revista hofigal nr 6

R

www.hofigal. ro | Num\rul 6 | Iunie 2007 | Se dist r ibuie gratuit

� �

icroTop

«« DD iinn ssuummaarr »»Tenta]iile veriidin perspectivelepsihologice [i biologiceS\n\tatea familiei� Boli specifice femeilor� Boli specifice b\rba]ilor� CopiiiEnoterapie [iEnoterapiceDin miracolele naturii- EchinaceaConsidera]ii desprealimenta]ia vârstniculuiEveniment� Parteneriat COR� Congresul Anti-aging IIMedalion aniversar:{tefan Manea,la 70 de aniEditorialPuncte de difuzareNout\]i terapeuticeR\spundem cititorilorAdrese utile

��

�

4

�

�

�

2

12

14

�

�

�

16

18

23

�20

24

�26

��28

�30

�32

27

7

Iunie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Am s\ `ncerc s\ fac o sintez\ amultor constat\ri f\cute de studii,cercet\ri, precum [i p\reri ale unorcelebrit\]i, de-a lungul isto ri ei.

Dup\ epoca sulfamidelor, anti -bioticelor, a hormonilor, vita mi ne -lor, cefalosporinelor [i a altor pro -duse de sintez\, `n epoca marilorrealiz\ri [tiin]ifice, a progreselorob]inute de chirurgia modern\, ametodelor de explorare neinva zi ve,ideea `ntoarcerii la natur\ pare celpu]in anacronic\.

Din p\cate, aici se unesc „inte -re se” total diferite [i anume celeeconomice ale marilor trusturi [icele de comoditate [i inac ce si bi -litate `n `n]elegerea problemelorde cunoa[tere `n domeniul [tiin ]e -lor de interfa]\.

Studii [tiin]ifice, tot mai multe,au demonstrat c\ medicamentele„de sintez\”, cu structuri necu nos -cu te organismului uman, pot de -clan [a reac]ii de respingere, cuto xicitate [i uneori cu urm\ri des -tul de `ntârziate.

Americanii recunosc faptul c\peste 70% din `mboln\viri se da to -reaz\ folosirii medicamentelor desintez\. S-a constatat c\ acesteaau succese rapide `n cazul unorboli acute, dar efectele secundareproduse au provocat manifestareaaltor afec]iuni, unele chiar mai grave.

Secolul trecut a reprezentat,f\r\ `ndoial\, un progres `n in dus -tria de medicamente, cu cifre deafaceri impresionante [i profituripe m\sur\. Arsenalul terapeutic adep\[it 200.000 de produse far -ma ceutice [i cre[te mereu.

Progresele realizate `n fabri ca -]ia medicamentelor de sintez\ aufost umbrite de multiple efecte ne -gative. Din p\cate, medi ca men te -le utilizate far\ prescrip ]ie me di -ca l\ au fost cele care au produsalergii, `mboln\virea grav\ a altororgane, uneori fiind provo ca toarede moarte.

Antiinflamatoarele de sintez\ [iantibioticele sunt `n fruntea ge ne -ratorilor de boli alergice.

Aceast\ agresiune asupra or ga -nismului uman, precum [i reac]iilede respingere a organismului,determin\ `n primul rând reac]ii detip alergic, dar [i alte tipuri dereac]ii adverse; num\rul acestoraeste `n continu\ cre[tere `n `ntrea -ga lume.

Cred c\ multe din „bine fa ce ri -le” medicamentelor de sintez\sunt cunoscute celor ce ne citesc.

~n cartea lor - „Cura spre moarte.Efectele prescrip]iilor me di ca men -toase” - Arabella Melville [i ColinJohnson arat\ `n statistici cutre -mu r\toare:

� `n SUA [i Anglia mor mai mul]ioameni `n urma folosirii me di ca -men telor de sintez\ decât `n ac ci -dentele rutiere.

