revista regio nr. 10

28
nr. 10, noiembrie 2011 REVISTA S-a deschis cel mai modern centru de afaceri privat din Iaşi Mediul de afaceri din Buzău, susţinut cu fonduri Regio Interviu cu Adina ŞTEFĂNESCU Director, Direcţia Gestionare Program, MDRT Director , Direcţia Gestionare Program, MDRT Centrul de prelucrări mecanice Bocşa, dezvoltat printr-un proiect Regio Microîntreprindere dezvoltată cu fonduri europene la Târgu Jiu (Gorj) Structură de afaceri pentru IMM-urile din Capitală, construită cu fonduri Regio TÎRGU MUREŞ, UN ORAŞ PE CALEA DEZVOLTĂRII

Upload: programul-operational-regional

Post on 28-Nov-2014

324 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

 

TRANSCRIPT

Page 1: Revista Regio nr. 10

nr. 10, noiembrie 2011

R E V I S T A

S-a deschis cel mai modern centru de afaceri privat din Iaşi

Mediul de afaceri din Buzău, susţinut cu fonduri Regio

Interviu cu AdinaŞTEFĂNESCU

Director, Direcţia Gestionare Program, MDRTDirector, DirecţiaGestionare Program, MDRT

Centrul de prelucrări mecanice Bocşa, dezvoltat printr-un proiect Regio

Microîntreprindere dezvoltată cu fonduri europene la Târgu Jiu (Gorj)

Structură de afaceri pentru IMM-urile din Capitală, construită cu fonduri Regio

TÎRGU MUREŞ, UN ORAŞ PE CALEA DEZVOLTĂRII

Page 2: Revista Regio nr. 10

www.inforegio.rowww.inforegio.ro2

www.inforegio.ro

ROMÂNIA, SUB UMBRELA PROTECTOARE A MECANISMELOR EUROPENE DE IEŞIRE DIN CRIZĂ

Germania şi Franţa şi-au asumat conştiicios rolul de pompier al Europei Unite, grav afectate de noul val al crizei economico-fi nanciare. După luni de negocieri bilaterale, dar şi în cadru mai larg, european, motoarele Uniunii Europene propulsează noi seturi de soluţii, agreate de liderii adunaţi sub egida Consiliului European.Pentru România, afl ată în afara zonei euro, este esenţială includerea sa în aria extinsă de mecanisme folosite de grupul celor 17 state care au adoptat euro. Deşi există voci, inclusiv în mediul de afaceri, care militează public chiar pentru asumarea unui rol de lider al celor zece state din afara zonei euro, România are o nevoie strategică de a milita pentru un cadru decizional abordat în interiorul instituţiilor europene.Mecanismul de stabilitate convenit la nivelul Uniunii Europene nu afec-tează, deocamdată, România decla-ra, recent, preşedintele Traian Băsescu, după Consiliul European din octombrie. Miza noastră depăşeşte cu mult cele câteva miliarde de euro reprezentate de contribuţiile naţionale. Euro-grupul, formalizat de Tratatul Lisabona, arată că este nevoie ca România să îşi intensifi ce pregătirile de aderare la Euro, o garanţie suplimentară pentru stabilitatea noastră, în contextul respectării criteriilor de convergenţă la nivel european. Exemplul Greciei, care a generat probleme imense la nivelul Uniunii, este sufi cient pentru a înţelege că respectarea regulilor şi sănătatea mecanismelor economico-fi nanciare sunt condiţii absolut necesare pentru orice stat care adoptă moneda euro.Liderii UE au luat, în urma Summit-ului de la Bruxelles, la sfârşitul lunii octombrie 2011, o serie de măsuri concrete ca reacţie la provocările lansate de efectele crizei economico-fi nanciare. Alături de recapitalizarea băncilor şi de ajutorul acordat Greciei, majorarea capacităţii Fondului European de Stabilitate

Financiară (FESF) va genera un plus de încredere în capacitatea UE de a gestiona situaţia de criză. Astfel, capacitatea FESF va creşte de la 440 de la miliarde la 1.000 miliarde de euro. Cea mai importantă inovaţie o constituie crearea unui nou cadru de supraveghere macroeconomică pentru depistarea dezechilibrelor şi riscurilor emergente, inclusiv a decalajelor în materie de concurenţă. Responsabilitatea fi scală va fi , de asemenea, consolidată în temeiul unui Pact de Stabilitate şi Creştere mai puternic. Pe baza propunerii Comisiei Europene, Consiliul European a convenit cu privire la adoptarea Pactului Euro Plus - un instrument comun de coordonare a politicilor economice şi fi scale ale statelor membre din UE, prin care se monitorizează disciplina bugetară, stabilitatea macroeconomică şi politicile de promovare a creşterii.România a ales să se alăture statelor semnatare a pactului Euro Plus, deşi nu face, încă, parte din zona euro. Pentru o creştere economică durabilă, România trebuie să redevină competitivă, iar reformele structurale trebuie continuate. Este necesar ca România să continue procesul european de convergenţă pentru a profi ta din plin de avantajele Pieţei Unice. Acest proces trebuie să se fi nalizeze logic cu adoptarea monedei euro cât mai curând, chiar dacă orizontul asumat pentru 2015 s-ar putea îndepărta, în contextul crizei.Pentru România, presiunea sub care se afl ă Euro nu reprezintă o veste bună, dar are avantajul unor reforme făcute la timp, care o pregătesc mai bine pentru noul val de criză, fapt confi rmat şi de ofi cialii FMI. Respectarea criteriilor de convergenţă şi a regulilor jocului european ne poate ajuta, însă, să traversăm mai bine perioada de turbulenţe care se reinstalează asupra Uniunii Europene.

Editorial

REDACTOR-ªEF: Vlad Mircea PUFUREDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU (coordonator editorial); Dan CÃRBUNARUREPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVUDIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANUEDITOR FOTO: Daniel PALADEGRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGU

R E V I S T A R E G I Owww.inforegio.ro; e-mail: [email protected]; tel.: 0372 11 14 09

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.LBuzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58

40 238 71.73.60 E-mail: [email protected]

COORDONATOR PROIECT AM POR: Andreea MIHÃLCIOU

Dan CĂRBUNARU

Page 3: Revista Regio nr. 10

NOIEMBRIENOIEMBRIE 2011 2011 3

Sumar

REGIO ÎN ROMÂNIA

04 Mecanismul Permanent de Stabilitate, garanţia salvgardării proiectului Europei Unite

06 Interviu cu Adina ŞTEFĂNESCUDirector, Direcţia Gestionare Program, MDRT

08 Tîrgu Mureş, un oraş pe calea dezvoltării

10 Mediul de afaceri din Buzău, susţinut cu fonduri Regio

11 S-a deschis cel mai modern centru de afaceri privat din Iaşi

13Structură de afaceri pentruIMM-urile din Capitală, construită cu fonduri Regio

15 Centrul de prelucrări mecanice Bocşa, dezvoltat printr-un proiect Regio

17 Microîntreprindere dezvoltată cu fonduri europene la Târgu Jiu (Gorj)

19 Medicină performantă realizată cu investiţii Regio la Piteşti (Argeş)

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

21 SLIM - noi instrumente pentru dezvoltare regională (Suedia)

23 Noi impulsuri de dezvoltare pentru afacerile din Slovenska Bistrica (Slovenia)

25 AGENDĂ

26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!

Page 4: Revista Regio nr. 10

www.inforegio.rowww.inforegio.ro4

MECANISMUL PERMANENT DE STABILITATE,GARANŢIA SALVGARDĂRII PROIECTULUI EUROPEI UNITE

LIDERII UNIUNII EUROPENE AU LUAT O SERIE DE DECIZII CRUCIALE PENTRU

VIITORUL PROIECTULUI EUROPEAN. SUMMIT-UL DE LA BRUXELLES, DE LA SFÂRŞITUL LUNII OCTOMBRIE 2011, A GENERAT, DUPĂ LUNGI SERII DE CONSULTĂRI, UN RĂSPUNS DIRECT ŞI CONCRET LA PROVOCĂRILE LANSATE DE EFECTELE CRIZEI ECONOMICO-FINANCIARE.

Summit-ul de la Bruxelles, de la sfârşitul lunii octombrie 2011, a gene rat o serie de măsuri la provocările lansate de efectele crizei economico-fi nanciare. Recapi-talizarea băncilor şi ajutorul pen-tru Grecia, degrevată de o parte semnifi cativă din datoria acumulată, precum şi majorarea capacităţii Fondului European de Stabilitate Financiară (FESF) vor genera un plus de încredere în forţa UE de a gestiona situaţia de criză. Astfel, capacitatea FESF a crescut la 1.000 miliarde de euro, de la 440 miliarde. Liderii UE au hotărât, printre altele, şi luarea unor măsuri de consolidare a disciplinei bugetare, a guvernării în zona euro, subliniind rolul pe care Banca Centrală Europeană îl va avea în continuare pentru a susţine ţări în situaţii fragile, precum Italia şi Spania.

NOU CADRU DE SUPRAVEGHERE MACROECONOMICĂ

Cu ocazia reuniunii de la Bruxe lles din perioada 28-29 octom brie 2011 , şefi i de stat şi de guvern ai UE au adoptat măsuri importante pen-

tru consolidarea monedei euro. Aceştia au adoptat Raportul fi -nal al Grupului operativ privind guvernanţa economică şi au con-venit asupra necesităţii unui meca-nism permanent de criză pentru zona euro. „Este una dintre cele mai importante decizii pe care le-am luat în ultimele luni”, a declarat Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European.Apariţia unui nou cadru de supra ve-ghere macroeconomică facili tea ză depistarea dezechili brelor şi a riscurilor emergen te, inclu-siv a decalajelor în ceea ce pri-veş te concurenţa. Responsabili-tatea fi scală a fost, la rândul ei, consolidată în temeiul unui Pact de stabilitate şi creştere (PSC) mai puternic. Conform noilor norme introduse în PSC, sancţiunile pro-gresive pot fi aplicate mai devreme, în cadrul procesului de suprave-ghere bugetară. Pe lângă crite-riul referitor la defi cit a fost intro-dus şi cel care se referă la datoria publică. Procesul de reformare a Pactului de Stabilitate şi Creştere a început încă din martie 2010, atunci când au apărut primele proble me în economia elenă. Printr-o serie de legi privind guvernanţa economică

în UE, s-a întărit supravegherea preventivă a politicilor economice şi fi scale din statele membre. Un instrument pus în practică începând cu anul 2011 este „semestrul euro-pean” care oferă cadrul unui control al Comisiei Europene asupra politici-lor economice şi fi scale înainte ca acest politici să fi adoptate de statele membre. Mai mult, Consi-liul European a convenit, în tim-pul summi tului din decembrie 2010, asupra ins tituirii unui mecanism permanent pentru soluţionarea crizei care să garanteze stabilitatea secto rului fi nanciar în zona euro. Acest meca nism ar urma să devină funcţional din 2013. Preşedintele Herman Van Rompuy va fi cel care va iniţia consultări cu statele membre, în vederea unei modifi cări limi tate a tratatului, necesară pentru insti-tuirea unui astfel de mecanism.

