revista intrepid nr3 / februarie2015

REVISTA ANTREPRENORULUI ROMÂN

Pag.6-7

Anul I, nr. 3Februarie 2015Se distribuie gratuit!

www.revistaintrepid.ro

Răzvan şi Marilena Şara,Protekt - o afacere pornită

de la un pliant primit la semaforPag. 10-12

GALA ANULUI 2014

INTREPID - FEBRUARIE 20152

Agenda Evenimentelor IEBNFEBRUARIE 2015

Miercuri, 04830 - 1030

830 - 1030

- Întâlnire deschisă Echipa Impact- Întâlnire deschisă Echipa Ploieşti

Joi, 05830 - 1030

1730 - 1930

- Întâlnire Deschisă Echipa Preşedinţii- Întâlnire Închisă Echipa Învingătorii

Vineri, 06 830 - 1030 - Întâlnire închisă Echipa Campionii

Miercuri, 11830 - 1030

1730 - 1930

- Întâlnire deschisă Echipa Ploieşti- Întâlnire deschisă Echipa Impact

Joi, 12830 - 1030

1730 - 1930

1730 - 1930

- Întâlnire deschisă Echipa Învingătorii- Întâlnire închisă Echipa Preşedinţii- Întâlnire închisă Echipa Campionii

Miercuri, 18 830 - 1030

830 - 1030- Întâlnire deschisă Echipa Impact- Întâlnire deschisă Echipa Ploieşti

Joi, 19 830 - 1030

1730 - 1930- Întâlnire deschisă Echipa Preşedinţii- Întâlnire închisă Echipa Învingătorii

Vineri, 20 830 - 1030 - Întâlnire deschisă Echipa Campionii

Miercuri, 25 830 - 1030

1730 - 1930- Întâlnire deschisă Echipa Ploieşti- Întâlnire închisă Echipa Impact

Joi, 26830 - 1030

1730 - 1930

1730 - 1930

- Întâlnire deschisă Echipa Învingătorii- Întâlnire închisă Echipa Preşedinţii- Întâlnire închisă Echipa Campionii

Asociaţi NOI

Citiți în numărul viitor

• Gavrilescu Daniela / Contabilita-te şi consultanţă fiscală, firma Quarkconsulting – Echipa Impact (www.quarkconsulting.ro)

• Carmen Baboian / Atelier design floral, firma Petalia – Echipa Învingătorii, (www.petalia.ro)

• Simone Sagretti / Restaurantul Stile – Echipa Campionii (www.facebook.com/stilelounge)

• Cristian Deca / Avocatură, firma Decalex - Echipa în formare (www.decalex.ro)agvila.ro)

Cum „cea mai scurtă cale spre succes este să îi ajuţi pe ceilalţi să ajungă la succes”, acesta este crezul formării şi mai ales al dezvoltării comunităţii de afaceri a Institutului alături de membrii săi asociaţi, antreprenori, liber profe-sionişti şi manageri cu putere de decizie în companiile pe care le reprezintă. Aşadar, te invităm să ne cunoşti, să te cunoaştem şi să descoperim îm-preună, pentru două ore, oportunităţi reale de afaceri la următoarea noastră întâlnire programată.

I nvitațieDATA: ............................................................................................................

ORA: ..............................................................................................................

LOCAȚIE: ......................................................................................................

.......................................................................................................................

.......................................................................................................................

COST: ...........................................................................................................

INVITAT DE: ................................................................................................

......................................................................................................................

......................................................................................................

FEBRUARIE 2015 - INTREPID

Editorial

Ana Maria MIHĂILĂ

Recomandările şi introducerile pot adu-ce o creştere importantă a profitabilităţii unei companii. Statisticile spun că este cu 79% mai uşor sa închei o tranzacţie atunci când este implicat networking-ul, când ai relaţionat cu persoanele cu care urmează să baţi palma. Cu toate acestea, nu puţini sunt îngrijoraţi la început şi nu ştiu cum să „intre în contact” cu ceilalţi participanţi ai unui eveniment.

Ţi-ai dori ca o persoană pe care abia o cunoşti să se simtă încolţită sau intero-gată? Nu, sigur că nu. Atunci, relaxează-te şi pregăteşte-ţi câteva „întrebari deschise” (la care nu se poate răspunde doar cu DA sau NU) care să te ajute să construieşti o conversaţie plăcută şi să îţi dezvolţi bran-dul personal.

Întrebarea 1: „Bună, eu sunt Ana, tu cum te numeşti?”Această întrebare este pe cât de simplă pe atât de eficientă. În cartea scrisa de Dale Carnegie „Cum să câştigi prieteni şi să devii influent”, autorul spune că atunci când o persoană îşi aude numele pro-nunţat într-o discuţie, este precum „muzi-ca în urechile sale”. Să întrebi o persoană cum se numeşte este o alternativă uşoa-ră de a începe o conversaţie, la fel ca o discuţie despre vreme, dar mult mai efi-cientă. Totodată, îţi permite să perfecţio-nezi pronunţia numelui interlocutorului, mai ales atunci când eşti la un eveniment unde întâlneşti persoane de altă naţiona-litate.

! Sfat: Asigură-te că zâmbeşti atunci când adresezi această întrebare.

Este testat şi verificat că oamenilor nu le face plăcere să discute cu persoane în-cruntate, supărate.

Întrebarea 2: „Cu ce te ocupi?”Întrebând pe cineva cu ce se ocupă, conversaţia capătă o altă viteză. Primul rezultat este că îi arăţi interlocutorului că te interesează mai mult persoana sa

decât compania pentru care lucrează. Oamenii care sunt pasionaţi de ceea ce fac vor povesti ori de câte ori li se oferă ocazia despre lucrurile care îi pasionea-ză. Această întrebare ajută la dezvoltarea rapidă a unui dialog. Dacă de exemplu te-ai prezentat unei persoane care se ocupa de securitate sau de IT, întrebările merg mai departe. Întrucât sunt domenii vagi, poţi afla mai multe întrebând de ce parte a domeniului se ocupă, ce face mai precis? Acest lucru îi determină pe oameni să intre în amănunte şi, implicit, să se deschidă. Este o întrebarea de tip „call to action” care îi face pe interlocutori să vorbească mai mult, ceea ce crează un raport puternic între voi.

! Sfat: Răspunsurile îţi vor permite să vezi dacă aveţi puncte în comun

de care aţi putea beneficia împreună (de exemplu, dacă vă adresaţi aceleiaşi pieţe sau clientele). Şi, totodată, îţi poţi pregăti propria introducere pe aceeaşi lungime de undă. Dar, atenţie, nu ca şi când ai dori să îi vinzi ceva!

Întrebarea 3: „Cum faci asta?”Această întrebare este o modalitate ne-maipomenită de a-ţi stimula interlocuto-rul. Ea îi va capta toată atenţia persoanei din faţa ta, permiţându-i să îţi ofere o perspectivă conform personalităţii sale şi felului său de a fi. Practic, îi dai posibi-litatea să aibă încredere în tine, arătând că eşti interesat să asculţi ceea ce îţi va povesti. Chiar dacă tu nu crezi că eşti un networker înnăscut, cu siguranţă inter-locutorul tău va crede dacă îl faci să vor-bească mai mult decât o face de obicei cu un străin.

! Sfat: Menţine contactul vizual (a nu se confunda cu holbatul!), nu îţi

plimba ochii prin sală, nu te uita la ceas sau în altă parte şi ascultă!

