str. Tunari, nr. 41, sect.2, Bucureşti-Romania, tel. 004.021.2102409, fax.004.021.2104165

str. Justiţiei, nr.65, sect.4, Bucureşti-Romania, tel. 004.021.3371140, fax.004.031.8150025

email: office@fsespiruharet.ro, fsiispiruharet@fsiispiruharet.ro, office@fen.ro

REVISTA PRESEI 3 decembrie 2019

EDUPEDU.RO: Locuri speciale în licee și școli profesionale pentru elevii cu CES, pe modelul celor alocate rromilor, cerute începând de anul viitor de către Federația pentru Persoanele cu Autism Locuri speciale în licee și școli profesionale pentru elevii cu CES, pe modelul celor alocate rromilor, sunt cerute începând de anul viitor Ministerului Educației de către Federația pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist (FEDRA). Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Monica Anisie, Federația o întreabă și dacă va adapta examenele și testările naționale în cazul elevilor cu cerințe educaționale speciale, care învață după programe adaptate. “Veți lua măsurile care se impun astfel încât cadrele didactice care integrează elevi cu CES (Cerințe Educaționale Speciale) /responsabilii de caz să beneficieze de spor la salariul de bază”, este o altă întrebare adresată ministrului Educației de către Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist. Federația spune că, în anul școlar 2018-2019, peste 33.000 de copii cu cerințe educaționale speciale sunt înscriși în învățământul de masă “fără să beneficieze, în mare parte, de facilitatori școlari, profesori de sprijin, consiliere psihologică și logopedie, curicule și examene adaptate”. Scrisoarea deschisă integrală remis de FEDRA către Ministerul Educației și Cercetării “Stimată doamnă ministru, Monica Cristina Anisie, Conduceți, începând cu aceste zile, soarta învățământului românesc și, prin urmare, și destinele elevilor cu cerințe educaționale speciale, ale cadrelor didactice, consilierilor școlari și profesorilor de sprijin care ar trebui să transforme procesul de incluziune a elevilor cu dizabilități în învățământul de masă într-un demers de succes. În prezent, deși s-au făcut progrese semnificative în incluziunea copiilor cu cerințe educative special în învățământul de masă, lucrurile sunt deocamdată la stadiul de efort supraomenesc pentru toți cei implicați: elevi cu cerințe educative speciale, părinți, profesori. FEDRA - Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist este prima federație de acest tip din România, care are ca membri, în principal, organizații de părinți și se dorește a fi o voce puternică și unitară a organizațiilor de profil din România. FEDRA are ca scop crearea și păstrarea unui mediu adecvat pentru stimularea și sprijinirea persoanelor cu TSA și, în ultimii 10 ani, a făcut lobby susținut pentru incluziunea socio-școlară a elevilor cu tulburări din spectrul autist, ca unică șansă la o viață demnă. Dat fiind faptul că niciodată nu am găsit în ministerul pe care îl conduceți un partener real și serios de dialog, dispus să ia măsuri care să respecte drepturile elevilor și studenților cu TSA, ne adresăm dumneavoastră, doamnă ministru, cu următoarele întrebări: Care este poziția și viziunea Ministerului Educației și Cercetării, sub conducerea dumneavoastră, cu privire la integrarea elevilor cu cerințe educative speciale în învățământul de masă? Vi se pare normal să existe la licee și universități locuri speciale pentru rromi, dar nu și locuri speciale pentru elevii cu cerințe educative speciale? Sunteți dispusă, alături de noua echipă, să demarați o procedură de urgență astfel încât, de anul viitor, liceele și școlile profesionale să rezerve locuri pentru elevii cu CES? Cum veți rezolva situația elevilor cu cerințe educative speciale care învață după programe adaptate, dar examenele și testările naționale nu sunt adaptate din punct de vedere al conținutului? Veți lua măsurile care se impun astfel încât cadrele didactice care integrează elevi cu CES/responsabilii de caz să beneficieze de spor la salariul de bază așa cum prevăd Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare și Regulamentul de Organizare a Învățământului Special și Special Integrat?

Veți remedia faptul că în școlile din România numărul profesorilor de sprijin/itineranți, al consilierilor școlari și al logopezilor este complet insuficient, așa cum chiar dumneavoastră ați declarat la întâlnirea pe care ați avut-o cu Federația Sindicatelor Libere din Învățământ? În anul școlar 2018-2019, peste 33.000 de copii cu cerințe educaționale speciale sunt înscriși în învățământul de masă fără să beneficieze, în mare parte, de facilitatori școlari, profesori de sprijin, consiliere psihologică și logopedie, curicule și examene adaptate. Copiii noștri cu tulburări din spectrul autist au crescut și sunt adulți de când batem la porțile ministerelor pentru drepturile lor. Incluziune reală înseamnă ca fiecare unitate de învățământ din România să fie obligată să integreze 3-5% copii cu cerințe educative speciale și o justă distribuire a personalului de suport: profesori de sprijin, logopezi, consilieri. Incluziune reală înseamnă profesionalizarea facilitatorilor școlari, stimularea financiară a cadrelor didactice care integrează în învățământul de masă copii cu dizabilități încadrați în grad de handicap, programe anti stigmatizare în școli, personal de sprijin angajat și normat în funcție de numărul copiilor cu cerințe educative speciale. La nevoie, chiar redistribuirea acestui personal din școlile speciale spre învățământul de masă. Prin urmare, vă solicităm, doamnă ministru, o întâlnire în cadrul căreia să vă prezentăm problemele cu care se confruntă elevii cu tulburări din spectrul autist și, prin extensie, cu cerințe educative speciale și cadrele didactice. Ne dorim să analizăm împreună situația dezastruoasă a elevilor cu tulburări din spectrul autist integrați în învățământul de masă, dar și a celor din învațământul special, precum și asumarea de către ministerul pe care îl conduceți a unui set clar de măsuri și soluții care să sprijine în mod real dezvoltarea și devenirea acestor elevi. FEDRA - Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist este prima federație de acest tip din România, care are ca membri în principal organizații de părinți și se dorește a fi o voce puternică și unitară a organizațiilor de profil din România, având ca scop crearea și păstrarea unui mediu adecvat pentru stimularea și sprijinirea persoanelor cu TSA. Organizațiile membre FEDRA sunt: ANCAAR Argeş, ANCAAR Craiova, ANCAAR Iaşi, Asociația Autism Baia Mare, Asociația Autism Transilvania Cluj, Asociația Copiii de Cristal Brașov, Asociația Dincolo de Tăcere Galați, Autism Europa Bistrița – Centrul de Resurse şi Referinţă în Autism Micul Prinţ, Asociația Învingem Autismul Bucuresți, Asociația Părinților Copiilor cu Autism din Județul Botoșani, Asociația Puzzle România, Asociația “Rază de Speranță în Intervenția și Terapia TSA” Brașov, Asociația SOS Autism Bihor, Asociația de Sprijin pentru Părinții și Copii cu Autism Galați, Fundația Romanian Angel Appeal Bucuresti, Fundația Univers Plus Piatra Neamț, Asociația Învățăm prin Pictograme Timișoara, Organizația Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual, Asociația pentru Recuperarea și Integrarea Copiilor cu Autism (ARICA).” (R.P.) EVENIMENTUL ZILEI: Alertă pentru părinți: Ce se întâmplă cu Clasa Pregătitoare sau Clasa 0 Monica Anisie, ministrul Educației a declarat că din 2020, clasa pregătitoare sau clasa 0 ar putea să dispară. „Mai departe, având în vedere că venim cu alte planuri cadru şi alte programe, firesc ar fi ca generaţia care intră acum în clasa pregătitoare cu noile planuri cadru şi programe să meargă… ”, a spus ministrul Educației. Cel mai probabil din 2020 clasa pregătitoare, cunoscută ca și clasa zero va fi scoasă, iar copiii care împlinesc 6 ani vor merge direct în clasa I, anunță Antena3. Iată cum caracteriza ministerul de resort această formă de învățământ: „Clasa 0 sau clasa pregătitoare este prima etapa din învațămantul primar și are rolul de a facilita integrarea copiilor la școală. Este un an extra de învățămant special care face tranziția de la grădinița la școală. Școala este diferită de gradiniță, și astfel clasa 0 are rolul de a pregăti copilul pentru aceasta etapă”. (Mihnea Tălău) CURIERUL NAȚIONAL: Banii care nu se văd se uită Din bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării au fost scăzute la actuala rectificare două miliarde de lei. La rectificarea precedentă, din vară, mai fusese scăzut un miliard. De fiecare dată, „liniştirea” transmisă de guvernanţi a fost că banii tăiaţi oricum nu erau folosiţi, pentru că erau destinaţi unor proiecte care nici nu existau decât ca nume şi ca intenţie şi că în realitate cadrele didactice şi

