revista regio nr. 17

32
nr. 17, decembrie 2012 REviSTA APROAPe juMăTATe DIn POPulAţIA uRbAnă A ROMânIeI A AuzIT De RegIO POVeSTe De SuCCeS - DAMIAn DRăgHICI: De lA CeRŞeTOR lA PRInţ CRăCIun în buCOVInA - un CARnAVAl POPulAR De O SPeCTACulOzITATe unICă PiAţA cEREAlElOR REviTAlizATă lA MAlUl DUNăRii DEzvOlTARE Şi RElAXARE lA PENSiUNEA PăNicEl DE lÂNGă cETATEA RÂŞNOvUlUi O ŞansĂ pentru fiecare, dezvOltare pentru tOŢi

Upload: programul-operational-regional

Post on 29-Nov-2014

407 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

 

TRANSCRIPT

Page 1: Revista Regio nr. 17

nr. 17, decembrie 2012

R E v i S T A

APROAPe juMăTATe DIn POPulAţIA uRbAnă A ROMânIeI A AuzIT De RegIO

POVeSTe De SuCCeS -DAMIAn DRăgHICI: De lA CeRŞeTOR lA PRInţ

CRăCIun în buCOVInA - un CARnAVAl POPulAR De O SPeCTACulOzITATe unICă

PiAţA cEREAlElOR REviTAlizATă lA MAlUl DUNăRii

DEzvOlTARE Şi RElAXARE lA PENSiUNEAPăNicEl DE lÂNGă cETATEA RÂŞNOvUlUi

O ŞansĂ pentru fiecare, dezvOltare pentru tOŢi

Page 2: Revista Regio nr. 17

www.inforegio.ro2

LA MULȚI ANI dIN PARTEA REgIo!Încheiem anul 2012 printr-o scurtă analiză a situaţiei econo­mice din România şi din Uniunea Europeană.A fost un an greu, criza mondială nu­şi arată capătul, investiţiile străine în România scad ver ti­ginos, iar veştile nu sunt îm­bu curătoare. Specialiştii în eco nomie spun că 2013 va fi şi mai dificil, în condiţiile în care bugetul european pentru 2014 – 2020 încă nu a fost votat, iar statele membre sunt pe poziţii, de cele mai multe ori, opuse. De aceea cred, încă o dată, că trebuie să ne unim eforturile, autorităţi centrale şi locale, be­neficiari privaţi, şi să nu pierdem niciun cent din finanţările europene. Şi în numărul acesta al revistei noastre – dedicat egalităţii de şanse, dar şi unor proiecte spectaculoase ­ aflaţi cât de importanţi şi de bineveniţi sunt banii alocaţi prin Programul Operaţional Regional.Iată, în paginile 24 – 25, sub semnătura lui Bogdan Ionescu, veţi descoperi o părticică din viaţa extraordinară pe care doctorul Raed Arafat şi­a construit­o în România. S­a născut la Damasc, în Siria, şi a venit aici, la studii, la numai 16 ani. În 1990, a pornit singur într­o bătălie inimaginabilă: înfiinţarea unui sistem de urgenţă şi reanimare. Toţi, sunt convins, cunoaşteţi acum ce înseamnă SMURD. Un rol important în dezvoltarea serviciului l­au avut şi finanţările

europene. Cum? Citiţi materialul şi vă veţi edifica.La final de an ne lămurim şi cum stăm din punct de vedere al cunoaşterii programului Regio. Pagina 7 este dedicată unui sondaj extrem de important, care ne deschide ochii asupra percepţiei pe care o au românii despre programele europene de finanţare, în special Regio. Concluziile sunt surprinzătoare şi vă lăsăm bucuria de a le desco­peri. În paginile 14 – 15, colega mea, Carmen Ivanov, face o o emoţionantă trecere în revistă a condiţiilor în care îşi duc viaţa micuţii cu sindromul Down. Prin finanţările Regio, Centrul de zi Iedera pentru copiii bolnavi, aflat în Oradea, a fost reabilitat şi extins, oferind acum condiţii excelente micuţilor suferinzi.Aş mai adăuga la recomandări articolul despre Complexul Tu-ristic de la Pănicel, lângă Cetatea Râşnovului. Şi asta pentru că banii veniţi prin Programul Operaţional Regional au făcut acolo adevărate minuni. Două clădiri ­ pensiuni, trei lacuri de agrement şi pescuit, chiar un manej acoperit, toate vă aşteap­tă pentru zile de relaxare unice. Ca de fiecare dată, vă urez lectură plăcută, pentru că sunt convins că veţi descoperi un sumar bogat şi interesant. Şi pentru că ne vom reîntâlni în 2013, vă urăm Sărbători fericite, un Crăciun luminos şi La mulţi ani!

Editorial

RedactoR-şef: Mihai CRAIURedactoRi: Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCUfotoGRaf: Dinu TARNOVANGRaficiaN: Cristian SCUTELNICUSPeciaLiSt dtP: Lioara MAREŞ

R e V i S t a R e G i owww.inforegio.ro; e-mail: [email protected]; tel.: 0372 11 14 09

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

TIpĂRIT LA SC TIpOMAR pROD COM IMpEx SRLStr. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti,

Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.ro

cooRdoNatoR PRoiect aM PoR: Daniela SURDEANU

Vlad IONESCU www.inforegio.ro

Page 3: Revista Regio nr. 17

DECEmbriE 2012 3

Sumar

REgIO ÎN ROMâNIA

04 POVESTE DE SUCCES ­DAMIAN DRĂgHICI: DE LA CERŞETOR LA PRINŢ

07 APROAPE jUMĂTATE DIN POPULAŢIA URBANĂ A ROMâNIEI A AUzIT DE REgIO

08 CRĂCIUN ÎN BUCOVINA ­ UN CARNAVAL POPULAR DE O SPECTACULOzITATE UNICĂ

12 DEzVOLTARE ŞI RELAXARE LA PENSIUNEAPĂNICEL DE LâNgĂ CETATEA RâŞNOVULUI

14 REgIO AjUTĂ COPIII CU SINDROM DOwN din Oradea

16 PIAŢA CEREALELOR REVITALIzATĂ LA MALUL DUNĂRII

18 CENTRUL DE TERAPIE OCUPAțIONALĂ DE LA TâNTAVA ESTE APROAPE gATA

20 EgALITATEA DE ŞANSE ŞI NEDISCRIMINAREA – UN PACT PENTRU O SOCIETATE MODERNĂ

22 ŞTIRI REgIONALE

24 UN DRUM LUNg DE 22 DE ANIRAED ARAfAT, OMUL CARE A REVOLUțIONAT SERVICIILE DE URgENțĂ

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

26 MALTA – CENTRUL PENTRU ŞTIINțELE VIEțIIUN PAS ÎNAINTE CĂTRE O ECONOMIE BAzATĂ PE CUNOAŞTERE ŞI INOVAțIE

28 UNgARIA – BIBLIOTECA PE ROțIUN SPRIjIN PENTRU COMUNITĂțILE DEfAVORIzATE

30 AgENDĂ

31 SĂ MAI ŞI zâMBIM!

Page 4: Revista Regio nr. 17

Oricât de mult nu ne place s-o recunoaştem, romii din

rOmânia au avut întOtdeauna de înfruntat bariere puternice în calea spre succes sau, de multe ori, spre o simplă normalitate. Vrem, nu Vrem, societatea, ideile preconcepute, educaţia din fami-liile de români primită de la cele mai fragede vârste – de multe Ori împotriVa lor – le-au stat în cale şi atunci când au Vrut şi au putut să realizeze lucruri măreţe. cu toate astea, mulţi dintre conaţionalii noştri de etnie romă s-au ridicat împotriVa tuturor obstacolelor şi au reuşit în domenii dintre cele mai Vaste. damian drăghici, marius mihalache, bănel nicoliţă, anina ciuciu, connect-r, nicolae

gheorghe, mădălin Voicu sunt doar câţiVa dintre romii care şi-au asumat cu mândrie etnia şi au demonstrat că oricine Vrea cu adeVărat reuşeşte. iar exemplele nu se opresc, bineînţeles, aici.

În cele ce urmează îl veţi descoperi pe Damian Drăghici, un naist de excepţie, în prezent consilier guver­namental, un artist ce a cucerit scenele internaţionale. Dincolo de acestea, însă, un om ce a luptat cu viaţa şi luptă în continuare, pentru a scoate în evidenţă lucrurile bune ale unei etnii puse, de cele mai multe ori pe nedrept, la colţ.

ați cântat pe cele mai mari scene ale lumii, sunteți

unul dintre marii artiști ai româniei. de unde ați pornit și cum ați ajuns aici?

M­am născut în Bucureşti, într­o familie cu o tradiţie muzicală de şapte generaţii. Muzica mi­a fost familie de la o vârstă foarte fragedă, pentru că am început să cânt de pe la trei ani. Când am împlinit zece ani, după o „căutare” a identităţii mele muzicale, am hotărât că naiul este marea mea pasiune. Conjunctura a făcut ca, la vârsta de 15 ani, să fiu considerat un „copil minune” al muzicii, dar tot conjunctura mi­a oferit posibilitatea de a cânta şi înregistra împreună cu Orchestra radio.A urmat o perioadă de permanente căutări şi descoperiri, presărată din plin cu neprevăzut: fuga de comunism şi de ce a reprezentat el, viaţa de emigrant în grecia, şansa extraordinară de a fi auzit de oameni din domeniul muzicii, care, ulterior, mi-au oferit posibilitatea de a studia la Berkley College of Muzic, faima internaţională şi, odată cu ea, performanţa artistică alături de mari nume ale scenelor mondiale (i­aş aminti pe james Brown şi joe Cooker) şi aventura numită redescoperirea originilor, reprezentată de proiectul „Damian Brothers” . Iar aici… astăzi înseamnă o permanentă redefinire a ceea ce fac şi cine sunt: de la un susţinător necondiţionat al tinerelor talente lipsite de posibilităţi materiale, până la un susţinător asiduu al cauzei celor ce îşi duc viaţa într­o permanentă luptă pentru recu­noaştere şi acceptare: cetăţenii români de etnie romă. Şi cum nimic pe lumea asta nu vine fără efort, iată­mă ducându­mi eforturile la un nou nivel, prin poziţia recent câştigată, cea de senator în Senatul româniei.

www.inforegio.ro4

Regio în RomâniaInterviu

Vlad IONESCU

PoVESTE dE SUCCES -dAMIAN dRĂgHICI: dE LA CERŞEToR LA PRINŢ

Page 5: Revista Regio nr. 17

DECEmbriE 2012 5

Regio în RomâniaInterviu

care au fOst marile ObstacOle pe care a

trebuit să le depășiți în cariera dumneaVoastră?