Întrebarea 4: „De ce eşti aici?”Aceasta este o întrebare revigorantă, o modalitate sinceră de a recunoaşte că nu toată lumea are doar afaceri în cap când se află la un eveniment de business

networking. Unii pot fi acolo pentru a susţine un prieten sau gazda. Alţii vor să îşi dezvolte abilităţile de a vorbi cu per-soane necunoscute sau de a vorbi în pu-blic. Alţii caută susţinere pentru anumite proiecte. Este important să nu facem pre-supuneri în privinţa obiectivelor celor-lalţi. Această întrebare se concentrează pe personalitatea fiecăruia şi arată inte-resul tău de a o cunoaşte mai bine.

! Sfat: Dacă interlocutorul îţi adre-sează la rândul său această între-

bare, răspunde onest, pentru a menţine linia pozitivă a conversaţiei. Ai putea chiar să menţionezi că doreşti să vorbeşti cu o anumită persoană pe care persoana din faţa ta o cunoaşte.

Întrebarea 5: „Ce provocări ai?”Cu ce probleme te confrunţi şi cum te-aş putea ajuta – este substratul acestei întrebări pline de energie. În funcţie de cum a decurs conversaţia până în acest punct, ai putea afla informaţii extrem de utile. Ai putea chiar să ajuţi persoana re-spectivă prezentând-o altei persoane sau expunându-i ideile/informaţiile pe care le deţii. Este o întrebare care poate în-cheia o conversaţie cu un „call for action”, astfel întâlnirea nu va rămâne un simplu schimb de cărţi de vizită, pierdut undeva în timp şi spaţiu…

! Sfat: Dacă ai promis că furnizezi o informaţie, că trimiţi un email sau

că vei face prezentările cu o terţă persoa-nă, fă-o! Acest lucru duce automat la în-tărirea brandului personal, a credibilităţii tale. Iar dacă din întâmplare vă intersec-taţi din nou, nu va trebui să stai cu capul in jos, ci dimpotrivă!Hai la networking şi succes în relaţionare!

Dincolode networking…

3


Autor: Martin LindstromAn apariţie: 2009 Editura: PublicaPreţ: 49,90 Lei.

Salutat de BBC ca fiind Futuristul mondial al brandurilor, Martin Lindstrom este unul dintre cei mai mari vizionari din domeniul antrepreno-rial. Având la bază cel mai amplu studiu efectuat vreodată în ceea ce priveşte felul în care cele cinci

simţuri afectează crearea brandurilor, Branduri senzoriale expune programul inovator al lui Martin Lindstrom, constând în şase paşi, al cărui scop îl reprezintă adecvarea procesului de con-struire a brandurilor la exigenţele secolului XXI.

Studiul, centrat pe mai mult de douăsprezece ţări din întreaga lume, a fost realizat, în exclusi-vitate pentru această carte, de către Millward Brown, unul dintre cele mai mari institute de cer-cetare din domeniul afacerilor la nivel mondial.

Autori: Michael MastersonAn apariţie: 2009Editura: Injoy BooksPreţ: 49,90 Lei.

Acest remarcabil ghid adresat an-treprenorilor şi managerilor reprezintă soluţia pentru succesul financiar care îţi va permite să te bucuri din plin de

viaţă. „Pe locuri, fiţi gata, Ţintiţi!” îţi arată cum să-ţi croieşti drumul că-tre vârf concepând nişte campanii de marketing extrem de puternice, mult mai bune decât cele ale concurenţilor, cum să implementezi proceduri opera-ţionale inovatoare care îţi vor reduce costurile şi cum să foloseşti puterea revoluţionară a Internetului pentru a

avea nişte clienţi fericiţi şi a-ţi mări pro-fiturile.

„Pe locuri, fiţi gata, Ţintiţi!” este atât o atitudine, cât şi o metodă pe care Michael Masterson, autorul unor cărţi de maximă notorietate, cu o avere de mai multe milioane de dolari, ob-ţinută prin propriile puteri, a folosit-o pentru a atinge succesul în business.

An apariţie: 2014Director: David DobkinDistribuția: Robert Downey Jr.,Robert Duvall, Vera FarmigaNotă IMDb: 7,5/10

The Judge este povestea avocatului Hank Palmer (Robert Downey Jr.) care se întoarce în orăşelul său natal unde tatăl său (Robert Duvall), judecătorul oraşului, este suspectat

de crimă. Hank este decis să descopere ade-vărul în timp ce reuşeşte să se reconecteze cu familia sa înstrăinată. Deşi la prima vedere filmul pare a fi despre rezolvarea unui caz de crimă, acesta cade în plan secund. Pe măsură ce filmul rulează descoperim o peliculă mai profundă decât ne-am fi aşteptat. The Judge este nominalizat la Globurile de Aur de anul acesta şi înscrie în palmares alte 4 nominali-zări şi 4 premii câştigate la festivalele de film.

Autor: Seth GodinAn apariţie: 2005Editura: BusinessTechPreţ: 25,90 Lei.

Seth Godin, licenţiat în computere şi filosofie şi având un MBA în marketing la Stanford Business School, aduce în

atenţia publicului larg conceptul de marketing bazat pe permisiune. Acesta înseamnă că în loc să întrerupi persoane necunoscute pentru a obţine rezultate mediocre, campanile de marketing ba-zat pe permisiune reuşesc să transforme persoanele necunoscute în prieteni şi prietenii în clienţi prin folosirea diferite-

lor tehnici precum cardurile de fidelitate, sistemelor de abonare şi newsletter-elor.

Autorul face o analogie interesantă între acest tip de marketing şi momen-tul când inviţi o fată în oraş iar concluzia este: „Nu încerca să obţii totul de la cli-enţii tăi deodata, ci fă din asta un proces de lungă durată.”

Branduri senzoriale

Pe locuri, fiţi gata, Ţintiţi!

The Judge

Marketingul bazat pe permisiune – transformă necunoscuţii în prieteni şi prietenii în clienţi

RECOMANDĂRILE NOASTRE

Publicaţie editată de Institutul European de Business Networking

Fondatori: Ana Maria Mihăilă & Vasile Mihăilă

Coordonator: Sabin OrcanRedactor: Sînziana Popoi

Grafică & DTP: Ionuţ AldeaFotograf: Sebastian MOISE

Tipărită la: ALPHA MDN - Buzău

Revista antreprenorului românNr. 3 / Februarie 2015 / Anul I

FEBRUARIE 2015 - INTREPID 5

Seminarul de businessnetworking ajunge în orașele din România

În perioada ianuarie – mai 2015 Institutul European de Business Networking în parteneriat cu Clubul În-treprinzătorului Român continuă seria evenimentelor dedicate antreprenorilor, liber profesioniştilor şi angaja-ţilor români. Seminarul de networking „Bursa oportuni-tăţilor în business – recomandări şi soluţii” se va des-făşura la nivel naţional iar misiunea organizatorilor este de a dezvolta abilităţile de networking ale participanţilor

pentru ca aceştia să fructifice mai bine oportunităţile de business şi pentru a fi mai eficienţi în crearea reţelei de contacte.

Evenimentele vor fi moderate de Ana Maria Mihăilă, co-fondator al Institutul European de Business Networking şi coautoare a cărţii „Fii networker”, iar accesul este gratuit, în baza înscrierilor pe website-ul BT Club.