cercetătorii nu vor avea de suferit, ba vor beneficia de sume suplimentare. Cu aceste diminuări plus explicaţiile aferente, identice de la o guvernare la alta, educaţia şi cercetarea ating un obiectiv mereu invocat, al continuităţii şi predictibilităţii; atât numai, că-l ating în sens rău. Actuala tăiere din bugetul educaţiei (care între timp a devenit comun cu al cercetării) este definită astfel de la nivel ministerial: „Diminuarea cu suma de 2.000 milioane lei a titlului «Proiecte cu finanţare externă nerambursabilă aferente cadrului financiar 2014-2020» – Proiectul România modernă, România digitală, din care 400.000.000 lei reprezintă cofinanţarea naţională, iar 1.600.000.000 lei reprezintă fonduri externe nerambursabile – proiect nerealizat în precedentul mandat al MEN”. În vară, „diminuarea cheltuielilor cu suma de circa 1,03 miliarde de lei” era justificată inclusiv prin punerea la socoteală a „440 milioane de lei la Titlul 57 «Asistenţă socială», sume aferente programului «Merg la şcoală», întrucât, până în prezent, actul normativ necesar derulării acestui program nu a fost aprobat”. Profesorilor, şi în vară li s-a spus, şi acum li se spune că ei, de fapt, ies în câştig pentru că vor putea să fie folosiţi mai eficient banii tăiaţi din reducerile salariale de acum nişte ani, pe care-i mai au de recuperat eşalonat, pe baza Legii nr. 85/2016. În legătură cu aceasta, astă-vară s-a scris că „prin plata obligaţiilor către personalul didactic generate de sentinţele judecătoreşti, au fost obţinute economii cu dobânzile aferente. Suma rămasă după rectificare asigură plata salariilor până la sfârşitul anului, plata titlurilor executorii, precum şi plăţile ce derivă din aplicarea Legii nr. 85/2016”. În urma actualei rectificări, trimiterea este la aceeaşi lege: „Suplimentarea de la bugetul de stat, cu suma de 460 de milioane de lei, a titlului «Transferuri între unităţi ale administraţiei publice», pentru achitarea diferenţelor salariale prevăzute de Legea nr. 85/2016, restante din anul 2018 şi sume aferente anului 2019, pentru universităţile de stat”. Se vede cum o situaţie acută, de mare impact şi economic, şi emoţional, tăierea bruscă de sus până jos din venitul de toate zilele într-o vreme de criză urmată de tărăgănarea recuperării banilor, este manevrată de două ori la rând ca să se nege realitatea. Actuala rectificare chiar este comunicată sub un titlu care dă de înţeles că emiţătorul consideră ca limitată puterea de înţelegere a mesajelor de către receptor, din moment ce defineşte rectificarea prin „suplimentare” şi „majorare” cu câteva sute de milioane şi trece sub tăcere în definiţie diminuarea cu două mii de miliarde. „Rectificarea bugetară aprobată de Guvern, pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării: suplimentare cu 460 milioane lei de la bugetul de stat şi majorarea veniturilor proprii cu 129 milioane de lei” este intitulată comunicarea care abia în ultimul rând menţionează cea mai mare intervenţie bugetară, diminuarea, care singură este pe vreo trei sferturi mai mare decât suplimentarea şi majorarea arătate drept caracteristice pentru rectificarea în discuţie. Şi la rectificarea bugetară din vară, şi la cea de acum, sumele tăiate cu explicaţia că reprezintă bani care oricum „nu se văd” pentru că nu au la ce să fie folosiţi provin din zona unor cerinţe pentru condiţii mai bune de acces la învăţătură: asistenţă socială, posibilitate de mers la şcoală, dotare cu mijloace moderne de lucru. E drept că fără legătură directă cu rectificările bugetare, însă tot din aria tăierilor de bani utilizabili în folosul şcolii, este de observat că prima cerere directă, explicită, de demitere la nivelul actualului Executiv vine din lumea şcolii, formulată de Asociaţia Elevilor din Constanţa pornind exact de acolo de unde se taie bani pentru că se spune că nu au la ce să fie folosiţi, adică de la o problemă socială, de acces la educaţie (transportul elevilor), iar cererea de demitere vizează ministrul educaţiei şi cercetării. (Florin Antonescu)

EVENIMENTUL ZILEI: Primul ministru PNL căruia i se cere deja demisia. Demnitarul e consiliat de un fost director SIE

SPARKNEWS.RO: Ministerul Educaţiei constituie un grup de lucru pentru elaborarea normelor metodologice de aplicare a legii anti-bullying Ministerul Educaţiei anunţă că înfiinţează un grup de lucru pentru elaborarea normelor metodologice de aplicare a legii privind combaterea bullying-ului şi invită organizaţiile neguvernamentale, instituţiile şi unităţile de învăţământ care au avut proiecte în domeniu, precum și partenerii sociali și reprezentanții elevilor și părinților să se înscrie şi să transmită în acest sens propuneri. Comunicatul Ministerul Educației și Cercetării: ”Ministerul Educației și Cercetării invită organizațiile neguvernamentale cu experiență în domeniu, instituțiile abilitate din administrația publică locală și centrală, unitățile de învățământ și instituții relevante, care au avut proiecte și rezultate concrete în domeniu, precum și toți partenerii sociali și reprezentanții elevilor și părinților, să se înscrie în Grupul de lucru înființat pentru elaborarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor art. 7 alin. (11), art. 561 și ale pct. 61 din anexa la Legea educației naționale nr. 1/2011, prevederi introduse prin Legea 221/2019, respectiv GL anti-bullying. Grupul de lucru va contribui, printr-o activitate transparentă solidară și voluntară, la elaborarea normelor metodologice care vor fi puse în consultare publică.

Părțile interesate sunt invitate să transmită propuneri cu câte un reprezentant pentru grupul de lucru până miercuri, 4 decembrie 2019, la adresa de email corina.ceama@edu.gov.ro, cu subiectul „Înscriere Grup de lucru anti-bullying”. EDUPEDU.RO: PISA 2018 a evaluat în premieră și competențele globale, pe lângă cele la citire, matematică și științe. Elevii din România au dat testul pe hârtie România a participat la Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor – PISA 2018, dezvoltat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltarte Economică (OECD). Elevii de 15 ani au dat în luna aprilie 2018 un test de două ore, pe hârtie, la fel ca in alte 7 state, celalte 72 de țări care au participat la PISA 2018 susținând testul pe calculator, potrivit informațiilor obținute de Edupedu.ro. Apoi elevii au completat și un chestionar de 30-45 de minute, la fel și profesorii. Eșantionarea a fost făcută științific, participând la teste aproape 5 mii de elevi de 15 ani din clasele a VII-a, a VIII-a și majoritatea din clasa a IX-a, din peste 180 de școli. Rezultatele PISA 2018 vor fi publicate pe Edupedu.ro după ce acestea vor fi anunțate marți, pe 3 decembrie la ora 10 de către OECD. Comparativ cu ciclurile anterioare, PISA 2018 a inclus și evaluarea „competențelor globale”. Adică a măsurat și capacitatea unui elev care a trecut prin aproape tot învățământul obligatoriu de a analiza din diferite perspective teme globale sau interculturale, de a înțelege cum diferențele afectează percepțiile, raționamentele și ideile proprii sau ale celorlalți, de a dezvolta interacțiuni și relații adecvate, deschise și eficace cu persoane din diferite culturi, pe baza respectului reciproc pentru demnitatea umană. Ce este PISA Programul PISA este o evaluare internațională care măsoară dezvoltarea competențelor de bază ale elevilor de 15 ani, aflați la finalul învățământului obligatoriu (n.r. în România învățământul obligatoriu se încheie la clasa a X-a), în trei domenii principale: citire, matematică și științe. Pe lângă datele acestea, Programul PISA 2018 urmărește să ofere răspunsuri la întrebări esențiale de politică educațională, printre care: Cât de bine sunt pregătiți elevii pentru viață și pentru inserție pe piața muncii în societăți culturale diverse și într-o lume globalizată? Cât de mult sunt expuși elevii la știri din întreaga lume și în ce măsură înțeleg și analizează critic teme interculturale și globale? Care sunt diferențele majore la nivelul populației, din această perspectivă? Ce abordări sunt folosite la școală astfel ca elevii să fie educați pentru diversitate culturală și cum valorifică școlile diversitatea pentru a forma elevilor „competențe globale”? Cât de bine sunt pregătite școlile să facă față prejudecăților și stereotipurilor? Administrarea testelor PISA este realizată de un consorțiu internațional, la fiecare trei 3 ani, iar pregătirea și adaptarea instrumentelor de evaluare la nivelul fiecărei țări participante se realizează în cicluri de câte 4 ani consecutivi. Testele PISA, pe hârtie în România În 2017 ministerul Educației anunța că România va administra teste în format tipărit, testarea computerizată fiind o opțiune posibilă pentru următoarele ediții. Următoarea ediție va fi cea din 2021. La fel ca în România testele au fost susținute pe hârtie și în alte 7 state: Ucraina, Republica Moldova, Jordania, Argentina, Arabia Saudită, Liban și Macedonia. România participă la Programul Internațional OECD-PISA încă din anul 2000. A avut o singură absență din acest program de testare, în anul 2002, în timpul mandatului de ministru al Educației al Ecaterinei Andronescu. Iată rezultatele obținute până acum. Ce aflăm din rezultatele testelor PISA 2018 Sunt singurele rapoarte internaționale care scot la iveală analfabetismul funcțional. Aceste testări au loc o dată la 3 ani, se fac asupra tinerilor de 15 ani și analizează tot felul de aspecte ale sistemului de educație, inclusiv acesta al analfabetismului funcțional. Precedentul studiul PISA, realizat de OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) în 2015, plasează România pe penultima poziţie între cele 28 de state UE, la indicatorul performanţe de citire, cu o pondere de 38,7% din persoanele cu vârsta de 15 ani care se situează sub nivelul 2 (mai puţin de 407,47 puncte la test). De asemenea, la performanţele în matematică, România se situează pe antepenultima poziţie între cele 28 de state UE, cu o pondere de 39,9% din persoanele cu vârsta

