANT SPAŢIU DE EXPOZIŢII ARHEOLOGICE ŞI ISTORICE.

PESTE 150 DE MII DE VIZITATORI ÎN MAI PUŢIN DE DOI ANI

Ridicat în perioada iulie 2007 - martie 2009, Centrul este situat la intrarea în Muzeul şi parcul Kalkriese, adăugându-se la atracţiile culturale ale regiunii, pentru turiştii locali şi străini. Complexul acoperă o suprafaţă de 860 mp şi a fost proiectat pentru a găzdui expoziţii şi evenimente de mare anvergură.Centrul de vizitare a fost ridicat chiar pe sit-ul arheologic al Bătăliei lui Varus şi s-a bucurat deja de vizita a circa 150.000 de persoane. Arhitectura cubică impresionantă a clădirii a impresionat numărul mare de turişti. De asemenea, aceştia au benefi ciat de multe expoziţii, care i-au ajutat să cunoască mai bine elemente de arheologie şi, mai ales,

modul de viaţă a vechilor triburi germanice. Centrul de vizitatori, Muzeul şi Parcul Kalkriese, cercetarea arheo-lo gică şi sit-ul bătăliei istorice oferă împreună o atracţie unică, în care fascinanta istorie a Germaniei şi a Europei prind viaţă.

Uniunea Europeană a contribuit cu 1,5 milioane de euro la realizarea acestui proiect, prin FEDR.

O INCURSIUNE ÎN LUMEA TRIBURILOR GERMANICE

O prezentare specială, Confl ict, a făcut parte din mai multe expoziţii

arheologice şi a ilustrat Bătălia lui Varus. Aceasta a introdus vizitatorii în lumea triburilor germanice din primele secole ale erei noastre. Gama largă de expoziţii planifi cate pentru viitor este deja pregătită să atragă noi vizitatori. Arhitecţii elveţieni Gigon şi Guyer, deja cu un palmares dovedit prin design-urile create pentru muzeu, s-au îngrijit de proiectare, împreună cu biroul de planifi care Rohling Osnabrück PBR. Antreprenorul general al lucrărilor a fost compania Hermanns, din Kassel.În total, un uimitor spaţiu de 10.000 mc a fost închis cu beton armat.

CENTRUL DE VIZITARE A SIT-ULUI BĂTĂLIEI LUI VARUS,O FEREASTRĂ CĂTRE LUMEA TRIBURILOR GERMANICE

Page 24: Revista Regio nr. 6 / 2011 - Programul Operational Regional

www.inforegio.rowww.inforegio.ro24

Prezentări originale

Bani europeni în Uniunea Europeană

Unul dintre momentele cele mai impresionante din timpul construcţiei a fost instalarea pla-fonului, atunci când au fost adăugate 40 de segmente de plafon, cel mai mare cu o lungime de 18 m, o lăţime de aproximativ 1 m şi cu o greutate de aproximativ 13 tone. O macara de 150 de tone a ridicat bucăţile de beton şi oţel, piesă cu piesă, puţin peste copaci, pentru a le poziţiona, ceea ce a reprezentat pentru vizitatori o privelişte care tăia respiraţia.

O BĂTĂLIE CARE A MARCAT EXTINDEREA IMPERIULUI ROMAN

Bătălia de la Teutoburger Wald a fost denumită de istoricii romani „clades Variana” (învingerea lui Varus)

Rezultatul ei a fost înfrângerea zdrobitoare a trei legiuni romane împreună cu trupele anexe, care erau sub conducerea senatorului roman Publius Quinctilius Varus. Alianţa triburilor germane a fost condusă de Arminius (sau Hermann), un prinţ al tribului germanic Cherusk. În timpul confl ictului militar a fost nimicită o optime din efectivul total al legiunilor romane. La afl area

veştii privind înfrângerea, Augustus le-a scos din lista legiunilor romane pe cele trei distruse de triburile germane.