EFORTURILE UE DE A GESTIONA CONSECINŢELE CRIZEI

Din cauza consecinţelor majore asu-pra Uniunii Europene, instituţiile comunitare au încercat constant să se implice în acţiuni pentru sprijini-rea sustenabilităţii sectorului fi nan-ciar şi, în acelaşi timp, pentru încu-rajarea creşterii economice. Planul european de redresare economică, conceput în 2008, a adus mai multe soluţii prin care statele membre şi UE pot ajuta economia reală. Măsurile aplicate au schimbat deja modul în care este dirijată politica economică şi

Regio în RomâniaPreocupări europene

surs

a: w

ww

.con

siliu

m.e

urop

a.eu

Dan CÃRBUNARU

Page 5: Revista Regio nr. 10

NOIEMBRIENOIEMBRIE 2011 2011 5

monetară, introducând organisme şi instrumente noi. De la începutul acestui an, func ţio-nează Sistemul european de supra-veghere fi nanciară, înfi inţân du-se Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale şi Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe. Pentru statele membre din afara zonei euro, în vederea acordării de asistenţă fi nanciară, UE a utilizat un instrument deja existent, şi anume Mecanismul comunitar de asistenţă fi nanciară pe termen mediu. Pentru a oferi asistenţă state-lor membre din zona euro, UE a creat două instrumente tempo-rare, ce vor fi înlocuite, în 2013, cu Mecanis mul european de sta-bilitate permanent. Primul dintre acestea, Mecanismul european de stabilizare fi nanciară, a fost înfi inţat în 2010, cu scopul de a acorda asistenţă fi nanciară din partea Uni-unii cu garanţii de la bugetul UE (de acesta benefi ciind până în prezent Irlanda şi Portugalia). Liderii euro-peni au ajuns, în primăvara anului 2011, la o înţelegere în privinţa înfi inţării unui mecanism de sprijin fi nanciar care ar putea conduce la rezolvarea crizei datoriilor din zo-na euro. În cadrul summitului de la fi nele lunii martie, de la Bruxelles,

miniştrii din zona euro au acceptat, la solicitarea Germaniei, renego-cierea termenelor limită pentru aducerea contribuţiilor la fond. Hotărârea a fost impusă de con-textul difi cultăţilor fi nanciare din Portugalia, care a refuzat sugesti-ile de a cere ajutor din partea UE şi FMI, după modelul Greciei şi Irlandei. Programul de înfi inţare a unui fond permanent, Mecanismul European pentru Stabilitate, este dedicat oricărui stat care se confruntă cu difi cultăţi fi nanciare. Principala provocare a negocierilor, care au durat luni de zile, a fost stabilirea ţărilor care vor contribui la fondul de 700 de miliarde de euro. Acor-dul viza ca suma de 80 de miliarde de euro să fi e furnizată de ţările din zona euro, în timp ce diferenţa de 620 de miliarde de euro să fi e acoperită cu garanţii.

Cel de-al doilea instrument, Fondul european de stabilitate fi nanciară, este orientat către furnizarea de asistenţă statelor membre din zona euro. Iniţial, a fost prevăzut un volum de fonduri de până la 440 de miliarde de euro, dar, la Summitul Consiliului European din octom-brie 2011, s-a stabilit extinderea buge tului până la 1.000 de mili-arde de euro.

PACTUL EURO PLUS, INSTRUMENT DE COORDONARE A POLITICILOR ECONOMICE

La sfârşitul anului trecut, Comisia Europeană a prezentat o serie de propuneri privind o supraveghere sporită a politicilor fi scale, a politici-lor macroeconomice şi a reformelor structurale din statele membre. Consiliul European a sprijinit această iniţiativă şi a convenit cu privire la adoptarea Pactului Euro Plus, care urmăreşte o coordonare mai bună a politicilor economice. La ultima reuniune din 2010, summitul Consiliului European din luna decembrie, liderii euro-peni reuniţi la Bruxelles au con-venit asupra unui amendament la Tratatele UE, care stipulează că „Statele Membre a căror monedă este euro pot crea un mecanism de stabilizare care să fi e activat dacă este indispensabil a păstra stabili-tatea zonei euro în întregul ei. Acordarea oricărei asistenţe fi nan-ciare solicitate va fi supusă unei condiţionalităţi stricte”. Termenul până la care cele 27 de state mem-bre UE trebuie să ratifice preve-derea este 1 ianuarie 2013, şi, după cum declara cancelarul german, Angela Merkel, este un pas dintr-un „proces lung” de edifi care a unei politici economice comune în UE.

Regio în România

Măsuri pentru stabilitate

sursa: www.consilium.europa.eu

Page 6: Revista Regio nr. 10

www.inforegio.rowww.inforegio.ro6

Interviu

CONTRACTAREA, PRIMUL PAS ÎN OBŢINEREA REZULTATELOR PERFORMANTE ÎN DOMENIUL UTILIZĂRII FONDURILOR EUROPENEUn proiect bine conceput oferă garanţia fi nalizării lui în termenele şi condiţiile stabilite prin contractul de fi nanţare

CARE ESTE STADIUL CONTRACTĂRII LA NIVELUL

POR?

Încă de la începutul perioadei de programare, echipa AM POR şi-a propus obţinerea de rezultate per-formante prin mobilizarea tuturor resurselor disponibile (fi nanciare, umane, etc.). Ne apropiem de fi na-lul anului 2011 şi, bineînţeles, că ne facem bilanţul anual, dar şi bilanţul de la începutul perioadei de progra-mare până în prezent. La data de 31 octombrie 2011, numărul con-tractelor semnate, era de 2.219, în valoare totală de aproximativ 4,5 miliarde de euro. Dintre acestea, aproximativ 1.150 de contracte au fost semnate în cursul anului 2011, ceea ce demonstrează implicarea efi cientă a colectivului Direcţiei Gestionare Program. Dacă am face o raportare procentuală, pentru toate axele prioritare, putem aprecia valoarea contractelor semnate şi a celor afl ate în faza precontractuală la 83,5 %, raportat la valoarea FEDR şi a bugetului de stat alocate. Regio este un program „viu”, cu o evoluţie permanentă. Pentru a-i uşura existenţa, am luat măsuri de modifi care şi adaptare a prevederi-lor contractuale la noile acte nor-mative sau la modifi cările celor

exis tente, emise pentru creşterea gradului de utilizare a fondurilor europene. De pildă, s-a constatat că, după semnarea contractelor, unii benefi ciari amânau demara-rea lucrărilor, ceea ce a determi-nat aplicarea unor măsuri pentru a-i impulsiona în această direcţie. Astfel, dacă un benefi ciar primeşte prefi nanţarea şi timp de patru luni nu solicită nicio rambursare, atunci banii îi sunt retraşi. Măsura s-a dovedit foarte bună, pentru că i-a mobilizat pe benefi ciari, dar, pen-tru noi, ca şi direcţie, înseamnă un imens volum de muncă, pentru că trebuie încheiate acte adiţionale care prevăd modifi carea amintită, în aceeaşi perioadă de vârf de con-tractare. Numărul mare de acte adiţionale încheiate este deter-minat şi de faptul că benefi cia-rii stabilesc prin contract anu-mite termene de realizare şi, pe măsură ce implementează proiec-

tul, constată că au nevoie de mai mult timp. De exemplu, la proiecte-le pentru infrastructura şcolară am avut foarte multe solicitări de acte adiţionale pentru prelungirea perioa dei de implementare. Au fost cazuri când pentru un contract am încheiat, din două în două luni, câte un act adiţional de prelungire a pe-rioadei de implementare. Rezulta-tele pe care le avem în prezent nu ar fi fost posibile dacă nu s-ar fi orga-nizat, prin axa de asistenţă tehnică, cursuri de instruire şi schimburi de experienţă, pe domenii de maxim interes, cu benefi ciarii fondurilor, dar şi cu personalul din AM POR şi Organismele Intermediare.

CARE ESTE DOMENIUL CEL MAI SOLICITAT LA CONTRACTARE

ŞI DE CE? ÎN PLUS, CARE SUNT DOMENIILE UNDE CONTRACTAREAA MERS MAI GREU?

Domeniul destinat sprijinului micro-întreprinderilor a constituit do-meniul cu depunerea cea mai accelerată de cereri de fi nanţare. A fost o creştere incredibilă din punct de vedere al numărului cere-rilor de fi nanţare depuse, imediat după ce, în mai 2010, Comitetul de Moni torizare a luat decizia de elimi-nare a contribuţiei proprii a bene-

Interviu cu doamna Adina ŞtefănescuDirector, Direcţia Gestionare Program, MDRT

Page 7: Revista Regio nr. 10

7NOIEMBRIENOIEMBRIE 2011 2011

Interviu

fi ciarului şi susţinerea în procent de 100% a cheltuielilor eligibile din fondurile europene. Deşi această situaţie a condus la o distorsionare a posibilităţilor noastre de a verifi -ca în timp util cererile depuse, am alocat mai multe resurse pe acest domeniu (în special resurse umane califi cate) şi am reuşit să ajungem la o rată de contractare de 100% pe anumite regiuni. Elaborarea şi depunerea de proiecte nu este însă controlabilă pe piaţa consultanţilor şi a potenţialilor bene fi ciari. Prin intermediul acestui interviu, transmit celor interesaţi să depună noi proiecte că nu mai sunt bani pentru fi nanţări, situaţie valabilă aproape în toate domeni-ile de intervenţie. Excepţie de la aceasta fac doar câteva domenii, din anumite regiuni unde încă se mai depun proiecte pe listele de rezervă, deoarece apelurile rămân deschise până la atingerea nivelu-lui de 150% din valoarea bugetu-lui alo cat, după care se suspendă depunerea. Pe de altă parte, vorbim despre axa care sprijină dezvoltarea durabilă a oraşelor. Aici au fost două situaţii – oraşele poli de dezvoltare urbană şi cele poli de creştere s-au mobilizat mai greu să contracteze proiec te, pentru că banii le erau alocaţi prin hotărâre de guvern. În schimb, oraşele centre urbane au concurat între ele pentru a obţine fi nanţare pe proiectele propuse. Această concurenţă a apărut din regula care se aplică în cadrul Regio pentru depunerea proiectelor, res-pectiv primul venit, primul servit. Anul acesta, însă, observăm o ac-celerare a contractării în cazul po-lilor de creştere şi de dezvoltare. Dacă la fi nele anului 2010, aveam

rate de contractare de 15% la polii de creştere, de 13% la polii de dezvoltare şi de 64% la centre ur-bane, în 2011 procentele referi-toare la contractare şi precontrac-tare sunt de 37%, 55% şi, respec-tiv, 109%, pe cele trei domenii de intervenţie. La Comitetul de Moni-torizare din luna noiembrie a anului în curs vom propune măsuri de uti-lizare a respectivelor sume pentru alte activităţi decât cele eligibile în prezent. De exemplu, ar putea fi incluse în această axă şi proiecte de reabilitare termică, mai ales că foarte multe primării sau asociaţii de locatari au în vedere astfel de investiţii.

AU AVUT LOC REALOCĂRI DE FONDURI LA NIVELUL DOMENI-

ILOR DE INTERVENŢIE? ANTICIPAŢI MĂSURI SIMILARE ÎN PERIOADA URMĂTOARE?

Anul trecut la reuniunea Comitetu-lui de Monitorizare din luna mai s-a luat o astfel de măsură. Am por-nit de la observaţia că nu s-au de-pus sufi ciente proiecte pe dome-niul destinat siturilor industriale şi s-a formulat propunerea de realo-care de fonduri. Am primit aviz fa-vorabil din partea Comisiei Euro-

pene (CE), în august 2011, perioa-da de trei luni dintre luarea deciziei şi primirea avizului fi ind utilizată de potenţialii benefi ciari pentru întocmi rea proiec telor tehnice, ac-tivitate ce poate dura până la şase luni. Fondurile s-au realocat către microîntreprinderi, către reabilita-rea infrastructurii de turism, a obiectivelor de patrimoniu cultural şi către obiectivele de interes social (spitale).