de 15 ani care se situează sub nivelul 2 (mai puţin de 420,7 puncte la test). Şi în cazul indicatorului performanţă în ştiinţe, România se plasează pe penultima poziţie între cele 28 de state UE cu o pondere de 38,5% din persoanele cu vârsta de 15 ani care se situează sub nivelul 2. În urmă cu patru ani un studiu al Centrului pentru Evaluare și Analize Educationale semnat de Cristian Hatu și Andreea Eșanu analiza analfabetismul funcțional din perspectiva unei eventuale strategii naționale de scădere a acestui fenomen. Studiul citat exemplifica analfabetismul funcțional printr-o problemă din testarea PISA 2012 la care doar 58% dintre elevii de 15 ani testați au știut răspunsul, restul de 42% fiind cei care au obținut rezultate sub nivelul PISA 2, nivel considerat pragul analfabetismului funcțional. Ce domenii testează PISA Alfabetizarea matematică este capacitatea individului de a identifica şi de a înţelege rolul pe care îl joacă matematica în lume, de a face judecăţi bine fundamentate, de a utiliza şi de a se angaja matematica în moduri care răspund nevoilor vieţii individului, în calitatea sa de cetăţean constructiv, implicat şi reflexiv, potrivit site-ului oficial PISA. Rezolvarea de probleme este capacitatea individului de a utiliza procesele cognitive pentru a face faţă şi a rezolva situaţii reale, transdisciplinare în care calea soluţiei nu este evidentă imediat şi în care domeniile alfabetizării sau ariile curriculare care ar putea fi aplicabile nu pot fi încadrabile în domeniul matematicii, al ştiinţelor sau al citirii / lecturii. Alfabetizarea la citire este înţelegerea, utilizarea, şi reflecţia asupra textelor scrise, pentru a-şi atinge scopurile, pentru a-şi dezvolta cunoştinţele şi potenţialul şi pentru a participa la viaţa socială. Alfabetizarea ştiinţifică este capacitatea de a utiliza cunoştinţele ştiinţifice, de a identifica întrebările şi de a formula concluzii pe baza datelor, cu scopul de a înţelege şi de a sprijini luarea deciziilor despre lumea naturii şi despre schimbările făcute prin activităţile omeneşti. Rezultatele PISA 2015 au fost publicate pe 6 decembrie 2016. Rezultatele PISA 2018 vor fi publicate pe 3 decembrie 2019. Următoarea testare PISA va fi în 2021 (Mihai Peticilă) ADEVĂRUL: Cum arată propunerea prin care Evaluarea Naţională se va da din cinci probe la nouă materii/ Consiliul Naţional al Elevilor şi Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar au transmis, luni seară, că susţin proiectul legislativ aflat în Camera Deputaţilor care propune prorogarea termenului de la care Evaluarea Naţională se va da din cinci probe la nouă materii. „Dorim crearea tuturor condiţiilor astfel încât elevii să poată susţine cu succes un astfel de examen”, au transmis cele două organizaţii, care propun ca doar elevii care încep în anul şcolar 2020 – 2021 clasa a V-a să susţină acest tip de examen. Începând cu generaţia de elevi care sunt acum în clasa a VII-a, Evaluarea Naţională ar urma să se susţină, din anul 2021, după noi reguli, conform prevederilor art.74 alineatul (5) şi art. 361 alineatul (3) litera b) din Legea educaţiei naţionale, în vigoare din 2011. Astfel, absolvenţii clasei a VIII-a vor avea la Evaluarea Naţională cinci probe din 9 materii (plus o probă la limba maternă pentru învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale), unele interdisciplinare, iar altele susţinute în timpul anului. „Consiliul Naţional al Elevilor, structura de reprezentare a elevilor la nivel naţional, împreună cu Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar, se opune acestei prevederi, susţinând proiectul legislativ prin care se susţine prorogarea pentru actuala generaţie de elevi, urmând ca prima generaţie care susţine o Evaluare Naţională de acest tip să fie cea care începe clasa a V-a în anul şcolar 2020-2021 – pentru a nu ajunge în situaţia actuală la noua dată propusă pentru intrare în vigoare a acestui mod de susţinere a examenului de Evaluare Naţională, dorim crearea tuturor condiţiilor astfel încât elevii să poată susţine cu succes un astfel de examen. Respectivul proiect legislativ a fost depus spre aprobare la Camera Deputaţilor, unde a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi”, au transmis, luni, seară, cele două organizaţii. Comisia pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi a hotărât avizarea nefavorabilă a respectivului proiect legislativ.

„În acest context, ne exprimăm nedumerire şi ne întrebăm care au fost cauzele pentru care comisia respectivă a avizat nefavorabil acest proiect legislativ”, au mai transmis semnatarii documentului. Aceştia vor şi modificarea art.76, alineatele (2) şi (3) din Legea educaţiei naţionale, articol care prevede, începând cu Evaluarea Naţională din anul 2021, o nouă modalitate de calcul a mediei de admitere în învăţământul liceal, precum şi susţinerea unei probe suplimentare de admitere la liceu, în plus faţă de Evaluarea Naţională, în cazul în care numărul de candidaţi depăşeşte numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ. „Considerăm că noua formulă de calcul a mediei de admitere (care conţine în proporţie de 70% portofoliul educaţional al elevului) nu poate fi pusă în aplicare începând din anul 2021, ţinând cont că protofoliul educaţional cuprinde, conform Legii educaţiei, «totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite sau a participării la activităţi de învăţare, în diferite contexte, precum şi produse sau rezultate ale acestor activităţi, în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale». În calitate de reprezentanţi ai unor grupuri sociale de dimensiuni considerabile, ne exprimăm, cu fermitate, poziţia potrivit căreia un astfel de examen naţional nu poate fi implementat în actualul sistem educaţional, în care transdisciplinaritatea constituie, în continuare, un mit în arhitectura curriculară”, au mai transmis semnatarii documentului. Potrivit acestora, ”pentru a realiza un proces de evaluare complex, riguros, este esenţial ca indicatorii de evaluare să fie adaptaţi cerinţelor actuale şi este necesară o întreagă recalibrare a metodelor de predare-învăţare şi a programelor şcolare (cele 9 probe la care ar urma să se susţină examenul de Evaluare Naţională însumând foarte multă materie), astfel încât acestea să corespundă nevoilor şi intereselor beneficiarilor direcţi ai educaţiei”. „Pentru a avea o resursă umană pregătită este imperios ca actuala guvernare să introducă în proiecţia bugetară pentru anul 2020 investiţii în ceea ce priveşte realizarea unor programe de formare continuă pentru cadrele didactice, o investiţie sustenabilă, a cărei necesitate se resimte profund în acest sistem educaţional care nu mai ţine pasul cu evoluţia societăţii. Solicităm, aşadar, tuturor factorilor de decizie din domeniul educaţiei să adopte măsuri care să derive din viziuni pe termen lung, creionate în beneficiul elevilor din România şi nu măsuri populiste, care pot avea efecte dramatice pe termen lung şi ar aduce un prejudiciu însemnat climatului educaţional”, au mai transmis semnatarii documentului. „Nu mai este loc pentru măsuri luate pe repede-înainte în sistemul educaţional; în momentul de faţă, atât elevii, cât şi părinţii îşi doresc stabilitate. Ne dorim, în schimb, o schimbare a paradigmei, însă orice schimbare de paradigmă într-un sistem inert va presupune costuri reale, dintre care menţionez o măsură care trebuie urgentată, anume implementarea programelor gratuite de formare continuă pentru profesori. Transdisciplinaritatea trebuie valorificată, iar arhitectura curriculară regândită, astfel încât aceasta trebuie construită în conformitate cu nevoile şi interesele elevilor din România şi să le garanteze, în primul rând, un parcurs educaţional flexibil. Expertul în educaţie Marian Staş a reiterat, într-o intervenţie media, faptul că este necesar ca decidenţii să îşi asume pilotarea unor modele de arhitectură curriculară în anumite unităţi de învăţământ, pentru a le testa eficienţa – după părerea mea, aceasta reprezintă o măsură optimă pentru a ne asigura că sistemul este (sau va fi) reglat treptat, dar într-un mod sustenabil şi raţional, a declarat Antonia Laura Pup, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor. „Nu ne mai dorim experimente nefericite pe seama copiilor noştri. Nu ne mai dorim reglementări care să fie făcute din pixul unui ministru, fără a crea premisele necesare desfăşurării unui process evolutiv de predare-învăţare-evaluare. De asemenea, ne dorim ca schimbările majore care apar la nivelul sistemului să fie pilotate astfel încât să avem garanţia că ajută la creşterea calităţii sistemului şi competenţelor elevilor noştri, a declarant, la rândul său, Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi Învăţământ Preunivesitar. ȘTIRI PE SURSE: INTERVIU. Ioana Mihaela Neacșu, fost inspector școlar general al Capitalei: Limitarea funcționării unor școli foarte slabe are un rol de protecție a elevului! ”Ar trebui să ne îngrijoreze, într-o mai mare măsură, riscurile educaționale la care sunt supuși elevii unei școli, în care nici un absolvent nu reușește promovarea examenului de Bacalaureat, decât încetarea existenței școlii respective”, susține Ioana Mihaela Neacșu, fost inspector general școlar al Municipiului București într-un interviu pentru STIRIPESURSE.RO

