revista "postasul" decembrie 2012

8

Upload: compania-nationala-posta-romana-sa

Post on 09-Mar-2016

230 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

Revista "Postasul" Decembrie 2012

TRANSCRIPT

Page 1: Revista "Postasul"  Decembrie 2012
Page 2: Revista "Postasul"  Decembrie 2012

POªTAªUL409 ¦ 3

Actualitate

Pe 5 decembrie, cu ocazia participăriila un eveniment organizat de revista„Comunic@ţii mobile”, preşedintele Ca şidirectorul general al Poştei Române, IonSmeeianu, a făcut aprecieri despre situaţiala zi a CnPR şi despre planurile de viitor alecompaniei.

"Poşta Română nu este într-o situaţie bună la oraactuală. În ultimii trei ani, CNPR a avut pierderi de 422milioane lei. La aceste pierderi au contribuit supraevalu-area unor contracte, rezilierea acestora şi inutilitatea lor.În 2013, vom pierde dreptul rezervat asupra serviciilorpoştale cu greutatea cuprinsă între 0 şi 50 de grame, ur-mând să existe o metodă de a ne compensa serviciul uni-versal pe care îl prestăm în condiţii neeconomice, încătunele şi satele României. Trebuie spus că operatorulde serviciu poştal universal este obligat să fie prezent înunele localităţi mici şi de cinci ori pe săptămână. Estevorba de o obligaţie socială a statului, care trebuie în-deplinită. Noi am fost desemnaţi pentru încă un an să în-deplinim această obligaţiune şi, pentru aceasta, va trebuisă ni se compenseze pierderile pe care le avem în acestezone neprofitabile. Vom vedea dacă vom primi vreunban, în orice caz ne aşteptăm la o cădere a cifrei de afa-ceri pentru anul viitor”, a apreciat Ion Smeeianu.

Directorul general a precizat apoi că a fost pregătităşi o strategie pe termen scurt şi mediu, care să ţină contde toate aceste evoluţii de pe piaţa serviciilor poştale şicare urmăreşte securizarea şi atragerea de noi clienţi prindiversificarea portofoliului de prestaţii.

Reţeaua densă, principalul atu „Avem o strategie pentru minimizarea reducerii veni-

turilor, care se bazează pe menţinerea actualilor clienţi şipe atragerea de noi clienţi. Vrem să îmbunătăţim porto-foliul de servicii şi în acest sens ne vom îndrepta pe maimulte direcţii.

În primul rând, vizăm serviciile de asigurări. Pentruzona rurală şi cea mic urbană există asigurările obligatoriipentru locuinţe, care la ora aceasta nu sunt încheiate nuneapărat din cauza faptului că persoanele nu au resursemateriale să-şi facă asigurarea ci pentru că nu există un

asigurător care să bată la uşă şi să le facă oameniloroferta de asigurare a locuinţei. Noi credem că, prin capi-laritatea reţelei noastre, vom reuşi să facem acest lucru.

În al doilea rând, ne vom orienta spre serviciile finan-ciar bancare. Şi aici ne va ajuta densitatea reţelei şi faptulcă serviciile bancare sunt deficitare în zona rurală şi micurbană. Ne gândim ca în 2013 să lansăm aceste serviciiîn parteneriat cu o bancă sau, cine ştie, poate vom aveachiar o bancă proprie a Poştei Române. Vom vedea", aapreciat Ion Smeeianu.