dura realitate, acesta a fost cel mai mare obstacol. Pentru că, la 18 ani, auzisem poveşti mişto, văzusem filme americane, capitalismul din mintea mea era un rai. Grecia, italia, Spania erau pentru mine America, pentru că însemnau lumini multe, însemnau Coca­Cola, însemnau lucrurile astea foarte simple care ne­au bântuit după revoluţie vreo zece ani. Pentru mine, când am ajuns în Vest, a fost un şoc complet. Viaţa în sine a fost dură, alegerea pe care am făcut­o atunci, pentru că aşteptările mele se bazau pe ceea ce auzisem de la alţii. Te aştepţi la căţei cu covrigi în coadă. Şi eu mă aşteptam ca, după şase luni, să am o casă, o maşină şi totul să fie superb. După şase luni, făceam acelaşi lucru pe care îl făcusem în prima zi: cerşeam. Cântam pe la mese, întindeam mâna şi cerşeam. Am făcut asta un an şi ceva.La început, era o combinaţie între supravieţuire şi oportunitatea pe care o aveam de a mă afla într­un context care avea legătură cu muzica, în care lucram cu oameni

şi eram pe scenă, depăşindu­mi condiţia de cerşetor. foarte mulţi râdeau de mine: „Ăsta e românul care nu ştie piesele”, pentru că, pentru a cânta în cluburile din grecia trebuia să cunoşti peste 3.000 de piese. De exemplu: trebuia să te aştepţi în orice moment ca solistul să revină la o piesă care se afla în repertoriul grecesc de acum 50 de ani, iar tu trebuia să o recunoşti după primele două cuvinte. Asta m­a ambiţionat pe zi ce trecea, să le dovedesc şi lor, dar şi mie, că sunt bun în ceea ce fac. În numai doi ani am devenit unul dintre cei mai buni cântăreţi la clape din grecia, cu 7­8 clape pe scenă, şi cântam la cele mai mari cluburi, cu cântăreţi cunoscuţi, cum ar fi Lefteris Pantazis, Anna Vissi. Dar s­a întâmplat ceva atunci şi asta a fost declicul între lăutar şi artist. La început, eram plătit cu 50 de dolari pe seară, dar eram nemulţumit că nu iau 80; apoi, luam 80 şi tot nu eram fericit. Am ajuns la 200, 300, 400 sau 500 de dolari pe noapte. Mi­am dat seama că nu este vorba de bani atunci când am organizat un concert cu un prieten al meu, chitarist, într­un teatru de 200 de locuri. L­am închiriat, am plătit 300 de dolari, am invitat oameni şi n­a venit nimeni, decât fosta mea soţie,

prietena şi sora lui. Le­am cântat noi celor trei. Dar m­am simţit foarte bine şi mi­am dat seama: problema e că vreau să fiu ascultat. Nu­mi place, acolo unde cânt, să am 2.000 de oameni care beau, aruncă cu farfurii, nu­i interesează ce cânt eu, aud numai furculiţe şi cuţite. Atunci am luat decizia să studiez muzica şi mi­am dat seama că mi­ar plăcea să am doar 30 sau 50 de oameni numai pentru mine, care să asculte muzica mea.

v-ați loVit Vreodată de atitudini sau acțiuni

discriminatorii? în românia sau în afară?

De atitudini discriminatorii ne lovim fiecare dintre noi, în fiecare zi. fie că este funcţionarul de la ghişeul administraţiei publice locale, fie că este învăţătoarea copilului nostru care nu are timp să ne primească, discriminarea este o componentă omni­prezentă în viaţa noastră.Ce diferenţiază este atitudinea faţă de aceasta. Iar în cazul meu, soluţia la discriminare este simplă: analizează­mă prin prisma lucrurilor pe care le­am făcut pentru această ţară, prin prisma rezultatelor mele profesionale şi nu prin prisma sângelui care îmi curge în vine. Iar atunci când vei face asta, vei vedea cât de puţină însemnătate are discriminarea pentru mine şi cât de multă importanţă am dat şi dau rezultatelor muncii mele. Damian Drăghici este om, în primul rând, iar acest lucru este definitoriu.

cum le-ați făcut față? și-au pus amprenta

asupra dumneaVoastră din punct de vedere persOnal sau profesional?

Am fost şi sunt un perfecţionist. Tot ceea ce am făcut, fac şi voi face poartă o singură amprentă,

Page 6: Revista Regio nr. 17

www.inforegio.ro

Regio în România

6

Interviu

cea a lucrului bine făcut. E simplu: dă înapoi tuturor ca şi cum ţi­ai da ţie, fă pentru cei din jur ca şi cum o faci pentru tine şi nu vei da greş. Niciodată. Pentru că niciodată, dar niciodată, nu vrem să ne facem rău.

sunteți consilier al primului ministru pentru prObleme

legate de etnia romă. care sunt principalele prObleme pe care le-ați identificat și cum le Vedeți rezolVate?

Problema romilor nu e simplă, nici cele mai bune proiecte insti-tuţionale n­ar putea s­o rezolve peste noapte. Vorbim aici de un întreg proces social, educaţie, sănă­tate, etc. Pe de altă parte, nici nu poţi să condamni statul. Pentru că între stat şi această etnie au exis­tat întotdeauna nişte mediatori. Cea mai mare piedică în succesul implementării unui program pentru romi sunt mentalităţiile învechite,

care îi infectează şi pe cei tineri. Cele aproape şapte luni petrecute în această poziţie mi­au dat ocazia să învăţ, să descopăr, să văd cât de mare este distanţa dintre rapoartele pe care le produc cei ce câştigă bani frumoşi din scrierea acestor ra poarte şi viaţa celor care îşi duc viaţa de zi cu zi în comunităţi al că ror mod de viaţă şi mai ales po­si bilităţi de a­şi exercita acest drept fundamental ­ „dreptul la viaţă” ­ ţin mai degrabă de seco lele anterioare decât de secolul în care trăim. Îmi doresc ca, după a ceas tă perioadă de descoperire, să am suficientă putere în continuare pentru ca acele politici ce vor fi implementate să vină, într­adevăr, în întâmpinarea nevoi­lor celor pe care i-am descoperit. Pentru că, altfel, nu voi fi decât un perpetuator al ipocriziei sociale faţă de această comunitate, or eu nu vreau să fac asta.

ce credeți despre politicile antidiscriminatOrii

ale uniunii europene? funcționează ele și în românia?

Principiul nediscriminării reprezintă un principiu general al legislaţiei Uniunii Europene. EI este menţionat expres în numeroase dispoziţii ale tratatelor. „Orice discriminare ba­zată pe orice criteriu precum sex, rasă, culoare, etnie sau origine so­cială, trăsături genetice, limbă, religie sau credinţă, opinie politică sau de altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, proprietate, naştere, dizabilitate, vârsta sa, etc...”Personal, nu m­am simţit discriminat. Dar probabil ţine de tine, ca individ. Trebuie să scapi de un complex de inferioritate. La mine a durat până când am scăpat. Eu doar în America am spus pentru prima dată pe scenă „Sunt ţigan”. Se întâmpla în 1996, când aveam 26 de ani.

Toate instrumentele juridice care există au nevoie de un singur lucru, pentru a putea să îşi arate eficienţa: mentalitatea adecvată. Atâta timp cât noi încă avem un deficit major în ceea ce priveşte abilitatea de a ne schimba mentalitatea, atâta timp cât suntem foarte reticenţi la „diferență” şi la „diferit”, instru-mentele juridice ale unora sau altora nu ne pot ajuta prea mult. Noi, fiecare în parte şi comunitatea din care facem parte, trebuie să ne modelăm după nevoile celui de lângă noi. După aceea, în timp, vom ajunge să şi folosim în beneficiul nostru instrumentele UE sau cine ştie ce altă entitate internaţională.

vedeți Vreun progres în acceptarea de către

sOcietate a cOnceptului de egalitate a șanselor?

Nu e important dacă eu văd sau nu vreun progres, ci e vital ca, dacă acesta există, să se răsfrângă şi să producă efecte asupra fiecărui membru al societăţii în care trăim. Atâta timp cât construim clişee sociale care sunt apanajul doar al unor „enclave sociale” (cu precădere aglomerările urbane şi mediul corporatist) nu vom reuşi decât să adâncim distanţa dintre cei care şi­au creat şi maximizat şansele şi cei care au crezut în şansă, dar trăiesc deziluzia şanselor pierdute. Vorba românească „Dumnezeu îţi dă, dar nu îţi bagă şi în traistă” este mai prezentă decât oricând în cotidianul colectiv.

cum ar arăta, în Viziunea dumneaVoastră, o românie

fără discriminare?Ar fi o Românie în care 60% din întrebările acestui interviu nu şi­ar mai avea rostul. Dumneavoastră şi cititorii dumneavoastră ce credeţi, cât mai avem până acolo?

Page 7: Revista Regio nr. 17

DECEmbriE 2012 7

Regio în RomâniaSondaj

APRoAPE jUMĂTATE dIN PoPULAŢIA URbANĂ A RoMâNIEI A AUzIT dE REgIo

O preocupare constantă a auto-rităţii de management a pro-

gramului operaţional regional din cadrul ministerului dezVoltării regionale şi turismului (mdrt) este ca oamenii să afle ce înseamnă fOndurile eurOpene derulate prin intermediul programului regio. să cunoască modul de accesare a banilor, ce şi cum poate primi finanţare, condiţiile ce trebuie îndeplinite, limitele în care pot fi cheltuiţi banii şi, la fel de important, rezultatele proiectelor deja finan-ţate. Vorbim, de fapt, despre inVestiţii făcute cu bani publici, iar populaţia are dreptul să ştie cum au fost cheltuiţi aceşti bani.

CoMUNICAREA – CoMPoNENTĂ ESENŢIALĂ A UNUI PRogAM dE SUCCESAutoritatea de Management a Pro­gramului Operaţional Regional şi Organismele Intermediare derulează anual acţiuni de informare menite să conducă la o mai bună cunoaştere a rezultatelor programului.În scopul evaluării impactului acestor acţiuni, Autoritatea de Management a derulat, în anul 2012, un sondaj1 de opinie naţional, în rândul populaţiei urbane, beneficiare directe a rezul­tatelor proiectelor realizate prin Regio. Rezultatele arată că aproape 44 de procente din populaţia urbană a României a auzit de Regio, fie de la televiziune (65,5%), fie prin panourile stradale (10,6%), fie prin

internet (9,1%). În ceea ce priveşte gradul de conştientizare, cea mai bună percepţie despre investiţiile cu bani europeni o au patronii, persoanele de top management şi cei cu studii superioare. Majoritatea populaţiei intervievate (68,8%) declară că, din câte a auzit, în oraşul în care locuieşte au fost realizate proiecte din bani europeni. În ceea ce priveşte destinaţia banilor, cei mai mulţi oameni cred că ei au fost investiţi în infrastructură (28,5%), urbanism (10,3%), turism (5,4%), agricultură (4%).