Ea explică noua legislație de la nivelul învățământului liceal și aspecte importante care țin de promovabilitatea la examenul de Bacalaureat: Bună ziua, doamna inspector, spuneți-ne vă rog ce noutăți au apărut în utima perioadă la nivelul sistemului de învățământ și cum le comentați? → În primul rând aș dori să mă refer la adoptarea Ordinului pentru aprobarea Metodologiei privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, act normativ adoptat la începutul lunii septembrie. Acesta se referă la fundamentarea și aprobarea planurilor de școlarizare pentru unitățile de învățământ de stat la evidența efectivelor de preșcolari și elevi din unitățile de învățământ particular autorizate să funcționeze provizoriu și din acelea acreditate, precum și la procedura de organizare a rețelei școlare de către autoritățile publice locale, cu avizul conform al inspectoratului școlar. Înțeleg că această metodologie, care practic stabilește ce unități și ce clase vor funcționa în anul școlar viitor, aduce noutăți față de metodologiile precedente. → Într-adevăr, așa este și de aceea am pornit discuția de la aceasta. Cred că este încă puțin cunoscut publicului larg faptul că, în conformitate cu prevederile din cuprinsul ei, unitățile de învățământ liceal, care au înregistrat un procent de promovabilitate de 0% la examenul de bacalaureat în sesiunea iunie – iulie 2019, nu mai au dreptul de a propune clase a IX-a de liceu cu frecvență zi pentru anul școlar viitor. Propunerile unităților de învățământ privind cifra de școlarizare, atât pentru filiera tehnologică cât și pentru filiera teoretică, pentru clasa a IX-a seral sau cu frecvență redusă, se vor face numai pentru absolvenții de gimnaziu din promoțiile anterioare, care nu au fost cuprinși până în prezent și care vor împlini 18 ani până la începutul anului școlar viitor. Este această restricție aplicată liceelor cu rezultate slabe la Bacalaureat o măsură de sancționare a lor ? Se va ajunge astfel la desființarea unor licee? → În primul rând doresc să precizez că această măsură nu va afecta formațiunile de studiu existente deja în aceste licee, respectiv viitoarele clase a X-a, a XI-a și a XII-a/ a XIII-a. Ele vor continua să funcționeze în unitățile respective până la finalizarea liceului de către toate colectivele de elevi, indiferent de anul de studiu în care se află. Este posibil însă ca, fiind lipsite de un nivel de clase în viitorul an școlar, unele dintre unitățile de învățământ liceal care fac obiectul acestei decizii să nu se mai încadreze în prevederile art.19 din Legea Educației Nr.1/2011, cu alte cuvinte să coboare sub limita minimă de elevi necesară pentru funcționarea ca unitate de învățământ de stat cu personalitate juridică. Și în această situație urmează să fie desființate? → Nu neapărat. Ele pot școlariza din nou la clasa a IX-a liceu zi în anii următori, cu condiția să-și îmbunătățească rezultatele la examenul de Bacalaureat sau pot propune, în cazul liceelor tehnologice (cele care reprezintă cea mai mare pondere din categoria, să o numim, ”Bac – 0%”), funcționarea cu clase de învățământ profesional și profesional dual. Dar dacă se va dovedi, că aceste școli nu sunt capabile de o ameliorare consistentă și rapidă a calității procesului educațional, care să genereze rezultate mai bune inclusiv la Bacalaureat, autoritățile administrației publice locale, împreună cu inspectoratele școlare, pot și trebuie să ia decizia de comasare a acestora și funcționarea celor care își pierd personalitatea juridică ca structuri ale altor unități de învățământ. Eu cred că ar trebui să ne îngrijoreze, într-o mai mare măsură, riscurile educaționale la care sunt supuși elevii unei școli, în care nici un absolvent nu reușește promovarea examenului de Bacalaureat, decât încetarea existenței școlii respective. Astfel, cred că această măsură de limitare a funcționării unor școli foarte slabe are un rol de protecție a elevului și de înlăturare a discriminării lui, generate de diferențele foarte mari de calitate existente între diferite licee. Această decizie va genera totodată și o ușoară creștere a numărului de clase de învățământ profesional, iar în condițiile menținerii cifrei agreate de școlarizare la același nivel, se va produce și o direcționare implicită a absolvenților de gimnaziu cu medii mici la Evaluarea Națională către învățământul profesional. Se menține prevederea conform căreia elevii cu media sub 5 să nu poată avea acces la liceu? → Așa cum știți, a fost emis un ordin de ministru care statuează această prevedere, dar înțeleg că se intenționează abrogarea sa. Această reglementare este discutabilă sub mai multe aspecte, pornind de la asigurarea libertății de opțiune a elevului, până la efectul de devalorizare și mai accentuală a învățământului profesional pe care l-ar induce. În plus, există un decalaj semnificativ între numărul de absolvenți de gimnaziu cu media sub 5 și capacitatea de școlarizare în învățământul profesional,

mai redusă fiind aceasta din urmă. Ar trebui să existe o etapă preliminară de investiții, în resurse materiale și umane, care să poată asigura creșterea ofertei educaționale în învățământul profesional, sub aspect candidativ și calitativ, precum și o schimbare a mentalităților sociale. Spre exemplificare, dacă la nivelul Capitalei în anul școlar precedent au funcționat un număr de 34 clase de învățământ profesional, pentru anul școlar curent am propus un număr de 79 de clase dintre care s-au realizat doar 56. Prin urmare, interesul și opțiunile pentru învățământul profesional sunt în continuare la nivel scăzut. Revenind la interzicerea școlarizării la clasa a IX-a învățământ zi pentru liceele cu 0% la Bacalaureat, există multe astfel de cazuri ? Câte școli vor fi afectate de această măsură? → La nivelul capitalei există un număr de 3 unități aflate în această situație, 2 unități de masă și o unitate de învățământ special. La nivel național sunt 43 de licee, toate tehnologice, multe dintre ele fiind situate în mediul rural. Vă mulțumesc! (Denisa Miron) ADEVĂRUL: Politrucii care au parazitat şcoala românească: „Ai probleme la Inspectorat? Se rezolvă prin cineva de la partid“ (I) Situaţia învăţământului românesc este dezastruoasă pentru că de ani întregi la vârful inspectoratelor şcolare s-au aflat oameni puşi în funcţii pe criterii clientelare de partid, care s-au rotit în funcţie de interese şi de cine era la putere. Cei mai mulţi şefi de inspectorate şcolare au fost membri şi simpatizanţi PSD sau apropiaţi ai unor social-democraţi de marcă. Din această postură, au parazitat întregul sistem educaţional din România, aducându-l într-o stare de criză permanentă. Caracatiţa şi-a întins tentaculele nu doar la vârful instituţiilor, ci a pătruns adânc în sistem, infestându-l în întregime, până la ultimul angajat. Numiţi şi susţinuţi politic, prin concursuri uneori trucate sau cu delegări continue, aceşti şefi au ştiut să asculte şi să impună ordinele venite de la partid, au profitat din plin de prieteniile cu potenţii momentului, în beneficiul unor rude apropiate şi au ştiut să-şi umple buzunarele încheind contracte avantajoase cu firme deţinute de rude sau prieteni apropiaţi şi să-şi construiască vile de sute de metri pătraţi în timp ce sute de şcoli au încă WC-ul în fundul curţii. Mai trebuie amintite textele pline de agramatisme distribuite pe Facebook de câte un inspectorat şcolar. ALBA. „Realizările“ şefei ISJ: Pesedizarea şcolilor şi procese pierdute pentru desfiinţarea unor unităţi şcolare Funcţia de inspector şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean Alba este ocupată din 2015 de către un reprezentant de frunte al organizaţiei judeţene a PSD. Marcela Dărămuş (52 ani - foto sus) conduce organizaţia de femei a partidului şi a obţinut postul prin concurs. La momentul respectiv, instituţia era „pesedizată“ în cea mai mare parte, după ce fostul şef a adus doar inspectori şcolari membri ai partidului. Dărămuş, care la momentul respectiv era inspector şcolar adjunct, a continuat procesul de politizare, astfel încât, în prezent, foarte puţini dintre angajaţii instituţiei nu sunt membri ai fostului partid de guvernământ. Activitatea de promovare a membrilor de partid a continuat şi la nivelul şcolilor din judeţ, unde au fost promovaţi aproape exclusiv profesori care fac parte din PSD şi conduc organizaţiile partidului de la nivel local. Unii au şi candidat la funcţiile de primar şi, foarte probabil, vor candida din nou în 2019. Mandatul de şef al IŞJ Alba deţinut de Marcela Dărămuş a expirat în aprilie 2019, dar a fost prelugit de Ministerul Educaţiei cu încă 1 an. Nu este clar din punct de vedere juridic dacă aceasta poate fi înlocuită din funcţie până anul viitor. Postul este vizat de un fost şef al instituţiei, membru PNL, Cornel Sandu, profesor de matematică şi consilier local în Alba Iulia. În decembrie 2017, Marcela Dărămuş a promovat-o pe fiica sa director al Centrului Naţional de Dezvoltare a Invăţământului Profesional şi Tehnic, instituţie din subordinea Ministerului Educaţiei care decide modul în care evoluează învăţământul tehnic în România. Numirea a fost contestată de liberali pe motiv că s-a făcut fără concurs. Procese pierdute în instanţă În 2018, Dărămuş a susţinut desfiinţarea ciclului gimnazial în şcoala din localitatea Miceşti, parte componentă a municipiului Alba Iulia. Comitetul de părinţi a contestat decizia şi a avut câştig de cauză în justiţie, instanţele anulând definitiv hotărârea privind desfiinţarea celor patru clase de gimnaziu. Un alt eşec profesional este retrogradarea Colegiului Naţional „David Prodan“ din Cugir la