CARE ESTE RATA DE ABSORBŢIE A REGIO? CE MĂSURI S-AU

LUAT PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA ACESTEIA?

Ne afl ăm la 24 % rată de absorbţie. Măsurile care au fost luate pe par-cursul acestui an încep să dea re-zultate. Nimeni nu îşi mai permite să întârzie implementarea unui proiect, pentru că riscă să returneze banii deja utilizaţi. Benefi ciarii trebuie să înţeleagă faptul că tim-pul trece şi, dacă nu îşi îndeplinesc activităţile stabilite prin contractul de fi nanţare poate exista chiar riscul pierderii sumelor alocate programu-lui de către Uniunea Europeană. Pe lista de rezervă se afl ă foarte multe proiecte bune, în mare parte deja evaluate din punct de vedere

Page 8: Revista Regio nr. 10

www.inforegio.rowww.inforegio.ro8

TÎRGU MUREŞ, UN ORAŞ PE CALEA DEZVOLTĂRII

TREI PROIECTE AMPLE AU ABSORBIT ÎNTREAGA ALOCARE FINANCIARĂ A ACESTUI POL DE DEZVOLTARE URBANĂ

CU O ISTORIE DE PESTE ŞAPTE SECOLE, ATESTATĂ DOCUMENTAR,

CU O MULTICULTURALITATE A CĂREI AMPRENTĂ ESTE OMNIPREZENTĂ, AŞEZAT ÎN CENTRUL TRANSILVANIEI, LA CONFLUENŢA UNOR IMPORTANTE CĂI DE COMUNICAŢIE, ORAŞUL TÎRGU MUREŞ ESTE UNUL DINTRE CEI 13 POLI DE DEZVOLTARE URBANĂ AI ROMÂNIEI. ALOCAREA FINANCIARĂ DE CARE DISPUNE ÎN CADRUL PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL, AXA PRIORITARĂ 1, SUBDOMENIUL POLI DE DEZVOLTARE URBANĂ, ESTE DE 14,86 MILIOANE EURO.

OBIECTIVE ŞI O VIZIUNE DE DEZVOLTARE

Viziunea autorităţilor locale asu-pra dezvoltării oraşului are la bază câteva obiective majore care urmăresc îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de siguranţă a cetăţenilor, dezvoltarea din punct de vedere economic şi ca centru administrativ, promovarea ca oraş

Cãtãlina JINGOIU

Interviu

tehnic şi fi nanciar. De exemplu, pe infrastructură şcolară sunt depuse de trei ori mai multe proiecte decât alo-carea fi nanciară. De altfel, pe acest domeniu, mai sunt cinci-şase con-tracte de încheiat pentru a atinge o rată de contractare de 100%. Dar, în baza legislaţiei de anul acesta, care ne permite să alocăm până la 20% şi chiar 30% peste alocarea iniţială, am supracontractat deja pe anu-mite domenii. De exemplu, pentru infrastructura rutieră am ajuns la o rată de contractare de 124,3%. După calcu lele pe care le-am făcut, ne propunem să supracontractăm şi pe celelalte domenii, aşa cum ar fi cel al sprijinirii IMM-urilor. Pe de altă parte, suntem optimişti în ceea ce priveşte o realocare pe programe. Regio, fi ind cel mai performant pro-gram, are toate şansele să benefi -cieze de o realocare. Evaluăm teh-nic şi fi nanciar toate proiectele până la limita de 135% faţă de alocarea disponibilă. Dacă vom avea posibili-tatea de a benefi cia de fonduri supli-mentare de pe alte programe, vrem să fi m pregătiţi. În Spania, de pildă, a durat aproximativ cinci luni până când s-a aprobat o astfel de realo-care între programe.

CE OBIECTIVE VEŢI URMĂRI ÎN 2012 PENTRU A ÎMBUNĂTĂŢI

RATA DE ABSORBŢIE?

Ceea ce ne dorim, pentru perioada următoare, este să punem accent pe implementare. Vrem să venim

mai mult în sprijinul benefi ciarilor, pentru că implementarea este cea mai grea etapă, iar anul 2012 va fi anul implementării. Sperăm ca anul viitor să se fi nalizeze majoritatea proiectelor afl ate în derulare.

LA NIVELUL BENEFICIARILOR (AUTORITĂŢI PUBLICE LOCALE

SAU ÎNTREPRINZĂTORI PRIVAŢI), CARE SUNT PRINCIPALELE PROBLEME CARE ÎMPIEDICĂ, ÎN DIFERITE ETAPE, IMPLEMENTAREA UNUI PROIECT?

De foarte multe ori, documentele ane xate la cererea de fi nanţare nu sunt clare sau nu răspund rigorilor. Aş dori să precizez, în acest sens, că există proiecte foarte bune din punctul de vedere al obiectivelor comunităţii locale, dar care, în re-dactarea lor, nu ţin cont de regu-lile ghidului solicitantului sau al legislaţiei în vigoare. La polul opus am identifi cat proiecte slabe ca şi conţinut, dar foarte bine întocmite de consultanţi.

SUNTEM ÎNTR-O PERIOADĂ A DISCUŢIILOR REFERITOARE

LA URMĂTOAREA PERIOADĂ DE PROGRAMARE. CUM SE PREFIGUREAZĂ ACEASTA?

Noi, prin Direcţia Gestionare Pro-gram, ne propunem să simplifi căm foarte mult procedurile de evalu-are, în viitoarea perioadă de progra-mare, în principal, prin admiterea declaraţiilor pe propria răspundere a benefi ciarilor în legătură cu anu-mite aspecte privind eligibilitatea. Pentru perioada viitoare de progra-mare vom avea deja experienţa a şapte ani de implementare a fon-durilor structurale şi sperăm ca lu-crurile să meargă mult mai bine.

Interviu realizat de Cătălina JINGOIU

Page 9: Revista Regio nr. 10

NOIEMBRIENOIEMBRIE 2011 2011 9

Regio în RomâniaDezvoltare urbană

multicultural, centru universitar şi de cercetare, ino vare şi transfer de tehnologie, precum şi dezvol-tarea ca centru medical-farmaceu-tic de interes naţional, regio nal şi internaţional. Prin Planul Inte grat de Dezvoltare Urbană (PIDU) sunt propuse politici, programe şi proiec-te consecvente acestor obiective. De altfel, până la acest moment, Primăria Tîrgu Mureş a semnat con-tracte pentru absorbţia integrală a sumei ce i-a fost alocată munici-piului ca pol de dezvoltare urbană. Este vorba despre trei proiec-te ample care prevăd reabilitarea unui număr important de artere de circulaţie, reabilitarea reţelei de apă şi creşterea siguranţei prin asigurarea unui sistem de moni-torizare video. La întocmirea PIDU, autorităţile au avut în vedere ne-voia de îmbunătăţire a infrastruc-turii de transport şi de alimentare cu apă la nivelul municipiului Tîrgu Mureş pentru a facilita mobilitatea populaţiei, creşterea efi cienţei acti-vi tăţilor economice, crearea unor condiţii pentru extinderea schim-burilor comerciale şi, implicit, a investiţiilor productive în vederea stimulării dezvoltării economice du-rabile. În perspectivă, se urmăreşte ca municipiul Tîrgu Mureş să devină un oraş mult mai atractiv pentru lo-cuitorii săi şi pentru investitori.

INFRASTRUCTURA,O PRIORITATE

Investiţiile majore în infrastructură au fost structurate în două proiecte distincte. Primul dintre ele, semnat în mai 2011, prevede reabilitarea unui număr de 19 străzi pe o lungime totală de 12 kilometri. Modernizarea

reţelei stradale, care include cele 19 artere, ar urma să conducă la îmbunătăţirea condiţiilor de trafi c, fl uidizarea circulaţiei pe una dintre cele mai aglomerate rute de ieşire din oraş către Drumul European 60. Totodată, ca impact preconizat, po-luarea aerului şi cea fonică vor avea parametri în scădere, ca urmare a acestor investiţii. Valoarea totală a acestui proiect este de 37,5 milioa-ne de ei, din care contribuţia FEDR este de 24 milioane de lei, iar cea a Guvernului României, de 5,3 milioa-ne de lei. Investiţiile în infrastructura rutieră sunt completate prin cel de-al doi-lea proiect major din PIDU – de altfel, proiectul cu cea mai mare valoare fi nanciară – care include, pe lângă modernizarea unui număr de 32 de străzi, cu o lungime totală de 10,5 kilometri, şi reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă exis-tente pe 27 din cele 32 de străzi. Prin pro iect sunt prevăzute lucrări de moder nizare a reţelei de apă-canal, lucrări de refacere a carosa-bilului, a trotuarelor şi a zonelor verzi, lucrări de semnalizare rutieră şi amplasarea de coşuri de gunoi. Contractul de fi nanţare pentru aceste ample investiţii a fost sem-nat în luna octombrie 2011 şi asigură o fi nanţare totală de 40,4 milioane de lei, din care 31,8 milioane de lei

reprezintă fonduri nerambursabile pe care le primeşte Municipiul Tîrgu Mureş. Investiţiile sunt prevăzute să se desfăşoare pe o perioadă de 39 de luni de la semnarea contractu-lui, durata efectivă de execuţie a lucrărilor fi ind de trei ani.

MAI MULTĂ SIGURANŢĂ PENTRU CETĂŢENI

Un al treilea proiect afl at deja la jumătatea perioadei de imple-mentare urmăreşte să crească gra-dul de siguranţă şi calitatea vieţii cetăţenilor prin monitorizarea video a zonelor care prezintă pericol social şi un grad de infracţionalitate ridi-cat. Astfel, în 25 de puncte din trei zone cu grad de infracţionalitate ridicat – cartierele Mureşeni, Dâmbu şi zona Calea Sighişoarei - Bulevardul Pandurilor - Valea Rece - vor fi ampla-sate camere de supraveghere. Moni-torizarea se va realiza prin dispece-ratul unic 112. Prin acest proiect se urmăreşte creşterea siguranţei copi-ilor în şcolile şi grădiniţele afl ate în zone de risc, diminuarea fur-turilor, a tâlhăriilor, dar şi creşterea siguranţei călătorilor în gara din Tîrgu Mureş. Valoarea totală a proiec tului este de 3,5 milioane de lei din care valoarea fi nanţării neram bursabile este de 2,68 mili-oane de lei, perioada de derulare fi ind de 12 luni.

Page 10: Revista Regio nr. 10

www.inforegio.rowww.inforegio.ro10

Regio în RomâniaIdei de afaceri

ÎNTR-UN ORAŞ CU O ECONOMIE ÎN CREŞTERE, AŞA CUM ESTE BUZĂUL,

CREAREA UNUI MEDIU CARE SĂ ÎNCURAJEZE DEZVOLTAREA INIŢIATIVELOR PRIVATE ŞI SĂ SUSŢINĂ FIRMELE ÎNCEPĂTOARE, ESTE UN OBIECTIV IMPORTANT ŞI CU O CONTRIBUŢIE MAJORĂ ASUPRA STĂRII ECONOMIEI LOCALE.

Crearea de structuri de afaceri este apanajul autorităţilor locale, al instituţiilor cu rol în sprijinirea me-diului de afaceri (aşa cum este, de pildă, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură), al organizaţiilor pa-tronale, dar, la fel de bine, iniţiativa poate veni şi dinspre mediul privat. Proiectul pe care vi-l prezentăm în continuare este edifi cator fi ind un model de bună practică pentru modul în care mediul de afaceri se poate dezvolta cu iniţiative venite din interiorul său.