Participând la Seminarul de networking veţi reuşi să:• faceţi diferenţa între un lead şi o recomandare;• ştiţi care sunt paşii de conversie a unui lead în recomandare calificată;• oferiţi şi să primiţi lead-uri, idei, în cadrul platformei „Bursa Oportunităţilor” (exerciţiu practic);• să cunoaşteţi şi să fiţi cunoscut de zeci de oameni, nu doar să schimbaţi cărţi de vizită;• vă bucuraţi de avantajele comunicării directe cu persoane de decizie, pe care altfel poate nu aţi putea să le întâlniţi.

Detalii legate de locaţia şi ora evenimentelor găsiţi la www.btclub.ro sau www.iebn.eu

Harta evenimentelor

Sînziana POPOI

Evenimentul a fost deschis de un moment artistic la tobe africane în care Napoleon Combei, Oana Combei, Orlando Petriceanu şi trupa sa au adus zâmbete pe buzele tuturor.

Ana Maria Mihăilă a prezentat apoi pro-iectele anului 2015: lansarea noului

website al Institutului şi a softu-lui de înregistrare a activităţilor din programul VOCEA, progra-mul de instruire şi pregătire a departamentelor de vânzări şi marketing din companii, cara-vana seminariilor de business networking la nivel naţional în parteneriat cu BT Club pre-cum şi bugetul de promovare de 72.000 de euro pentru pro-movarea comunităţii.

Invitaţii au fost reduşi la tăcere de maiestuoasa interpretare la vi-

oară a tinerei artiste Mălina Cio-banu, invitata surpriză a serii. Pentru ea, Institutul a demarat proiectul „Art & Business - Refu-

giu şi perspectivă”, desfăşurat pe o perioadă de 12 luni şi care constă într-o bursă lunară menită să vină în sprijinul tinerei violoniste. Fiecare

membru asociat este invitat să parti-cipe financiar la strângerea fondului

lunar al bursei.

A urmat momentul culminant al se-rii, decernarea premiilor Institutului. La categoria „Popularitate pe Echipe” fericiţii câştigători au fost: Bogdan Orescovici, Dan Domnica, Florin

Te- lehoi şi Daniela Mandu. Premiul de A m - basadori ai anului 2014, asociaţii

care au înscris cei mai mulţi noi membri, le-a revenit, în egală măsură, lui Cezar Nourescu şi Vaniei Limban. Asociaţii care şi-au însuşit premiul „Inspiring People” sunt: Gabriel Iştoc - „cu o tolbă bogată în disciplină, ledership, co-erenţă şi etică”, cu peste 50% din voturi, urmat de colegii săi Gabriel Ciobanu - „etică şi altru-ism, demne de urmat”, Orlando Petriceanu - „o sursă nesfârşită de inspiraţie, energie poziti-vă şi sinceritate”, Cezar Nourescu – „noul Mark Zuckerberg al României”, Bogdan Orescovici – „pe cât de simplu pe atât de complex” şi Na-poleon Combei – „determinare şi perseveren-ţă”. Poate cel mai important premiu, cel de Business Generator, a fost adjudecat de Delia Daniu. Ea a fost cea care le-a adus colegilor peste 83.000 de euro.

Seara a continuat cu un spectacol de ac-torie şi improvizaţie marca All4one entertain-ment, în care Orlando Petriceanu şi trupa sa au reuşit să descreţească frunţile participan-ţilor. S-a râs în hohote la momente precum „taxi driver”, relatarea unei ştiri din perspec-tiva unor canale TV diferite sau cele în care participanţii au devenit actori. La final, cei trei voluntari au câştigat invitaţii la următoarele evenimente ale trupei.

Organizatorii au pregătit şi două concursuri. Primul, pentru cea mai frumoasă prezentare a echipelor Institutului. Echipa câştigătoare, „Campionii”, a fost premiată cu o pagină în următorul număr al revistei Intrepid. Cel de-al doilea concurs a pus la încercare calităţile de dansatori ale participanţilor, pe diferite rit-muri, de la populară la hip-hop.

La final, cei prezenţi au plecat acasă cu câte un cadou-surpriză, adus la venire de fiecare invitat. A fost o seară plină de energie şi bu-nă-dispoziţie, care anunţă un an 2015 plin de realizări pentru membrii Institutului.


GALA ANULUI 2014Vineri seara, pe 23 ianuarie 2015, membrii comunităţii de afaceri ai Institutului European de Business Networking s-au reunit împre-ună cu gazdele, Ana Maria şi Vasile Mihăilă, pentru a trece în revistă rezultatele anului care tocmai a trecut şi pentru a-i celebra pe cei mai populari, inspiraţionali, activi şi eficienţi asociaţi.

Mălina Ciobanu


GALA ANULUI 2014

Ana Maria Mihăila prezentând proiectele anului 2015Florin Telehoi - premiu de popularitate

al echipei Învingătorii

Orlando Petriceanu și Napoleon Combei

O parte din câștigătorii galei 2014


Gala anului 2014 a venit pen-tru membrii Institutului nu doar cu bucurii şi surprize, ci şi cu o invitaţie de a susţine arta. Fon-datorii IEBN, Vasile şi Ana Ma-ria Mihăilă, le-au propus celor prezenţi să contribuie la strân-gerea unei sume de bani pentru o bursă lunară acordată unei tinere şi talentate violoniste din Iaşi. Mălina Ciobanu este deja un nume cunoscut pentru iu-bitorii muzicii clasice. După ce a învăţat tot ce se putea învă-ţa în ţară, ea are nevoie acum

de sprijinul sponsorilor pentru a-şi putea continua studiile în străinătate.

Cum ai ajuns la muzică?Încă de la vârsta de doi ani am fost pasionată de muzică, visam chiar să ajung solistă vocală, dar între timp cochetam şi cu dansul. Cu vioara am făcut cunoştinţă pe la vârsta de şapte ani, pot spune că ea este cea care m-a îndrumat către muzică. De ce ai ales vioara?Iniţial, când părinţii m-au înscris la Colegiul Naţional de Artă „Octav Băn-cilă”, alegerea de a studia vioara a fost a mea, dar nu cu gândul de a face o carieră din asta. Am luat totul ca pe o joacă, iar vioara, o jucărie foarte spe-cială. Cine te-a sprijinit?Sunt o norocoasă. Am mulţi susţină-tori, mulţi care cred în mine. Dar cei care mă sprijină întotdeauna sunt pă-rinţii mei, ei sunt tot timpul alături de mine, se sacrifică pentru mine, pentru a nu-mi lipsi nimic. Totuşi, din cauza posibilităţilor materiale reduse, tre-buie să apelez şi la sponsori, ei fiind a doua mea familie.

Pe ce scene ai concertatpână acumşi alături de cine?Am susţinut 20 de concerte cu orches-tre ale filarmonicilor din Ploieşti, Iaşi, Botoşani, Bacău, Bucureşti (Camerata Regală), Râmnicu Vâlcea, precum şi un mare număr de recitaluri, peste 40. Mă pot mândri că am cântat alături de violonistul Alexandru Tomescu, dirijori de excepţie precum Tiberiu Soare, Sa-bin Pautza, Vlad Conta, Ovidiu Bălan. Am cântat în deschiderea lui Nigel

Kennedy în Piaţa Constituţiei.