nivelul de liceu teoretic. Primăria Cugir a contestat decizia ministerului în justiţie şi a obţinut anularea ordinului de ministru. Greşeli gramaticale pe pagina de Facebook a ISJ În octombrie 2018, exact de Ziua Educaţiei, pe pagina de Facebook a Inspectoratului Şcolar, a fost distribuit un text plin de greşeli gramaticale: ”La multi ani!!! De ziua Educaţiei, ne-am adunat cu mic cu mare la Casa de Cultură Alba Iulia, pentru a sărbatorii cadrele didactice ale judeţului nostru, intr-un spectacol care face parte din Proiectului finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Copilaria Uneşte România!!!”. De asemenea, în ianuarie 2019, Marcela Dărămuş a distribuit, tot pe Facebook, o lege care nu există. A motivat, ulterior, că a preluat postarea de la alţi colegi din ţară. În declaraţia de avere, şefa IŞJ Alba a trecut patru terenuri, dintre care două extravilane în suprafaţă de aproape 10.000 de mp, un apartament în Alba Iulia, un autoturism cumpărat în 2016 şi împrumuturi de circa 160.000 de lei. În 2018 a avut venituri uriaşe, de 98.000 de lei, din opt surse. Una dintre acestea este o bursă de 6.000 de lei de la Universitatea „1 Decembrie 1918“. Asociată, cu 10 părţi sociale, la firma Dalimar SRL Alba Iulia, Dărămuş mai deţine funcţiile politice de vicepreşedinte al PSD Alba şi vicepreşedinte naţional al organizaţiei de femei. (Dorin Ţimonea) ARGEŞ. Şeful învăţământului argeşean are vilă de 240 mp, în timp ce zeci de şcoli au WC în fundul curţii Inspector şcolar general din mai 2014 şi consilier local PSD din 2012, Dumitru Tudosoiu (43 de ani - foto sus) şi-a ridicat o vilă de 240 mp (pe care figurează ca proprietar cu soţia) pe terenul cumpărat de la socrul inspectoarei adjuncte, Eugenia Jianu. Vila a fost trecută iniţial pe numele tatălui său, iar până în acest an Dumitru Tudosoiu nu a trecut-o în declaraţia de avere. În declaraţiile de avere din 2017 şi 2018 Dumitru Tudosoiu nu figura cu vreo locuinţă, deşi are doi copii. El a motivat că până la terminarea vilei a stat împreună cu familia cu chirie în apartamentul unui prieten din Piteşti. Drumul până la vila lui Dumitru Tudosoiu este unul privat, iar vila e făcută pe terenul cumpărat de la familia inspectoarei adjunctei, care a renovat clădirea Inspectoratului Şcolar Argeş. Întrebat, în aprilie 2018, de unde a avut bani să cumpere terenul şi să ridice vila, acesta a spus că Eugenia Jianu i-a spus, la un moment dat, că socrul său vrea să vândă un teren şi că nu vede „nimic nefiresc“ în acest lucru. „Am cumpărat terenul în 2015 şi am dat aproximativ 20.000 de euro pe 1.690 mp. Ca proprietar figurează tatăl meu în toate actele, se poate verifica acest lucru. De ce figurează ca proprietar? Pentru că ar fi fost complicat să facem actul de vânzare-cumpărare pe numele meu şi al fratelui meu, în condiţiile în care fratele meu e încă în Canada. Probabil că la un moment dat, în orice caz după finalizarea vilei, tatăl meu va face un act de donaţie către mine şi fratele meu. În 2015, fratele meu a trimis din Canada în contul tatălui meu 20.000 euro şi echivalentul a 50.000 lei. Cu aceşti bani am cumpărat terenul şi am făcut toată documentaţia necesară. De ce au fost trimişi banii în contul tatălui meu? Vă daţi seama că s-ar fi făcut diferite interpretări dacă ar fi ajuns 20.000 de euro în contul meu, în condiţiile în care eu am o funcţie publică. În 2016, eu am făcut un credit de 20.000 de euro la BRD, iar în 2017 a făcut soţia un credit de 20.000 euro la ING. În plus, am vândut cu 42.000 de euro şi apartamentul pe care îl deţineam în cartierul Eremia Grigorescu. Ulterior, fratele meu a mai trimis bani în contul tatălui meu”, a explicat, cu lux de amănunte, şeful inspectoratului şcolar. Sediu renovat de firma soţului inspectoarei adjuncte În 2017, sediul Inspectoratului Şcolar Argeş a fost renovat de firma soţului aceleiaşi inspectoare adjuncte Eugenia Jianu, 120.000 lei ajungând în conturile firmei Mentor Building SRL. Administratorul firmei care a zugrăvit holurile instituţiei şi a montat uşi la birourile inspectorilor şcolari este Dorin Cornel Jianu, soţul adjunctei Eugenia Jianu. Ba mai mult, în perioada 2013 - 2016, Eugenia Jianu a fost şi salariata firmei căreia i-a fost atribuit contractul pentru reabilitarea sediului IŞJ Argeş, lucru pe care îl aflăm chiar din declaraţiile acesteia de avere. În Argeş sunt, la ora actual, nu mai puţin de 29 de şcoli cu WC în fundul curţii, iar mai multe şcoli din Piteşti nici măcar nu au sală de sport, elevii trebuind să facă sportul în clase improvizate. Şi asta în condiţiile în care Dumitru Tudosoiu e de meserie profesor de educaţie fizică şi sport, având şi un doctorat în domeniu. (Denis Grigorescu) DOLJ. „Ai probleme la Inspectorat? Se rezolvă prin cineva de la partid“ Este fraza pe care mulţi oameni au auzit-o cel mai des, fie că erau dascăli ori părinţi. Dacă ar fi să ne raportăm doar la ultimii 4 ani, povestea acestei instituţii ar fi următoarea: În perioada 2015 - 2017,

Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj a fost condus de Elena Lavinia Craioveanu. A plecat din fruntea instituţiei nu pentru că lucrurile ar fi mers prost, ci pentru că obiectivul doamnei Craioveanu era să ajungă în Parlamentul României. Când în Craiova a apărut zvonul că lucrurile sunt aranjate şi postul va deveni vacant pentru că Lavinia Craioveanu va pleca, presa locală a vorbit de mai multe ori despre sforile pe care mai mulţi membri de partid le trăgeau ca să-şi pună la Inspectorat propriii oameni. Jocurile erau, însă, deja făcute. Lavinia Craioveanu a ajuns senator al României, iar în locul său a fost numită prietena acesteia, Monica Leontina Sună, conform comunicatului de presă de la vremea respectivă, "în interesul învăţământului". Schimbarea a avut loc în ianuarie 2017, iar un an mai târziu, Monica Sună şi-a câştigat fotoliul prin concurs. Sună a fost profesoară de biologie la Colegiul Tehnic de Industrie Alimentarădin Craiova, apoi inspector de specialitate. Salariu de patru ori mai mare decât al soţului Conform declaraţiei de avere, Monica Sună, după ocuparea postului de inspector general, are salariul de aproape patru ori mai mare decât soţul său care conduce o societate comercială cu răspundere limitată. Că familia a devenit tot prosperă o dovedesc achiziţiile făcute în 2018, când familia Sună şi-a cumpărat o casă în Băileşti şi un apartament în Craiova. Cei doi soţi mai au un apartament şi trei autoturisme. Şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj a fost arătată cu degetul de mai multe ori că este în fruntea instituţiei doar pentru a apăra interesele PSD. De exemplu, mai mulţi dascăli au acuzat-o că a încercat să înăbuşe un protest al profesorilor spunându-le directorilor de şcoli să convoace consiliul profesoral doar pentru ca oamenii să nu iasă în stradă. Nici adjuncţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj nu au fost numiţi pe alte criterii. Întâmplător sau nu, din iunie 2019, adjunct este Carmen Veliscu, membru PSD, apropiată a naşului cuplului Claudiu Manda-Olguţa Vasilescu. „Observăm că s-a reuşit transpunerea în oglindă a unei construcţii a unui partid politic într-o instituţie publică. În sistemul de învăţământ doljean, mergând piramidal, de la vârf, adică de la inspectorul general Monica Sună, către bază, tot Inspectoratul Şcolar şi aproape toţi directorii din unităţile de învăţământ sunt angrenaţi într-un mecanism politic, într-o campanie electorală permanentă şi a ajuns ca această instituţie să fie o oglindă a structurilor şi diferitelor organizaţii ale PSD. În mod cert, ne gândim la faptul că aceşti oameni nu mai au capacitatea de a promova politicile de interes public, ci vor promova doar politicile interesului partidului. Când eşti promovat de astfel de structuri ierarhice din politică cu greu vei putea să te lupţi pentru a obţine fondurile şi finanţările care sunt în interesul elevilor, al părinţilor şi al profesorilor. Toate aceste lucruri demonstrează cu vârf şi îndesat că acest sistem public a fost extrem de politizat în aceşti ani de conducere PSD şi s-a transferat decizia de la IŞJ către linia de partid “, a declarat Alexandru Gîdăr, fost şef al ISJ Dolj pe vremea guvernării PDL. (Ana Popescu) MARAMUREŞ. PSD este de un deceniu la cârma Inspectoratului Şcolar Judeţean Inspectoratul Şcolar al Judeţului Maramureş este controlat în ultimul deceniu de organizaţia judeţeană a PSD. Vicepreşedintele acesteia şi, totodată, preşedintele organizaţiei de femei, Ana Moldovan, a intrat în instituţie în anul 2009 şi de atunci a fost fie inspector şcolar adjunct, fie general, a reuşit să rămână la conducere cu susţinerea partidului. În anul 2009, la acea vreme consilier judeţean PSD, Ana Moldovan a fost numită în postul de inspector şcolar adjunct, la propunerea Partidului Social Democrat. Atunci, a devenit prima femeie social-democrată care a ocupat o funcţie de conducere în instituţia subordonată Ministerului Educaţiei Naţionale. Şi-a dat demisia din funcţie în favoarea partidului A rămas în funcţie cinci luni, până în momentul în care PSD a intrat în opoziţie, iar în septembrie 2009 s-a întors la catedra de limba română pe care o avea la cea mai prestigioasă unitate de învăţământ din Baia Mare, Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai“. Imediat ce a fost eliberată din funcţie, social-democrata a atacat decizia în instanţă, câştigând definitiv procesul la Curtea de Apel Cluj, doar că la 24 de ore după ce a fost repusă în funcţie şi-a dat demisia motivând că pentru ea câştigarea procesului a fost mai mult o „recompensă morală“. Trei ani mai târziu, în anul 2012, tot la propunerea partidului, este numită inspector şcolar general, iar în anul 2015 a luat concursul pe postul de conducere, valabil patru ani, fiind singura participantă la probele organizate de Ministerul Educaţiei Naţionale. Din vara anului 2019, Ana Moldovan a deţinut funcţia de inspector şcolar general prin delegare. La finele săptămânii trecute, aceasta şi-a dat demisia, delegându-şi toate atribuţiile inspectorului şcolar adjunct, Marius Ciprian Vasile Cucuiat.