„De asemenea, vrem să introducem o platformă in-formatică foarte puternică în fiecare oficiu poştal, cu ca-pabilităţi de a oferi servicii de asigurări, servicii bancareşi servicii de statistică poştală, precum şi alte servicii pecare potenţialii clienţi le-ar putea solicita”, a precizat Di-rectorul General al CNPR, adăugând că Poşta Românăvrea să activeze şi în zona serviciilor de telefonie mobilă.„Compania a lansat o cerere de ofertă privind imple-mentarea unui operator virtual de telecomunicaţii mo-bile (MVNO), în varianta cea mai facilă, respectivrevânzător de servicii de telefonie mobilă. Acest demersa avut la bază tot reţeaua extinsă de care dispunem şiprezenţa poştaşului la poarta clientului neinstruit îndomeniul comunicaţiilor mobile”, a spus Ion Smeeianu,care a adăugat că Poşta a primit două oferte şi că, undevape la mijlocul acestei luni, va fi anunţat câştigatorul lici-taţiei.

Un MVNO este un operator care furnizează servicii devoce şi date mobile fără a-şi construi propria reţea de an-tene şi fibră optică, ci închiriind infrastructura de la ope-ratori existenţi.

Ion SmeeIanu despre planurile de viitor ale CnPR

Asigurări, servicii bancare,platformă IT, operator MVNO

Page 3: Revista "Postasul"  Decembrie 2012

4 ¦ DECEMBRIE 2012

Actualitate

Această sesiune de două zile a beneficiat de interesul re-prezentanţilor proiectelor lansate dar şi de cel al altor salariaţidin centrala CNPR, care au dorit să valorifice oportunitatea dea-şi îmbogăţi cunoştinţele în această disciplină managerialăspecifică. Iniţiativa a rezultat din derularea cu succes a unei seriide acţiuni prealabile, printre care:

Lansarea proiectelor strategice şi iniţierea primeloretape în desfăşurarea acestora;

necesitatea prezentării Procedurii de management alproiectelor strategice în CnPR.

Comunicarea rolului Departamentului Cooperare In-ternaţională, Strategie şi Planificare, prin intermediulBiroului Strategie, în avizarea documentaţiilor şi mo-nitorizarea etapelor de iniţiere, implementare şi înche-iere a proiectelor strategice;

Finalizarea etapelor I şi II aferente majorităţii proiecte-lor strategice lansate;

utilitatea armonizării cunoştinţelor şi abilităţilor demanagement de proiecte în rândul membrilor echipe-lor de implementare a proiectelor strategice.

Întâlnirile s-au desfăşurat în sala de şedinţe din cadrul se-diului central CNPR. Cristina Catai din cadrul DepartamentuluiCooperare Internaţională şi Strategie, având pregătire în do-meniul Managementului Proiectelor precum şi experienţapractică în implementarea de proiecte în mediul economic na-ţional şi internaţional, a susţinut prezentările din cadrul acestui

workshop, la care s-au înscris peste 50 de persoane. Partici-panţii au beneficiat de un workshop cu un pronunţat caracteraplicativ, care a corelat cunoştinţele teoretice cu situaţiile prac-tice ale proiectelor reprezentate de participanţii la evenimentconţinând studii de caz, analize şi exerciţii de diagnosticareutile şi oferind o privire de ansamblu asupra activităţilor ce tre-buie întreprinse pentru analiza, planificarea, derularea, contro-lul şi închiderea proiectelor.

Ioana Marinescu, reprezentantul Departamentului ResurseUmane, a afirmat că „Desfăşurarea şi succesul acestui work-shop îmi dau speranţa că instruirea cu formatori din cadrulCompaniei poate fi reluată pe scară largă. Feedback-urile pri-mite, interesul arătat, inclusiv din partea celor neimplicaţi di-rect în derularea proiectelor strategice, arată nevoia, dar şicapacitatea Poştei Române, de a-şi instrui angajaţii cu resurseinterne”.

La finalul seminarului, participanţii au completat o fişă deevaluare a organizării, prezentării şi conţinutului sesiunilor. Dinanaliza fişelor a rezultat că iniţiativa a reprezentat un real suc-ces, atât din punctul de vedere al organizării, al actualităţii/re-levanţei/utilităţii subiectului precum şi al conţinutului infor-maţional. De asemenea, participanţii au apreciat modul de des-făşurare, prezentarea interactivă şi sistemul participativ de di-seminare a informaţiilor şi analiză, majoritatea solicitândcontinuarea acestor iniţiative, cu preponderenţă pe secţiuniaplicative de analiză de proiect, analiză financiară, businessplan, studii de fezabilitate.