� `n Anglia peste 2400 rapoarte

arat\ efectele negative [i observ\c\ medicamentele de sintez\ ajut\doar `n prima parte a bolii du re -roase.

Prin reclame [i publicitate de -[\n]at\ sunt prescrise tot felul demedicamente sau cosmetice sin -te tice dar, `n acela[i timp, nu sespune [i adev\rul despre efectelenegative.

Cine nu a v\zut reclama cu„din]ii str\lucitori” ai pastei de din]icu fluor? Cât\ lume [tie c\ fluoruleste una din substan]ele toxice careproduce demen]a chiar la copii?Este un imens scandal medical re -fe ritor la utilizarea s\rurilor defluor `n apa potabil\. Ora[e `ntregi`n America, Germania, Anglia fo lo -sesc aceas t\ otrav\, dar intereseleeconomice ale unor mari trusturisunt mai pre sus.

Florurile sunt de[euri de fa bri -ca ]ie `n industria armamentului. ~n -]elege oricine ce consecin]e ar fis\ se recunoasc\ otr\virea per ma -nent\ a popula]iei.

Toate lucr\rile [tiin]ifice im par -]iale, nelegate de interesele mo no -po lurilor semnaleaz\ aceste as pec -te grave [i pledeaz\ pentru te ra pi -i le naturale, trebuie s\ de vi n\ baza`n tratamentul patologiilor orga nis -mului uman. Medicina tre bu ie s\fie una singur\ [i s\ `m pleteasc\cercet\rile [i rezul ta te le ob]inute`n domeniul sintezei, dar adev\ ra -te le tratamente tre bu iesc f\cute cuproduse naturale, netoxice [i accep -tate de or ga nis mul uman.

Produsele naturale provin dinmediul `nconjur\tor [i sunt oferitepentru a fi utilizate a[a cum se g\ -sesc ele, ca: plante, argil\, ape mi -ne rale, vinuri, miere etc.

(continuare `n pagina 26)

Din ce `n ce mai des se caut\r\spuns la `ntrebarea:

Ing. chim. {tefan ManeaDirector General HOFIGAL

dd ii ttoorr iiaa llE

1

„De ce medicina natural\?”


eennttaa]] ii ii llee vveerr ii ii [[ ii ss\\nn\\ttaatteeaa ffaammii ll iiee iiT

Cine face diferen]a?Pentru o vacan]` cu impact pozitiv

asupra vie]ii de familie este de dorits` se anticipeze urm`toarele even -tualit`]i:

� Fiecare membru al familiei[i familia ca \ntreg va fi bene fi -ciara unui scop asumat [i res -pec tat ca atare.

� Armonizarea prefe rin ]e lorindividuale ale membrilor uneifamilii \ntr-un consens unanim ac -ceptat pretinde \ns` existen]a unuidialog tip comunicare empatic`.

Ce este comunicareaempatic\ `ntr-o familie?

� Aici este vorba de o \n]elegere in te -li gent` (\n primul rând), care presupuneaban donarea egoismului exacerbat din par -tea unui membru al familiei - de re gul` do -minator [i dictatorial. Un exemplu clasic:tat`l agreeaz` tipul de concedii cu pri e -tenii „de-o bere [i-un gr`tar”, „de jocuride noroc nocturne [i somn non-stop \ntimpul zilei, pentru refacere”, \n vreme cenevasta [i copiii se descurc` [i ei cum orputea...

� |n alte situa]ii s` zicem mama, do -re[ te s`-[i petreac` vacan]a la ]ar`, undea copil`rit [i unde treburile gospod`re[tirurale par s` o regenereze miraculos. Tata\ns` este revoltat [i protesteaz`: „Ce s`

caut eu la coas`, la plivit buruieni, lacules de mere sau la hr`nit or`t`niile? Euvreau Albena, Istambul, Roma [i Atena. Uncircuit cu autocarul [i vaporul este ceeace-mi place mie!”