Acest lucru nu înseamnă însă că fosta şefă de la ISJ Maramureş a rămas fără activitate. Dimpotrivă, la nivelul Casei Corpului Didactic Maramureş a fost modificată organigrama astfel încât Ana Moldovan să poată ocupa postul de profesor metodist. Mai este nevoie de câteva zile, până ce va veni şi numirea de la Ministerul Educaţiei Naţionale, pentru ca fosta şefă să îşi preia noul post. Sursele social-democrate spun că Ana Moldovan a fost un membru de partid care a ştiut să asculte ordinele venite de la liderul organizaţiei şi tocmai de aceea a fost mereu varianta pe care PSD a propus-o pentru conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş. Fiica ei, angajată la Parlamentul European Prietenia apropiată dintre Ana Moldovan şi fostul premier Viorica Dăncilă este cunoscută în rândul organizaţiei PSD Maramureş. Această relaţie a ajutat-o pe fiica inspectorului şcolar general, Linda, să ajungă la Bruxelles, acolo unde este angajată la Parlamentul European, la Secretariatul Grupului S&D (administraţia centrală) pe postul de consilier politic. Cunoştiinţele ei însă au făcut ca aceasta să rămână în Parlamentul European, chiar dacă au avut loc schimbări de gardă. Venituri din proiecte europene şi salarii de la stat Potrivit declaraţiei de avere, Ana Moldovan încasează anual un venit de aproximativ 77.000 de lei, sumă la care se adaugă 14.794 de lei, bani obţinuţi dintr-un proiect POCU derulat la nivelul Inspectoratului Şcolar al Judeţului Maramureş. Inspectorul şcolar general are două apartamente, în suprafaţă de 102 şi 46 metri pătraţi, dobândite prin moştenire. De asemenea, autoturismul pe care îl conduce, fabricat în anul 2011 a fost cumpărat de către soţul ei, angajat al societăţii EON Gaz Distribuţie, cu un salariu anual de 78.000 de lei. Înainte de a intra în Inspectoratul Şcolar, tot la propunerea PSD, Ana Moldovan a deţinut în perioada 2001- 2003 funcţia de director general al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Maramureş. Mai mult, în 1996-1997 aceasta a deţinut şi postul de consilier teritorial şef la Inspectoratul pentru Cultură Maramureş. (Simona Vasiac) CĂLĂRAŞI. Şefa Inspectoratului Şcolar, apropiata senatoarei PSD Roxana Natalia Paţurcă „Sper într-o bună colaborare cu toţi colegii mei, dar şi cu toţi factorii implicaţi în procesul instructiv educativ, pentru a putea oferi un învăţământ călărăşean de calitate”, declara pe 6 septembrie 2017, Elena Mihăilescu, în vârstă de 39 de ani, atunci când a fost numită şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean Călăraşi. Promovarea în acest post a lăsat loc interpretărilor, având în vedere că este o apropiată a senatoarei PSD de Călăraşi, Roxana Natalia Paţurcă. Elena Mihăilescu este profesoară de engleză, iar până la ocuparea celei mai înalte funcţii în Inspectoratul Şcolar Judeţean a fost colegă la Colegiul Economic din Călăraşi cu actuala senatoare PSD Roxana Natalia Paţurcă. În perioada 2003 - 2014, cele două au activat în aceeaşi şcoală şi au legat o strânsă prietenie, lucru care pe mulţi i-a făcut să afirme că numirea sa la Inspectorat a fost susţinută de către Roxana Natalia Paţurcă. De altfel, la 31 ianuarie 2019, Elena Mihăilescu a preluat funcţia de preşedinte interimar al Organizaţiei Femeilor Social Democrate din municipiul Călăraşi. „Mulţumesc, pe această cale, conducerii PSD Călăraşi pentru încrederea acordată! Este o funcţie care mă onorează şi mă responsabilizează pentru a demonstra, împreună cu echipa pe care o voi coordona, că femeile sunt puternice şi pot reuşi!”, spunea profesoara de engleză. În 2014, Elena Mihăilescu a fost promovată în postul de director al Palatului Copiilor din Călăraşi. Între 2014 şi 2017 s-a mutat la Constanţa, unde a ocupat postul de profesor titular la Şcoala generală nr. 38. De la 1 septembrie 2017 revine în colectivul profesoral al Colegiului Economic Călăraşi pentru ca după 4 zile să devină şefă a Inspectoratului Şcolar Judeţean Călăraşi. „Să o lase pe naşă acolo unde este. În Senatul României“ Numirea sa a avut loc la două săptămâni după ce a fost demis prin fax, alături de alţi 12 inspectori şcolari generali, prof. Constantin Tudor, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Călăraşi, care ocupase acest post prin concurs timp de 7 ani. Demiterile operate de către ministrul Educaţiei de la acea dată, Liviu Marian Pop, au iscat un val de revoltă, iar şeful ISJ Călăraşi, profesorul Tudor a decis să acţioneze în instanţă Ministerul Educaţiei pentru pagube morale şi a depus şi dosarul pentru ieşirea la pensie. Pe 2 septembrie însă a primit hârtia cu revocarea demiterii. „Se vrea să fie adus cineva care să poată fi manipulat. Eu ştiu că va fi adusă Elena Mihăilescu, care de la 1 septembrie este titulară la limba engleză la Colegiul Economic. M-aş bucura să vină Elena inspector general! Că nu este un tânăr care să nu aibă ambiţie şi să nu ştie ce să facă! Dar, cu o singură condiţie: să o lase pe naşă acolo

unde este, în Senatul României”, spunea prof. Constantin Tudor, făcând referire la prietenia acesteia cu senatoarea PSD. Numirea în acest post i-a adus sume consistente în cont Elenei Mihăilescu. Potrivit declaraţiei de avere, postată pe site-ul ISJ Călăraşi, anul trecut a încasat din salariu 66.972 de lei, la care se adaugă încă 26.264 lei din indemnizaţii, diferenţe salariale şi din calitatea de membru a unui proiect româno - bulgar. Soţul său, şeful Garanti Bank, Agenţia Călăraşi, a completat veniturile familiei cu 123.568 de lei.(Ionela Stănilă) CURIERUL NAȚIONAL: Învățământul profesional dual, o alternativă atractivă pentru elevii bucureșteni din sectorul 3 24% dintre elevii sectorului 3 ar opta pentru învățământul profesional dual – este concluzia studiului efectuat de INACO (Inițiativa pentru Competitivitate), în urma proiectului „Consiliere Vocațională cu privire la Meseriile viitorului, la învățământul profesional și dual, pentru elevii claselor a VII-a și a VIII-a din școlile generale ale sectorului 3”. Inițiativa pentru Competitivitate (INACO) anunță încheierea proiectului „Consiliere Vocațională cu privire la Meseriile viitorului, la învățământul profesional și dual, pentru elevii claselor a VII-a și a VIII-a din școlile generale ale sectorului 3” , în cadrul căruia 696 elevi și 134 părinți din Școlile sectorului 3 au beneficiat de sesiuni de training și consiliere vocațională din partea trainerilor INACO. În perioada 26 septembrie – 21 noiembrie 2019, cei 830 de beneficiari au fost implicați în 15 sesiuni de training, organizate separat – 10 cu elevii și 5 cu părinții acestora. Scoala Gimnaziala 78 „Acest proiect și-a propus și a reușit în mare măsură să conștientizeze și să responsabilizeze elevii, părinții și cadrele didactice cu privire la modul în care vor arăta meseriile viitorului, la nevoia de a îmbrățișa școlile profesionale și învățământul dual, oferind șanse egale de acces la informația relevantă pe care o pregătim atât tinerilor din școlile gimnaziale, cât și părinților și cadrelor didactice. Acest proiect poate contribui la alegerea unui parcurs profesional de succes, care să aducă fericirea și împlinirea profesională a cât mai multor tineri de azi din sectorul 3, prin implicarea activă a părinților și a cadrelor didactice, a consilierilor școlari, în parteneriat cu Primăria sectorului 3 și cu Inspectoratul Școlar al Sectorului 3”, a spus Andreea Paul, coordonatoarea proiectului și președinta organizației neguvernamentale INACO. Scoala Gimnaziala Neagoe Basarab Echipa de experți INACO i-a consiliat pe elevii participanți cu privire la meseriile viitorului, ce abilități sunt necesare pentru a se integra în actuala piață a muncii, cum pot conștientiza trăsăturile de comportament, gândire și motivație care îi recomandă pentru o profesie sau alta și cum ar trebui să se raporteze la dinamica tehnologiei care schimbă radical profilul viitorului angajat în câmpul muncii. Trainerii care au lucrat cu părinții au abordat în special prejudecățile și mentalitatea care îi țin departe pe elevi de școlile profesionale și de învățământul dual, venind cu exemple de beneficii concrete care rezultă din alegerea învățământului profesional dual. Echipa de experți este compusă din Andreea Paul (conf. univ. dr. ASE), Marin Iachimov (consilier orientare vocațională), Mariana Nicolae (profesor emerit ASE) și Daniela Palade Teodorescu (jurnalist), membri ai think tank-ului INACO. Scoala Gimnaziala Nr 22 În proiect au fost implicați elevii din învățământul gimnazial terminal din 10 școli ale sectorului 3: Școala Gimnazială „Barbu Delavrancea”, Școala Gimnazială „Mihai Botez”, Școala Gimnazială nr. 95, Școala Gimnazială „Voievod Neagoe Basarab”, Școala Gimnazială nr. 116, Școala Gimnazială nr. 67, Școala Gimnazială nr. 78, Școala Gimnazială nr. 47, Școala Gimnazială “Mexic”, Școala Gimnazială nr. 55. Proiectul a pornit de la necesitatea de a oferi soluții la criza majoră existentă pe piața muncii din România – lipsa forței calificate de muncă. Acest fenomen este cauzat de emigrarea masivă către Occident, dar și de dezinteresul tinerilor pentru învățământul tehnic, conform datelor furnizate de cercetările INACO pentru Banca Mondială. Un rezultat-cheie al proiectului este publicarea ediției a doua a Ghidului Meseriilor Viitorului, lansată în prima zi a anului școlar 2019-2020, și organizarea celor 15 sesiuni de instruire care au ca obiect meseriile viitorului și consiliere vocațională cu privire la învățământul profesional și dual. Proiectul