În calitate de lector, Cristina Catai a apreciat “Implicarea co-legilor prezenţi şi interesul în acest domeniu. Am convingereacă vor identifica în aria lor de responsabilitate oportunităţi dea aplica cu succes cunoştinţele acumulate pe parcursul acestorsesiuni. Apreciem în mod deosebit deschiderea şefilor de pro-iecte de a participa personal şi a-şi încuraja colegii să participela acest eveniment. Poşta Română beneficiază de un personalcu dorinţa de autoperfecţionare permanentă ceea ce consti-tuie o şansă pentru Companie şi o condiţie pentru succesul in-dividual şi colectiv la locul de muncă”.

La rândul său, Ciprian Boloş a precizat că „Departamentulpe care îl conduc este implicat activ în realizarea obiectivelorstrategice ale CNPR şi va continua dialogul cu membrii echipe-lor de proiect atât pe durata implementarii efective a proiec-telor strategice cât şi prin organizarea şi susţinerea unor ase-menea evenimente”.

Seminar pe tema

Managementului ProiectelorÎn zilele 21 şi 22 noiembrie, la iniţiativa Departamentului Cooperare Internaţională, Strategie şi Planificare, a

avut loc primul workshop cu tema “managementul Proiectelor Strategice în CnPR”, adresat în principal membrilorechipelor de proiect nominalizate de către management să asigure implementarea proiectelor definite în Strategiade Dezvoltare a CnPR.

Scopul workshop-ului a fost de a dezvolta abilităţi manageriale şi antreprenoriale necesare perioadei dificile pecare o traversează compania, oferind atât exemple şi studii de caz, cât şi analize şi exerciţii de diagnosticare utile înetapele organizării şi implementării proiectelor. Focusul workshop-ului a fost InteRaCtIVItate şi dezvoltarea deaBILItăŢI de succes în derularea proiectelor strategice definite de Strategia de Dezvoltare a CnPR.

Page 4: Revista "Postasul"  Decembrie 2012

POªTAªUL409 ¦ 5

Aşa numitul „Dosar Poşta” a vizat modul în care, în perioada2005-2007, un teren aflat în proprietatea Poştei Române a ajunsla o firmă, SC Imopost Developments SA, prin intervenţia foştilorminiştri Nagy şi Chiuariu. Firma respectivă a fost creată în 2005,ca un parteneriat între Poşta Română, SC Procema SA, SC Com-nord SA şi două persoane fizice.

Scopul constituirii S.C. Imopost Developments S.A. a fost de-molarea de către societate a clădirilor existente pe terenul dinBucureşti situat pe Calea Victoriei nr.133-135 şi edificarea unuiimobil cu funcţiuni multiple.

La data de 19 iulie 2005, conducerea Poştei Române a apro-bat ca imobilul din Calea Victoriei nr.133-135 să fie adus de com-panie ca aport în natură la capitalul social al societăţii nouînfiinţate. "În tot acest demers s-a urmărit favorizarea concernuluiS.C. PROCEMA S.A. - S.C. COMNORD S.A. astfel că, la nivelul anului2005, sprijinul acordat concernului s-a realizat concomitent pedouă planuri: ignorarea faptului că imobilul din Calea Victorieieste bun proprietate publică a statului şi subevaluarea acestuia",au arătat procurorii Parchetului General, care su stabilit că preju-diciul suportat de stat a fost de peste 8,6 milioane de euro.