CE VoR oAMENII SĂ ŞTIE dESPRE REgIoSondajul derulat de Autoritatea de Management a Programului Opera­ţional Regional a avut drept scop şi identificarea tipurilor de informaţii pe care populaţia ar vrea să le cunoască despre Regio. Cei mai mulţi dintre ei (54,2%) şi­au exprimat dorinţa de a afla care sunt tipurile de proiecte ce pot primi finanţare prin Regio. Apoi, 30% doresc să ştie care sunt rezultatele investiţiilor făcute până în prezent, iar 28,8% vor să afle cum poate fi obţinută o finanţare prin Regio. Mijloacele de informare preferate de către diferite segmente ale populaţiei chestionate variază de la mass­media locale şi centrale, pentru persoanele cu vârste cuprin­se între 46 şi 65 de ani, la Internet, pentru cei cu vârste de 18 la 25 de ani. Contactarea companiilor de consultanţă este un mijloc de informare la îndemână persoanelor

cu vârste între 46­55 ani, ca şi participarea la seminarii de instruire şi informare.

CoNCLUzIERezultatele sondajului prezentat mai sus sunt o dovadă a eforturilor Autorităţii de Management a Progra­mului Operaţional de a populariza informaţiile, dar, mai ales, rezul­tatele obţinute prin investiţiile de­rulate în cadrul programului Regio. Totodată, acestea constituie o bază pentru activităţile viitoare de comunicare, acestea urmând a se concentra pe canalele de informare preferate de populaţie, dar şi pe tipurile de informaţii pe care oamenii le solicită.Dincolo de toate, însă, este esenţial ca românii să înţeleagă importanţa Regio şi a Uniunii Europene în dezvo­tarea României. Trebuie să atragem în continuare fonduri substanţiale şi, mai important decât orice, să învăţăm să le cheltuim prin investiţii sănătoase şi durabile.

1 Sondajul de opinie s­a desfăşurat în perioada 21­27 iulie 2012, la nivel urban, pe un eşantion reprezentativ de 2011 persoane, cu o marjă de eroare de ± 2,2%. Raportul de cercetare detaliat poate fi găsit pe pagina de internet a Programului Operaţional Regional, www.inforegio.ro, la adresa: http://www.inforegio.ro/evaluare.html.

Vlad IONESCU

Page 8: Revista Regio nr. 17

www.inforegio.ro8

Regio în România

Bogdan IONESCU

Tradiţii

Având toate datele geografice, is­torice şi culturale pentru o desti­naţie turistică de prim rang, zona Bucovinei avea nevoie de un mesaj şi un concept integrat pentru atra­gerea vizitatorilor din ţară şi din străinătate. Astfel, capitalizând spectaculozi­

tatea şi originalitatea tradiţiilor de iarnă, Consiliul judeţean Suceava a lansat proiectul Crăciun în Bucovina, care a propus un nou tip de turism, turismul de eveniment.Proiectul, finanţat cu peste 763.000 de lei, nerambursabili, prin Progra­mul Operaţional Regional 2007­

2013, axa prioritară 5, „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”, domeniul major de intervenţie 5.3, „Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică”, are ca scop principal creşterea competitivităţii judeţului Suceava pe piaţa turistică regională, prin valorificarea potenţialului cultural imaterial al Bucovinei.Datinile şi obiceiurile de iarnă în Bucovina încep de Sfântul Nicolae şi continuă până la începutul lunii ianuarie, de Sfântul Ion, şi cuprind o paletă incredibilă de manifestări artistice şi religioase în care creaţia muzicală, dansul, costumele, jocul dramatic, colindele şi recuzita populawră se împletesc într­un adevă rat carnaval.

CRĂCIUN îN bUCoVINA UN CARNAVAL PoPULAR dE o SPECTACULozITATE UNICĂ

Zonă de basm și de o frumusețe rară, bucoVina este una dintre destinațiile de Vis pentru turistul român și străin. de la formele

de relief, la natura aproape nealterată, de la Vestigiile istorice, la mărturiile religioase eternizate pe zidurile mănăstirilor, de la oamenii ospitalieri, până la frumoasele obiceiuri ale locurilor, Vizitatorul este prins într-un Vârtej al experiențelor irepetabile. din bogata zestre a tradițiilor și obiceiurilor populare bucoVinene, cele mai bine păstrate, dar și cele mai spectaculoase sunt tradițiile și obiceiurile de iarnă. prin inițiatiVa proiectului CrăCiun în BuCovina, autoritățile locale promoVează aceste minunate caracteristici locale în întreaga țară și dau un imbold turismului bucoVinean.

Page 9: Revista Regio nr. 17

DECEmbriE 2012 9

Regio în RomâniaTradiţii

obICEIURI STRĂVECHI, PĂSTRATE CU SfINȚENIE

Ciclul sărbătorilor de iarnă începe de Sfântul Nicolae, când cei mici aşteaptă sosirea Moşului cu daruri. În percepţia populară bucovineană, Moş Nicolae se arată pe un cal alb, care vesteşte venirea iernii. Este primit ca un personaj bun, care poartă grija văduvelor, orfanilor şi a tuturor celor necăjiţi. Sosirea lui Moş Nicolae deschide un al doilea eveniment al iernii: formarea ce­telor de tineri care încep repetiţiile pentru obiceiurile de iarnă, adevă­rate scenarii dramatice care recon-stituie, an de an, evenimente isto­rice, religioase sau îndeplinesc ritualuri de alungare a spiritelor rele. Costumaţiile membrilor cetei

sunt realizate de ceilalţi membri ai comunităţii. În apropierea solsti­

ţiului, pe 20 decembrie, are loc ignatul porcului, o celebrare a

Page 10: Revista Regio nr. 17

www.inforegio.ro10

Regio în România

unei divinităţi solare şi vegetale care „moare şi se naşte” în acest ritual. Obiceiul datează din vre­muri precreştine, iar semni­ficaţia întregului ritual este păstrată de localnici. Urmează Ajunul Crăciunului, o sărbătoare încărcată de simboluri şi ritualuri de curăţenie, de prosperitate, de fertilitate. Crăciunul reprezintă cea mai importantă sărbătoare din an şi încununarea pregătirilor de până atunci. Cetele de flăcăi colindă întreaga noapte, mesele se întind în toate gospodăriile, tradiţia bucovineană spunând că e păcat ca cineva să stea cu poarta închisă de sărbătoarea Crăciunului.

PRoMoVAREA fRUMoASELoR TRAdIȚII îN CAdRUL PRoIECTULUI

Activităţile din cadrul proiectului Regio au constat în crearea unei secţiuni dedicate, în română şi engleză, pe situl web al Consiliului judeţean Suceava (http://www.cjsuceava.ro/cib), editarea şi tipă­rirea a 200 de afişe, 50 de bannere, 500 de invitaţii, 500 de pliante, 3.000 de programe ce conţin

Tradiţii

Page 11: Revista Regio nr. 17

DECEmbriE 2012 11

Regio în România

fIŞA TEHNICĂ A PRoIECTULUI

Proiect: Crăciun în Bucovina, Cj Suceava

Program: Programul Operaţional Regional 2007­2013, Axa prioritară 5, Domeniul major de intervenţie 5.3

Costuri totale: 966.542,80 lei, din care: TVA 187.072,80 lei

finanţare nerambursabilă UE: 763.880,60 lei

Contribuţia Consiliului judeţean Suceava: 15.589,40 lei

Tradiţii

agenda evenimentelor, 5.000 de albume, realizarea şi difuzarea a 10 spoturi de promovare pe tele­viziunile naţionale, publicarea a 14 comunicate de presă la nivel local şi naţional şi orga nizarea evenimentului Crăciun în Bucovina, care a reunit cele mai importante formaţii artistice din judeţul Suceava, sub egida festivalului Datinilor de Iarnă din Bucovina, organizarea Târgului de Crăciun, o expoziţie culinară de Crăciun, plimbări cu mocăniţa şi cu trăsurile cu cai.

IMPACT PozITIV AL PRoIECTULUI ASUPRA CoMUNITĂȚILoR LoCALEPeste o sută de comunităţi locale şi­au promovat tradiţiile, obiceiurile şi portul în cadrul spectacolelor organizate, 32 de formaţii artistice din judeţ au fost invitate să susţină spectacole, peste 170 de unităţi turistice s­au deschis în luna decem­brie 2010, la nivelul întregului judeţ. Numărul turiştilor a crescut cu peste 5% în judeţ şi cu 23% în municipiul Suceava.

Page 12: Revista Regio nr. 17

www.inforegio.ro12

Regio în RomâniaDezvoltarea turismului

într-un cadru de Vis, străjuită în zări, oriunde ţi-ai arunca

priVirea, de semeţia munţilor bucegi, piatra craiului şi postăVarul, pensiunea pănicel a deVenit punct de referinţă în agro-turismul judeţului braşoV. pentru a Oferi celOr care îi trec pragul toate condiţiile de cazare, relaxare şi distracţie, complexul pănicel a obţinut o finanţare de aprOape 4 miliOane de lei prin programul regio. de la călărie şi pescuit, până la mâncăruri şi băuturi româneşti autentice şi naturale, pensiunea pănicel îşi răsfaţă acum oaspeţii cu tot ceea ce le pofteşte inima.

dE LA o SIMPLĂ PENSIUNE LA UN CoMPLEX TURISTIC

Până în urmă cu câţiva ani, când spuneai Pănicel, spuneai o simplă

pensiune, aşa cum sunt sute în preajma Cetăţii Râşnovului. O casă ceva mai mare, câteva camere modeste, sala de mese şi... cam atât. Să nu uităm şi să fim corecţi până la capăt: plus aer curat din belşug şi privelişti care îţi taie răsuflarea. Proprietarii, oameni gospodari, au simţit, însă, că trebuia ceva mai mult. Ceva­ul acela care să îi diferenţieze de vecini, care să îi atragă ca un magnet pe turişti, să le ofere un plus de relaxare prin mişcare, prin activităţi pe care nu le găsesc acasă. De aici a pornit şi ideea extinderii. Se spune că omul sfinţeşte locul. Cu siguranţă aşa a fost şi la Pănicel. Numai că era nevoie şi de bani, iar proprietarii au stat şi au gândit drept: o investiţie majoră cu ajutorul fondurilor europene, prin programul regio, le putea îndeplini visul. Au descoperit

Axa 5 a Programului Operaţional Regional, care le­a şoptit, negru pe alb, încă din titlu, exact ceea ce doreau şi aveau nevoie să audă: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. Cu un proiect bine structurat, cu zile lungi de muncă, cu convingerea că vor reuşi, au ajuns la capăt. Aproape 4 milioane de lei au atras pentru dezvoltarea infrastructurii de agrement. Prin eforturi proprii, pe de o parte, cu ajutorul fondurilor europene, pe de altă parte, a fost construită o nouă clădire ce oferă încă 130 de locuri de cazare moderne, pescarii au la dispoziţie trei lacuri artificiale unde îşi pot arunca momeala, ferma proprie a complexului aduce pe mesele turiştilor numai produse eco, au apărut o saună, un loc de joacă pentru copii, o sală de conferinţe şi internet wireless în orice colţişor.