Unde ţi-a plăcut cel mai mult să cânţi?Un loc special va avea mereu în inima mea concertul laureaţilor cursurilor de masterclass susţinute de renumitul violonist Pierre Amoyal la Academia Mozarteum, Wiener Saal, unde am fost aleasă să particip dintr-un număr de 35 de cursanţi, toţi studenţi. Care este cea maimare realizare profesională?Prima dată în minte îmi apare con-certul susţinut în cadrul Festivalului Internaţional de Literatură şi Traduce-re, pe scena Operei Naţionale din Iaşi, alături de Filarmonica de Stat Moldo-va. A mai fost Gala Tinere Talente a Fundaţiei Principesa Margareta 2014, ce a avut loc la Teatrul Naţional din Bucureşti, în prezenţa Alteţei Sale Re-gale, precum şi concertul de la Sala Mare a Ateneului Român, împreună cu Camerata Regală, sub bagheta maes-trului Sabin Pautza. Anul s-a încheiat prin câştigarea trofeului la categoria Tinere Valori din cadrul Galei Oamenii Timpului 2014. Ce îţi doreştipentru anul 2015?Am deja multe planuri de concerte cu diferite orchestre. Sunt fericită să spun că am primit deja invitaţia de a susţine un recital în Italia, la Veneţia, în primă-vara care vine. Cred că anul sună deja promiţător. Îmi doresc să particip la masterclass-uri în străinătate. Încă nu m-am hotărât la ce universitate îmi voi continua studiile, dar mi-aş dori mult să studiez la conservatoare pre-cum Curtis Institute of Music, Juilliard School sau Hochschule fur Musik în Munchen.

Mălina Ciobanu: o violonistă de excepţie

la numai 16 ani


Ivan Nicolaeun creativ în căutarea succesuluiSînziana POPOI

Suntem cu toţii de acord că pentru fiecare din noi succesul înseamnă alt-ceva. Unii vor succes în afaceri, tradus în cifre cu multe zerouri, alţii urmăresc realizări mai întâi pe plan personal. Pentru Nicolae Ivan, succesul înseam-

nă însă validarea ideilor sale de către public.

L-am întâlnit prima oară unde altun-deva decât în spatele aparatului foto. Era concentrat şi părea cu totul dintr-o altă lume, o lume numai de el ştiută.

Spune că a ales să se joace cu imagi-nea pentru că acesta este modul lui, diferit de al altora, de a privi lucrurile din jur. E pasionat de fotografie, video, animaţie şi tot ce ţine de creativ.

„Lucrez în domeniul imaginii de peste patru ani. Am ales drumul freelan-cing-ului încă din anul 3 al facultăţii, pentru că sunt dependent de adrenali-na pe care ţi-o dă căutarea propriilor proiecte. Curajul de a gândi diferit nu este un clişeu, este un mod de viaţă şi am descoperit că poate fi şi o modali-tate de a face business. Gândesc crea-tiv în ceea ce fac, indiferent de locul şi

momentul în care sunt”, spune tânărul antreprenor.

Ivan lucrează cu oameni din diferite domenii, care înţeleg importanţa pro-movării afacerii lor. Sunt clienţi care au urmat paşii „corecţi”, au website, fac periodic campanii de promovare şi, cel mai important, sunt atenţi la imaginea pe care o transmit publicu-lui.

„Dacă vrei să fii un David al industriei tale, în lupta cu Goliat, trebuie să te di-ferenţiezi. Un video sau câteva fotogra-fii profesionale te pot propulsa în locuri nebănuite dacă ştii cum să le foloseşti”, mai spune fotograful.

Pe Ivan Nicolae, artistul cu nume de sonoritate basarabeană, îl găsiţi în majoritatea timpului la studio, dar şi pe pagina www.facebook.com/ivan.nicolae


POVESTE DE SUCCES

Răzvan şi Marilena ŞaraProtekt, o afacere pornită

de la un pliant primit la semaforDeşi este un antreprenor de succes, Răzvan Şara nu se sfieşte să vorbească despre lecţiile pe care i le-a dat viaţa de când s-a apucat, alături de soţia sa, de afaceri. A luat-o practic de la zero, învă-ţând un domeniu despre care nu avea nicio idee la început. Până într-o zi când,

aşteptând la semafor, a primit un pliant cu camere de supraveghere video. Şi atunci a realizat că de asta trebuie să se ocupe. Între timp, a devenit membru al Institutului, unde a descoperit valoarea pe care o poţi căpăta relaţionând cu oa-meni făcuţi din acelaşi aluat.


Sînziana POPOI

Cum ai intrat în afaceri?Protekt este a doua afacere, pe prima am început-o în timpul facultăţii, când am descoperit comerţul electronic. Am făcut un website pe care vindeam pie-se de calculatoare. Lucrurile au mers, am avut şi susţinerea părinţilor şi le mulţumesc pentru asta. Dar la un mo-ment dat mi-am dat seama că afacerea trebuie închisă, pentru că nu mai era sustenabilă. Aşa am ajuns să fiu în cău-tare de idei. Stând la semafor a venit o domnişoară cu un pliant urât, kitchos, cred că îl mai am şi acum, l-am păstrat, în care prezenta nişte camere de supra-veghere video la nişte preţuri senzaţi-onale. Căutau distribuitori pentru ele şi mi-am zis „gata, asta voi face” . Am sunat la persoana care vindea camere şi am stabilit nişte preţuri avantajoase ca distribuitor. După asta am început să caut clienţi.

Ai avut capital de la prima afacere?Nu. Am găsit prima oară o oportunitate de a vinde camere şi apoi clienţii. După care am aflat că trebuie licenţă. Dacă nu o făceai riscai închisoarea. Totul trebuia să fie legal. Aveam clienţi care aşteptau instalarea şi pe care i-am amânat pentru că nu aveam licenţă. Am depus actele şi mă aşteptam să fie o chestie rapidă, dar nu a fost aşa. Inainte de a incepe sa lu-crez la propria-mi firma am fost angajat la o reprezentanţă Xerox pentru că nu puteam sta fără să fac nimic. Singurul post disponibil acolo era de agent vân-zări. Acesta a fost primul şi singurul meu job. Am lucrat două-trei luni, am fost pu-ţin dezamăgit şi mi-am dat seama ca nu sunt facut sa fiu angajat.

Erai un agent de vânzări bun?N-aş putea spune că eram foarte bun, am vândut două copiatoare foarte scumpe în cele două luni. Uitându-mă însă în jur, cred că eram cel mai bun de acolo, dar nu pentru că eram eu foarte bun, ci pentru că ceilalţi erau slabi.

„La prima lucrare am ieşit pe minus”

Care a fost primul contract?Ne-am dat seama că cele mai bune lu-crări sunt lucrările mari. Am început pri-mul contract la o şcoală, într-un sat care

între timp a devenit oraş, undeva prin Giurgiu. A trebuit să instalăm camere de supraveghere video.

Te-ai dus la montaj?Sigur că da, am făcut asta o perioadă destul de lungă. Până a ieşit licenţa, ci-tisem lucrări de specialitate, dar provo-carea a fost să aplic cunoştinţele la faţa locului, pentru că nu mai făcusem asta niciodată. Prima lucrare a durat trei zile legate. Eram eu şi încă trei oameni la care mă uitam cam ciudat, pentru că nu ştiam nimic din ce fac ei. Ştiam teorie, dar nu văzusem niciodată cum se face. La final a venit doamna director, a fost încântată pentru că era ceva nou pentru vremea aceea să vadă pe monitoare ac-tivitatea şi să aibă şi înregistrări. Prima problemă a apărut când am încasat pe lucrare 60 de milioane de lei vechi şi mă costase 80. Făsusem un studiu al costu-rilor, dar lucrătorii subestimaseră canti-tatea de materiale necesară. Nu puteam să îi zic doamnei că nu ii mai fac restul lucrării, aşa că am terminat-o şi la final i-am explicat că ies în minus. I s-a făcut milă de mine şi până la urmă mi-a plătit suma care îmi acoperea toate cheltuie-lile. După asta a urmat primul proiect depus la Poliţie, pentru că orice lucrare are nevoie de un proiect tehnic avizat. Aveam emoţii mari, nu cunoşteam foar-te bine cum merg lucrurile, am învăţat din experienţă.