toaDeR şI maRIneSCu, aBuz În SeRVICIuCei trei foşti directori ai Poştei condamnaţi în acest dosar au

fost acuzaţi că au subevaluat cu intenţie imobilul respectiv. „Tre-cerea efectivă a imobilului din patrimoniul Poştei Române în celal IMOPOST trebuia însoţită de o evaluare a terenului astfel căfirma inculpatului Folfă Ioan, S.C. TOPCADEX 99 S.R.L., a întocmitun Raport de evaluare a acestui teren, datat 21 iulie 2005, princare a fost stabilită o valoare imobiliară mult mai mică decât cea

reală, diferenţa rezultată din subevaluare fiind de 3.652.244 euro.Având în vedere faptul că acest raport de evaluare trebuia în-tocmit de către un expert judiciar, iar Folfă Ioan nu avea aceastăcalitate, acesta a modificat raportul, a semnat în fals în locul unuiexpert din cadrul firmei sale şi a aplicat ştampila acestuia de ex-pert judiciar. Atât Folfă Ioan, cât şi expertul, avuseseră anteriorcolaborări cu S.C. PROCEMA S.A. şi S.C. COMNORD S.A., iar incul-patul Lepădatu Emanoil, în calitatea sa de preşedinte al comisieide selecţie a ofertelor pentru serviciile de evaluare, s-a asiguratcă S.C. TOPCADEX 99 S.R.L. va realiza evaluarea terenului, pentruca imobilul să fie evaluat de o firmă apropiată consorţiului şigirând practic subevaluarea imobilului", mai arată procurorii.

Dan Mihai Toader şi Andrei Marinescu au fost acuzaţi deprocurorii anticorupţie de abuz în serviciu contra intereselor pu-blice, cu consecinţe deosebit de grave şi de stabilirea, cu intenţie,a unei valori diminuate faţă de valoarea comercială reală abunurilor aparţinând instituţiilor publice, cu ocazia unei operaţi-uni comerciale.

Conform rechizitoriului, între timp, fostul ministru al Comu-nicaţiilor, Zsolt Nagy, a iniţiat o hotărâre de Guvern prin care săclarifice statutul terenului respectiv, aflat într-un litigiu la Curteade Apel Bucureşti. „Practic, Zsolt Nagy a iniţiat o de hotărâre deguvern cu caracter retroactiv asupra dreptului de proprietate aimobilului din Calea Victoriei nr.133-135, în vederea promovăriiintereselor private ale consorţiului format din S.C. PROCEMA S.A.şi S.C. COMNORD S.A", au apreciat procurorii.

Ca ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu (PNL), a avizat acestproiect legislativ, "cu ignorarea opiniei specialiştilor din subor-dine, care susţinuseră că acest demers este ilegal".

SENTINţELE ÎN „DOSARUL POŞTA”dAn MihAi toAder, fost preşedinte al consiliului de Administraţie şi director general al poştei române în

perioada februarie 2005- februarie 2009, a fost condamnat la 6 ani de închisoare în „dosarul poşta". Andrei MArineScu, directorul executiv al direcţiei de dezvoltare Strategică din cadrul cnpr în aceeaşi perioadă,a fost condamnat la cinci ani şi jumătate de închisoare, iar eMAnoil lepădAtu, fost director executiv economic alcnpr, a primit cinci ani de detenţie. Fostul ministru al comunicaţiilor, Zsolt nagy, a fost condamnat la 3 ani şi 6 lunide închisoare cu suspendare, iar fostul ministru al Justiţiei, tudor chiuariu, a fost achitat. la rândul său, ioan Folfă,administratorul societăţii topcadex 99, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendarea executării pedep-sei. Sentinţele de mai sus au fost pronunţate de către un complet al curţii Supreme în data de 27 noiembrie, dupămai multe amânări în acest caz. de precizat că sentinţa nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs la comple-

tul de cinci judecători al Înaltei curţi de casaţie şi Justiţie.