Vlad IONESCU

dEzVoLTARE ŞI RELAXARE LA PENSIUNEAPĂNICEL dE LâNgĂ CETATEA RâŞNoVULUI

Page 13: Revista Regio nr. 17

DECEmbriE 2012 13

Regio în RomâniaDezvoltarea turismului

Şi peste toate, ca o coroană a imperiului, manejul acoperit, unic în zonă, la standarde internaţionale.

PRoMoVARE dE NoTA 10

„Pănicel este un pârâu limpede şi sprinţar care le­a şoptit unor oameni destoinici că se plictiseşte singur pe dealurile din preajma Cetăţii Râşnov şi că ar vrea şi el să susure poveşti spumoase celor care iubesc viaţa. Că a văzut multe şi poate spune şi mai multe despre eroismul cavalerilor şi frumuseţea domniţelor, despre măreţia cailor, despre prospeţimea ierbii şi a florilor, despre dansul norilor şi al fulgilor de nea. Şi despre două gâşte certăreţe care, mai nou, şi­au găsit culcuş pe malurile lui. Iar pentru că veselia, istoria, tradiţia, omenia, bucatele alese s-au adunat toate sub acelaşi acoperiş, vă

invităm şi pe dumneavoastră să le descoperiţi. Indiferent că doriţi doar clipe de linişte sau relaxare, o partidă de pescuit, o plimbare cu trăsura sau chiar cursuri de echitaţie cu un instructor autorizat, toate le puteţi găsi la Pănicel. Vă puteţi bucura de toate acestea în timp ce admiraţi panorama munţilor care înconjoară acest domeniu. Iar câteva bucătărese pricepute trebăluiesc deja în jurul blidelor aburinde.” – aşa scrie pe site­ul www.panicel.ro. Nu întâmplător am ales cuvintele de mai sus, între ghilimele. Expri mă mai bine decât o poate face orice reporter, starea de spirit extra-ordinară ce te cuprinde când intri pe poarta complexului. Vorbele nu îmi apaţin, sunt luate, mot­à­mot, de pe site­ul complexului. Un site de promovare extrem de profesionist,

parte a contractului cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin care au fost alocate fondurile Regio. Un site care ne face să înţelegem că orice afacere, mai ales în turism, nu poate funcţiona fără o strategie de comunicare bine pusă la punct, fără un plan de marketing impecabil.

foNdURILE REgIo – CHEIA dEzVoLTĂRII TURISMULUI

Dezvoltarea complexului turistic Pănicel ne arată, încă o dată, fără putinţă de tăgadă, importanţa pro­gramelor europene, a fondurilor Regio, în pasul uriaş ce trebuie făcut în turismul românesc. Cele aproape 4 milioane de lei investite la Pănicel trebuie, ca şi în alte cazuri, să se transforme în exemplu. Vrem turism de calitate? Trebuie să investim. N­avem bani? Trebuie să accesăm fondurile europene. aici este cheia ce poate duce românia la un alt nivel turistic, egal cu cel al statelor vestice.

fIŞA TEHNICĂ A PRoIECTULUI

Proiect: Investiţii în infrastructura de agrement a Complexului Turistic ferma Pănicel

Beneficiar: SC Iman Consult SRL, judeţul Braşov

Sursa finanţării: Programul Operaţional Regional, AXA 5 ­ Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice

Valoare totală: 7.031.286,86 lei

Valoare nerambursabilă UE: 3.764.814,34 lei

Page 14: Revista Regio nr. 17

www.inforegio.ro14

Regio în RomâniaCarmen IVANOV

Social

REgIo AjUTĂ CoPIII CU SINdRoM dowN dIN oRAdEA

pentru orice părinte, Vestea aducerii pe lume a unui cOpil cu

sindrom down este deVastatoare. sunt, însă, persoane care află prea târziu sau care pur și simplu își asumă creșterea unui copil cu o astfel de afecțiune. sindromul dOwn este una dintre cele mai des întâlnite prObleme genetice în zilele noastre. este cauzat de prezența unui cromozom în plus în fiecare celulă a organismului. aceasta boală se mai numește și trisomia 21. pentru a crește un copil cu sindrom down este neVoie, pe lângă îngrijirea medicală permanentă, și de un program special. îngrijirea copiilor cu dizabilități este diferită de modul în care creștem un copil obișnuit. de aceea, este recomandat ca persoanele care au în îngrijire un astfel de copil să opteze pentru serviciile Oferite de centrele speciale. un astfel de centru de îngrijire a copiilor care suferă de sindrOmul dOwn a fOst reabilitat cu ajutorul fondurilor regio și funcționează azi, la standarde europene, în oradea.

REgIo – ȘANSA LA o VIAȚĂ NoRMALĂ

Modul în care societatea percepe handicapul începe să se modifice în România, iar interacţiunea dintre persoanele care suferă de Down şi diferitele segmente ale sistemului social au de acum două sensuri:

societatea este cea care trebuie să se adapteze la persoanele care o compun, nu numai persoana să se adapteze societăţii. Cei mai mulţi dintre copiii afectaţi de sindromul Down au nevoie de o terapie a tulburărilor de vorbire şi de limbaj şi de psihoterapie individuală şi de grup, pentru sprijinirea integrării pe plan social.De asemenea, copiii au nevoie de ajutor suplimentar din partea profesorilor, fiind necesar să pri­mească, în activitatea şcolară, sarcini simplificate şi să fie ajutaţi şi asistaţi în procesul de pregătire.Centrul de zi Iedera pentru copiii cu sindrom Down situat în Oradea, pe strada Louis Pasteur nr.42, este una dintre instituţiile care ajută persoanele în dificultate, începând cu acceptarea lor în centru şi rezol­varea unor probleme specifice cu care acestea se confruntă, până la organizarea unor ateliere de lucru pentru dezvoltarea deprinderilor

de viaţă independente şi a compe­tenţelor profesionale.Centrul Iedera a fost reabilitat şi extins prin fondurile REgIO de către Municipiul Oradea, în ca­drul Axei prioritare 3 – „Îmbunătă­ţirea infrastructurii sociale”, do­meniul major de intervenţie 3.2 – Reabilitarea, modernizarea, dez­voltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale a Programului Operaţional Regional 2007­2013. Lucrările de reabilitare şi extin­dere au vizat o suprafaţă de 435,45 mp (suprafaţă construită), reprezentând spaţii ale imobilului care a fost recondiţionat şi man­sardat (suprafaţă utilă iniţială de 121,40 mp extinsă la 365 mp de suprafaţă utilă finală, reabilitată şi extinsă/mansardată). Astfel, spaţiul destinat îngrijirii copiilor cu sindrom Down a crescut cu 67%.Valoarea totală a proiectului a fost de 1.936.750,68 de lei. Valoarea cheltuită efectiv, în urma derulării

Page 15: Revista Regio nr. 17

DECEMBRIE 2012 15

Regio în RomâniaSocial

procedurilor de achiziţie publică, este 794.554 lei fără TVA. Această sumă reprezintă cheltuieli de execu­ţie a lucrărilor, dotări cu mobilier şi echipamente specifice persoanelor care suferă de sindromul Down, asistenţă tehnică şi dirigenţie de şantier, audit extern, servicii de publicitate a proiectului.durata de implementare a proiec-tului fost de 15 luni şi s­a derulat în intervalul decembrie 2010 – martie 2012.

REgIo – TEHNoLogIE dE ULTIMĂ gENERAȚIE

Peste 70 de persoane beneficiază, în prezent, de serviciile oferite de către Centrul de zi Iedera pentru copiii cu sindrom down, care a fost dotat cu aparate necesare recuperării, dar şi cu echipamente pentru activităţi sportive şi activităţi informatice. Mobilier, spaliere, saltele sport, masă pentru tenis, bicicletă medi­cală, panou pentru baschet, bară pentru balet, televizoare, DVD Player, CD Player, computere dotate cu softuri speciale terapeutice pentru sindromul down sunt doar câteva dintre echipamentele pe care Centrul de zi Iedera le-a achiziţionat prin programul REgIO.Centrul asigură o gamă variată de servicii. Activităţile sunt desfă­şurate pe grupe, sub formă de ateliere: ergoterapie, informatică, meloterapie, dans, jocuri de societate, kinetoterapie, antrena­mente – Special Olympics, relaxare, activitate de socializare şi integrare socială.Beneficiari indirecţi ai activităţii centrului sunt cele peste 150 de familii care au copii afectaţi de această maladie şi ale căror vieţi vor putea urma un făgaş cât mai apropiat de cel normal.

Page 16: Revista Regio nr. 17

www.inforegio.ro16

Regio în RomâniaInvestiţii în mediul de afaceri

Alexandru COTESCU

PIAŢA CEREALELoR REVITALIzATĂ LA MALUL dUNĂRII

câtă lume îşi mai aminteşte de corabia interbelică? poate

doar bătrânii dunăreni, cu mândrie în glas, ne pot poVesti că ceasul exact al grânelor româneşti se dădea de la ei din oraş. acolo exista, între cele două războaie mondiale, una dintre cele cinci burse ale cerealelor din românia. în acest oraş, mângâiat de bătrânul fluViu, se stabilea preţul grânelor, iar micii producători puteau să-şi Vândă marfa la adeVărata Valoare. între timp, din românia a dispărut orice formă de tranzacţionare a cerealelor. până acum. cu un buget de opt milioane de lei, dintre care peste trei milioane Veniţi prin programul regio, consiliul judeţean olt a ridicat la corabia prima bursă de cereale din românia postbelică.

bURSA dE CEREALE - INVESTIŢIE REgIo PENTRU jUdEŢUL oLT ŞI jUdEŢELE LIMITRofE

În judeţul Olt, precum şi în judeţele vecine, producţia agricolă se bazează, în primul rând, pe cereale. Aşa că înfiinţarea unei Burse a cerealelor era o prioritate pentru autorităţile din zonă. Consiliul judeţean a luat hăţurile în mână şi a pornit – în luna mai a acestui an (2012) ­ la construirea primei astfel de instituţii din România, după cel de­al doilea război mondial. Bursa de cereale din oraşul Corabia este un proiect care se derulează în cadrul Programului Operaţional Regional, domeniul de finanţare

Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de impor­tanţă regională şi locală. Clădirea în care au fost investiţi banii are o suprafaţă de peste 1000 de metri pătraţi şi beneficiază de toate facilităţile necesare funcţionării – de la căi de acces până la spaţii specifice funcţionării tranzacţiilor cu cereale. Bursa este amplasată chiar pe malurile Dunării, în vecină­tatea silozurilor, iar beneficiile nu au întârziat să apară. Mai mulţi întreprinzători privaţi, români şi spanioli, au simţit imediat poten­ţialul extinderii afacerii şi a unui profit sănătos şi au construit în vecinătate încă 20 de silozuri. Iată cum o investiţie serioasă, cu ajutorul fondurilor europene, poate revitaliza mediul de afaceri din zonă, ajutând astfel la crearea unor locuri de muncă, a unei atmosfere propice dezvoltării şi iniţiativei private.„Practic, bursa de cereale de la Corabia va dinamiza infrastructura de afaceri din zona de sud a jude­ţului, va determina dezvoltarea schimburilor comerciale în regiune şi intensificarea cooperării economice în zona transfrontalieră”, a decla-rat Paul Stănescu, preşedintele Consiliului judeţean Olt.