În momentul de faţă, câte firme deţineţi?Avem trei tipuri de activităţi, dar ne axăm pe două. Prima constă în servicii de securitate, care înseamnă vânzare, instalare şi alte servicii complexe. Iar a doua e comerţul electronic, vechea mea dragoste: vindem online sisteme de se-cutitate.

Ce procent din vânzărimerge către persoane juridice sau către persoane fizice?Pentru zona de servicii, 95% din lucrări sunt pentru persoane juridice. La maga-zinul online situaţia stă invers.

Clienţi fideli aveţi?Da. Avem companii mari, şi cu 150 de locaţii, care au nevoie tot timpul de servicii de securitate şi de un contract de întreţinere al echipamentului. În plus, locaţia unei firme se mai schimbă, se mai deschid sucursale, se mai închid altele.

Concurenţă aveţi?În 2007-2008 erau 3700 de firme auto-rizate pe piaţă. Probabil că mai existau încă 3 700 neautorizate. În 2014, cele autorizate au scăzut la 1700, pentru că mulţi s-au pierdut pe drum şi probabil că încă mai sunt 2000 – 3000 de oameni care fac această activitate ilegal, chiar dacă riscă dosar penal când îţi montea-ză o cameră.

Oferă-le câteva sfaturi celor care vor să îşi monteze un sistem de securitate.Chiar dacă montatorul prezintă bonita-te, este bine să apelaţi la companii au-torizate. Au existat cazuri în care cei care au montat camerele au cules informaţii pe care le-au dat mai departe… Atunci când instalăm ceva suntem obligaţi să semnăm personal pentru montaj şi, dacă beneficiarului i se întâmplă ceva, noi suntem cei răspunzători.

A opta poruncă– „să nu furi”

Ştiu că în general, când te prezinţi în cadrul Institutului, spui că ai grijă ca oamenii să respecte a opta poruncă.Da, e o expresie pe care o folosesc şi care mă ajută să mă prezint mai bine. Am aflat că a opta poruncă este „Să nu furi”. Şi, de câte ori o folosesc, reuşesc să fiu memorabil pentru oamenii pe care-i cunosc.

Cum faci ca şi angajaţii tăi să respecte a opta poruncă?În primul rând, printr-o selecţie foarte atentă, totul pleacă de aici. În instruirea lor recunosc că nu am investit foarte mult. Asta vine dintr-o temere a mea că, în momentul în care am instruit oameni, i-am trimis la traininguri, ei s-au consi-derat superiori şi s-au întâmplat două lucruri: fie au cerut mărirea salariului, fie au încercat să plece. Am avut câteva cazuri care m-au făcut să îmi dau seama că am investit prost, că ar fi trebuit să investesc în cursuri de dezvoltare perso-nală şi apoi în cele de specializare.

Au existat incidente neplăcute legate de a opta poruncă?Da, bineînţeles. În principiu, lucrez cu materiale, cu bunuri şi cu clienţi. Este o combinaţie foarte interesantă şi atrăgă-toare pentru mulţi. În România, clientul vrea să cumpere cât mai ieftin, este o


piaţă foarte sensibilă la preţ. Am avut angajaţi care le propuneau clienţilor un discount de 2% în schimbul facturării pe altă firmă.

„În 2012 am concediat 20 de angajaţi”

Şi cum ai procedat?La începutul lui 2012 mi-am dat seama că lucrez cu nişte oameni de o morali-tate îndoielnică. În momentul acela am luat decizia să îi dau afară pe toţi angaja-ţii. Le spuneam „angajaţi”, acum le spun „colegi”. Treptat, am concediat în jur de 20 de persoane. În etapa 2004-2012 am învăţat foarte multe lucruri pe propria piele. A fost o perioadă în care fluctuaţia de personal era destul de mare, asta şi pentru că aşteptările noastre erau destul de mari. A fost o perioadă costisitoare în care am încercat toate formele de moti-vaţie şi bonusare. La un moment dat mi-am dat seama că este o problemă strict legată de oameni, iar pe oameni nu prea poţi să îi schimbi. În 2012 am angajat un HR Manager care ştia care este misiunea lui, să aducă în companie oameni de o anumită calitate. Această restructurare a făcut ca după ce iniţial ne-a scăzut cifra de afaceri cu 50 %, să ajungem la una de trei ori mai mare!

Ce preferi? Un angajat cu integritate, dornic să înveţe, sau unul specialist, dar care are o moralitate îndoielnică?Până în 2012 nu mă interesa integritatea unui om, ci doar rezultatele pe care mi le oferea. Consideram că doar banul con-tează. Ce aleg acum? Clar, oameni cu integritate!

„În 2015 ne-am propus să ajungem în top 10”

Ce s-a întâmplat în 2012 când ai ajuns la această concluzie?În principiu, a contat şi faptul că am de-venit membru asociat al Institutului. În perioada aceea studiam zona de HR şi, la o întâlnire cu un CEO de la o compa-nie din domeniu, mi-a spus că am nevo-ie de un coach care să îmi pună ordine în gânduri, care să mă facă să conştien-tizez ce îmi doresc de fapt. A urmat apoi intrarea mea în Institut, care mi-a făcut impresia că este o organizaţie foarte in-teresantă. Ce-i drept, la prima întâlnire mi s-a părut foarte ciudat când am fost

întrebat cine sunt şi cu ce mă ocup, eu venind dintr-un sistem în care informa-ţia se păstrează.

Ce te-a convins să devii membru?Pe mine m-a convins şi mă convinge în continuare partea de Întâlniri Închi-se. Mi-am dat seama că nu există în altă parte această metodă de a discuta cu alţi oameni de afaceri despre busi-ness-ul tău. Oameni care vorbesc din propria lor experienţă. Am intrat iniţial în această organizaţie ca să vând pache-te de servicii de contabilitate, pentru că părinţii mei au o firmă de profil şi decise-sem să îi ajut. La simularea unei Întâlniri Închise le-am prezentat colegilor toate metodele pe care le încercasem şi care nu îmi aduseseră rezultate, iar răspun-surile şi soluţiile lor m-au lăsat mască. Am rămas cu trei idei la care nu m-aş fi gândit niciodată. Aşa mi-am dat seama că în acel grup trebuie să fiu şi eu. Şi că aş putea, la rândul meu, să îi ajut pe alţii cu experienţa şi cunoştinţele mele.

Cum a fost anul 2014?În 2014 am perceput noi realităţi. Mă pot referi la el folosind două cuvinte: detaşa-re şi revelaţie. Nu pot spune că am ieşit încă din „cutie”, dar am văzut-o.

Ce planuri aveţi pentru 2015?Dorim să ajungem în top 10 companii în

domeniul securităţii ca şi profitabilitate. Momentan suntem undeva în top 40.

Lucraţi împreună cu soţia. Cine e şeful în companie?Nu am putea spune că unul dintre noi este şeful, suntem parteneri. Avem sar-cini împărţite foarte clar. Soţia mea se ocupă de partea financiară, iar eu de clienţi şi de partea tehnică. Avem zile în care nu ne vedem!