� Când \ntre membrii unei familii aparmotiva]ii sau aspira]ii antagoniste, chiarconflictuale, nu se mai poate vorbi de o co -municare empatic` („las un pic de la mine,las` [i el un pic [i ajungem la un com pro -mis care dovede[te c` se poate \mp`cafiecare dintre p`r]i”). Da, dar cum?

� Dac` nu sunt incompatibilit`]i de op -]iune, \n ceea ce prive[te modul de ne go -ciere a vacan]ei, se pot \mbr`]i[a variantescurte (câteva zile), \n care se ex pe ri men -

teaz` solu]ia agreat` de fiecare dintrep`r]i. |n astfel de situa]ii, nu se ajunge lanedorita solu]ie: „EU m` duc unde vreau,TU te duci unde vrei!”

Din nou, aten]ie! Separarea membrilorfamiliei, cu ocazia vacan]elor estivale re -pre zint` prima cauz` de ruptur` a rela ]i i -lor fire[ti [i reale dintre membrii unei fa -milii. Altfel spus: pasul cu care se \ncepemar[ul c`tre divor] \ncepe odat` cu con -ce diul de odihn` separat. Atunci apar ten -ta ]iile adulterului, leg`turile \ntâm pl` toa -re, sarcini nedorite de la partenerii \ntâm -pl` tori, copii nelegitimi care otr`vesc cli -

ma tul familial [i-l destram`. [i nu \n ul ti -mul rând „surprize, surprize”, adic` her -pe sul genital, trichomonas, lues (sifilis), go -noree (blenoragie), pediculoz` (p`duchi la]i),hepatit` cu virus B, HIV [i temuta SIDA...Aventura poate avea un gust pl`cut, darconsecin]e grave, chiar devastatoare!

� Când este vorba \ns` de o tân`r`familie, f`r` copii (\nc`), vacan]ele esti va lereprezint` un barometru fidel [i obiectival coeziunii suflete[ti [i al adev`rului des -pre partener(`). O mare doz` de adev`r serevars` din clipele, orele, zilele care com -pun cele 1-2 s`pt`mâni de repaus, de par -te de treburile cotidiene. Unul sau altuldin tre cei doi parteneri se poate dovedires ponsabil sau aiurit, pe care po]i contasau o persoan` risipitoare, care nu se gân -de[te decât la pl`cerile proprii, cu gust deaventuri frivole sau stabil, fidel [i e chi li -

brat fa]` de asaltul de nudit`]i, oferte.Atunci când unul din parteneri este \n

dificultate (r`nit, accidentat, bol nav),ce face cel`lalt? |l ajut` cu devo ta -ment sau \l abandoneaz` \n patuldin hotel, motel, cort [i-[i facemen drele, scuzându-se c` „amvenit s` m` distrez, nu s`-]i facfrec]ie, drag`!”

� Concediile de odihn` po t\nsemna un minunat loc [i prilejpentru reconcilierea unor ra por -turi care \ncepuser` s` nu mai aib`

o bun` func]ionalitate, din cauzarutinei cotidiene, a stresului pro fe -

sional, a polu`rii. Zilele de recre e re,re vigorare [i somn adânc pot aprinde

focul mocnit al unei alte luni de miere! Cuerotism [i armonie sexual` (eupareunie),cu consolidarea \ncrederii \n via]a de cuplu.Cu noi [i \ndr`zne]e proiecte de viitor. Cur`zboi declarat rutinei. Cu o posibil` [idorit` sarcin` (iar un puiu] conceput \nclimat de odihn` [i recreere este 100%s`n`tos!)

� S` nu pierdem din vedere c` unconcediu de pe urma c`ruia familia câ[ ti -g` s`n`tate este ca un fel de alimentaremasiv` a cardului biologic [i psihic pentruo bun` perioad` de timp (de dup`...)