NAŞTEREA bURSEI dE CEREALE – MULTE îNCERCĂRI, o SINgURĂ REUŞITĂ, CEA dE LA CoRAbIA

Revista Capital – sub semnătura lui Alexandru Boariu ­ publica în luna octombrie a acestui an o analiză extrem de interesantă despre chinurile naşterii unei burse de

cereale în România. Aproape toate guvernele din anul 2000 şi până acum au avut în plan crearea unei astfel de instituţii care să regleze piaţa cerealelor. Iniţiativele neconcreti­zate ale mai multor guvernări care s-au succedat au fost urmate de iniţiativa mai multor antreprenori în agricultură care au încercat să pună bazele unei burse la Brăila, dar şi acest proiect s­a împotmolit. A existat şi ideea de a reînfiinţa bursa la galaţi. Şi acest proiect a rămas în aer, de data aceasta din lipsa finanţării. Punctul pe „i” a fost pus de Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură, care spunea, în 2011, că România va putea deveni un adevărat jucător pe piaţa europeană a cerealelor doar atunci când va avea o adevărată bursă a grânelor.

„Dacă ne uităm pe harta agroeconomică a Europei şi a Uniunii Europene, în această zonă nu există astfel de instrumente. Toate sunt concentrate spre zona de frontieră a Uniunii Europene cu Oceanul, respectiv către ceea ce vine şi pleacă din SUA. Se vorbeşte despre preţul cerealelor la Marea Neagră doar din perspectiva a doi mari jucători: Rusia şi Ucraina. În schimb, partea centrală, de est şi de sud­est nu este suficient de bine organizată ca să concureze pe aceste pieţe unde se stabilesc preţurile cerealelor”,

afirma Dacian Cioloş, comisarul european pentru

agricultură, pentru revista Capital.

Page 17: Revista Regio nr. 17

DECEmbriE 2012 17

Regio în RomâniaInvestiţii în mediul de afaceri

fINANŢAREA REgIo – SoLUŢIA PERfECTĂ PENTRU bURSA dE CEREALE

Aceste încercări ne arată cât se poate de clar câtă nevoie are România de o astfel de bursă. Producătorii întâmpină mari dificultăţi în valori­ficarea cerealelor, preţul este de foarte multe ori subevaluat, iar obiectivul principal al investiţiei este studierea pieţelor de cereale şi fixarea preţurilor corecte. Din fericire, hopul finanţării a fost, în sfârşit, trecut. Peste 3 milioane de lei veniţi prin Regio ­ Programul Operaţional Regional au făcut ca prima bursă de cereale din România postbelică să ia naştere la Corabia. Clădirea este prevăzută cu căi de acces pentru camioane şi tractoare

şi spaţii de depozitare specifice activităţilor de depozitare şi comer­cializare a cerealelor. Din primăvara anului vitor (n.r. 2013), fermierii vor ocupa clădirea nou­nouţă şi vor face afaceri sănătoase, la un raport

cerere­oferă corect şi transparent. Nu mai vorbim de cele minimum 15 locuri de muncă create numai în instituţie. Acestea se adaugă celor câteva zeci din afacerile şi investiţiile învecinate bursei.

fIŞA TEHNICĂ A PRoIECTULUI

Programul operațional RegionalAXA 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi localDMI 4.1: Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală

Beneficiar: Consiliul judeţean Olt ­ Autoritate publică

Partener: Consiliul Local Corabia

Valoare totală: 8.048.031,46 lei

Valoare nerambursabilă UE: 3.158.656,49 lei

Page 18: Revista Regio nr. 17

www.inforegio.ro18

Regio în RomâniaIncluziune socială

Mihai CRĂCIUN

CENTRUL dE TERAPIE oCUPAȚIoNALĂ dE LA TâNTAVA ESTE APRoAPE gATA

centrul de terapie Ocupa­țională de la tântaVa, județul

giurgiu, Va aVea în scurt timp un nou sediu, după ce lucrările priVind reabilitarea, începute acum doi ani (n.r.2010), se apropie de sfârșit. printre obiectiVele majore ale acestui proiect se numără: creșterea gradului de incluZiune a persOanelOr adulte cu neVoi speciale, prin dezVoltarea abilității de Viață independentă, dar și crearea unui mediu de Viață cât mai normal, care să contribuie la o stare de spirit pozitiVă a persOanelOr asistate care iau parte la acest program. astfel, 93 de persOane asistate din cadrul centrului de la tântava Vor beneficia de noile dotări ale

clădirii, împreună cu cei 52 de angajați ai centrului, care Vor aVea condiții de muncă mai bune și implicit, își Vor face meseria cu mai multă eficiență și profesionalism.

CENTRUL dE TERAPIE oCUPAȚIoNALĂ dE LA TâNTAVA – CoNdIȚII dE VIAȚĂ MAI bUNE

Centrul de integrare prin Terapie Ocupaţională Tântava deţine trei clădiri, dintre care două pavilioane de 70, respectiv 40 de locuri şi o clădire care include şapte anexe, trei dintre acestea fiind ateliere. Acum, lucrările se apropie de final. Acestea au vizat consolidarea şi reabilitarea termică a celor două pavilioane, dar şi demolarea a trei anexe, care au fost înlocuite cu spaţii

de recreere pentru beneficiari. În plus, pe lângă reabilitarea propriu­zisă, s­au făcut reparaţii şi lucrări de modernizare la toate imobilele amintite mai sus. Totodată, au fost achiziţionate dotări pentru sălile de mese, bucătărie, spălătorie, cabinetul medical şi psihologic, pentru birouri şi săli, dar şi pentru atelierele de tâmplărie, croitorie şi patiserie.

„Pot spune că, în principiu, sunt mulțumit de modul cum s­au desfăşurat lucrările, deşi am înregistrat aproape trei luni de întârzieri din cauza vremii nefavorabile, în anumite momente, pentru unele lucrări”, a declarat managerul de proiect din partea Consiliului Judeţean Giurgiu, Cristian Ţone.

Page 19: Revista Regio nr. 17

DECEmbriE 2012 19

Conform declaraţiilor managerului de proiect, până în momentul de faţă au fost renovate şi efectuate lucrări de reabilitare la cele trei clădiri care aparţin centrului de la Tântava, fiind renovate şi amenajate nu mai puţin de 24 de dormitoare.

obIECTIVELE PRoIECTULUI

„Obiectivul principal al proiectului îl constituie îmbunătăţirea calităţii infrastructurii serviciilor sociale şi ridicarea acestora la standarde europene în cadrul Centrului, cu impact direct asupra creşterii cali­

tăţii serviciilor de îngrijire acordate persoanelor cu handicap din judeţul Giurgiu şi Regiunea Sud­Muntenia, şi asigurarea participării acestora la viaţa socială”, a declarat Cristina Ingeaua, manager public în cadrul Consiliului judeţean giurgiu.Printre altele, finalizarea Centrului de Terapie Ocupaţională de la Tântava are ca scop creşterea gra­dului de incluziune a persoanelor adulte cu handicap, prin dezvoltarea abilităţii de viaţă independentă, încurajarea şi facilitarea legăturilor interumane, apropierea de familie, conştientizarea opiniei publice pri­vind persoanele cu dizabilităţi, aspect extrem de vulnerabil, care necesită sprijinul comunităţii şi, nu în ultimul rând, întărirea capacităţii administraţiei publice locale în încercarea de a implementa iniţia­tive în domeniul infrastructurii serviciilor locale.„Preocuparea noastră a fost întot­deauna pentru domeniul social şi pot spune că în acest moment avem în lucru şase proiecte în acest domeniu, fiecare în valoare totală de aproximativ 800.000 de euro”, a

declarat şi preşedintele Consiliului judeţean giurgiu, Vasile Mustăţea.

CâT CoSTĂ PRoIECTUL?

Valoarea totală a proiectului este de 3,6 milioane de lei, din care 2,2 milioane de lei sunt fonduri nerambursabile, în timp ce restul banilor sunt asiguraţi de la bugetul de stat şi bugetul Consiliului judeţean giurgiu. Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Centrului de integrare prin Terapie Ocupaţională Tântava este finanţată prin Programul Operaţional Regional 2007­2013, Axa Prioritară 3 – „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, domeniul major de inter­venţie 3.2 – „Reabilitarea, moder­nizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale”.„Lucrările sunt finalizate, mai tre­buie efectuate anumite montaje,

lucrări adiacente: centrala termică va fi susținută din fondurile Con­siliului Județean Giurgiu, pen­tru că repararea acesteia nu era prevăzută la începerea proiectului de reabilitare. Prin reabilitarea şi extinderea Centrului de Terapie ocupațională de la Tântava cresc condiţiile de trai ale oamenilor implicați în proiect, se dezvoltă aptitudinile de iniţiativă, proiectul fiind benefic pentru sensibilizarea locuitorilor”, a spus managerul de proiect din partea Consiliului judeţean giurgiu, Cristian țone.

Regio în România

Valoarea totală a proiectului

3,6milioane lei

Incluziune socială

fIŞA TEHNICĂ A PRoIECTULUI

Proiect: reabilitarea, modernizarea şi dotarea Centrului de integrare prin terapie ocupaţională Tântava, grădinari

Beneficiar: Direcţia generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DgASPC) giurgiu

finanţat prin: Programul Operaţional Regional 2007­2013, Axa 3 Domeniu major de intervenţie 3.2

Valoare totală: 3.636.281,84 lei

Valoare nerambursabilă UE: 2.245.411,85 lei

Page 20: Revista Regio nr. 17

www.inforegio.ro20

Regio în RomâniaReportaj

Bogdan IONESCU

EgALITATEA dE ȘANSE ȘI NEdISCRIMINAREA – UN PACT PENTRU o SoCIETATE ModERNĂ

istoria discriminării este pe atât de lungă, pe cât este istoria

omenirii. de-a lungul timpului, discriminarea a fost prezentă în majoritatea societăților, indife-rent de forma de organizare. sociologii și istoricii au pus, în parte, existența discriminării pe seama lipsei de cOntact între diferitele culturi și ciVilizații, care a dus la percepții negatiVe asupra celor care nu făceau parte din grupul principal.discriminarea a căpătat cele mai Variate forme și s-a manifestat pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, conVingeri, orientare sexuală, categorie so-cială, sex, Vârstă, handicapuri fizice sau psihice. atitudinea asupra grupurilOr discriminate a Variat, de la blocarea accesului la oportunitățile oferite de societate, până la Violențe extreme, soldate cu eliminarea fizică a Victimelor.