O ECONOMIE ÎN EXPANSIUNE

În municipiul Buzău există peste 8.000 de societăţi comerciale cu capital mixt şi privat. Dintre aces-tea, 400 sunt companii contro-late de investitori străini veniţi din spaţiul european sau de pe alte continente. Pentru a răzbate prin hăţişurile legislaţiei şi fi scalităţii, toţi aceşti investitori au nevoie de sprijin care se poate traduce în con-siliere, instruire, pregătire etc. Ana-lizele de piaţă, realizate la nive-lul anului 2009, arătau că una din-tre direcţiile de acţiune rezultă

din necesitatea extinderii reţelei de centre de afaceri care vor con-tribui la pregătirea şi implementa-rea unor planuri de afaceri, vor oferi servicii de iniţiere în afaceri, mar-keting, management, consultanţă şi asistenţă privind organizarea sistemului informaţional. Pornind de la aceste analize, în 2009, fi rma S.C. ACTIV EXPERT CONSULTANŢĂ ŞI SERVICII S.A. a iniţiat un proiect care urma să valorifi ce potenţialul de dezvoltare economică, mai ales în sectorul serviciilor. Proiectul de investiţii consta în extinderea, eta-jarea şi mansardarea unui sediu în vederea îmbunătăţirii serviciilor de consultanţă pe care benefi ciarul le oferea. Proiectul a primit fi nanţare prin programul Regio , contractul cu o perioadă de implementare de 14 luni fi ind semnat în august 2009. Bugetul total al investiţiei a fost de 3,1 mili-oane lei, din care 1,5 milioane au repre zentat fi nanţare nerambursabilă de la Uniunea Europeană şi Guvernul României. La o lună după semnarea contractului de fi nanţare, benefi cia-

rul semna deja contractul de lucrări pentru prima fază a investiţiei - lucrările de construcţii. În urma pro-cedurilor de achiziţie publică a fost selectată o fi rmă locală din dome-niul construcţiilor care s-a ocupat de lucrările de extindere, etajare şi mansardare prevăzute în proiect. Timp de un an s-au derulat aceste lucrări, după care benefi ciarul a tre-cut la achiziţia publică de dotări şi echipamente pentru noul centru de afaceri. Astfel, la data de 15 octom-brie 2010, cu trei zile mai devreme faţă de data de fi nalizare prevăzută în contract, S.C. ACTIV EXPERT CONSULTANŢĂ ŞI SERVICII S.A. fi nali-za implementarea proiectului.

SPRIJIN PENTRU ZECE FIRME LOCALE

Prin proiect, S.C. ACTIV EXPERT CONSULTANŢĂ ŞI SERVICII S.A. se angajase să atragă în cadrul noii structuri un număr de 10 fi rme şi să sprijine dezvoltarea lor. Agenţilor economici le erau puse la dispoziţii spaţii de birouri şi servicii de spri-jin pentru afaceri, oferte de instru-ire complete şi coerente în dome-niul accesării fondurilor structurale, servicii de consultanţă şi cursuri de pregătire. Firmele care au fost atrase şi sunt găzduite de centrul de afa-ceri au creat, până la acest moment, 22 de noi locuri de muncă, ceea ce înseamnă o îndeplinire a unu ia din-tre indicatorii de performanţă din proiect.

MEDIUL DE AFACERI DIN BUZĂU, SUSŢINUT CU FONDURI REGIO

Cãtãlina JINGOIU

Page 11: Revista Regio nr. 10

NOIEMBRIENOIEMBRIE 2011 2011 11

Regio în RomâniaDezvoltare economică

IDEEA DUPĂ CARE A FOST CONSTRUITĂ LA IAŞI CEA MAI NOUĂ STRUCTURĂ DE

AFACERI ESTE ACEEA A UNUI CENTRU MODERN, CU SPAŢII GENEROASE ŞI TOATE FACILITĂŢILE NECESARE UNEI FIRME.

Centrul de afaceri Ideo va stimula dezvoltarea economică durabilă, la nivel local şi regional, prin crearea de noi locuri de muncă, atragerea investiţiilor şi creşterea competitivităţii şi adaptabiltăţii IMM-urilor. Iniţiatorul proiectului este S.C. TESTER GRUP S.R.L. Iaşi. Firma ieşeană a obţinut, prin Pro-gramul Operaţional Regional, Axa Prioritară 4, o fi nanţare de 16,6 milioane de lei, la care s-a adăugat contribuţia de 2,5 milioane de lei a Guvernului României, valoarea

totală a pro iectului fi ind de 35,4 milioane de lei.

SPAŢIU DE AFACERI, CU TOATE FACILITĂŢILE

Construcţia centrului de afaceri Ideo a fost demarată în august 2010 pe un amplasament afl at pe prin-cipala cale de acces în Iaşi dinspre Târgu Frumos. Terenul este situat la 200 de metri de pasajul Canta, la 10 minute de mers cu maşina de Gara Iaşi şi 30 de minute faţă de Aero-portul Internaţional Iaşi. Lucrările, derulate de un consorţiu format din trei fi rme, au început în august 2010. Prin proiect a fost prevăzută o clădire cu subsol, parter şi patru etaje, cu o parcare de 183 de lo-curi, cu sistem crescut de efi cienţă

energetică şi fi nisaje de o calitate superioară. Construcţia, inaugurată la sfîrşitul lunii octombrie 2011, pune la dispoziţia antreprenorilor spaţii de birouri care se întind pe o suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi, săli de conferinţă şi săli de training, precum şi spaţii pentru desfăşurarea unor întâlniri de afaceri. Funcţiunile principale sunt completate cu altele conexe, respectiv un restaurant, un centru de copiere, un ofi ciu bancar, o fi rmă de curierat, spaţii tehnice şi administrative.

80% DIN SPAŢIU A FOST CONTRACTAT ÎNAINTE DE DESCHIDEREA CENTRULUI

În cadrul Centrului Ideo îşi vor desfăşura activitatea 44 de fi rme cu diferite profi luri de activitate, de la consultanţă şi management în afaceri, la relaţii publice şi co-municare. De altfel, contractele de închiriere au început să fi e semnate încă din luna martie 2011, în pre-zent fi ind deja contractat 80% din spaţiul disponibil. Firmele primesc spaţii cu o suprafaţă cuprinsă între 40 şi 140 de metri pătraţi, dotate cu mobilier şi internet. O altă opţiune este cea de offi ce-sharing care oferă posibili tatea ca un spaţiu mai mare să fi e compartimentat pentru mai multe birouri. Firmele găzduite în Centrul de afaceri Ideo au ac-ces la baze de date şi benefi ciază

S-A DESCHIS CEL MAI MODERN CENTRU DE AFACERI PRIVAT DIN IAŞI „INCUBATORUL DE AFACERI” A FOST SUSŢINUT CU O FINANŢARE REGIOÎN VALOARE DE 16,6 MILIOANE DE LEI

LA SFÂRŞITUL LUNII OCTOMBRIE 2011,

Elena OCEANU

Page 12: Revista Regio nr. 10

www.inforegio.rowww.inforegio.ro12

Regio în RomâniaStructură complexă

de asistenţă pentru relaţionarea cu alte fi rme sau clienţi. De altfel, o dată pe lună, managerii fi rmelor cu sediul în centru vor avea ocazia să se întâlnească şi să schimbe idei de afaceri.

INCUBATOR DE AFACERI

Proiectul a fost gândit ca o structură complexă bazată pe două com-

ponente majore. Prima dintre ele este o componentă care vizează fi rmele mature care vor avea biro-uri în centru. O parte din aceste fi rme vor avea ca obiect de activi-tate consultanţa în afaceri şi vor fi sprijinite să dezvolte soluţii pentru fi rme începătoare. De altfel, a doua componentă a proiectului vizează formarea unei comunităţi de start-up-uri (fi rme afl ate la început de drum) care vor benefi cia de suport pentru demararea unor planuri de afaceri. Firmele noi vor benefi cia, pentru început, de spaţiu gratuit în cadrul centrului. Practic, oricine are o idee de afacere poate propune un plan de afaceri viabil şi poate primi sprijinul necesar pentru implemen-

tarea lui. Companiile tine re vor găsi suport, în cadrul Centrului, pentru contabilitate şi audit, consultanţă şi administrarea aface rilor, marke ting şi management pentru resursele umane, asistenţă legală, dar şi consultanţă IT.

PROVOCAREA PENTRU START-UP-URI

Imediat după inaugurarea centru-lui de afaceri, compania S.C. TES-TER GRUP S.R.L. a lansat concur-sul destinat start-up-urilor care vor fi găzduite în noua structură. Fiecare participant poate intra în competiţie propunând un plan de afaceri sustenabil. La fi nalul competiţiei, vor fi selecţionate 15 start-up-uri care vor primi găzduire gratuit în Centrul Ideo, timp de un an. Pe lângă birourile puse la dispoziţie în mod gratu-it, fi rmele debutante vor fi spri-jinite cu asistenţă şi consiliere pentru implementarea planurilor de afaceri propuse. Alte 15 fi rme noi vor benefi cia de spaţiu gra-tuit timp de o jumătate de an, după care, timp de alte şase luni vor plăti o chirie subvenţionată (60 de euro pentru încă trei luni şi 90 de euro pentru ultimele trei luni dintr-un an). La sfârşitul primului an de activitate, toate start-up-urile vor fi evaluate, iar dacă şi-au îndeplinit planurile de afaceri vor putea rămâne în centrul de afaceri încă un an fără a plăti chirie. Firmele care nu reuşesc să-şi implemente-ze planu rile de afaceri vor intra într-un nou program de stimulare şi sprijin pentru realizarea ideilor de afaceri propuse iniţial. de asistenţă pentru relaţionarea cu

44de firme

vor avea sediulîn Centrul

Ideo

Page 13: Revista Regio nr. 10

NOIEMBRIENOIEMBRIE 2011 2011 13

În sprijinul companiilor

Regio în România

FIIND CEL MAI MARE CENTRU UNIVERSI-TAR AL ROMÂNIEI, CAPITALA SE

CONFRUNTĂ CU UN FENOMEN CONTINUU DE MIGRARE A POPULAŢIEI TINERE DIN ALTE ZONE CĂTRE ACEST ORAŞ, ÎN CĂUTAREA UNOR OPORTUNITĂŢI DE ANGAJARE. TOCMAI DE ACEEA, PENTRU MEDIUL DE AFACERI PERSPECTIVELE DE DEZVOLTARE CARE CONDUC LA CREAREA DE NOI LOCURI DE MUNCĂ SUNT EXTREM DE IMPORTANTE.

Iată una dintre ipotezele de lu-cru de la care porneşte şi iniţiativa companiei S.C. RPF DEVELOPMENT S.R.L. de a dezvolta un proiect care, prin modul în care a fost gândit, va avea o contribuţie importantă în crearea de locuri de muncă pentru oameni cu înaltă califi care.

INVESTIŢII PENTRU DEZVOLTARE

S.C. RPF DEVELOPMENT S.R.L. este o companie cu experienţă în dez-voltarea de proiecte imobiliare, membră a RPF Group deţinut de mai mulţi investitori americani. În 2010, compania a început să analizeze po-sibilitatea construirii unui centru de afaceri în Bucureşti. Iniţiativa a lu-at forma unui proiect Regio, cu o valoare totală de aproape 14 milioa-ne de lei, a cărui fi nanţare a fost deschisă odată cu semnarea con-tractului, în septembrie 2010. Ideea care stă la baza iniţiativei este aceea de a crea spaţii adecvate pentru găzduirea şi dezvoltarea IMM-urilor din domeniul serviciilor speciali-zate, astfel încât acestea, la rân-

dul lor, să creeze locuri de muncă în domenii pentru care există cerere mare de forţă de muncă. În al doilea rând, s-a avut în vedere faptul că un centru de afaceri este mult mai atractiv pentru fi rme decât spaţiile de birouri convenţionale. Avanta-jele sunt evidente: cursuri gratu-

ite de training specializat pentru angajaţi, asistenţă juridică şi IT gra-tuite, evidenţă contabilă fără cos-turi din partea IMM-urilor, etc.