Pentru c`, nu-i a[a, adev`rata vacan]`de vis este parc` \ntotdeauna, prea scurt`!

� Psih. Maria {erban

D eschiderea ge ne roa -s\ [i ne`ngr\dit\ a[an selor ca noi, ro -

mâ nii, s\ ne putem bucurade binefacerile unor con ce -dii estivale, pe m\sura unoraspira]ii cât mai m\re]e, nuexclude posibilitatea unoreventuale consecin]e nedo -rite. Altfel spus, se `ntâmpl\ca a[a-numita vacan]\ de viss\ se transforme `n vacan]\de... co[mar.

IMPACTUL vacan]elorasupra vie]ii de familie

2


eennttaa]] ii ii llee vveerr ii ii [[ ii ss\\nn\\ttaatteeaa ffaammii ll iiee iiT

3

De ce sfaturi?� vacan]a, prin \nsu[i mesajul ei - re -cre ere, divertisment, odihn`, recu pe -ra re - mai are nevoie de precau]ii, a -ten ]ion`ri, restric]ii?

Ei bine, dragi cititori, s-a doveditex perimental c` orice vacan]` implicùn anumit gen de stres, resim]it \n modindividual dar [i ca mesaj integrat \ndinamica vie]ii de familie.

Despre ce este vorba?� Alegerea destina]iei, pentru

un microgrup (familie), care re u ne[ -te membri de vârste diferite (decige nera]ii variate) nu este ceva ar -bi trar. Ceva de genul „d`m cu zarul[i mergem \n vacan]` la noroc”.

S` fie aleas` o destina]ie cuobiectiv bine ]intit. Refacerea op -ti m` a organismului, prin re\n c`r -ca rea „ba teriilor bio-psihice”, pre -su pune un minim de strategie care \n -seam n`: � s` nu d` u neze nici unui mem -bru al familiei sen si bil la diferen]ele defus orar, care sufer` de boli autoimune, a -fec]iuni cronice, in som nie rebel`, sensi bi -li tate la alimente exotice, la c`ldur` \n ex -ces, frig sau umezeal` � s` satisfac` gus -turile, preferin]ele, hobby-u rile, tradi]iilemajorit`]ii; � s` nu fie departe de mij loa cede transport, puncte de in ter ven ]ie sauajutor de urgen]`, dac` vreun membru alfamiliei are probleme (epi lep si e, ante ce -dente de infarct, risc de colici biliare saurenale).

� dac` bilan]ul unei astfel de „a na li ze”la rece (cu ceva timp \nainte de \nceputulunei vacan]e) este discutat prin dialog [iconsens, este mult mai bine decât o de -ci zie pripit`, f`r` discern`mânt.

� stresul c`l`toriei nu este o expresiegratuit` dar nici o condi]ie obligatorie pen -tru orice familie. O bun` organizare a a ces -teia limiteaz` la maximum e[ecurile, ac -cidentele nedorite, dramele, uneori chiarnenorocirile posibile. O list` cu tot ce tre -buie luat \n bagaje se dovede[te pe câtde simpl`, pe atât de esen]ial` (u ne ori vi -ta l` pentru unele situa]ii-limit`). Când esteuitat` pelerina de ploaie, rezerva de [o se -te, trusa de medicamente pentru un primaju tor sau harta de orientare tu ris tic`, va -can ]a poate deveni o problem` de supra -vie ]uire. Rezerva minim` de ali men te con -

cen trate \n volum mic [i putere ca lo ric`mare este salutar` dac` la vam`, pe ae -ro port sau pe drum apar distorsiuni [i tre -buie s` a[tepta]i 5-10 ore!

|n orice familie poate exista un mem -bru care este sensibil [i vulnerabil la: rùlde \n`l]ime, rùl de ap`, rùl de ser pen ti -ne, frica de [erpi, pr`p`stii, ap`, insecte,furtun`, tr`snete sau spa]ii largi. Uneorinici nu este b`nuit` existen]a acestui gende fobii, care se pot releva brutal [i dra -ma tic, bulversând echilibrul familiei.