Din fericire, odată cu evoluţia so­cietăţilor, a culturii şi a economiei, discriminarea a fost identificată ca o tară socială. În zilele noastre, puţine mai sunt ţările din lume care să nu aibă în legislaţie interzicerea discriminării, sub toate formele sale. Acestea sunt, însă, evoluţii re­cente, care au de luptat, de multe ori, cu preconcepţii adânc înră­dăcinate în societate. De aceea, discriminarea, sub orice formă, necesită o monitorizare atentă şi măsuri proactive de eradicare.România nu face excepţie de la

evoluţia mondială. În sincron cu legislaţia europeană în domeniu, legislaţia noastră garantează ce­tăţenilor drepturi egale de a parti­cipa, fără discriminare, la viaţa eco­nomică şi socială.

PRogRAMUL oPERAȚIoNAL REgIoNAL – ASIgURAREA EgALITĂȚII dE ȘANSE ȘI CoMbATEREA dISCRIMINĂRII

În conformitate cu art. 16 din Re­gulamentul Consiliului nr. 1083/2006 privind prevederile generale pentru Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune, principiul egalităţii de şanse trebuie respectat pe tot parcursul implementării pro­iectelor finanţate din fondurile structurale şi de coeziune, atât în faza de programare, cât şi în faza de implementare. Autoritatea de Management a Pro­gramului Operaţional Regional, prin documentele de programare, pre-vede măsurile necesare pentru a asi­gura accesibilitatea beneficiarilor la finanţare, fără discriminare pe criteriu de sex, rasă, origine etnică, religie, vârstă, dizabilităţi sau orien­tare sexuală.Regio acordă o atenţie specială grupurilor sociale defavorizate (de ex. populaţia de etnie romă) prin includerea, în cadrul axei prioritare „Îmbunătăţirea infrastructurii so­ciale”, a unor măsuri de reabilitare şi modernizare a centrelor sociale şi a celor rezidenţiale; se creează facilităţi de acces la infrastructura destinată persoanelor cu dizabilităţi, precum şi dotări cu echipamente specifice. de asemenea, programul

acordă atenţie problemelor de şomaj din rândul tinerilor şi se adresează nevoilor specifice ale acestui grup, prin îmbunătăţirea infrastructurii preuniversitare şi pentru educaţie continuă, pentru a favoriza obţinerea unor rezultate educaţionale mai bune. Principiul egalităţii de şanse este un criteriu de selecţie a proiectelor, iar potenţialii beneficiari de asistenţă financiară prin Programul Operaţional Regional au obligaţia să demonstreze că proiectele propuse nu contravin acestui principiu1.

STRATEgIA INTEgRATĂ – SoLUȚIE EfICIENTĂfenomenul discriminării este unul complex, iar măsurile necesare pentru prevenirea sau combaterea acestuia sunt eficiente doar dacă sunt parte dintr­o strategie globală, implementată de mai mulţi actori,

1 Programul Operaţional Regional 2007­2013.

Page 21: Revista Regio nr. 17

DECEmbriE 2012 21

Regio în RomâniaReportaj

de la organizaţii guvernamentale, până la ONg­uri.Unul dintre aceşti actori este Con­siliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), autoritate de stat, sub control parlamentar, garant al aplicării şi respectării principiului nediscriminării, aşa cum este el definit în legislaţia în vigoare. Responsabilităţile şi atri­buţiile consiliului cuprind preveni­rea şi medierea faptelor de dis cri­minare, investigarea, constatarea şi sancţionarea faptelor de discri­minare şi acordarea de asistenţă juridică victimelor discriminării. O misiune importantă a CNCD vi­zează reducerea şi eliminarea discriminării. În perioada 2008­2010, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a primit un total de 1946 de petiţii, reclamând diferite tipuri de discriminare. dintre acestea, 1199 au fost respinse ca neîntemeiate, 188 au fost admise, aplicându­se sancţiuni variind de la avertismente până la amenzi, iar în cazul a 559 de petiţii, Consiliul şi­a declinat competenţa. Ca tendinţă, se constată un vârf al numărului de petenţi în anii 2007 şi 2008, urmat de o scădere semnificativă în anii următori. (Vezi tabelul alăturat).

EgALITATEA dE ȘANSE, o PRIoRITATE PENTRU MINISTERUL MUNCIIMinisterul Muncii, familiei şi Pro­tecţiei Sociale a elaborat şi imple­mentat o Strategie Naţională pen­tru egalitatea de şanse între fe­mei şi bărbaţi, propunându­şi să stabilească o serie de măsuri spe­cifice destinate eliminării oricărei forme de discriminare directă sau indirectă şi exercitării libertăţii cetăţeanului şi a drepturilor sale fundamentale, indiferent că este bărbat sau femeie. Pentru im ple­mentarea strategiei, a fost în­

fiinţată Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse între femei şi Bărbaţi (ANES). Agenţia a derulat două analize, la nivel rural şi urban, privind implicarea femeilor în lua­rea deciziilor la nivel familial şi comunitar. Concluziile celor două analize au fost, în linii mari, similare: femeile îşi asumă în proporţie de peste 90% responsabilităţile do­mestice, dar, în ciuda faptului că votează în proporţie de peste 90%, nu se implică în deciziile privind comunitatea din care fac parte2. În urma acestor analize, Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse între femei şi Bărbaţi a iniţiat campania „Participă la decizie!”, care a avut ca scop informarea şi educarea femeilor, în vederea unei implicări mai accen tuate în luarea deciziilor în ceea ce priveşte viaţa comunităţii.

CoLAboRAREA CU ALTE INSTITUȚII ȘI oRgANIzAȚII

Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse între femei şi Bărbaţi (ANES) a încheiat un protocol de colaborare cu Agenţia Naţio­nală pentru Ocuparea forţei de Muncă (ANOfM) şi a organizat burse ale locurilor de muncă la nivel naţional, având ca obiectiv

facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a femeilor în situaţie sau cu risc de marginalizare, în localităţile cu un număr ridicat de femei aflate în şomaj şi sărăcie. ANES a semnat, de asemenea, un protocol de cola-borare cu Agenţia Naţională pentru Romi (ANR), în vederea analizării problemelor specifice ale femeilor de etnie romă, pentru dezvoltarea de proiecte şi programe de inserţie a acestora pe piaţa muncii.O altă iniţiativă interesantă a ANES a fost campania „Angajează-mă, pot ce poţi şi tu”, o campanie de informare a opiniei publice cu privire la serviciile de consiliere şi mediere pentru persoanele cu dizabilităţi, care s­a desfăşurat sub egida Anului European al Egalităţii de Şanse pentru Toţi. Scopul campaniei: sen­sibilizarea cetăţenilor cu privire la un tratament egal şi la o viaţă fără discriminări, facilitarea accesului şi participării la viaţa socială a persoanelor cu dizabilităţi.

Eliminarea discriminării nece­sită un efort conjugat, de la condiționarea finanțării proiec­telor de dezvoltare, până la edu­carea populației, de la iden­tificarea și monitorizarea acțiu­nilor de discriminare, până la sancționarea acestora.

2 Ministerul Muncii, familiei şi Protecţiei Sociale, Strategie Naţională pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, 2006­2009.

Page 22: Revista Regio nr. 17

www.inforegio.ro22

Ştiri regionale

Regio în România

NORD-VEST NORD-EST

VESTCENTRU

PARTENERIAT PENTRU dEzVoLTAREADR Nord­Vest a organizat, în luna noiembrie, seria de reuniuni ale grupurilor de lucru judeţene pentru planificarea dezvoltării Transilvaniei de Nord 2014­2020, „Parteneriat pentru dezvoltare 2020”. Subiec­tele discutate au vizat priorităţile de dezvoltare ale regiunii, realizarea consensului în ceea ce priveşte viziunea comună de dezvoltare şi priorităţile identi­ficate, dar şi reprezentarea intereselor regionale în consultările de la nivel naţional. Printre invitaţii la eveniment s­au numărat şi: membrii Consiliului de Dezvoltare Regională Nord­Vest, membrii Comitetului Executiv pentru elaborarea PDR 2014­2020, Agenţia judeţeană pentru Ocuparea forţei de Muncă şi Inspec­toratul judeţean de Protecţia Mediului.

PRoCES dE PLANIfICARE

adr nord–est a demarat procesul de consultare regională cu reprezentanţii mediului de afaceri din regiune. Cele şase întâlniri bilaterale au punctat nevoile şi oportunităţile de dezvoltare la nivel local şi regional. S.C. Arcelor Mittal Tubular Products S.A. Roman, S.C. Aerostar S.A. Bacău, S.C. Agricola Internaţional S.A. Bacău, S.C. Antibiotice S.A. Iaşi, S.C. Apavital S.A. Iaşi, S.C. E.ON Moldova Distribuţie S.A. Iaşi au fost partenerii de discuţie ai ADR Nord–Est. Iniţiativa ADR Nord–Est va continua şi în 2013, în vederea stabilirii direcţiilor strategice din 2014­2020, pentru mediul de afaceri.

REzULTATE ADR Vest a organizat, în luna noiembrie, pentru jurnalişti, un tur al proiectelor de succes din regiune, finanţate prin Regio – Programul Operaţional Regional. judeţele vizitate au fost Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş­Severin, iar scopul vizitelor a fost de a asigura transparenţa necesară pentru justificarea accesării fondurilor europene, dar şi de a prezenta rezultatele obţinute în regiune prin implementarea acestor proiecte. În cadrul turului la proiectele regio - Programul Operaţional Regional, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale s­au alăturat reprezen­tanţilor ADR Vest, beneficiarilor Regio şi jurnaliştilor din regiunea Vest.

PARTENERIATADR Centru din România şi ADR Centru din Republica Moldova au semnat, în luna decembrie, Acordul de Parteneriat. Scopul parteneriatului este de a stabili cadrul comun de cooperare continuă şi echilibrată între cele două regiuni, pentru a putea extinde scopurile şi obiectivele Uniunii Europene în Europa Centrală şi de Est, atât în ceea ce priveşte planificarea dezvoltării, cât şi în ceea ce priveşte punerea lor în practică. Acordul de Parteneriat mai prevede şi schimburi de experienţă între cele două regiuni, în scopul dezvoltării capacităţilor tehnice ale angajaţilor ADR Centru Republica Moldova şi ADR Centru România.