INACO a fost finanțat de Primăria Sectorului 3 pe baza contractului nr. 611507 din 30.08.2019, „Consiliere vocațională cu privire la meseriile viitorului, învățământul profesional și dual pentru elevii claselor a VII-a și a VIII-a din școlile generale ale sectorului 3”. Ghidul Meseriilor Viitorului este disponibil pe https://inaco.ro/project/gmv2/ și are ca autori o echipă de specialiști în educație și comunicare: conf. univ. dr. Andreea Paul (coordonator), Alexandru Mironov, prof. dr. Alexandra Cernian, lect. univ. dr. Anca Tamaș (expert de cercetare), dr. Marin Iachimov (expert consiliere vocațională), Mariana Nicolae (expert comunicare), Ioana Enache (expert civic). INACO - Inițiativa pentru Competitivitate este o comunitate non-profit de manageri, consultanți, analiști, experți în domeniul economic, educațional, conectată la rețeaua de specialiști în economia de stat și privată din România. INACO sprijină prin analiză, investigație, cercetare și propunerea de soluții ridicarea nivelului de competitivitate economică a instituțiilor publice și al mediului de afaceri din România. INACO este o comunitate cu 56 de experți voluntari – economiști, sociologi, psihologi, antreprenori, mentori, futurologi, inovatori sociali, specialiști în digitalizare, știință și tehnică, în relații internaționale, branding, comunicare și PR, social shaper, global futurist. INACO crede că raportarea la tendințele tehnologice, științifice, economice și sociale ale viitorului prin educație non-formală și consiliere vocațională este obligatorie pentru competitivitatea tinerilor, pentru a fi fericiți și împliniți în viața profesională, prin corelarea propriilor aptitudini și vocații cu alegerile educaționale și profesionale potrivite. ROMÂNIA LIBERĂ: Universitatea din București și SNSPA își aleg rectorii/ Universitatea din Bucureşti (UB) şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) vor organiza în 4 decembrie, respectiv 11 decembrie alegeri pentru funcţia de rector. Astfel, potrivit unei informări publicate pe site-ul UB, miercuri, 4 decembrie, comunitatea instituţiei de învăţământ superior va vota noul rector. Candidaţii pentru această funcţie sunt: lect. univ. dr. Florin Achim, prof. univ. dr. Marian Preda, prof. univ. dr. Laurenţiu Vlad. Pentru alegerile de la UB vor fi organizate trei secţii de votare, opţiunile putând fi exprimate în intervalul 8,00 - 20,00. Cadrele didactice şi de cercetare titulare din cadrul universităţii, reprezentanţii studenţilor în Senatul UB şi în consiliile facultăţilor au drept de vot. "În ziua desfăşurării votului, toţi cei cu drept de vot sunt aşteptaţi de reprezentanţii facultăţilor, care le vor da buletinele de vot şi îi vor îndruma către cabinele de votare. Legitimarea se face prin intermediul oricărui act de identitate valabil, conform reglementărilor în vigoare", potrivit unei informări publicate pe site-ul instituţiei de învăţământ superior. Alegerile pentru funcţiile de rector şi preşedinte al Senatului SNSPA pentru mandatul vor avea loc pe 11 decembrie, se arată într-o postare pe site-ul instituţiei. Pentru funcţia de rector va candida Remus Pricopie, iar pentru funcţia de preşedinte al Senatului, profesor univ. dr. Iordan Gheorghe Bărbulescu. Votul va avea loc în Sala Multifuncţională de la sediul SNSPA între orele 8,00 şi 20,00. Potrivit sursei citate, rectorul SNSPA va fi ales prin votul "universal, liber exprimat, egal, direct şi secret" al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din cadrul universităţii şi al reprezentanţilor studenţilor din Senatul universitar şi din consiliile facultăţilor. Preşedintele Senatului SNSPA va fi ales prin votul "universal, liber exprimat, egal, direct şi secret" al tuturor membrilor noului Senat al SNSPA. La Universitatea Politehnica din Bucureşti a fost ales la finalul lunii octombrie în funcţia de rector Mihnea Costoiu. ROMÂNIA CURATĂ: Exclusiv: paradoxuri și nereguli la vârful Universității din București/ 1. Directorul general administrativ adjunct primește bursă de merit Pentru anul universitar 2019-2020 Aida Alexandroaia (fostă Dumitru) s-a inscris la un program de master in cadrul Facultatii de Administratie si Afaceri si, conform datelor aflate pe site-ul facultatii, aceasta beneficiaza de bursa de merit, in cuantum lunar de 740 lei/ luna. Oare un student nevoias dornic de a invata nu putea beneficia de aceasta bursa? Lista finala cu beneficiarii de burse, pozitia 108 (numele doamnei este cel detinut anterior casatoriei - Dumitru): https://drive.google.com/file/d/1pfOpiVpkeKyANX0kG96I9kEsBm6lWEK3/view

Ce am mai aflat despre Directorul General Adjunct al Universității din București Doamna director general administrativ adjunct a fost si inca este administrator la firma CPS General Consulting, firma care in trecut a detinut contracte de consultanta financiar-contabila cu Universitatea din Bucuresti, dar si cu alte institutii din domeniul educatiei. Oare contractele de consultanta sunt normale intr-o institutie care are o directie financiar-contabila? Aceeasi CPS General Consulting a avut relatii contractuale cu Prodinf Software – firma care furnizeaza programul de contabilitate utilizat de Universitatea din Bucuresti, pentru gestionarea procedurilor financiar-contabile. In momentul de fata, din pozitia de director general administrativ adjunct la Universitatea din Bucuresti, doamna Alexandroaia, este in situatia de a lua decizii, indiferent de natura lor, in ceea ce priveste derularea contractului pe care Universitatea din Bucuresti il are cu Prodinf Software. Astfel, conform legislatieie in vigoare, oare nu inseamna ca doamna Alexandroaia, prin functia detinuta in Universitatea din Bucuresti, se afla in conflict de interese/ incompatibilitate, in sensul art 301 (1) din Codul Penal? Trebuie mentionat ca relatia contractuala intre Prodinf Software si CPS General Consulting poate fi verificata atat pe site-ul Prodinf Software SRL, la sectiunea clienti/ parteneri, cat si pe portalul portajust.ro, unde se pot identifica procesele aflate pe rolul judecatoriilor in ceea ce priveste relatia contractuala dintre cele doua societati comerciale (de ex.: dosar nr. 6554/303/2013, dosar nr. 8061/303/2016, dosar nr. 16149/303/2015, dosar nr. 6177/2/2015, dosar nr. 4459/303/2016). 2. Directorul Direcției juridice al universității este plagiator dovedit Directia Juridica a Universitatii din Bucuresti este condusa, in calitate de director, de catre juristul Diana Petrescu. Conform datelor aflate pe site-ul cnatdcu.ro, in data de 11.01.2018, Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii (UEFISCDI), transmite catre Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), adresa prin care se solicita CNATDCU analizarea si solutionarea sesizarii de plagiat a tezei de doctorat a doamnei Diana Petrescu. La data de 24.04.2019, comisia CNATDCU intocmeste Raportul comisiei prin care, cu unanimitate de voturi, membrii comisiei considera ca fapta doamnei Diana Petrescu constituie plagiat. La data de 15.07.2019, Ministerul Educatieie Nationale emite ordinul nr. 4475 prin care se retrage titlul stiintific de doctor in domeniul Drept, acordat doamnei Diana Petrescu. Este foarte interesant cum Directia Juridica a Universitatii din Bucuresti, universitate ce are in componenta cea mai prestigioasa Facultate de Drept, este condusa de un director, jurist, pentru care CNATDCU a decis ca a plagiat, iar Ministerul Educatiei Nationale a emis un Ordin de retragere a titlului de doctor. Un alt aspect care trebuie urmarit este cum va proceda Universitatea din Bucuresti in ceea ce priveste sumele primite, de la bugetul de stat sau din fonduri europene, in conditiile in care rectorul ar fi trebuit pana acum sa solicite Directiei juridice a Universitatii din București demararea procedurilor legale de recuperare a sumelor incasate necuvenit de la directorul aceleiasi directii. Ne referim la sporul de doctorat in conformitate cu prevederile legale, de bursa postdoctorala, de expert in nenumarate proiecte de cercetare cu finantare externa, dar si de cursurile tinute in cadrul unor facultati ale Universitatii din Bucuresti, in baza unor contracte de munca pentru aceasta activitate de predare.(Cristian Ghingheș) ȘCOALA 9: Și un copil poate să fie șeful O fată de clasa a șasea adună 35 de copii de gimnaziu să dialogheze despre egalitate de șanse și stereotipuri de gen. Eva Tatu copilărește în Remuș, un sat de lângă Giurgiu, orașul unde e elevă în clasa a VI-a la Colegiul Național „Ion Maiorescu”. Îi place să fie „de la țară” și să copilărească pe străzi fără mașini. Să crească liberă într-o căsuță cu tărtăcuțe pictate la poartă, alături de Filip, fratele ei cu patru ani mai mic și de părinții Ana și Mugur. Aici e liberă să picteze pe orice lemne și garduri din grădina cu smochini, vinete, roșii și tot felul de soiuri de kiwi, plante de bumbac și gutui japonezi pe care le îngrijesc părinții ei, curioși dacă se prind sau doar cuceriți de frumusețea vreunui tip de sămânță sau floare. Să spună că niște prăjituri făcute de mama ei arată precum caca de dinozaur ierbivor.