dAn MihAi toAder eMAnoil lepădAtu Andrei MArineScu

Page 5: Revista "Postasul"  Decembrie 2012

6 ¦ DECEMBRIE 2012

Poştă & Poştaşi

Dinastie poştalăLucian Someşan provine din Ardeal. În

timpul războiului, familia lui s-a refugiat înBanat, mai precis la Timişoara. În tinereţe,bunica lui a lucrat o viaţă întreagă ca ofi-ciant la Poştă, acesta fiind şi locul de undes-a pensionat. Mama sa i-a urmat bunicii,iar soţia are deja 12 ani de poştă. În 1995l-a tras şi pe el aţa către serviciile poştale.Până a învăţat meserie a tot înlocuit diri-ginţi, în cele din urmă ajungând el însuşi di-riginte, mai întâi la OP Timişoara 11, apoi laOP 15, OP Vamal, OPRM şi, în final, la OPDC,unde şi-a pus în valoare întreaga expe-rienţă. „Am muncit cot la cot cu toţi salaria-ţii să punem pe picioare OPDC-ul. Înainte,când funcţiona la subsolul clădirii, era undezastru. Zece ani am lucrat în subsolulPoştei Mari. Nu era nici amenajat, erau con-diţii foarte grele... Deşi exista aer condiţio-nat, spaţiul nu era izolat cum trebuie, motivpentru care se formase igrasia. Încăpereaera foarte mare, avea în jur de 50 metri pă-traţi, semăna cu o hală, dar degeaba. Toţicei 109 factori poştali erau la un loc. Au fostani foarte grei, dar frumoşi. Erau camioaneîntregi ale hipermarketurilor care veneauîncărcate cu sute de saci cu pliante. Aveamun tobogan cu deschidere spre geam princare sacii erau trimişi la noi”.

Viaţă de poştaşÎn prezent, la OPDC lucrează 202 per-

soane, deşi volumul prestaţiilor necesităun număr de 230 de oameni. Demn de re-ţinut este şi faptul că OPDC Timişoara arecartare loco încă de când şi-a început acti-vitatea. Astăzi este un sistem care se tra-duce prin experienţă şi beneficii pe toate

planurile. „Toată corespondenţa pentru Ti-mişoara vine la noi, se cartează pe sec-toare, pe străzi. Dacă la unele OPDC-uriabia acum s-a introdus cartarea loco, noiam avut-o de la început. Lucrăm în douăschimburi, de noapte (22.00 – 06.00) şi dezi (06.00 – 14.00). Avem 18 cartatori cu doioficianţi de cartare, nouă cabine de încăr-care-lichidare cu nouă salariaţi care vin să

dea factorilor banii. Avem 109 factori poş-tali pe sectoare, în oraş, la care se adaugădouă sectoare speciale, poliţia, frontiera,mallul, şi cele din afara localităţii. Trebuiesă ducem citaţii şi în afara localităţii, undesunt mai toate firmele mari din Timişoara.În realitate, avem cu 17 factori mai puţindecât în mod normal. Este puţin în compa-raţie cu alte localităţi mari care au în jur de130, 140 de factori pe 40 de sectoare. Dinacest motiv, la noi se munceşte de dimi-neaţă până seara. Dacă se distribuie pen-siile se lucrează şi până la şapte, opt seara.Nu e vorba de kilometri parcurşi, factorulare multe case şi blocuri unde trebuie săajungă. Spre exemplu, Clujul, Craiova suntoraşe întinse, dar nu încărcate de case şiblocuri. La noi, volumul de trimiteri e mare,pot fi şi o sută de recomandate pe zi, lacare se adaugă şi ziare.”