AMPLASAMENT UŞOR ACCESIBIL

Proiectul constă în construirea şi dotarea unui imobil de birouri cu o suprafaţă totală desfăşurată de aproximativ 1.600 metri pătraţi, prevăzut cu panouri fotovoltaice şi conexiune la internet. Spaţiul care va găzdui centrul de afaceri este situ at în sectorul 3, pe strada Moţilor, nr. 15 A, o arteră centrală afl ată în vecinătatea bulevardului Mihai Bravu, cu acces facil la trans-portul rutier (cu autoturismul, tram-

STRUCTURĂ DE AFACERI PENTRU IMM-URILE DIN CAPITALĂ, CONSTRUITĂ CU FONDURI REGIO

Cãtãlina JINGOIU

14milioane de lei este valoarea

totalã a proiectului

Page 14: Revista Regio nr. 10

www.inforegio.rowww.inforegio.ro14

Regio în RomâniaSprijin pentru IMM-uri

vaiul sau metroul). Noua structură va avea, pe lângă birouri, săli de întâl-nire, o sală de mese şi o bucătărie, un secretariat cu recepţie, spaţii de depozitare şi spaţii tehnice.

CLĂDIREA ESTE APROAPE DE FINALIZARE

În prezent, proiectul este în curs de implementare, astfel încât lucrările de construire a centrului se afl ă în etapa de realizare a fi nisajelor ex-terioare. Imediat după parcurge-rea acestei etape, benefi ciarul va contracta furnizorii de dotări şi, în acelaşi timp, va iniţia discuţiile cu reprezentanţi ai unor IMM-uri, interesaţi să se mute în noua structu ră de afaceri. Compania care construieşte noul centru de afaceri preconizează că spaţiul va putea găzdui 15 IMM-uri. Cea mai mare parte a birourilor (75% din spaţiul disponibil) va fi oferită întreprinderilor mici şi microîntre-prinderilor, un procent de 15% ur-mând să fi e destinat întreprinde-rilor mijlocii. Spaţiile vor fi ocupate în cel mult doi ani de la fi nalizarea implementării proiectului, adică cel târziu în anul 2014.

PESTE 50 DE NOI LOCURI DE MUNCĂ

În acelaşi timp, benefi ciarul va face demersurile necesare pentru a putea asigura o serie de servicii gratuite IMM-urilor atrase în cadrul struc-turii. Ulterior, după ce toate IMM-urile benefi ciare îşi vor muta sediile

în noul centru, vor fi programate se-

siuni de training pe teme de dezvol-

tare pe orizontală a IMM-urilor. Unul

dintre cele mai importante obiec-

tive ale proiectului este crearea, de

către IMM-urile găzduite în centrul

de afaceri, a unui număr de 54 de

noi locuri de muncă.

Crearea şi ocuparea unei structuri moderne de sprijinire a aface rilor – Centrul de afaceri „RPF Develop-

ment” - pe criterii de efi cienţă energetică şi în cadrul căreia să fi e

sprijinit accesul IMM-urilor lasocietatea informaţională.

Sprijinirea IMM-urilor atrase prin fa-cilitarea accesului la servicii pro-fesionale şi la procesul de formare

profesională continuă.

Creşterea gradului de ocuparea forţei de muncă la nivel regional

(în special absolvenţi de studii superioare).

Ce îşi propune benefi ciarul:

332211

Page 15: Revista Regio nr. 10

NOIEMBRIENOIEMBRIE 2011 2011 15

Regio în România

CENTRUL DE PRELUCRĂRI MECANICE BOCŞA ESTE O FIRMĂ CARE

ASIGURĂ SERVICII ŞI PRODUSE SPECIFICE - PRELUCRĂRI MECANICE PRIN AŞCHIERE A METALELOR, NEMETALELOR, LEMNULUI, TRATAMENTE TERMICE, ROŢI DINŢATE, AXE ŞI MATRIŢE - PENTRU UN PORTOFOLIU DE CLIENŢI DE PE PIAŢA DIN CARAŞ SEVERIN.

Compania asigură inclusiv proiec-tarea pentru piesele pe care le pro-duce, iar experienţa şi calitatea pro-duselor au făcut ca, în cele aproape două decenii de activitate, fi rma să-şi stabilizeze locul său pe piaţă.

SCENARIUL DEZVOLTĂRII SUSŢINUT CU FONDURI REGIO

Cum însă pentru orice întreprinzător investiţiile aduc progresul, unul din-tre cele mai importante momente în dezvoltarea Centrului de prelucrări mecanice Bocşa a fost cel în care s-a reuşit achiziţionarea unei linii moderne de utilaje. Dotarea cu utilaje s-a realizat printr-un proiect fi nanţat prin Regio. În 2008, administratorul Centrului, Viorel Pantiuc, a început să lucreze la cererea de fi nanţare, sprijinit de o fi rmă de consultanţă. Un an mai târziu a semnat contractul pentru fi nanţare nerambursabilă în valoare de 490.000 lei, valoarea totală a

investiţiei fi ind de circa 830.000 lei. Prin cererea de fi nanţare, Cen-trul de prelucrări mecanice Bocşa şi-a propus achiziţionarea unei linii tehnologice pe bază de comandă numerică, performanţele acesteia constând în obţinerea într-un timp mai scurt a unor produse de o cali-tate superioară.

CREDIT DE LA BANCĂ PENTRU COFINANŢARE

Ca să asigure fi nanţarea investiţiei până la momentul rambursării fon-durilor europene, administratorul fi rmei a apelat la un credit bancar pentru care a garantat, în proporţie de 60%, cu active proprii, diferenţa de 80 % din garanţii fi ind acoperită de Fondul Naţional de Garantare

CENTRUL DE PRELUCRĂRI MECANICE BOCŞA,DEZVOLTAT PRINTR-UN PROIECT REGIO

COMPANIA A ACHIZIŢIONAT O LINIE MODERNĂ DE UTILAJE

4.500 este numãrul

pieselor realizate lunar, faþã de

900, înainte de investiþie.

Investiţii şi progres

Cãtãlina JINGOIU

Page 16: Revista Regio nr. 10

www.inforegio.rowww.inforegio.ro16

Regio în RomâniaInstalaţii noi

a Creditelor pentru IMM-uri. Con-tractul de fi nanţare pentru proiec-tul de investiţii de la Bocşa a fost semnat în martie 2009. Timp de două luni s-au pregătit şi derulat achiziţiile prevăzute în proiect, pentru ca în luna mai, Centrul de prelucrări mecanice să primească deja maşinile şi cuptorul. Instalarea şi punerea în funcţiune a acestora s-au realizat în ultimele două luni şi jumătate din contract, proiectul fi ind încheiat în iulie 2009.

REZULTATELE INVESTIŢIEI

Implementarea proiectului a condus la crearea a cinci noi locuri de muncă.

Centrul de prelucrări mecanice Bocşa a angajat, imediat după fi -nalizarea investiţiei, doi bărbaţi şi trei femei, completân du-şi astfel schema de personal şi ajungând la un număr de 10 angajaţi. În primele două luni după implementarea pro-iectului numărul comenzilor primi-te de fi rma din Bocşa a crescut, cele mai multe solicitări fi ind pen-tru produsele lucrate de maşinile pe bază de comandă numerică. Ast-fel, după cum precizează adminis-tratorul fi rmei, în lunile iulie şi au-gust 2009, Centrul de prelucrări mecanice Bocşa a avut încasări, din comenzile realizate, în valoare totală de 92.000 euro.

UTILAJE MODERNE, CLIENŢI CÂŞTIGAŢI

Centrul de prelucrări mecanice Bocşa dispune acum de toată gama de maşini-unelte necesare realizării pieselor, organelor de maşini (axe, lagăre, fl anşe, cuplaje, roţi de lanţ, roţi dinţate etc.), ceea ce a ajutat fi rma să nu mai piardă comenzi, aşa cum se întâmpla înainte de imple-mentarea proiectului Regio. Prin achiziţionarea noii linii tehnologice a crescut productivitatea compa-niei. Astfel, dacă prin utilizarea echipa mentelor clasice fi rma produ-cea piese în valoare de 4 euro/oră, în prezent, prin utilizarea noilor echipamente producţia a crescut, realizând piese în valoare de 25 de euro/oră.

Cuptorul achiziþionat

asigurã tratamente termice pânã la

1.280 grade Celsius

Page 17: Revista Regio nr. 10

NOIEMBRIENOIEMBRIE 2011 2011 17

FONDURILE EUROPENE POT CONSTITUI UN SUPORT REAL PENTRU

DEZVOLTAREA ŞI CONSOLIDAREA PE PIAŢĂ A AGENŢILOR ECONOMICI. MAI ALES ÎNTR-O PERIOADĂ DE CRIZĂ ECONOMICĂ, AŞA CUM AU FOST ULTIMII TREI ANI, ÎN ROMÂNIA, FINANŢĂRILE ACORDATE, ÎN CADRUL UNOR PROGRAME EUROPENE, MEDIULUI PRIVAT AU REPREZENTAT O GURĂ DE OXIGEN PENTRU FIRME.

Regio susţine sectorul economic prin fi nanţări acordate în funcţie de diferitele domenii de activitate, dar unul dintre cele mai bune instru-mente de susţinere a mediului privat este domeniul major de intervenţie 4.3 „Sprijinirea dezvoltării microîn-treprinderilor”.

INVESTIŢII REGIO = DEZVOLTARE

La Târgu Jiu, o investiţie Regio care a susţinut dezvoltarea unui agent economic din domeniul întreţinerii şi reparaţiilor auto, este un exem-plu clasic al faptului că fi rmele au identifi cat fondurile europene ca pe o oportunitate în vreme de criză. S.C. TOTAL AUTOMOBILE S.R.L. a derulat, timp de 15 luni, un proiect care a urmărit dezvoltarea aces-tei microîntreprinderi şi diversi-fi carea activităţii prin achiziţia şi operaţionalizarea unei linii teh-nologice specifi ce domeniului său

de activitate. În mai 2009, fi rma gorjeană a semnat un contract în valoare de peste 300.000 lei, din care circa 180.000 lei au repre-zen tat fi nanţarea Regio acordată proiec tului de dezvoltare.

ACHIZIŢIA UNEI LINII TEHNOLOGICE COMPLETE

Prin proiectul Regio s-a urmărit achiziţia unor echipamente şi utila-je specifi ce sectorului de reparaţii şi întreţinere auto. Este vorba des pre o linie tehnologică formată din nouă componente, dintre care cea mai importantă şi prima achiziţionată a fost o cabină de vopsit auto. În ur-ma unei selecţii de oferte, aceasta a fost achiziţionată de benefi ciar în baza unui contract în valoare de

peste 113.000 lei şi a fost pusă în funcţiune în toamna anului 2009. Într-o a doua etapă, S.C. TOTAL AU-TOMOBILE S.R.L. a achiziţionat, tot printr-o procedură de selecţie de oferte, celelalte opt echipamente

necesare dezvoltării activităţii specifi ce. Este vorba, printre al-tele, despre elevatoare, o maşină de echilibrat roţi, dar şi un stand

MICROÎNTREPRINDERE DEZVOLTATĂ CU FONDURI EUROPENE, LA TÂRGU JIU

Regio în RomâniaSoluţii salvatoare

d ltă ii ti ităţii

15 luni a durat

implementarea proiectului

Elena OCEANU

S.C. TOTAL AUTOMOBILE S.R.L. DIN TÂRGU JIU S-A RETEHNOLOGIZATÎNTR-O PERIOADĂ DIFICILĂ PENTRU ECONOMIE

Page 18: Revista Regio nr. 10

www.inforegio.rowww.inforegio.ro18

Oportunitate de dezvoltare

pentru reglajul direcţiei autovehi-

culelor. Procedurile de achiziţie s-au

derulat în primăvara anului 2010.