Ce vă place cel mai mult să faceţi împreună?Să cheltuim banii (râde). Nu prea ne-am mai gândit în ultimul timp la asta.

Răzvan – născut pe 8.08.1981Marilena – născută pe 10.10.1981

Cel mai bun prieten? Doi prieteni de su-flet cu care am copilărit.Destinaţia preferată de vacanţă? Roma şi Madrid.Marca preferată de maşină? Porsche Cayenne.Marca preferată de ceasuri? Omega.Artistul preferat? Andre Rieu.Tipul de filme preferate? Acţiune şi co-medii.Surpriza care ţi-a plăcut cel mai mult? Vestea că voi avea o fetiţă.

Date biografice


Vasile MIHĂILĂ

Cele mai importante informaţii le afli de la client. Descoperă ce au au-zit prima dată ceilalţi despre tine. Aşa poţi determina corect acţiunile şi ma-terialele de marketing care ţi se potri-vesc cel mai bine. Nu uita să urmăreşti şi să analizezi tot ceea ce faci. Învăţăm şi din succese, şi din eşecuri!

Furnizează servicii şi valori excepţi-onale! Loialitatea clientului este ba-zată pe valoare şi serviciu de calitate, nu pe preţ. Dacă oferi clinetului mai mult decat se aşteaptă, acesta

va deveni un promotor al tău.

Poziţionează-te pe piaţă prin spon-sorizări! Este un lucru care adaugă valoare serviciului de marketing. Poţi găzdui sau sponsoriza anumite eve-nimente unde vor participa clienţi sau potenţiali clienţi. Cheia este să îţi faci numele cunoscut!

Spune-ţi povestea! Scrie articole care să pună în lumină poveştile de succes ale serviciilor sau produselor tale. Publică în mod constant atât în pu-blicaţii comerciale, cât şi în alte mijloace de informare în masă. Co-

munică lucrul acesta colegilor, perso-nalului din firmă, dar şi clienţilor sau potenţialilor clienţi. Aceste articole te poziţionează ca expert în domeniu şi, totodată, îţi aduce notorietate şi credi-bilitate.

Participă activ la evenimente! Im-plică-te în acţiuni ce au drept ţintă un public care îţi aduce valoare (potenţi-ali client sau colaboratori, oameni cu informaţii ce ţi-ar putea folosi sau care ocupă o poziţie similară). Invită clienţi, furnizori, parteneri sau colaboratori alături de tine la evenimente, pentru a-ţi creşte credibilitatea rapid.

Cinci regulide marketing care chiar funcţionează


CHESTIONARUL INTREPID

Sabin ORCANSînziana POPOI

Cosmin NeacşuFresh Holidays & Events S.R.L.1. Mari, multe, complicate.2. Valoarea lor totală.3. O zi.4. Nu.5. Acceptabilă.6. Ne afectează pe toţi.7. Mult mai eficient şi transparent.8. Deloc transparent.

Gabriel IştocB-Team Consult and Services SRL1. Mari, multe, complicate, inutile.2. Valoarea lor totală.3. Opt ore.4. Nu.5. Slabă.6. Da.7. Mai complicat.8. Complet netransparent.

Sabin GavrilescuTorent Travel1. Mari.2. Valoarea lor totală.3. 8-10 ore.4. Nu.5. Nemulţumitoare.6. Da.7. Nu sunt la curent.8. Deloc transparent.

Florin TelehoiSAN TER SRL1. Mari, multe, complicate, corecte,

incorecte.

Ce părere au antreprenorii despre taxe şi impozite?

Deşi nu s-au înghesuit să vorbească despre taxe şi impozite, oamenii de afaceri grupaţi în Institutul European de Business Networking sunt, în ma-joritatea lor, nemulţumiţi de acest aspect. Ca mai toţi antreprenorii români, dacă este să ne luăm după statistici. Şi nu atât de valoarea sumelor datorate statului (deşi, dacă adăugăm la cota unică toate celelalte taxe şi impozite, se ajunge la aproape jumătate din banii câştigaţi!), cât mai ales de sistemul fiscal în general.

Unii reproşează birocraţia sau politizarea, alţii se plâng că nu există coe-renţă. Într-un singur punct, părerile se întâlnesc într-un consens apăsat: lipsa de transparenţă. Numai că, ştim din experienţa altor ţări, transparenţa nu vine de la sine, ci trebuie cucerită prin acţiunile cetăţenilor. De câte ori v-aţi lovit de opacitatea funcţionarului de la ghişeu şi de câte ori aţi făcut reclamaţie? Dar acesta este deja subiectul altui chestionar, despre iniţiativă civică.

Până una-alta, vă prezentăm răspunsurile câtorva antreprenori. Şi câteva cifre despre cum stă România la capitolul taxe şi impozite. Aşteptăm comen-tariile voastre pe www.revistaintrepid.ro

Întrebările noastre:1. Cum vi se par taxele şi impozitele din România: mici/mari; puţine/multe; sim-

ple/complicate; utile/inutile; corecte/incorecte?2. Ca om de afaceri, ce vă nemulţumeşte cel mai mult: numărul taxelor şi impo-

zitelor, valoarea lor totală sau timpul consumat pentru plata lor?3. Care este, în medie, timpul pe care îl alocaţi (dvs. sau angajaţii firmei) pentru

calcularea taxelor şi impozitelor, plata lor, întocmirea şi depunerea docu-mentelor necesare Fiscului?

4. Aţi folosit vreodată sistemul electronic (ghiseul.ro) pentru plata taxelor şi impozitelor locale? Credeţi că introducerea acestui sistem şi pentru celelalte taxe şi impozite va avea succes?

5. Din experienţa dvs. personală, cum apreciaţi prestaţia funcţionarilor care lucrează în cadrul administraţiilor financiare?

6. Vă afectează faptul că un procent însemnat de întreprinzători nu îşi plătesc taxele şi impozitele sau încearcă să eludeze plata lor prin diverse metode?

7. Dacă sunteţi la curent cu sistemul fiscal din alte ţări, cum vi se pare faţă de cel existent în ţara noastră?

8. Cât de transparent vi se pare sistemul de direcţionare şi folosire a banilor încasaţi din taxe de către statul român?


2. Valoarea lor totală.3. Nu am idee, serviciul este externa-

lizat.4. Nu.5. Nu am idee.6. Mă afectează faptul că sunt încă

foarte mulţi întreprinzători mari şi foarte mari care nu plătesc taxe sau sunt „iertaţi” de plata lor.

7. Există multe ţări cu o fiscalitate re-zonabilă, cu un grad de colectare a taxelor mult superior şi cu distribui-rea veniturilor în zonele în care este nevoie.

8. Sistemul este politizat excesiv şi extrem de puţin transparent.

Mihaela BogatuZoom Finance1. Corecte.2. Timpul consumat pentru plata lor.3. Serviciul este externalizat.4. Nu, nu l-am folosit. Este mai mult

decat binevenit.5. Foarte slabă.6. Ne afectează negativ pe toţi.7. Suntem în zona medie. Nu nivelul

taxelor este problema, ci faptul că nu se alocă deloc resurse în scopul încurajării sănătoase a mediului de afaceri.