Page 23: Revista Regio nr. 17

DECEMBRIE 2012 23

Ştiri regionale

Regio în România

SUD-VEST

OLTENIASUD-EST

SUDMUNTENIA BUCUREŞTI

- ILFOV

PLANIfICARE ŞI PRogRAMARE 2014-2020ADR Sud–Vest Oltenia a organizat, în perioada octombrie­noiembrie, nouă întâlniri ale grupurilor de lucru. Prioritizarea portofoliului de proiecte, elaborarea analizei socio­economice şi a analizei SwOT pentru principalele domenii din Planul Regional de Dezvoltare 2014­2020 (infrastructură regională, competitivitate economică, resurse umane, agricultură şi dezvoltare rurală, turism şi dezvoltare durabilă), au fost elementele discutate în aceste întâlniri de lucru. Planul de dezvoltare regională 2014­2020 este un instrument care susţine includerea în strategiile naţionale a obiectivelor de investiţii şi fundamentează domeniile de intervenţie şi necesarul de finanţare din fonduri europene.

îNTâLNIRI CU jURNALIȘTII îN REgIUNEA SUd-EST

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud­Est, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional 2007­2013 în Regiunea de Dezvol­tare Sud­Est, organizează pe parcursul lunii decembrie şase conferinţe de presă, care vor fi urmate de vizite la proiecte finanţate din fonduri europene. Evenimen­tele se desfăşoară la focşani, Buzău, Brăila, galaţi, Constanţa şi Tulcea. La întâlnirile cu reprezentanţii mass­media sunt prezentate stadiul implementării Programului Operaţional Regional în Regiunea de Dezvoltare Sud­Est, precum şi rezultatele obţinute prin implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene la nivelul judeţelor componente ale regiunii.

CoNfERINȚĂADR Sud­Muntenia a organizat, în luna decembrie, la Sinaia, cea de­a III­a Conferinţă Regională a Parteneriatelor. Subiectul principal al întâlnirii a fost revizuirea analizei socio­economice din cadrul Planului de Dezvoltare Regională 2014–2020, urmat de tratarea temelor despre noul context al programării strategice pentru regiune şi noile orientări la nivel european şi naţional, ce vor ghida programarea instrumentelor structurale pentru perioada 2014–2020. de asemenea, s­au prezentat stadiul de implementare a Programului Operaţional Regional la nivelul regiunii Sud­Muntenia şi rezultatele obţinute cu ajutorul fondurilor nerambur­sabile alocate prin regio.

bILANŢADR BI a organizat, în luna decembrie, Conferinţa „Regio – realizări şi perspective în regiunea Bucureşti Ilfov”, la Hotel Radisson Blu, Bucureşti. Scopul eveni­mentului a fost de a prezenta şi dezbate experienţele şi rezultatele implementării Regio ­ Programul Opera­ţional Regional în Bucureşti şi în Ilfov, în cei şase ani parcurşi de la începerea acestui program, dar şi abordarea perspectivelor dezvoltării regionale în perioada 2014-2020.Detalii despre eveniment pot fi găsite la adresa de internet: http://www.regioadrbi.ro/.

Page 24: Revista Regio nr. 17

www.inforegio.ro24

Studiu de caz

Regio în RomâniaBogdan IONESCU

s-a născut la damasc, în siria, dar a copilărit în nablus,

cisiordania, într-o familie obiș-nuită, cu tatăl inginer și mama casnică. a Venit în românia, la studii, pe când aVea numai 16 ani. în ciuda opoziției familiei, a abandOnat studiul ingineriei în faVoarea medicinei. în 1990 a pornit singur într-o bătălie ce părea sortită eşecului: înființarea, în românia, a unui sistem de urgență și reanimare. era, pe atunci, un tânăr medic în Vârstă de doar 26 de ani. a ajuns să ocupe funcţia cea mai înaltă în stat în domeniul sănătăţii, a fost decorat de două ori cu ordinul național „pentru merit”, iar de numele său este legată existența unuia dintre cele mai eficiente sisteme medicale

de urgență din europa, serViciul mobil de urgență, reanimare și descarcerare, pe scurt smurd.

1990 - ACRoNIMUL fĂRĂ d

Specializat în Anestezie­Terapie intensivă, tânărul absolvent Raed Arafat s­a lovit de ineficienţa ser­viciului de Salvare, cum era numit pe atunci. Practic, serviciul de urgenţă era inexistent. Potrivit conceptului vremii, de inspiraţie sovietică, Salvarea era un soi de micro­clinică ambulantă, cu ajutorul căreia medicul făcea consultaţii la domiciliul pacientului, iar, dacă situaţia se dovedea a fi gravă, bolnavul era pus pe targă şi transportat la spital. Revoluţia lui raed arafat a pornit de la înţelegerea faptului că, într­o organizare modernă şi eficientă,

serviciul de urgenţă se bazează, în primul rând, pe intervenţia rapidă la faţa locului, pe rezolvarea cazurilor grave: accidente, stopuri cardiace şi respiratorii. Pe scurt, misiunea unui astfel de serviciu: salvarea vieţilor omeneşti. Prima punere în practică a acestui model a fost la Târgu Mureş unde, în ciuda opoziţiei birocratice specifice acelor ani, Raed Arafat a reuşit să înfiinţeze un echipaj de urgenţă şi reanimare, SMUR. Iniţiala finală „D” lipsea din acronim pentru că în România acelor ani nu exista niciun echipament de descarcerare. Abia în 1993 au apărut primele echipamente de acest tip, donate de pompierii germani şi scoţieni.

dE LA MAȘINA PERSoNALĂ, LA ACoPERIRE NAȚIoNALĂ

Prima ambulanţă a SMURD a fost maşina personală a doctorului Arafat, urmată de o alta, la mâna a doua, donată prin efortul personal al unei foste colege de facultate stabilite în germania. Rezultatele nu s­au lăsat aşteptate şi, foarte curând, sub egida unităţilor de pompieri care posedau experienţa

UN dRUM LUNg dE 22 dE ANI

RAEd ARAfAT, oMUL CARE A REVoLUȚIoNAT SERVICIILE dE URgENȚĂ

Page 25: Revista Regio nr. 17

DECEmbriE 2012 25

Studiu de caz

Regio în România

necesară pe partea de intervenţie rapidă, entităţile SMURD au început să se extindă şi în alte judeţe: Bihor, Cluj, Timiş, Sibiu, Dolj. Aceştia au fost pionierii, iar modelul a fost adoptat de tot mai multe judeţe, ajungând, astăzi, să acopere întrea­ga ţară. Un pas hotărâtor a fost făcut în anul 2006, când în Legea Sănătăţii a fost inclus un capitol care reglementa, în detaliu, funcţionarea SMURD şi a serviciilor de urgenţă. „A fost dovada succesului pentru tot ce s­a întâmplat până atunci. Legea s­a scris pe baza experienței care s­a cumulat timp de 16 ani”, declara Raed Arafat într­un interviu. Partea despre urgenţă a acestei legi a fost preluată integral de Banca Modială şi oferită drept model altor ţări, pentru dezvoltarea unor sisteme similare.

„ARAbUL ĂSTA A îNVĂȚAT MEdICINA ToT îN RoMâNIA, AȘA CĂ ESTE ToT UN PRodUS AL RoMâNIEI”

Pornind de la un vis şi de la o ambiţie, Raed Arafat a reuşit să provoace una dintre cele mai mari schimbări în societatea româ­nească. I­a fost greu, a fost nevoit să se lupte cu inerţiile unui sistem învechit şi cu oamenii lui. A fost nevoit să convingă şi din poziţia străinului naturalizat în România. Cum a făcut faţă acestei provocări?

„Le­am răspuns de fiecare dată că arabul ăsta a învățat medicina tot în România, aşa că este tot un produs al României”.

bANI EURoPENI PENTRU SMURd

Un rol important pentru dezvolta­rea SMURD l­au avut şi finanţările europene. astfel, 64 de autospecia-le de intervenţie au fost achiziţio­nate numai de inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă din Regiunea de Dezvoltare Nord­Vest, prin proiectul „Îmbunătăţirea dotării cu echipa­mente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă din Transilvania de Nord”, în valoare de aproape 50 de milioane de lei, prin Programul Operaţional Regional. Rezultatul implementării acestui proiect a fost reducerea timpilor de intervenţie de la 18 la 9 minute, în mediul urban, şi de la 34 la 17 minute, în mediul rural.Până în prezent, Autoritatea de Management pentru Programul Ope­raţional Regional a semnat contracte de finanţare în valoare de peste 100 de milioane de euro pentru dotarea cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă din întreaga ţară, iar această sumă va creşte până la finalul anului 2013.

Page 26: Revista Regio nr. 17

Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu european

Bogdan IONESCU

www.inforegio.ro26

MALTA – CENTRUL PENTRU ȘTIINȚELE VIEȚII

UN PAS îNAINTE CĂTRE o ECoNoMIE bAzATĂ PE CUNoAȘTERE ȘI INoVAȚIE

preOcuparea uniunii eurOpene pentru deZvOltarea unei ecO­

nomii sustenabile, bazate pe inteli-gență și inoVație, se regăsește în majoritatea proiectelor finanțate prin programele operaționale. un exemplu spectaculos este și înființarea centrului pentru științele Vieții în parcul industrial din san gwann, malta.

Iniţiativa înfiinţării Centrului pentru Ştiinţele Vieţii i­a aparţinut lui joseph Sammut, membru al Consiliului Maltez pentru Ştiinţă şi Tehnologie. Construit pe un teren ocupat anterior de o fabrică de confecţii, plasat strategic la mică distanţă de Universitatea Malteză şi Spitalul Mater Dei, centrul ocupă o suprafaţă de 13.500 de metri pătraţi şi va găzdui laboratoare, facilităţi pentru cercetare, săli de conferinţe şi va fi dedicat cercetărilor în far­maceutică, imagistică medicală şi biotehnologie. Trei mii de metri pătraţi vor fi dedicaţi unui „incubator de afaceri” pentru întreprinderile aflate la început de drum.

„Centrul va deveni un punct focal pentru cercetare în do­meniul ştiințelor vieții şi al biotehnologiei şi va sprijini colaborarea ştiințifică în­tre studenți, cercetători, medici, pentru fondarea şi dezvoltarea unor companii şi instituții cu activități în domeniul cercetării şi noilor tehnologii”,

a declarat Joseph Sammut pentru ziarul „Times of Malta”.

Potrivit estimărilor iniţiale, pro­iectul va genera, în mod direct, peste 200 de locuri de muncă în primul an de la deschidere (2013­2014), majoritatea în domeniul cercetării şi al tehnicii de laborator, iar în câţiva ani acest număr va creşte semnificativ prin dezvoltarea ulterioară a unui parc ştiinţific. Un beneficiu imediat va fi concentrarea de profesionişti cu pregătire la nivel de doctorat sau post doctorat.