Expoziţa “2.000 de ani de la bătălia lui Varus” a fost fi nalizată în 2009, în colaborare cu arhitecţi şi designeri de grafi că din Köln. Labirintul iniţial a fost demontat şi înlocuit cu un traseu mult mai bine organizat. Turul expoziţiei este împărţit în şase zone. La intrare, vizitatorul este întâmpinat de prezentări secvenţi-ale ale vieţii cotidiene a romanilor şi germanilor, precum şi ale politicii administrative duse de romani în Germania. Tehnologia modernă îi aduce faţă în faţă pe Varus şi

Arminius, pentru a discuta; actorii Thomas Thieme şi Max Engelke joacă rolul celor două fi guri istorice şi prezintă trei variante diferite de posibile conversaţii. În centrul expoziţiei, vizitatorii pot urmări simularea unui atac-ambuscadă al războinicilor germani.Descoperirile arheologice oferă pers pective detaliate privind tru-pe le romane, echipamentele şi organizarea lor militară.

Desigur, tehnologia modernă joacă un rol important în cercetare. Prin mijloacele de investigare ştiinţifi că, un lucru este cert: cercetarea bătăliei este la fel de interesantă ca un thriller!

„Fără noul centru de vizitatori, nu am fi fost în măsură niciodată să îndeplinim cerinţele tehnice de curatori pentru aceste demonstraţii extraordinare, care ne-au adus un premiu important pentru expoziţii de bătălii şi prezentarea unor preţioase descoperiri arheologice. Întreaga regiune şi ţară pot profi ta de noua şi înalta clasă a facilităţilor culturale” - Dr. Joseph Rottmann, Director, Muzeul şi Parcul Kalkriese.

VIZIUNE INEDITĂ ASUPRA ISTORIEI

Noua expoziţie permanentă se adresează în mod explicit copiilor şi tinerilor. Modele descriptive, efecte surprinzătoare, new media şi

ilustraţii detaliate, oferă celor interesaţi o viziune inedită asupraistoriei. Cărţile ştiinţifi ce oferă sufi cient material pentru lectură şi descoperiri. În timp ce vizitatorii ascultă interpretări ale textelor antice, privirile lor se pot plimba neîngrădit prin expoziţie.

6 zone

expoziţionale pentru un tur istoric

complet

Page 25: Revista Regio nr. 6 / 2011 - Programul Operational Regional

IULIE 2011IULIE 2011 25

Agendă

AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR (AM POR)MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUIStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Tel:(+40 37) 211 14 09E-mail: [email protected]: www.mdrt.ro

COMITETUL DE MONITORIZARE PENTRU POR (CM POR)Secretariatul CM PORTel: 0372 11 1413; 0372 11 1659Fax: 0372 11 1636Email: [email protected]

ORGANISME INTERMEDIARE POR

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071Fax: 0233 218072E-mail: [email protected]: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018Fax: 0339 401017E-mail: [email protected]: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769Fax: 0242 313167E-mail: offi [email protected]: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240Fax: 0251 412780E-mail: offi [email protected]: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Telefon : 0256 491923,Fax : 0256 491981E-mail: offi [email protected]: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest)Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550Fax: 0264 439222E-mail: [email protected]: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093Telefon: 0258 818616/int. 110Fax: 0258 818613E-mail: offi [email protected]: www.adrcentru.ro

Agentia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2,cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 80 99Fax: 021 315 96 65E-mail: [email protected]: www.adrbi.rowww.regioadrbi.ro

Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiDIRECŢIA GESTIONARE FONDURI COMUNITARE PENTRU TURISM - organismul intermediar pentru turismBlvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, BucureştiTel: 0372 144 003Fax: 0372 144 001Website: www.mdrt.ro

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL

BĂILE TUŞNAD, JUDEŢUL HARGHITA, ROMÂNIA, 31 IULIEZiua Lacului Sfânta Ana organizată de Asociaţia Ecu-Hangu

Este un eveniment care abordează trecutul, istoria locului, legendele legate de apariţia Lacului Sfânta Ana şi tradiţiile locului. Vor fi aduse în prim plan personaje şi personalităţi din vremuri străvechi, tradiţia locală, gastronomia specifi că zonei, meşteşugurile şi portul popular. Activităţile incluse în programul evenimentului se vor desfăşura pe apa lacului şi în împrejurimile acestuia.