Ce este de f\cut? � Nu se ridiculizeaz` conduita celui a -

fectat. � Nu se consider` „fi]`” [i nici reavo in]`. Se recomand` o atitudine de coo -pe rare, \n]elegere, complian]`, dialog [i so -

lu]ii terapeutice cât mai blânde [i mai e fi -cace. Trusa de familie „HOFIGAL”, este i de -al` pentru un prim ajutor \n astfel de situa]ii.

Se va telefona unui specialist, pentru re -comand`ri [i se va face tot ceea ce esteomene[te posibil, pentru evitarea com pli -ca ]iilor (lament`ri, acuza]ii, repro[uri, cer -turi, conflicte, cic`leli).

Reintegrarea \n rutina zilnic`, dup` epu -izarea vacan]ei, reprezint` un obiectiv carenu trebuie neglijat, iar pentru tra du cerealui \n fapte este \n]elept s` aloca]i mi ni -mum o zi pentru a transfera efectul va can -]ei \nspre obliga]iile profesionale.

Nu se \ncepe „\n for]`” ceeace ave]i de f`cut la locul de mun -c`, \n primele dou` zile, pentruo a dap tare progresiv` pe planmental \n special (pentru aco mo -darea func]iei aten]iei). Con cen -trarea, vigilitatea, distribu]ia [irezisten]a acesteia sunt u[or per -turbate dac` organismul estestresat.

Dac` \ns`, pe tot parcursul vacan]ei, nua]i reu[it s` evita]i excesele alimentare[i/sau sexuale, este foarte posibil ca bi -lan ]ul biologic [i psihic s` fie pe minus(regresie a tonusului, oboseal`, surmenaj,nervozitate). Pe scurt, o vacan]` „cap ca n`”.Cine este de vin`, \n asemenea cazuri?

R`spunsuri posibile: � lipsa de cum p` -tare � stilul de via]` deficitar � obiceiuridùn`toare s`n`t`]ii, care se pot corecta� o [ans` \n plus pentru a \ndrepta „dinmers” asemenea consecin]e.

Un ultim sfat: niciodat` nu este „preatârziu”, pentru a \nv`]a din ceea ce proprianoastr` experien]` ne demonstreaz`.Chiar dac` gre[im, ne putem corecta.

Numai s` vrem cu adev`rat s` reu[im!

� Psih. Maria {erban

SFATURI

HOFIGAL,ca de obicei, este

[i va r\mâne prietenuls\n\t\]ii dumneavoastr\!


ffaattuurr ii tteerraappeeuutt iicceeS

I. SPM - SINDROMULPREMENSTRUAL

Aproximativ 1/3 dintre femei (mai ales\ntre 25-40 ani) sufer` de o multitudinede tulbur`ri fizice [i psihice, mai ales \nul timele 7-14 zile ale ciclului menstrual.Simptomele dispar odat` cu \nceputul men -strua]iei. SPM apare datorit` unui de ze -chi libru hormonal [i cuprinde mai multene regularit`]i ciclice: reten]ie de lichidecu edeme ale membrelor inferioare, sen -si bilitatea s ânilor, palpita]ii, cre[tere \n gre -utate, depresii, insomnii, tulbur`ri emo ]io -na le, fatigabilitate, tulbur`ri de memorie.

Tratament:� Ulei de c`tin` 1 linguri]` x 1-3/zi; unii

cercet`tori sus]in ipoteza c` vitamina A \ndoze mari diminueaz` simptomatologia SPM,dar pentru a nu ap`rea efecte secundare da -torit` dozei prea mari se poate ad mi nis traß-caroten, care se transform` \n or ga nism\n vitamina A, \n func]ie de ne ce sit`]i.

� plante care au ac]iune hormonal`:lemn dulce, salvie, zmeur.