Statisticile efectuate la nivel inter­naţional estimează că, pentru fiecare loc de muncă ce necesită

Page 27: Revista Regio nr. 17

Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu european

DECEMBRIE 2012 27

fIŞA TEHNICĂ A PRoIECTULUI

Proiect: Centrul pentru Ştiinţele Vieţii, San gwann, Malta

Sursa finanţării: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, 2007 ­2013

Cost total: 18.000.000 €

Valoare nerambursabilă UE: 15.300.000 €

studii doctorale, se creează, automat, alte două­trei locuri de muncă adiacente.

Dezvoltarea proiectului ştiinţific din San gwann se integrează în strategia europeană de dezvoltare care prevede ca, până în 2020, Europa să devină o economie bazată pe cunoaştere şi inovaţie.

Transformarea strategică a econo­miei europene este una din soluţiile la provocările în faţa cărora va fi pus spaţiul european în următorii ani. Proiectele de dezvoltare regională, încurajate şi finanţate de Uniunea Europeană au ca scop crearea de locuri de muncă, creşterea nivelului de calificare profesională şi a per­formanţei ştiinţifice, creşterea pro­ductivităţii şi a competitivităţii, totul pe fundalul unui echilibru între dezvoltarea economică, protejarea mediului înconjurător şi asigurarea accesului egal la oportunităţi a cetăţenilor Uniunii. Astfel, Centrul pentru Ştiinţele Vieţii din Malta beneficiază de o finanţare de 80% din costul proiectului de la fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Proiectele de tipul celui descris mai sus, sprijinite de Fondul european pentru Dezvoltare Regională, au un rol esenţial în atingerea obiectivelor Strategiei de Dezvoltare EU 2020.

Page 28: Revista Regio nr. 17

Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu european

Bogdan IONESCU

www.inforegio.ro28

UNgARIA – bIbLIoTECA PE RoȚI

UN SPRIjIN PENTRU CoMUNITĂȚILE dEfAVoRIzATE

în ultimii ani, ungaria a fost neVoită, asemenea multor state

europene, să se confrunte cu fenomenul declinului și îmbătrânirii populației din zonele rurale. cele peste o mie de comunități rurale aVând sub 500 de locuitori suferă de excludere economică, de insuficiența școlilor, a serViciilor de asistență sanitară, a serViciilor poștale și a altor serVicii sociale.

Regiunea Baranya se află pe un nedorit loc întâi în acest clasament, cu peste 250 de sate având mai puţin de o mie de locuitori, dintre care

214 au mai puţin de 500 de locuitori. Pentru a facilita accesul la carte şi la informaţie, biblioteca publică „Csorba győző” a iniţiat proiectul Biblioteca pe roți şi, cu sprijinul unei finanţări de peste 300.000 de euro de la Fondul european pentru Dezvoltare Regională, a achiziţionat un autovehicul de transport de mari dimensiuni.

Autovehiculul, format dintr­un trac­tor şi o remorcă de peste zece metri lungime, a fost adaptat pentru a deveni o adevărată bibliotecă mo­bilă. Astfel, interiorul remorcii a fost compartimentat şi dotat cu rafturi pentru materialele tipărite, birouri, sală de lectură, sală de pro­iecţie. De asemenea, a fost dotat cu aparatură tehnică pentru accesul la informaţie, precum: antenă de satelit, proiector digital, punct de acces wireless, imprimantă multi­funcţională şi computere (acestea din urmă, prevăzute cu aplicaţia software jAwS pentru persoanele cu dizabilităţi de vedere). În exteriorul

vehiculului a fost montată o plat­formă de acces prevăzută cu rampă pentru persoanele cu dizabilităţi.Biblioteca mobilă are un traseu fix, pe parcursul căruia vizitează 27 de mici comunităţi locale, permiţând accesul la serviciile sale unui număr de peste 7500 de persoane, dintre care 69% sunt de etnie rromă.

Page 29: Revista Regio nr. 17

„Autobuzul cu cărţi”, aşa cum l­au numit localnicii, ajunge în fiecare localitate dintre cele 27, o dată la două săptămâni şi zăboveşte câte o oră şi jumătate, timp în care beneficiarii au acces la peste 4000 de volume de carte, ziare, reviste şi alte publicaţii periodice, colecţii de DVD­uri, acces la Internet, servicii de copiere de documente, informaţii despre Uniunea Europeană, acces la siturile de locuri de muncă. De asemenea, locuitorii pot împrumuta din fondul de carte sau audio­video disponibil în biblioteca pe roţi sau pot opta pentru fondul de peste un milion de volume din biblioteca regională.Adiţional serviciilor de bibliotecă, echipa de pe „autobuzul cu cărţi” organizează serii de evenimente

dedicate copiilor, cum ar fi proiecţii de filme şi jocuri educative.Rezultatele nu s­au lăsat aşteptate,

în primele şase sătămâni de la debutul proiectului, peste două sute de locuitori din localităţile deser­vite de biblioteca pe roţi au devenit membri ai bibliotecii „Csorba győző”, 27% dintre aceştia fiind copii sub 14 ani, şi au fost organizate opt evenimente şi activităţi educative pentru cei mici.

Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu european

DECEMBRIE 2012 29

fIŞA TEHNICĂ A PRoIECTULUI

Proiect: Biblioteca pe roţi pentru comunităţile defavorizate

Sursa finanţării: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, 2007­2013

Cost total: 364.000 €

Valoare nerambursabilă UE: 310.000 €

Page 30: Revista Regio nr. 17

www.inforegio.ro30

Agendă

AUToRITATEA dE MANAgEMENT PENTRU PoR (AM PoR) - MINISTERUL dEzVoLTĂRII REgIoNALE ŞI TURISMULUIStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Telefon: (+40 37) 211 14 09E­mail: [email protected], website: www.mdrt.ro, www.inforegio.ro

oRgANISME INTERMEdIARE PoR

Agenţia pentru dezvoltare Regională Nord-Est (AdR Nord-Est)Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071, fax: 0233 218072E­mail: [email protected]: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru dezvoltare Regională Sud-Est (AdR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018, fax: 0339 401017E­mail: [email protected]: www.adrse.ro

Agenţia pentru dezvoltare Regională Sud Muntenia (AdR Sud Muntenia)Str. general Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769, fax: 0242 313167

E­mail: [email protected]: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru dezvoltare Regională Sud-Vest oltenia (AdR SV oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240, fax: 0251 412780E­mail: [email protected]: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru dezvoltare Regională Vest (AdR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Tel/fax: 0256 491923E­mail: [email protected]: www.adrvest.ro

Agenţia pentru dezvoltare Regională Nord-Vest (AdR Nord-Vest)Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550, fax: 0264 439222E­mail: [email protected]: www.nord­vest.ro

Agenţia pentru dezvoltare Regională Centru (AdR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,

judeţ Alba, cod poştal 510093Tel: 0258 818616/int. 110, fax: 0258 818613E­mail: [email protected]: www.adrcentru.ro

Agenţia pentru dezvoltare Regională bucureşti Ilfov (AdR bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 8099, fax: 021 315 9665E­mail: [email protected]: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro

oRgANISM INTERMEdIAR PENTRU TURISM (direcţia gestionare fonduri Comunitare pentru Turism)Blvd. Dinicu golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, fax: 0372/ 144 001Email: [email protected]

CENTRUL dE INfoRMARE PENTRU INSTRUMENTE STRUCTURALE (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale)Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B, Sector 1, Bucureşti HELP DESK: Număr scurt 021 9340 (număr cu tarif normal) Program de lucru: L­V 10:00–18:00, S 10:00–16:00E­mail: contact@fonduri­ue.ro

oRgANISMELE dE IMPLEMENTARE ŞI MoNIToRIzARE A PRogRAMULUI oPERAŢIoNAL REgIoNAL

bRUXELLES, bELgIA, 15 IANUARIE 2013 InfoDay în cadrul „fP7­ cel de­al şaptelea Program­Cadru pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică”

Comisia Europeană organizează un eveniment de informare în ceea ce priveşte cercetarea mediului înconjurător, în domeniul inovării şi implementării proiectelor legate de apă. Va fi prezentat programul de lucru din fP7, cu scopul de a oferi sprijin participanţilor, dar şi pentru a actualiza propunerile în contextul progreselor recente de parteneriat european privind apa. Sunt acceptaţi maximum 250 de participanţi. Pentru înregistrare şi alte detalii: http://ec.europa.eu/yourvoice/ipm/forms/dispatch?form=InfoDaywater

bRUXELLES, bELgIA, 31 IANUARIE 2013 Premiile RegioStars

Obiectivul acestui eveniment este să identifice bune practici în dezvoltarea regională şi să evidenţieze proiecte inovative, deja puse în practică, ce ar putea fi atractive şi pentru alte regiuni. Se vor oferi premii unor proiecte din domenii cum ar fi dezvoltarea durabilă, crearea de locuri de muncă pentru generaţia tânără, investiţii în transportul public urban sau legate de eficienţa energetică şi economie. Premiile vor fi acordate de către Comisarul European pentru Politici Regionale, johannes Hahn, împreună cu membrii juriului.Pentru mai multe detalii: http://ec.europa.eu/regional_policy/cooperate/regions_for_economic_change/regiostars_en.cfm

PRAgA, CEHIA, 13-15 MARTIE 2013 Conferinţa PACITA – „Evaluarea tehnologiilor şi a zonelor politice de mare tranzit”

Conferinţa este deschisă pentru politicieni, reprezentanţi ai guvernului, cercetători, studenţi, organizaţii non­guver­namentale, media, experţi în domeniul tehnologic, dar şi pentru publicul larg. Se vor organiza workshop­uri legate de sănătate şi medicină, furnizarea de energie, schimbările climatice, implementarea tehnologiilor computerizate în toate domeniile societăţii. Pentru înscrieri şi alte detalii: http://ec.europa.eu/research/index.cfm?pg=conferences&eventcode=CBA224fC­B38f­7812­45E4AC7E83234D24

Page 31: Revista Regio nr. 17

- Cum știi că Moș Crăciun este barbat? - Simplu. Nicio femeie nu poartă aceeași îm-brăcăminte în fiecare an.

Iarna în IT...discuţie între doi colegi de birou:- oau, ce frumos ninge!!!!- Unde?! dă un link!

- de ce e Crăciunul ca o zi de lucru? - Pentru că tu faci toată treaba și burtosul în costum primește toate laudele.

Cele 4 stagii ale vieţii:l Crezi în Moş Crăciunl Nu mai crezi în Moş Crăciunl Eşti Moş Crăciunl Arăţi ca Moş Crăciun

DECEMBRIE 2012 31

Să mai şi zâmbim!

Page 32: Revista Regio nr. 17

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr.17, Sector 5, BucureştiWebsite: www.inforegio.ro, www.mdrt.ro

Investim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

www.inforegio.roe-mail: [email protected]

0372 11 14 09

Doriţi mai multe informaţii?

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013”Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Data publicării: decembrie 2012