8. Deloc transparent.

Doina IosifPFA1. Mari.2. Numărul taxelor şi impozitelor.3. Foarte mult timp. Sistemele financi-

Din prisma uşurinţei de a derula afaceri, România se clasează pe locul 48 din 189 de ţări analizate, conform raportului „Doing Business 2015”. Dintre statele vecine, ne întrece Bulgaria, care se află pe locul 38. În schimb, suntem deasu-pra Ungariei, aflate pe locul 54.

Top 10 este formate din state precum Singapore, Noua Zeelandă, Hong Kong, Danemarca, Coreea de Sud, Norvegia, Statele Unite, Marea Britanie, Finlanda, Australia.

În privinţa taxelor şi impozitelor, România se situează pe locul 52. Iată câte-va date comparative referitoare la numărul de plăţi anuale, numărul de ore necesare plăţii, precum şi procentul pe care îl reprezintă taxele şi impozitele.

Cum stă România în clasamentele internaţionale

are administrative nu sunt corelate.4. Bineînţeles. Este mai eficienta plata

online.5. Procentul este de 80-90% aroganţă.6. Sigur că da.

7. Nu cunosc în întregime sistemul fiscal al altor ţări, dar peste tot pe unde am fost există mai multe facili-tăţi decât la noi.

8. Nu există tranparenţă.

Plăţi anuale Ore/an Procentdin profit

România 14 159 43,2%

Singapore 5 82 18,4%

Noua Zeelandă 8 152 34,4%

Bulgaria 13 454 27%

Ungaria 11 277 48%

Danemarca 10 130 26%


Promovare online sau promovare offline?

Cătălin Adrian IORDACHE

Marketing OfflineMarketingul tradiţional își are fundația pe patru piloni: print, radio, tv și ne-tworking.• Printul (presa scrisă): Diversitate

imensă, atât în metoda de prezen-tare, cât și în metodele de targetare. Avantajul? Audienţa mare. Dezavan-tajul? Majoritatea oamenilor au dez-voltat abilitatea să îl ignore. Unealtă specializată – „Direct mail”: Odată ce aveți acces la o bază de date de potențiali clienți vă puteți adresa direct acestora printr-o scrisoare, ofertă, cupon sau ce mai poate intra într-o casuță poștală. Avantaj? Abor-darea directă a contactului. Deza-vantaj? Mute din ele ajung direct în coșul de gunoi.

• Radio şi TV: Sunt două medii care au fost și încă sunt folosite cu suc-ces variabil. Chiar dacă „nu vând”, de obicei sunt structurate de către profesioniști în așa fel încât contac-tului îi va fi comunicată identitatea vânzătorului (brand/product aware-ness) și necesitatea/disponibilitatea acestuia pepiață. Avantaj: targeta-rea înmasă a contactelor și livrarea

forțată a informațiilor. Dezavantaj: Costuri imense cu o rată de conver-sie relativ redusă.

• Networkingul: Nimic nu se compa-ră cu abordarea față în față a unui potențial client, energia și pasiunea pentru produs sunt transmise direct și pot capta atenția unui contact care poate ignora celelalte medii. Avantaj/Dezavantaj: abilitatea per-soanei implicate de a transmite me-sajul personalizat și comprehensibil către contact, precum și asocierea produsului cu individul.

Marketing OnlineDupă cum probabil știți, aici lucrurile pleacă de la o „carte de vizită” digita-lă, un website ce poate fi acompaniat de bloguri, reclamă platită în motoare de căutare, prezența gratuită sau plă-tită pe platformele de socializare. Care sunt avantajele faţă de celălalt tip de marketing?1. „Mai ieftin” – Adevărat, dar înșe-lător. Nu costă mai nimic să generezi conţinut, dacă vine din interiorul fir-mei, dar ai nevoie de trafic. Iar asta costă!2. „Mai multă flexibilitate” – Deşi timpul necesar lansării unui print,

de la idee până la produs finit, poate dura sub o zi, în online discutăm de minute.3. „Rezultate măsurabile” – Există metode de a măsura eficienţa unei campanii şi în offline, dar când vine vorba de online mecanismele sunt mult mai fine. Totul poate fi calculat, de la timpul petrecut de vizitatori pe website până la numărul de vizuali-zări. Mai mult, se pot genera liste de contacte printr-o cerere de completa-re a anumitor câmpuri.4. „Îmbunătățirea relațiilor cu cli-enții” – Se spune că internetul nu uită. Odată încărcate informațiile, acestea pot fi accesate de către potențiali cli-enți de oriunde, oricând și, cu puțină iniţiativă și imaginație, poţi răspunde direct întrebărilor lor frecvente. Se poate crea chiar o legătură directă în-tre vizitator şi un reprezentant al com-paniei, prin chat sau prin email.5. „Rată de conversie mare” – Ma-joritatea campaniilor sunt extrem de targetate, adresându-se unui procent foarte mic de potenţiali clienţi. Pe un eșantion de 1000 de oameni, rata de conversie poate însemna 100-150 cli-enți. Impresionant, dar comparativ cu 1% dintr-un eșantion de 100.000, ceea ce înseamnă 1000 de clienți, devine irelevant.

Schimbarea de abordare odată cu trecerea de la Offline la Online nu este întâmplătoare. Pentru că impresia ini-țială pe care o avem cu toții este că sunt lucruri complet diferite. Ambele au însă un potenţial foarte mare dacă sunt folosite în mod adecvat.

Cătălin Adrian Iordache este Ma-naging Partner la Unitatea Protejată Atelierul De Manufactură şi cofondator Visual Pixel.

În ultimii ani a devenit o problemă din ce în ce mai apă-sătoare pentru antreprenori alegerea mediului și direcției în care sunt investite bugetele de marketing. În general, este fie abordată superficial de cele mai multe ori este vorba de o decizie emoținală, bazată pe preferințele personale ale antre-prenorului și nu pe o necesitate reală. Ne putem da seama de ce avem nevoie cu adevărat răs-punzând la următoarele întrebări: Cine suntem? Cevindem? Cum vindem? Unde vindem? Cui ne adresăm? După care ne uităm în piaţă: Cine sunt competitorii noștri? Şi ce strategie au abordat ei? Are de-a face cota de piaţă a fiecăruia cu mediul în care își investește bugetul de marketing?


Un nou trend îşi face simţită prezenţa în marile oraşe ale Europei – anticafe-nelele, locul unde plăteşti timpul pe care îl petreci la cafenea, nu consumaţia. Sunt sigură că vi s-a întâmplat măcar o dată să mergeţi într-un local şi să nu fie mese libere pentru că unii oameni au tendinţa să bea o cafea în trei ore. Ei bine, cineva s-a gândit să rezolve acest mic inconvenient.

Conceptul de anticafenea a pornit din Rusia, de la Ivan Meetin, fondatorul lanţului de cafenele Ziferblat, lansat în 2011 la Moscova. În limba germană şi rusă „Zifferblatt” înseamnă „faţă de ceas”, aşadar numele nu este întâmplător.

Când mergi la Ziferblat prima oară iei un ceas de pe masă pentru a-ţi crono-metra şederea. Nu există limită de timp. Putem spune că această cafenea inova-toare a avut succes pe plan local din moment ce la finalul lui 2014 a fost lansată prima cafenea Ziferblat în estul Londrei. Momentul a stârnit vâlvă în rândul lon-donezilor şi chiar al presei.

Pe lângă sistemul de plată neobişnuit, anticafenelele, pentru că există şi al-tele în afară de lanţul Ziferblat, se deosebesc de cafenelele obişnuite prin faptul că oferă băuturi precum cafea, ceai, sucuri şi biscuiţi sau alte aperitive în mod gratuit. În plus, există Wi-Fi gratuit pentru toată lumea, iar unele pun la dispozi-ţie şi calculatoare, imprimante sau scanere.