GEOAGIU, JUDEŢUL HUNEDOARA, ROMÂNIA, 12-14 AUGUST Festivalul de folclor al românilor de pretutindeni

Organizat de Primăria oraşului Geoagiu, festivalul are loc, ca în fi ecare an, la sfârşitul de săptămână din preajma sărbătorii religioase Sfânta Maria şi se desfăşoară în parcarea din centrul staţiunii Geoagiu Băi. Pe lângă concursul interpreţilor de muzică populară selectaţi din ţară şi din străinătate, festivalul are şi o secţiune de recitaluri.

CÂMPULUNG MUSCEL, JUDEŢUL ARGEŞ, ROMÂNIA, 1-4 SEPTEMBRIEFestivalul de umor “Tudor Muşatescu”

Un eveniment cultural dedicat marelui poet, prozator, dramaturg şi umorist român Tudor Muşatescu. Festivalul va cuprinde secţiuni de interpretare şi creaţie umoristică, spectacole de teatru de comedie, reprezentaţii ale unor grupuri de satiră şi umor. Evenimentul se adresează atât locuitorilor, cât şi turiştilor.

VARŞOVIA, POLONIA, 20 IULIERelansarea TEN-T: către o politică durabilă a UE în domeniul transporturilor

Conferinţa, organizată de Comisia Europeană în parteneriat cu Ministerul polonez al Infrastructurii, îşi propune să reunească toţi actorii din UE şi Polonia interesaţi de problemele referitoare la mobilitatea trans-europeană, durabilitatea şi efi cienţa transporturilor, noile obiective în domeniu, rolul noilor tehnologii şi modul cum pot fi acestea puse în aplicare. În cadrul reuniunii se va evalua dacă prevederile din Carta albă a transporturilor sunt sufi ciente pentru o aplicare rapidă şi cu succes a politicii TEN-T.

FRANKFURT, GERMANIA, 4 AUGUSTConsiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene

La această reuniune, guvernatorii Băncii Centrale Europene urmează să adopte decizii de politică monetară pentru zona euro. Aceste decizii vor fi date publicităţii, la scurt timp după reuniune, de preşedintele Băncii Centrale, în cadrul unei întâlniri cu presa. Reuniunile Consiliului sunt şi un prilej de a evalua orientarea politicii monetare în zona euro.

Page 26: Revista Regio nr. 6 / 2011 - Programul Operational Regional

www.inforegio.rowww.inforegio.ro26

Să mai şi zâmbim!

Ai trecut prin România şi ai văzut un proiect Regioîn desfăşurare? Trimite-ne o fotografi e pe [email protected], noi o publicăm şi cele mai reuşite vor fi premiate!

ZOOM REGIO

â

Zâmbet organizaţional

Page 27: Revista Regio nr. 6 / 2011 - Programul Operational Regional

IULIE 2011IULIE 2011 27

Să mai şi zâmbim!Lumea calculatorului

A - plin de tasteC - WWW3 - Când se plictiseşte, se declanşează10 - un CMS celebruE - companie celebră pentru sisteme

de operare14 - Rudă cu Linux

I - WORD+EXCEL+ACCESS+…5 - Cel mai cunoscut editor de imagineK - Un sistem de operareM - Cea mai celebră enciclopedie online12 - Companie celebră la noi, mai ales pentru

clientul de mesagerie instant (IM)N - Şoarecele de la calculator

A B C D E F G H I J K L M N

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

SOLUŢIA CAREULUI NUMERE ÎNCRUCIŞATE DIN NUMĂRUL 5 AL REVISTEI REGIO:5 6 7 8

1

2

3

4

9

8

7

6

4

5

1

2

0

3

1

5

1

0

2

3

Descoperă SOLUŢIA CAREULUI

alăturat şi trimite-o până la 1 august 2011 la adresa de e-mail

[email protected],cu menţiunea

„LUMEA CALCULATORULUI”

împreună cu datele tale de contact şi participă

la extragerea tombolei Regio.

Poţi câştiga premii constând în materiale promoţionale Regio.

Câştigătorul numărului 5 al revistei:

MIHAELA SIMION Craiova, Dolj

ntru

MIONj

Page 28: Revista Regio nr. 6 / 2011 - Programul Operational Regional

Autoritatea de Management POR (AM POR)Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Website: www.mdrt.ro

Investim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-fi nanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

www.inforegio.roe-mail: [email protected]

0372 11 14 09

Doriţi mai multe informaţii?

Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Data publicării: iulie 2011