Poliţiştii, prietenii poştaşilorViaţa de poştaş, în condiţiile actuale,

chiar dacă ne repetăm, este extrem degrea. În Timişoara, spre exemplu, am aflatcă unii merg cu maşinile lor personale şi segrupează între ei. Au existat şi microbuzedar poştaşii nu au timp de aşteptat. În plus,

Putem să vorbim ore în şir, dacănu chiar zeci de ore, despre sis-temul poştal din România care,

asemeni unui ceasornic elveţian, dăsemnificaţie timpului care trece. Dardacă nu vorbim despre rotiţele lui,cei mai mulţi dintre noi pierdempartea umană şi, credem noi, cea maiimportantă. Rotiţele ceasorniculuisunt oamenii potriviţi la loculpotrivit. Cei care dau viaţă angrena-jului cu mai multe inimi. Pentru că, înPoştă, dacă ceva s-a stricat sau numai merge bine dă peste cap întregul

ansamblu, şi nimeni nu îşi doreşteacest lucru.

mergând către rotiţele ceasor-nicului numit Poşta Română, amajuns, într-o dimineaţă răcoroasă, înBanat, şi anume la timişoara. ne-amsuflecat manecile şi am luat pulsulserviciului poştal timişorean fără sămai stăm pe gânduri. unde altun-deva dacă nu la oPDC timişoara,unde ştiam că este de lucru zi şinoapte. aici l-am întâlnit pe LucianSomeşan, diriguitorul „uzinei”, cumîi spune chiar el oPDC-ului.

ândria poştaşilor timişoreniMOPDC Timişoara,

Page 6: Revista "Postasul"  Decembrie 2012

POªTAªUL409 ¦ 7

ca peste tot în ţară, relaţia cu poliţia localătrebuie sa fie strânsă. „Poliţiştii i-au instruitpe poştaşi, se întâlnesc tot timpul, măsună să mă întrebe dacă s-au schimbat an-gajaţii. Ei au numărul de telefon al poşta-şilor noştri, iar poştaşii pe cel al poliţiştilor.Dacă au o problemă, îi sună imediat şi po-liţistul vine ori trimite un coleg. Importante să ştii să te fereşti. Poştaşul cunoaşte petoată lumea, când intră pe o stradă, nu depuţine ori câte un pensionar i se alătură,merge cu el pe sector. Uneori, important esă nu fie singur”, precizează dirigintele.

Important de semnalat este şi volu-mul de presă pe care „îl înghite”, metaforicvorbind, judeţul Timişoara. Mai mult poateca oriunde, aici presa scrisă este impor-tantă nu doar pentru timişoreanul de rând,având în vedere viteza cu care se schimbăştirile de la o oră la alta. „La cabina de presăvine toata presa din judeţ. Se cartează pesectoare, iar la ora opt se poate pleca.Avem în jur de 9.000 de abonamente depresă”.

Curioşi din fire, ne-am gândit să dămo raită prin clădirea OPDC-ului. Ghidulnostru a fost, desigur, dirigintele oficiului.„De la casieria colectoare ne vin banii, aicisunt şi toţi banii din judeţ. De aici pleacăîn tot judeţul pe ghişee, pe agenţii, pe ofi-cii. La punctul informatic programul e în

trei schimburi,câte şase oficianţi peschimb. Aici se intro-duc electronic mandate, pensii, recoman-date, citaţii, toate trimiterile înregistrate.Nu lipsesc, de asemenea, cabina de verifi-cator a oficiantului superior, unde îşi des-făşoară activitatea trei oficianţi, şi ghişeulde relaţii cu publicul, cu două oficiantecare lucrează în două schimburi.”

Venituri pe măsura prestaţiilorTot de la Lucian Someşan am aflat

că, la OPDC Timişoara, volumul de trimi-teri este de câteva milioane pe lună. Numai este ca înainte, când oamenii îşi tri-miteau felicitări de sărbători. În schimb,fiind unul dintre cele mai industrializatejudeţe din ţară, numărul firmelor a cres-cut şi, bineînţeles, extrasele de cont şifacturile reflectă acest lucru. „Astăzi, maimult ca niciodată, volumul de corespon-denţă comercială internă şi externă estemai mare, ajungând în jurul cifrei de treimilioane. Cea internă e în jur de2.700.000 de trimiteri pe lună, iar cea ex-ternă de aproximativ 200.000. Aici ne re-ferim atât la corespondenţa simplă, cât şila cea înregistrată. În medie, volumul arămas constant. Chiar dacă am pierdutpe partea de corespondenţă clasică, acrescut volumul de corespondenţă co-mercială. În perioada de concedii, dupăcum e normal, scade, dar nu e o scădereprea mare”.