REZULTATE PALPABILE

Această investiţie, încheiată în au-

gust 2010, a permis benefi ciaru-

lui de fi nanţare Regio să creeze

condiţii optime pentru desfăşurarea

activităţilor sale specifi ce. Servici-

ile oferite de S.C. TOTAL AUTOMO-

BILE S.R.L., prin atelierul retehnolo-

gizat, sunt: verifi cări, reglaje şi

reparaţii ale sistemelor de direcţie ale maşinilor, reparaţii mecanice şi vopsitorie auto. Proiectul Regio a fost, pentru întreprinzătorul privat care l-a derulat, o bună oportuni-tate de dezvoltare. Astfel, bene-fi ciarul a reuşit să angajeze încă patru persoane, iar cifra de afaceri şi profi tul companiei au crescut. În plus, capacitatea de vopsitorie auto este una ecologică ceea ce a sprijinit întreprinzătorul privat să respec te normele de mediu şi să contribuie la protejarea acestuia.

Regio în România

PROMOVAREA PROIECTULUI

Pe parcursul derulării proiectu-lui Regio, benefi ciarul a asigu-rat publicitatea investiţiei prin comunicate de presă privind în-ceputul şi încheierea activităţilor din proiect. De asemenea, a edi-tat, tipărit şi difuzat 500 de fl uturaşi publicitari şi a amplasat un banner prin care a promovat această investiţie. Echipamen-tele achiziţionate şi instalate au fost inscripţionate, în locuri vizi-bile, cu însemnele Regio.

UTILAJE ACHIZIŢIONATE CU FONDURI REGIO

1 Cabină de vopsit auto

2 Elevator auto

3 Elevator cu 4 coloane

4 Stand reglaj direcţie

5 Echipament de spălat sub presiune

6 Maşină de echilibrat roţi şi maşină pentru anvelope

7 Compresor de aer şi butelie

8 Detector de jocuri încastrat

9 Uscător cu ciclu de refrigerare

Page 19: Revista Regio nr. 10

NOIEMBRIENOIEMBRIE 2011 2011 19

DINCOLO DE INVESTIŢIILE CARE SE DERULEAZĂ, ÎN ROMÂNIA, PENTRU

MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII SANITARE DIN SISTEMUL PUBLIC, LA FEL DE IMPORTANTĂ ESTE ŞI PREOCUPAREA PENTRU SUSŢINEREA MEDICINEI ÎN SISTEM PRIVAT.

Cele două sisteme se pot completa, pot compensa lipsurile dintr-o zonă sau alta şi pot asigura, per ansam-blu, o gamă de servicii medicale care să contribuie la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. Dacă în sistemul public, cele mai mari proiecte de modernizare sunt deru-late de autorităţile publice locale, în sistemul privat lucrurile devin mai simple în sensul că ideea de concurenţă îi determină pe propri-etarii de cabinete, clinici sau spitale să fi e într-o permanentă competiţie pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale.

Prin Programul Operaţional Regio-nal, Axa Prioritară 4, domeniul ma-jor de intervenţie 4.3 „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinde rilor” s-au alocat sume considerabile proiectelor care vizează dezvol-tarea microîntreprinderilor. Astfel, cabinetele sau clinicile medicale private au putut solicita fonduri, prin proiecte, pentru dotarea cu aparatură performantă, astfel încât acestea să-şi poată dezvolta servici-ile medicale şi să aducă un plus de performanţă activităţilor pe care le desfăşoară. Un astfel de proiect,

cu efecte cuantifi cabile deja, vă prezentăm în cele ce urmează.

O INVESTIŢIE NECESARĂ

S.C. TECNO DOCTOR ENDOSCOPY S.R.L. este o fi rmă înfi inţată în anul 2006 pentru administrarea unui cabinet medical din Piteşti speciali-zat în diagnosticarea şi tratarea unor afecţiuni din domeniile gas-troenterologiei, medicinei genera-le, bolilor infecţioase şi realiza-rea colonoscopiilor. În primii pa-tru ani de la înfi inţare, cabinetul medical a funcţionat cu o parte din aparatură închiriată. Pe măsură ce activitatea medicală a cabinetului a devenit tot mai importantă pen-tru comunitatea locală, s-a impus ca o necesi tate dezvoltarea ser-viciilor medicale, prioritară fi ind achiziţia de aparatură performantă.

O estimare simplă a administra-torului cabinetu lui arăta, însă, că pentru achiziţia de echipamente şi aparatură de calitate, ar fi fost ne-

voie de o investiţie minimă de cir-ca 100.000 euro, investiţie care nu putea fi susţinută din profi tul pe care îl realiza cabinetul medical. Pentru a depăşi această problemă, administratorul societăţii s-a gândit

MEDICINĂ PERFORMANTĂ REALIZATĂ CU INVESTIŢII REGIO LA PITEŞTI (ARGEŞ)

Regio în RomâniaAparatură medicală

Cãtãlina JINGOIU

6 luni a durat

implementarea proiectului

Page 20: Revista Regio nr. 10

www.inforegio.rowww.inforegio.ro20

Activitate diversifi cată

Regio în România

să doteze cabinetul folosind resurse fi nanciare europene prin intermedi-ul Regio.

FONDURILE NERAMBURSABILE, SOLUŢIA SALVATOARE

Proiectul privind dotarea cabinetu-lui a început să capete formă în vara anului 2009, sub supravegherea unui consultant în domeniu, şi a fost de-pus spre evaluare în luna noiembrie a aceluiaşi an. Aproape un an mai târziu, în octombrie 2010, a fost semnat contractul de fi nanţare, proiectul cu o valoare totală de 573.335 lei având o perioadă de im-plementare de o jumătate de an. Finanţarea nerambursabilă alocată în cadrul proiectului, în valoare de

462.367 lei, a fost un sprijin impor-tant, fi ind, de fapt, sursa principală din care a fost acoperită investiţia. Prin proiect au fost achiziţionate o trusă performantă de videoendosco-pie şi o unitate electrochirurgicală pentru endoscopie. Pentru a asigu-ra fi nanţarea investiţiei, anterior rambursării, benefi ciarul a apelat la un credit bancar. Un sprijin impor-tant în obţinerea acestui credit a fost garantarea, în proporţie de 80% a creditului, prin Fondul Naţional de Garantare pentru IMM-uri.

ACTIVITATE EXTINSĂ ŞI ÎMBUNĂTĂŢITĂ

Achiziţia de aparatură performantă a permis cabinetului medical, ad-ministrat de S.C. TECNO DOCTOR

ENDOSCOPY S.R.L. să îşi diversi-fi ce activitatea. Dacă înainte de deru larea investiţiei erau asigu-rate trei tipuri de servicii medicale, după implementarea proiectului, numărul acestora a ajuns la opt. Acest lucru a condus, în mod au-tomat, la creşterea numărului de angajaţi de la unu la trei, dar şi la creşterea numărului de pacienţi. Nu în ulti mul rând, a crescut calitatea serviciilor medicale oferite, ceea ce se răsfrânge şi asupra creşterii competitivităţii pe piaţa serviciilor medicale din municipiul Piteşti.

ACTIVITATE MEDICALĂ DIVERSIFICATĂ

Ca urmare a dotării cu aparatură medicală performantă, cabine-tul administrat de S.C. TECNO DOCTOR ENDOSCOPY S.R.L. asigură acum o paletă largă de servicii medica le, printre care: - diagnosticarea afecţiunilor di-gestive şi examene radiologice;- diagnosticarea precoce a can-cerului digestiv;- evaluarea preoperatorie a unor leziuni gastrice; - extracţie de corpi străini;- instalare de proteze (esofagiană, pilorică, biliară).

creşterea performanţelor economice ale fi rmei

creşterea numărului locurilor de muncă

creşterea calităţii serviciilor medicale

diversifi carea serviciilor medicale oferite

creşterea competitivităţii pe piaţa serviciilor medicale din Piteşti

creşterea numărului de pacienţi

Rezultatele proiectului

Regio

Page 21: Revista Regio nr. 10

NOIEMBRIENOIEMBRIE 2011 2011 21

Proiect premiat

Bani europeni în Uniunea Europeană

SYSTEM MANAGEMENT FOR INNO-VATIVE PLATFORMS AND CLUSTER

ORGANISATIONS (SLIM) ESTE UN PRO IECT DE DEZVOLTARE REGIONALĂ ŞI SE BAZEAZĂ PE DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR, PROCESELOR DE ÎN-VĂ ŢARE ŞI A UNOR NOI METODE ŞI INSTRUMENTE PENTRU DEZVOLTAREA REGIONALĂ, PRIN INTERMEDIUL PLAT-FORMELOR ŞI A ORGANIZAŢIILOR DE TIP CLUSTER.

În ansamblu, proiectul SLIM are pes-te 15 astfel de organizaţii şi un to-tal de aproximativ 700 de compa-nii şi 60.000 de angajaţi. Obiecti-vul proiec tului este creşterea efi cienţei în ceea ce priveşte ino-varea, ocuparea forţei de muncă şi dezvoltarea de noi companii în regi-une. Proiec tul SLIM, căruia i-a fost aprobată co-fi nanţarea din Fon-dul European pentru Dezvoltare Regională, va trece prin mai multe etape, ce vor fi realizate în continu-are în perioada 2007-2013. Există, de asemenea, şi o colaborare cu agenţii naţionale, precum Agenţia pentru Creşterea Economică şi Regională şi Agenţia pentru Sisteme de Inovare.

UN MODEL DE SUCCESS, RĂSPÂNDIT ÎN EUROPA

O evaluare a proiectului SLIM indică rezultate pozitive, în ceea ce priveşte mediile noi şi inovatoare, precum şi afacerile noi sau locurile de muncă. Modelul proiectului s-a răspândit şi spre alte zone din Euro-

pa, promovând iniţiativele durabile regionale şi creşterea economică. Acest proiect a primit premiul RegioStars 2011 din partea UE. Obiectivul Premiilor RegioStars este acela de a identifi ca cele mai bune practici în dezvoltarea regională şi de a evidenţia proiecte originale şi inovatoare, care ar putea fi o sursă de inspiraţie pentru alte regiuni.Fundaţia suedeză Compare Testlab a fost fi nanţată parţial din Fondul Eu-ropean pentru Dezvoltare Regională (FEDR) şi este un benefi ciar direct al proiectului SLIM (System Mana-

gement for Innovative Platforms). Compare reuneşte întreprinderi mici şi mijlocii şi studenţi, consti-tuindu-se într-unul dintre punctele esenţiale ale regiunii în ceea ce priveşte inovarea, formarea şi ocu-parea forţei de muncă, creşterea economică şi competitivitatea.Premisa de la care s-a pornit în acest proiect a fost aceea că spri-jinirea întreprinderilor, mai ales a IMM-urilor, este principala modali-tate prin care politica de coeziune poate ajuta stimularea economiilor regionale.