Anticafeneaua este un spaţiu de lucru şi relaxare în care poţi cunoaşte oa-meni noi iar uneori poţi chiar şi găti sau prepara ceva în bucătăria pusă la dis-

poziţie. Astfel de locaţii încurajează ne-tworking-ul, cooperarea dintre oameni în prepararea unei cafele de exemplu. Spaţiile sunt de regulă decorate intim, cu canapele comode, fotolii, perne, mese de lucru şi chiar hamace sau în-tr-un stil vintage cu mese şi scaune de epocă.

Există însă şi câteva reguli pe care „co-locatarii” trebuie să le respecte: nu se consumă alcool, nu se fumează şi nu se foloseşte un limbaj indecent. Nu există însă nicio regulă care spune că nu poţi veni cu mâncarea de acasă! Aşadar, iată din nou o mare diferenţă faţă de localurile clasice unde eşti obli-gat să consumi doar produse din incin-ta unităţii.

În ceea ce priveşte preţurile, la Zi-ferblat în Londra o oră de relaxare cos-tă 1,8 lire, dar poţi plăti şi minutele, astfel că un minut costă doar 3 pence. Dacă eşti rapid poţi aşadar bea o cafea cu 3 pence, însă nu acesta este scopul anticafenelelor. Scopul este acela de a evada din cotidian, din aglomeraţie, de a sfârşi să ne mai luptăm pentru o masă în cafenelele clasice.

Pentru că tot ce-i la modă în Vest, sau în cazul de faţă în Est, ajunge în final şi la noi, în Bucureşti s-a deschis de curând Seneca AntiCafe. O găsiţi pe strada Ion Mincu nr 1, spre Piaţa Ion Mi-halache. Anticafeneaua vă pune la dis-poziţie, pentru 8 lei pe oră, un spaţiu confortabil ca acasă, băuturi şi gustări, internet Wi-Fi şi calculatoare, precum şi cărţi, reviste, manuale. Locaţia dis-pune şi de proiector şi o cameră de stu-diu liniştită. Totul este pus la dispoziţia clienţilor pentru ca aceştia să valorifice la maxim timpul petrecut acolo. Cei care depăşesc 5 ore în Seneca AntiCafe nu mai plătesc suplimentar orele con-sumate.

Dacă v-am stârnit interesul vă in-vit să treceţi pragul unei anticafenele. Rămâne de văzut dacă productivitatea vă va fi stimulată sau, din contră, veţi fi stresaţi de ceasul care ticăie. Viitorul ne va spune cât de populare vor deve-ni anticafenelele în România şi dacă vor reuşi să „educe” publicul în taina preţuirii timpului. Oricare ar fi dezno-dământul, trebuie să recunoştem şi să apreciem spiritul antreprenorial al vizionarului rus pentru că a reuşit să aducă pe piaţa europeană un concept nemaiîntâlnit.

Sînziana POPOI

Anticafeneaualocul unde se vinde timp, nu cafea


Antreprenori celebri

Sabin ORCAN

Nu ştiu dacă aţi aflat că George So-ros, unul dintre cei mai abili investitori financiari din istorie, se retrage din ac-tivitate. Miliardarul american de origine maghiară a făcut acest anunţ săptămâ-na trecută, la Davos (Elveţia), cu ocazia Forumului Economic Mondial. El a de-clarat că îşi va dedica toată energia ac-tivităţilor filantropice. Şi e amuzant să te gândeşti că vorbeşte despre planuri de viitor la 84 de ani.

Dar înainte să devină un bătrânel simpatic, Soros a fost considerat mul-tă vreme rechinul rechinilor de pe Wall Street. Probabil că, în acest moment, mulţi jucători pe bursă răsuflă uşuraţi. Ca să nu mai vorbim de guvernele unor ţări ca Marea Britanie, care au simţit pe propria piele (a cetăţenilor, de fapt) ce înseamnă să speculeze cineva pe sea-ma monedei lor naţionale.

De la hamal şi chelner, la jucător pe bursă

Schwartz György, pe numele său adevărat, s-a născut la Budapesta, în 1930, într-o familie de evrei nepracti-canţi. În timpul celui de-al Doilea Răz-boi Mondial, a scăpat ca prin urechile acului de persecuţiile naziste. La 17 ani, a reuşit să ajungă la în Regatul Unit. S-a înscris la London School of Econo-mics, muncind ca hamal şi chelner ca să se poată întreţine. Apoi s-a angajat la o bancă, iar după scurt timp a emi-grat în Statele Unite.

Fondul de investiţii care-i poartă numele a fost înfiinţat în 1970. Ma-rea lovitură avea s-o dea însă abia în 1992, pe 16 septembrie, zi cunoscută de atunci drept „miercurea neagră”. A pariat 10 miliarde de dolari împotri-va Băncii Angliei, mizând pe faptul că

Marea Britanie a intrat în Mecanismul European al Ratelor de Schimb cu un curs prea mare al lirei sterline. Pe brita-nici i-a costat mult ca să poată stabiliza situaţia. În timp ce Soros a făcut un pro-fit care l-a propulsat în topul celor mai bogaţi oameni din lume.

Omul care a prezis criza din 2008

Cu o avere evaluată în prezent la 24 de miliarde de dolari, conform revistei Forbes, singurul om care a îngenun-cheat lira sterlină rămâne o legendă. Cu atât mai mult cu cât, între timp, şi-a câş-tigat şi renumele de profet. Într-o carte apărută în mai 2008, „Noua paradigmă a pieţelor financiare”, Soros prevestea

că „bula” care fusese umflată vreme de peste două decenii era în pragul colap-sului. După numai câteva luni, profeţia s-a împlinit şi a venit marea criză.

Aşa cum explică el însuşi: „Am o lun-gă istorie de a striga lupul! Am făcut-o prima dată în Alchimia finanţelor, apoi în Criza capitalismului global şi acum în această carte. Deci au fost trei cărţi care preziceau dezastrul. Şi după ce am strigat de trei ori lupul… lupul chiar a venit!”

Implicat în numeroase acţiuni fi-lantropice, sub egida Fundaţiei pen-tru o Societate Deschisă, Soros este contestat adesea pe motivul că vrea să controleze ţările în care activează. S-a întâmpat şi în România, unde mulţi îl consideră mai puternic decât este în re-alitate. Dar poate că asta şi vrea!

George Soros se retrage.Legenda continuă…


Institutul European de Business Networking pregăteşte

Conferinţa Naţionalăde Business Networking

Ediţia a VI-a

Pregăteşte-te să iei parte la o expoziţie interactivă cu stan-duri expoziţionale.

Vino să cunoşti peste 200 de antreprenori, manageri şi li-ber profesionişti din domenii diferite de activitate dar cu interese comune.

Afli ultimele noutăţi din domeniile care te interesează, faci schimb de experienţă antreprenorială, întâlneşti parteneri de afaceri, colaboratori şi chiar clienţi.

Te încarci cu energie pozitivă cât să îţi ajungă tot anul.

Profită de o expunere mai mare şi rezervă-ţi din timp un stand în cadrul Conferinţei. Contactează-ne la [email protected]

Urmăreşte website-ul www.iebn.eu ca să afli primul când va avea loc evenimentul mult aşteptat de sute de antre-prenori!

revista intrepid nr3 / februarie2015

Documents