La sfârşitul convorbirii noastre ne-amreamintit vremurile când totul era ma-nual şi extrem de anevoios. Vremuri care,spre mulţumirea tuturor, nu se vor maiîntoarce: „Aveam în jur de 140-150.000de recomandate pe lună, zi şi noapteeram aici. De şase ani, e mult mai simplu,totul este computerizat şi acest lucruface viaţa tuturor lucrătorilor poştali maiuşoară. E şi ăsta un semn că viitorul nu

este chiar atât de negru pe cât vedem şiauzim în jurul nostru.”

Geanta grea, semn bun pentru viitorCât timp am stat de vorbă, dirigintele

nu pierdea nici o ocazie de a socializa cufactorii, unii proaspăt sosiţi de pe traseu,alţii pe picior de plecare. Am profitat demoment şi am stat un minut de vorbă cuunul dintre aceştia. Marius Ignat are 44 deani şi este factor poştal de 12 ani. Munca

pe care o are de făcut este şi grea, şiuşoară, după cum spune el. Parcurge câtezece kilometri pe zi, dar s-a obişnuit: „Dacăam rămas în Poştă până acum, pe lângăfaptul că a intervenit obişnuinţa, înseamnăcă îmi place. Geanta parcă e mai greadecât în ziua în care m-am angajat laPoştă, şi devine mai grea pe zi ce trece, daracesta nu poate fi, zic eu, decat un semnbun pentru viitorul Poştei Române.”

Ada Cojan

ândria poştaşilor timişoreni

Page 7: Revista "Postasul"  Decembrie 2012

10 ¦ DECEMBRIE 2012

Poştă & Poştaşi

Ocii cu ca ne mândrim: OP Sânnicolau Mare

„Sunt pur şi simplu îndrăgostită de ceea ce fac acum”,au fost cuvintele cu care Irina Moşchici,

diriginta OP Sânnicolau Mare, ne-a întâmpinat. Cel mai vestic oficiu poştal din România, pe lângă

această curiozitate ce îl scoate în peisaj, este un oficiucu tradiţie, „întotdeauna fruntaş”, după spusele

dirigintei, faimă care se datorează, în primul rând,prosperităţii oraşului, recunoscut în România ca fiind

„oraşul fără şomeri”.

Irina Moşchici lucrează în Poştă din 1990. „De pe băncileşcolii am aterizat la oficiul PTTR din Teremia Mare, o comună dinjudeţul Timiş. Acolo am primit repartiţie după ce am terminatLiceul de Poştă şi Telecomunicaţii din Timişoara. Am fost oficiantde prezentare timp de o lună, apoi casier. După şase ani, în 1996,în urma unui concurs, am ajuns la Sânnicolau Mare, pe vremeaaceea Oficiul Teritorial de Poştă, ca oficiant la control. După des-fiinţarea Oficiului Teritorial m-am angajat ca oficiant la OPRM,iar din 2003 sunt diriginte la OP Sânnicolau Mare.”

Un orăşel occidentalDeschiderea spre Occident i-a ajutat pe locuitorii oraşului

să dezvolte condiţii economice favorabile traiului de zi cu zi.„Doar dacă nu vrei să lucrezi eşti şomer în Sânnicolau. Este nor-mal ca, având un nivel de trai mai ridicat, fiind şi mai aproapede Occident, să avem influenţe în modul în care suntem per-cepuţi nu doar la nivel geografic. Iar asta se poate observa înactivitatea noastră”, a mai spus Irina Moşchici. Dacă ar fi să în-drume un turist către un obiectiv turistic din localitate, dirigintaoficiului spune că prima oprire ar fi la Poşta Română. „Sunt bi-ciclişti care fac tururi prin ţări străine, iar la Poşta Română e unpopas, locul de unde pot cumpăra o vedere să o trimită celordragi, să arate că au fost la Sânnicolau.”