SLIM - NOI INSTRUMENTE PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ (SUEDIA)

Dan CÃRBUNARU

Page 22: Revista Regio nr. 10

JUMĂTATE DINTRE IMM-URI REZISTĂ MAI MULT DE UN AN PE PIAŢĂ

Sprijinirea antreprenorilor, atra-ge rea investitorilor şi sporirea ca-pacităţii de producţie a regiunilor sunt vitale pentru îmbunătăţirea performanţelor economice şi pen-tru impulsionarea fi rmelor care au un ritm mai scăzut de dezvoltare. În UE se înfi inţează anual aproxima-tiv 1,2 milioane de întreprinderi – aproximativ 10% din numărul total al acestora – şi doar jumătate din-tre ele supravieţuiesc. Repartizarea lor nu este unitară. Spre exemplu, în Italia, Spania şi Marea Britanie numărul fi rmelor nou înfi inţate este de două ori mai mare decât media din UE.

IMM-URILE, „GIGANŢII” UNIUNII EUROPENE

IMM-urile sunt adevăraţii giganţi ai economiei europene, reprezentând 99% din numărul total de întreprin-deri şi până la două treimi din tota-lul locurilor de muncă din sectorul privat în UE.

Cu toate acestea, au adesea difi cultăţi în accesarea de capital şi de cunoştinţe, confruntându-se cu schimbări structurale ale pieţelor şi, frecvent, cu lipsa de experienţă. Politica de coeziune a UE are ca scop abordarea acestor difi cultăţi printr-o combinaţie de măsuri, pre-cum sprijinul direct pentru investiţii şi furnizarea de servicii de sprijin în afaceri, traininguri, un mediu ino-vator etc.

www.inforegio.ro22

Suport pentru economie

Bani europeni în Uniunea Europeană

http://ec.europa.eu/regional_policy

Sursa:

Poveste de succes

„Eu lucrez ca software designer în Karlstad, Suedia. Am studiat ingineria civilă şi tehnologia informaţiei timp de patru ani şi jumătate la Universitatea Karlstad. Am avut primul contact cu compania Tieto cu ocazia unui simpozion de afaceri pe care Fundaţia Compare l-a organizat (n.r. „Compare Testlab” este o fundaţie susţinută din fonduri FEDR). Graţie suportului de care a benefi ciat Fundaţia Compare din partea UE, am putut contacta compania Tieto şi am obţinut slujba la care am visat.”

Rikard Boströmsoftware designer28 de ani, student

Page 23: Revista Regio nr. 10

23

Parc industrial

Bani europeni în Uniunea Europeană

NOIEMBRIENOIEMBRIE 2011 2011

SLOVENSKA BISTRICA ESTE UNA DIN-TRE CELE MAI MARI MUNICIPALITĂŢI

DIN REGIUNILE ADMINSTRATIVE ALE SLOVENIEI, DAR ŞI UNA DINTRE CELE MAI DEFAVORIZATE. SITUAT ÎN PARTEA ESTICĂ A SLOVENIEI, LA INTERSECŢIA DRUMURILOR CE LEAGĂ ORAŞELE MARIBOR, CELJE ŞI PTUJ, SLOVENSKA BISTRICA ARE 30.000 DE LOCUITORI.

Construită pe ruinele unui oraş ro-Construită pe ruinele unui oraş ro-man cunoscut sub numele de Civi-man cunoscut sub numele de Civi-tas Negotiana, localitatea are un tas Negotiana, localitatea are un potenţial tradiţional orientat spre potenţial tradiţional orientat spre comerţ. Prin urmare, apariţia comerţ. Prin urmare, apariţia unei iniţiative care să susţină dez-unei iniţiative care să susţină dez-voltarea mediului de afaceri a voltarea mediului de afaceri a răspuns foarte bine nevoilor pe răspuns foarte bine nevoilor pe care economia locală le are. care economia locală le are.

CLIMAT INVESTIŢIONAL FAVORABIL

Pe de altă parte, climatul Pe de altă parte, climatul investiţional oferit de comuni-investiţional oferit de comuni-tatea din Slovensktatea din Slovenska Bistrica este a Bistrica este unul favorabil. Cele mai impor-unul favorabil. Cele mai impor-tante activităţi economice sunt tante activităţi economice sunt fabricarea produselor alimentare, fabricarea produselor alimentare, producţia de lemn, în special, şi de producţia de lemn, în special, şi de metal (aluminiu) şi construcţiile, metal (aluminiu) şi construcţiile, ponderea lor fiind de două treimi ponderea lor fiind de două treimi din întreaga activitate economică a din întreaga activitate economică a oraşului. În ceea ce priveşte avan-oraşului. În ceea ce priveşte avan-tajele pe care investitorii le pot tajele pe care investitorii le pot avea în această zonă, putem enu-avea în această zonă, putem enu-mera: preţurile rezonabile pen-mera: preţurile rezonabile pen-tru achiziţia de terentru achiziţia de terenuri situate în uri situate în zone industriale (47 de euro/mp), zone industriale (47 de euro/mp), poziţionarea la intersecţia unor poziţionarea la intersecţia unor

căi de comunicaţie importante, căi de comunicaţie importante, dar şi o infrastructură publică dar şi o infrastructură publică bine dezvoltată. bine dezvoltată. Astăzi, oraşul găzduieşte 1.767 Astăzi, oraşul găzduieşte 1.767 de companii, incluzând 382 de re-de companii, incluzând 382 de re-taileri, 323 firme de producţie, taileri, 323 firme de producţie, 278 de servicii publice sau semi-278 de servicii publice sau semi-publice şi 219 activităţi comer-publice şi 219 activităţi comer-ciale. Numărul mare de activităţi ciale. Numărul mare de activităţi economice demonstrează puterea economice demonstrează puterea climatului investiţional şi că zona climatului investiţional şi că zona încă are potenţial neutilizat pen-încă are potenţial neutilizat pen-tru noii investitori.tru noii investitori.

INFRASTRUCTURA, DEZVOLTATĂ CU SPRIJINUL FEDR

Unul dintre obiectivele fundamen-Unul dintre obiectivele fundamen-tale ale municipalităţii din Slovenska tale ale municipalităţii din Slovenska Bistrica a fost dezvoltarea uniformă Bistrica a fost dezvoltarea uniformă a oraşului. În acest scop, s-au a oraşului. În acest scop, s-au deru lat numeroase investiţii care deru lat numeroase investiţii care au vizat dezvoltarea infrastruc-au vizat dezvoltarea infrastruc-turii publice, ca o condiţie de bază turii publice, ca o condiţie de bază

pentru o economie nouă şi solidă. pentru o economie nouă şi solidă. Pe de altă parte, autorităţile Pe de altă parte, autorităţile din Slodin Slovenska Bistrica au reali-venska Bistrica au reali-zat mai multe proiecte pentru zat mai multe proiecte pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al îmbunătăţirea nivelului de trai al întregii populaţii. întregii populaţii. Cel mai important dintre acestea Cel mai important dintre acestea a fost cel din 2005, care s-a axat a fost cel din 2005, care s-a axat pe investiţii în infrastructura zo-pe investiţii în infrastructura zo-nei de afaceri din Bistrica şi care nei de afaceri din Bistrica şi care a fost realizat cu ajutorul Fondu-a fost realizat cu ajutorul Fondu-lui European pentru Dezvoltare lui European pentru Dezvoltare Regională. Valoarea totală a aces-Regională. Valoarea totală a aces-tui proiect a fost de 3,2 milioane tui proiect a fost de 3,2 milioane de euro, investiţia municipalităţii de euro, investiţia municipalităţii fiind de 1,5 milioane de euro.fiind de 1,5 milioane de euro.Amploarea investiţiilor a avut Amploarea investiţiilor a avut efecte benefice pentru întreaga efecte benefice pentru întreaga regiune. În perioada 2007 - 2010, regiune. În perioada 2007 - 2010, spre exemplu, municipalitatea a spre exemplu, municipalitatea a continuat investiţiile în drumuri şi continuat investiţiile în drumuri şi sisteme de furnizare a apei, tot cu sisteme de furnizare a apei, tot cu ajutorul Fondului European pen-ajutorul Fondului European pen-tru Dezvoltare Regionatru Dezvoltare Regională. Ca re-lă. Ca re-

NOI IMPULSURI DE DEZVOLTARE PENTRU AFACERILE DIN SLOVENSKA BISTRICA (SLOVENIA)

Dan CÃRBUNARU

Page 24: Revista Regio nr. 10

www.inforegio.rowww.inforegio.ro24

Oportunităţi de afaceri

Bani europeni în Uniunea Europeană

zultat, oraşul are acum reţele de zultat, oraşul are acum reţele de alimentare cu apă care pot fi ex-alimentare cu apă care pot fi ex-ploatate eficient, fără pierderi, ploatate eficient, fără pierderi, iar calitatea apei potabile s-a iar calitatea apei potabile s-a îmbunătăţit. îmbunătăţit. Planurile pentru dezvoltare se Planurile pentru dezvoltare se extind până în 2015, când cos-extind până în 2015, când cos-turile totale ale proiecte lor se turile totale ale proiecte lor se estimează că ar ajunge la peste estimează că ar ajunge la peste 33 milioane euro, dintre care 21 33 milioane euro, dintre care 21 milioane euro vor fi asiguraţi din milioane euro vor fi asiguraţi din Fondul de Coezi une.Fondul de Coezi une.

OPORTUNITĂŢILE OFERITE DE ZONA DE AFACERI

Un important proiect Un important proiect de sprijini-de sprijini-re a zonei de afaceri a început în re a zonei de afaceri a început în 2004, iar lucrarea a fost finalizată 2004, iar lucrarea a fost finalizată în februarie 2006. Este vorba des-în februarie 2006. Este vorba des-pre crearea unui parc industrial al pre crearea unui parc industrial al oraşului Bistrica care se întinde pe oraşului Bistrica care se întinde pe o suprafaţă de 270.000 mo suprafaţă de 270.000 m22 şi care şi care a permis crearea a 211 noi locuri a permis crearea a 211 noi locuri

de muncă. Parcul industrial este de muncă. Parcul industrial este situat în apro piere de autostradă situat în apro piere de autostradă şi de rutele autobuzelor, ocupă şi de rutele autobuzelor, ocupă un teren nepoluat, plat, ferit de un teren nepoluat, plat, ferit de inundaţii. Acest lucru îl face ide-inundaţii. Acest lucru îl face ide-al pentru amenajarea de reţele de al pentru amenajarea de reţele de utilităţi - de pildă, o nouă staţie utilităţi - de pildă, o nouă staţie de tratare a deşeurilor care este de tratare a deşeurilor care este construită foarte aproape. construită foarte aproape. Zona de afaceri cuprinde loturi Zona de afaceri cuprinde loturi de dimensiuni diverse, care pot de dimensiuni diverse, care pot fi adaptate şi combinate pen-fi adaptate şi combinate pen-tru a răspunde cererii investi-tru a răspunde cererii investi-torilor. Rezidenţii acestei zone torilor. Rezidenţii acestei zone sunt companii precum Impol (alu-sunt companii precum Impol (alu-mi niu), Hosekra (acoperişuri), mi niu), Hosekra (acoperişuri), Bigrad, Ko-Glas, dar şi o serie de Bigrad, Ko-Glas, dar şi o serie de întreprinderi mici. Acest proiect a întreprinderi mici. Acest proiect a fost realizat de administraţia din fost realizat de administraţia din Slovenska Bistrica împreună cu Slovenska Bistrica împreună cu Centrul de Informaţii din locali-Centrul de Informaţii din locali-tate care a ajutat la întocmirea tate care a ajutat la întocmirea documentaţiei necesare pentru documentaţiei necesare pentru a a răspunde cererăspunde cererilor de ofertă.rilor de ofertă.

http://ec.europa.eu/regional_policy

Sursa:

ŞOMAJUL S-A REDUS LA JUMĂTATE

Sosirea unor noi com-panii confirmă faptul că

autorităţile au luat o deci-zie bună când au hotărât să sprijine economia locală. Şomajul a scăzut de la 24% în 1994 la 14% astăzi, iar PIB-ul zonei a cunoscut o creştere substanţială.