Să citească ce și când vrea, adică vreo șase-șapte cărți pe lună. Să se uite la anime-uri. Să asculte rockul vechi de pe vinilurile părinților, dar și k-pop. Să administreze un cont de Instagram cu știri din lumea popului coreean. E la fel de liberă și dincolo de curtea cu grădină și căsuța unde a inventat mai demult o poveste cu Zâna Sclipitoare care împrăștie sclipici ca să facă oamenii mai drepți. Să deseneze întinsă pe burtă pe mesele de la Școala de Arte unde e înscrisă la cursuri o dată pe săptămână, dar deseori ajunge și de trei-patru ori. Să plece la 11 ani la București în tabăra Camp Kennedy Rural, organizată de American Councils for International Education și sponsorizată de Ambasada SUA pentru elevii între 11 și 17 ani din mediul rural interesați de educație civică. Șase zile în Capitală fără părinți, ca să afle ce înseamnă participare activă și leadership. Să organizeze în școala ei un eveniment despre egalitate de șanse și siguranță și să adune 35 de copii într-un cerc în care nu s-a pufnit în râs vreo clipă, vreme de mai bine de două ore. Eva a împlinit 12 ani în noiembrie și e la vârsta aia la care colegii de clasă își fac zilele de naștere fie la locuri de joacă pentru care sunt deja mari și nu mai au voie să se dea în mare lucru, fie la restaurant, „cu toată clasa, ca la nuntă”. Ei îi place să iasă la cofetărie cu prietenele. O amuză cât de des îi spun adulții din jur că e foarte matură pentru vârsta ei. E adevărat că își dorește să crească mai repede, căci sunt prea puține oportunități „serioase” pentru categoria ei de vârstă. E prea mică, de exemplu, pentru Girl UP! Camp, tabăra de dezvoltare personală și autoapărare despre care a aflat de la organizatoarea Irina Novac, pe care a întâlnit-o în august 2019 la Camp Kennedy. I se pare o veșnicie până când o să facă 16 ani. Se simte pregătită să vorbească acum cu colegele ei despre standarde nerealiste de frumusețe, bullying, consimțământ și siguranță pe stradă. Pentru că simte că poți să ajungi mai lin la acceptare de sine dacă nu treci prin ani de îndoială și suferință. Pentru că a rămas cu ea ce a învățat de la Novac în tabără: că e important să te iubești și să nu lași pe nimeni să te facă să te îndoiești de tine; că e important să îți vorbești frumos, să nu te auto-sabotezi. Și vrea să dea asta mai departe. Eva spune că învață ceva de la toți oamenii pe care-i întâlnește și-și notează, ca să nu uite. Dacă e ceva ce nu-i place, acel lucru este să fie „șefită”. Pe 6 noiembrie a aranjat în cerc scaunele din sala de proiecții a școlii, aceeași unde a învățat și mama ei. Cu o săptămână în urmă a lipit afișe prin toată școala și la biblioteca județeană, ajutată de câteva colege. A fost sprijinită de diriginta ei care a informat pe toată lumea că sala va fi blocată și a anunțat profesoarele că Eva va întrerupe câteva minute orele ca să invite elevii la evenimentul ei. În ziua cea mare a ieșit de la ora de matematică și a trebuit să meargă din clasă în clasă și să povestească despre cum a fost în Kennedy Camp și cum parte din ce a învățat este să facă un eveniment de follow-up la care și-ar dori să-i invite. A intrat chiar și la clasa a VIII-a! A tremurat de teamă și a fost uimită că cei mari au fost cei mai drăguți și zâmbitori. O fată i-a spus să nu mai tremure, că e chiar frumos ce le propune. După tot efortul ăsta, după ce s-a împiedicat de emoții de mai multe ori și s-a izbit de un geam, după ce coridorul și ușa au fost tapetate cu informații despre ce se întâmplă, în timp ce aștepta singură în sala de proiecții, un profesor a intrat și a vrut să știe „Cine e șeful?”. „EU!”, i-a răspuns. „Bine, dar cine te coordonează?”, a insistat profesorul care ar fi vrut să folosească sala. „EU!” Nu era de ajuns că avea emoții că nu va veni nimeni? Că o întrebaseră unii cât a plătit să-și pună poza pe afiș sau ce are de câștigat din asta? I se părea de necrezut că există adulți care nu pot accepta că „și un copil poate să fie șeful undeva”. Și-a revenit abia când a văzut fiecare scaun din cerc ocupat de 35 de colegi de la toate clasele. Apoi au mai neliniștit-o puțin niște jurnaliști de la o televiziune locală care au întrerupt-o după ce apucase să spună doar „Eu sunt Eva”. Voiau să stea mai la dreapta. Să-i dea un microfon că nu se aude suficient și nu o să iasă bine. Dacă am fi fost într-un desen animat, i-ar fi găurit cu privirea. Așa s-a rezumat la a spune ferm: „Eu nu vreau să vorbesc la microfon”. Nu-și dorea un eveniment pompos, ci un spațiu de dialog. Pe afiș scrisese „Be safe, be smart, be yourself. Let’s talk!”

Și asta a și făcut, mai ales după ce echipa TV a ieșit din sală. Le-a spus participanților că nu vrea să vorbească ea prea mult, că i-ar plăcea să se simtă confortabil să împărtășească prin ce trec, de ce se tem, ce întrebări au. Le-a povestit cum a fost pentru ea eticheta de tocilară pe care a purtat-o în clasele primare. Cum a fost pentru alte prietene să ducă povara unui grup de WhatsApp creat special pentru a împărtăși bârfe despre ele. Copiii au intervenit, la început mai timid. Mai mulți știau că există grupuri Anti-X sau „O urâm pe ixuleasca”. O prietenă de-ale Evei le-a povestit cum o vreme a încercat să se îmbrace diferit, ca să se integreze. Cum alegea haine care de fapt nu-i plăceau și o făceau să se simtă inconfortabil și cum cu timpul se pierdea pe ea în noul rol, până a decis să nu se mai prefacă. O alta a mărturisit cu lacrimi în ochi că e hărțuită de colegi pentru că e mică de înălțime, că o iau pe sus, o împing, o poreclesc. Mai multe au povestit despre profesorul de sport care face deseori comentarii misogine, cum ar fi că fetele trebuie să stea mai în spate, ca în viață, și cât de umilite se simt când îi aud replicile acompaniate de râsetele băieților. Singurul băiat prezent la eveniment a spus că se simte constant judecat pentru cum arată și cum vorbește. Că are disforie de gen și nu se simte acceptat nici la școală, nici acasă și că fiecare zi în care se apropie de clasă e un efort să nu fugă. Profesoara de desen a Evei, o tânără absolventă de arte și design, le-a mărturisit că ascultându-i și-a amintit de propria adolescență și că e remarcabil că își pun aceste probleme. Că generațiile anterioare nu contestau prea mult stereotipurile de gen, ba chiar abia dacă le identificau, și că-i mulțumește Evei pentru spațiul sigur construit. Irina Novac, organizatoarea Girl UP! Camp, a întânit-o pe Eva în Camp Kennedy unde ea era parte dintr-o bibliotecă vie și dialoga cu participanții despre stereotipurile de gen din manuale. Atunci a fost uimită de discursul sigur și matur pe care Eva îl avea la doar 11 ani. Câteva luni mai târziu, când Eva a invitat-o la ea la școală să dialogheze cu copiii de gimnaziu despre feminism, Novac și-a spus că e „impresionant și absolut necesar”. „La eveniment am văzut cum un grup de 30 de copii de gimnaziu s-a deschis și a vorbit despre bullying și feminism, acestea datorită implicării unui copil de vreo 12 ani”, spune Novac. „Este nevoie ca de aer de safe space în școli, de conversaţii despre cum comunicăm cu ceilalţi și cum să ne respectăm reciproc.” După eveniment, Eva a fost mulțumită de ea și uimită de curajul pe care îl avuseseră unii dintre participanți. Asta își dorise cel mai mult, să-i facă să fie confortabili, să nu râdă unii de ceilalți. Se întreba dacă ceilalți au înțeles ce înseamnă disforie de gen – senzația unei persoane de a nu se identifica cu identitatea de gen care i-a fost atribuită la naștere –, căci nu-i venea să creadă că nu a râs nimeni nici măcar atunci. La pizza și înghețata pe care le-a împărțit cu familia după eveniment, din când în când sărea de la bucuria evenimentului la „nu-mi vine să cred că ăla mă tot întreba cine e șefu?!”. Mama ei o asculta zâmbind cu drag de revolta ei, fără să pună mai multe paie pe foc. Eva și Filip cresc liberi să pună autoritatea oricui la îndoială, să se informeze, să spună când ceva e nedrept și să nu creadă în tabuuri. Părinții nu vor să lase școala să le știrbească libertatea, dar nici nu-i întorc împotriva ei. Îi învață să dea importanță oamenilor și informațiilor care contează pentru ei. Eva s-a bucurat de fiecare impresie pe care i-au scris-o sau spus-o participanții la evenimentul ei. Era fata scundă care nu-și imagina că mai sunt și altele care trec prin bullying pe baza felului în care arată. Nu auzise niciodată pe cineva să mărturisească că i se spune „Girafa”, pentru că e prea înaltă, sau că e ridiculizată pentru că e prea „grasă” sau prea „slabă”. Erau fete care spuneau că s-au regăsit în multe dintre poveștile ascultate, sau că au povestit lucruri pe care nu le mai spuseseră nimănui până atunci. Și cel mai mult s-a bucurat de băiatul care i-a spus că de foarte mult timp nu s-a mai simțit așa de ascultat și înțeles. A vrut să afle de la celelalte dacă au înțeles ce e disforia de gen și toate i-au spus că da și că l-au înțeles. „E tot un motiv din care lumea își bate joc de el, cum e și la noi”, i-au spus. După experiența aceasta, Eva spune că a prins mai mult curaj. Asta le-ar recomanda și altor copii și adolescenți care își dau seama că au nevoie de dialog cu colegii lor și vor să facă propriile activități la ei în școală: „Să încerce și să nu se teamă!” (Ana Maria Ciobanu)

CLICK: Se schimbă Evaluarea naţională! Va avea 5 probe/

ZIARUL FINANCIAR: Vodafone: Aproape 6.000 de elevi şi peste 300 de profesori, înscrişi în platforma de e-learning dezvoltată de operator