La o populaţiede aproape 13.000de locuitori, oficiulpoştal deserveşteîn jur de 4.700 degospodării, îm-părţite în nouă sec-toare de distri-buire. La oficiu lu-crează nouă factori

poştali şi şase oficianţi la ghişeu, în două schimburi, programullor fiind de la 7 la 19. Oficiul este informatizat şi permite efec-tuarea tuturor prestaţiilor existente în Poşta Româna. „Prestămtoată gama de servicii poştale, începând de la transfer de baniintern şi internaţional, încasări rate bănci, utilităţi, serviciiletradiţionale de poştă (corespondenţă, mesagerie). Anii trecuți,când eram înscrisă la masterul serviciilor poştale la Universi-

tatea Vasile Goldiş din Arad, am făcut un studiu în ceea cepriveşte sursa veniturilor şi am constatat că 50% din veniturilepe oficiu vin din mesagerie. Pe judeţ ne situăm pe locul trei lacapitolul venituri obţinute, după Timişoara şi Lugoj”, a ţinut sămenţioneze diriginta oficiului.

O mană cerească pentru OP Sânnicolau MareSânnicolau Mare are doi mari investitori străini, specializaţi

în telecomunicaţii prin cablu, care au acaparat toată forţa demuncă din zonă, ceea ce face ca rata şomajului să fie maiscăzută decât în alte localităţi din ţară şi, de aici, alte consecinţe,cum ar fi folosirea, pe scară largă, a gamei de servicii poştale.„Pe lângă instituţiile statului (judecătorie, parchet, finanţe,primărie), clienţi fideli ai Poştei Române, care sunt surse devenit lunar şi sigur, îi avem şi pe ei, şi sunt ca o mană cerească!În plus, prin dezoltarea reţelei internet şi, implicit, a comerţuluielectronic, oamenii comandă online diverse produse, noiprimim coletele, le distribuim, încasăm banii pe ramburs şi îivirăm la expeditorii coletelor”, dezvăluie Irina Moşchici.

Oameni de încrederePentru ca treaba să meargă e bine să ai întotdeauna în

preajmă oameni în care poţi avea încredere. Ligia Calciov, carelucrează ca oficiant din 1990, este unul din colegii pe care IrinaMoşchici se poate baza. „Munca de oficiant înseamnă cunoaş-terea prestaţiilor, răbdare în relaţia cu clientul, amabilitate,atenţie. Am venit la Poştă pentru că mi-a plăcut să relaţionez.Tot la Poştă mi-am cunoscut şi soţul, el a fost diriginte la OPDudeştii Vechi. Ne înţelegem bine aici, este un mediu propicede lucru. Ne împărtăşim necazuri şi bucurii, ne ajutăm, ne în-ţelegem”, se confesează ea. Diriginta Irina Moşchici o aprobă:„Noi suntem ca o familie, ne cunoaştem atribuţiile, depunemeforturi maxime deoarece imaginea noastră contează şi de astadepinde, până la urmă, prestigiul, destul de bun în Sânnicolau,al Poştei. Ceea ce contează în primul rând în activitatea poştalăe profesionalismul, restul vine de la sine. Cred că, indiferent deprogresul tehnologic, forţa umană nu poate fi înlocuită de omaşină automatizată. Poşta e o instituţie complexă, nu poatefi comparată cu nici una dintre instituţiile privatizate sau în cursde privatizare.” (Ada Cojan)

Page 8: Revista "Postasul"  Decembrie 2012