Municipalitatea studiază, în prezent, oportunitatea

de a extinde parcul industri-al pe terenurile agricole de la nord şi nord-vest, în imediata vecinătate a oraşului. Evaluările arată că această extindere ar trebui să aducă aproximativ 20 de companii şi 400 de noi locuri de muncă.

Impactul sprijinului asigu-rat prin folosirea fondurilor

publice a făcut ca infrastruc-tura să fie modernizată şi bine întreţinută, fapt ce s-a dovedit benefi c pentru mediul de afaceri, dar şi pentru municipalitate. Având susţinerea financiară a Uniunii Europene, Slovenska Bistrica a reuşit să se dezvolte şi să îşi asigure îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură, pregătind-o pentru schimbările economice şi sociale ale anilor următori. Ajutorul Uniunii Eu-ropene va conta foarte mult pentru a menţine acest trend, precum şi pentru dezvoltarea similară a altor zone.

Page 25: Revista Regio nr. 10

NOIEMBRIENOIEMBRIE 2011 2011 25

Agendă

AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR (AM POR)MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUIStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Tel:(+40 37) 211 14 09E-mail: [email protected]: www.mdrt.ro

COMITETUL DE MONITORIZARE PENTRU POR (CM POR)Secretariatul CM PORTel: 0372 11 1413; 0372 11 1659Fax: 0372 11 1636Email: [email protected]

ORGANISME INTERMEDIARE POR

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071Fax: 0233 218072E-mail: [email protected]: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018Fax: 0339 401017E-mail: [email protected]: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769Fax: 0242 313167E-mail: offi [email protected]: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240Fax: 0251 412780E-mail: offi [email protected]: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Telefon : 0256 491923,Fax : 0256 491981E-mail: offi [email protected]: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest)Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550Fax: 0264 439222E-mail: [email protected]: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093Telefon: 0258 818616/int. 110Fax: 0258 818613E-mail: offi [email protected]: www.adrcentru.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2,cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 80 99Fax: 021 315 96 65E-mail: [email protected]: www.adrbi.rowww.regioadrbi.ro

Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiDIRECŢIA GESTIONARE FONDURI COMUNITARE PENTRU TURISM - organismul intermediar pentru turismBlvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, BucureştiTel: 0372 144 003Fax: 0372 144 001Website: www.mdrt.ro

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL

BUCUREŞTI, ROMÂNIA, 22-23 NOIEMBRIE 2011Comitetul de Monitorizare al Programului Operaţional Regional 2007-2013 (CM POR), cu participarea doamnei Angela Martinez Sarasola, şef de unitate în cadrul DG Regio, şi a doamnei Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului

În cadrul CM POR vor fi analizate măsurile întreprinse pentru accelerarea implementării POR, stadiul implementării, gradul de absorbţie, previziuni fi nanciare şi vor fi discutate posibile realocări fi nanciare pe domenii de intervenţie şi regiuni de dezvoltare. De asemenea, vor avea loc analize punctuale, pe fi ecare axă prioritară a programului. Comitetul de Monitorizare este structura naţională cu rol decizional şi strategic în implementarea POR. CM POR are rolul de a asigura efi cacitatea şi calitatea implementării programului.

REGIUNEA CENTRU, ROMÂNIA, 7 DECEMBRIE 2011Întâlnire de lucru cu membrii CRESC şi reprezentanţii autorităţilor publice locale din Regiunea Centru privind stadiul implementarii proiectelor fi nanţate prin Regio

Reuniunea are pe agendă discuţii privind implementarea proiectelor contractate prin POR la nivelul Regiunii Centru, o analiză privind stadiul implementării programului, la nivelul Regiunii Centru, la 1 decembrie 2011, şi dezbateri cu mass-media referitoare la implementarea POR. Comitetul Regional de Evaluare Strategica şi Corelare (CRESC) Centru reprezintă organismul consultativ în cadrul căruia sunt discutate şi analizate priorităţile de investiţii publice la nivel regional, cu fi nanţare din fonduri comunitare sau bugete locale, în vederea atingerii obiectivelor Strategiei de dezvoltare a regiunii. CRESC Centru este alcătuit din 24 de membri, administraţia publică locală şi mediul economico-social din regiune fi ind reprezentate în proporţii egale.

ALBA IULIA, ROMÂNIA, 15 DECEMBRIE 2011Conferinţa Regională privind implementarea Regio în Regiunea Centru – Analiza privind parcursul anului 2011 şi perspective pentru 2012

La conferinţă vor participa reprezentanţi ai benefi ciarilor şi partenerilor din regiune (reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, ai unor Organisme Intermediare aferente altor programe cu fi nanţare europeană, consultanţi). Va fi prezentat stadiul implementării POR la nivelul Regiunii Centru şi obiectivele ADR Centru pentru anul 2012. De asemenea, participanţii vor discuta despre fundamentarea modului de elaborare a portofoliului de proiecte regionale destinat următoarei perioade de programare în concordanţă cu Strategia Europa 2020.

VARŞOVIA, POLONIA, 28 NOIEMBRIE 2011Cea de-a cincea conferinţă privind Planul strategic european pentru tehnologii energetice (Planul SET)

Conferinţa este organizată de Comisia Europeană în colaborare cu Ministerul Ştiinţei şi Învăţământului Superior şi Ministerul Economiei din Polonia, sub patronajul Preşedinţiei Poloneze a Consiliului European. La eveniment participă înalţi reprezentanţi din industrie, cercetare, fi nanţare şi politică. În cadrul conferinţei se va discuta despre fi nanţarea şi dezvoltarea rapidă a tehnologiilor-cheie identifi cate în Planul SET, tehnologii care ajută la reducerea emisiilor de carbon. De asemenea, va fi adoptată o rezoluţie privind susţinerea acestor tehnologii în următoarea etapă de programare, 2014-2020.

BERLIN, GERMANIA, 30 NOIEMBRIE - 2 DECEMBRIE 2011Cea de-a 17-a conferinţă EDUCA

Aceasta este cea mai mare conferinţă, la nivel mondial, în domeniul e-learning. Evenimentul se adresează corporaţiilor, sectorului educaţional şi sectoarelor de servicii publice. Tema din acest an a evenimentului Online Educa Berlin este „Noile culturi de învăţare”. Conferinţa se bucură de prezenţa unor specialişti în domeniul tehnologiei avangardiste de învăţare. Dezbaterile se vor axa pe întrebări de genul: Cum ar trebui să învăţăm? Avem nevoie de o nouă cultură a învăţării? Sunt vechile metode depăşite? Într-o lume a schimbărilor tehnologice rapide, este sufi cient să punem accentul pe formare sau este nevoie să încurajăm adaptabilitatea pe care numai educaţia o poate aduce? În cadrul conferinţei Online Educa Berlin vor avea loc prezentări, sesiune interactive bazate pe schimb de experienţă, ateliere de lucru. În fi ecare an, conferinţa atrage peste 2.000 de participanţi din peste 100 de ţări ale lumii.

Page 26: Revista Regio nr. 10

www.inforegio.rowww.inforegio.ro26

Să mai şi zâmbim!

Ai trecut prin România şi ai văzut un proiect Regioîn desfăşurare? Trimite-ne o fotografi e pe [email protected], noi o publicăm şi cele mai reuşite vor fi premiate!

ZOOM REGIO

â

Sursa: http://www.openeurope.org.uk

C cu finanţare europeană

173.274 DE EURO AU FOST ALOCAŢI STAŢIUNII DE GOLF DE LUX - Monte da Quinta

Club din Algarve

(Portugalia), unde

oaspeţii pot alege

între „confortul

oferit de o grădină

şi piscină private

sau confortul oferit

de apartamente de

lux.” Staţiunea mai

conţine un centru

spa de lux, un club

de sănătate, mai

multe restaurante

şi baruri, magazine

şi un coafor.

40.000 DE EURO PENTRU AFACERI CU ANIMALE! Guvernul regional din Andaluzia (Spania) a fi nanţat cu 40.131

euro, din fondurile UE alocate, compania

Animals Rompeolas, specializată în închirierea de animale exotice, cum ar fi tigri, elefanţi, cămile, ponei pitici şi şerpi pentru reclame şi evenimente. De

asemenea, compania închiriează cămileturiştilor pentru drumeţii montane.

2.500 DE EURO PENTRU PETRECEREA TIMPULUI LIBER. Preşedintele Consiliului de supraveghere al Porsche, Wolfgang Porsche, a primit 2.500 euro, din fondurile UE alocate dezvoltării rurale, pentru o mică proprietate în Bavaria, Germania, unde merge la vânătoare în timpul liber.

Page 27: Revista Regio nr. 10

NOIEMBRIENOIEMBRIE 2011 2011 27

Să mai şi zâmbim!

- Ce hărţuire sexuală,doamna Jeni? V-am întrebat dacă puteţisă-mi faceţi nişte cópii...

- Să recapitulăm: eu îl orbesc cu laserul, tu-l asurzeşti cu vuvuzela,iar Popescu îi dă lovitura de graţiecu cifrele pe primul trimestru...

Surs

a: M

ihai

Băl

escu

, M

anag

er.r

o

DONKEYPEDIA! Ca parte a „Anului european al dialogului intercultural” a Uniunii Europene, Comisia Europeană a fi nanţat cu 7 MILIOANE DE EURO UN PROIECT DE EDUCAŢIE PRIN ARTĂ numit „Donkeypedia”, în care un măgar călătoreşte prin Ţările de Jos, iar copiii de şcoală primară îl întâmpină. Scopul proiectului a fost „crearea unei refl ectări a tuturor identităţilor europene. Care sunt asemănările, care sunt diferenţele? Ce anume face ca Europa să fi e unică? Donkeypedia va încerca să facă acest sentiment tangibil prin interacţiunea şi în dialogul cu împrejurimile, în

timp ce, mersul pe jos prin mai multe ţări europene permite colectarea de date pentru a susţine această imagine de unicitate.” Măgarul, numit Asino, a creat şi a scris pe un blog în timpul călătoriei sale. O informaţie de pe blog spune: „Am pornit foarte devreme astăzi, Cristian a dormit într-un pat, într-o casă. A fost o dimineaţă nebună când m-am trezit. M-am trezit sub un castan, dormind în nisip. Când am deschis ochii, am văzut animale care se uitau la mine. Mi-era jenă! Acum înţeleg puţin modul în care oameni din culturi diferite se pot simţi în Ţările de Jos.”

Câştigătorul „Rebus Europa” din numărului 8 al revistei:

ADRIAN ŞTEFAN, Brăila

Scos la tablă la ora de Geometrie, Popescu primeşte următoarea problemă:Într-un triunghi dreptunghic o latură are 3 cm, iar cealaltă latură are 4 cm. Găseşte x, e fi ind ipotenuzatriunghiului. Rezolvarea a fost simplă şirapidă...

Uitati-o aici e!

3 cm

4 cm

Page 28: Revista Regio nr. 10

Autoritatea de Management POR (AM POR)Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Website: www.mdrt.ro

Investim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-fi nanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

www.inforegio.roe-mail: [email protected]

0372 11 14 09

Doriţi mai multe informaţii?

Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Data publicării: noiembrie 2011