� plante care stimuleaz` func]ionareaficatului: spirulina, p`p`die, armurariu(Re digest), anghinare (MagAnghinar); alun,ienup`r, coac`z negru, rozmarin, secar`.

� plante cu ac]iune asupra sistemuluinervos, sedative, antidepresive: valeriana,tei, passiflora, sun`toare, rozmarin,

� plante diuretice: p`p`die, ienup`r,coada calului, urzica, mesteac`n, brusture.

� gemoderivate din mesteac`n, aso cia -te cu zmeur.

II. TULBUR|RI ALEMENSTRUA}IEI

Dismenoreea sau menstra dureroas` sedatoreaz` fie spasmelor musculaturii u te -rine, fie congestiei din zona pelvin`. |ntre30-50% dintre femei au senza]ii de du -rere \n timpul menstrua]iei. Principiile tra ta -mentului clasic sunt: corectarea afec ]iuniide baz`, antispastice, analgezice, se dative.

Tratament:� plantele cu efecte antispastice [i a nal -

gezice calmeaz` simptomele: mu[e]el, va -lerian`, salcie (scoar]a), coada [ori ce lu lui,urzica, galbenele,

� plante cu ac]iune de echilibrare hor -mo nal`: zmeur (mai ales sub form` de ma -cerat hidrogliceroalcoolic 1-2 dz x 2-3/zi,diluate \n ap`, \nainte de mese, 3 luni cuo luna pauz`), salvie, lemn dulce.

� plante cu ac]iune sedativ`: melissa,valerian`, p`ducel, tei, passiflor`, su n` -

toare, indicate mai ales dac` apar [i tul -bu r`ri neurovegetative (palpita]ii, senza]iede nod \n gât, crize de plâns, nervozitate,insomnie),

� gemoderivate din castan, rozmarin,zmeur, salcie (amen]i), tei.

Amenoreea (lipsa menstrua]iei) poatefi primar` sau secundar`. Amenoreea pri -ma r` se \ntâlne[te la fetele c`rora nu levine menstrua]ia pân` la vârsta de 16 ani.Amenoreea secundar` este absen]a men -strua]iei timp de 2 luni, la o femeie carepân` \n acel moment a avut un ciclu nor -mal.

Cauzele apari]iei amenoreei suntdisfuctionalit`]i ale sistemului en docrin,modific`ri ana to mi ce ale organelorge ni tale, a no rexia nervoas`, obe zi -ta tea, ex cesul de exerci]ii fi zi ce,stresul, con tracep ti ve le.

Se recomand` [i \n a ceas -t` situa]ie plante cu efectde re e chi li bra re hormonal`(zmeur, sal vie, lemn dul -ce). Din tre gemo derivatese a so ciaz` cele din smo-chin, roz ma rin, zme ur,salcie (a men ]i).

Prin sânger`ri a nor -male \n]elegem o men -strua]ie care du reaz`mai multe zile sau osân ge rare care apare\ntre men s tru a ]ii. A ces -te tulbur`ri sunt maifrecvente \n primii anide la instalarea men stru -a]iei [i la fe me i le peste45 ani.

Tratament:� plante astringente u te -

rine: traista ciobanului, coadaca lului, coada [o ri ce lu lui, cas -tan, urzica.

� suplimente antioxidante [i to ni -ce ve noase: vitamina C cu bio fla vo noizi(Flavovit C), ulei de c`tin`, spirulina, Q10.

� dintre gemoderivate se asociaz` celedin stejar, zmeur, c`tin` ro[ie.

Tratamentspecifice

4



5

III. MENOPAUZAMenopauza este momentul \n care

femeia nu mai are ovula]ie [i menstrua]iase opre[te, indicând sfâr[itul perioadeifertile. Este foarte important s` preciz`mc` menopauza nu este o boal`.

Cu ceva timp \nainte de instalarea me -nopauzei, uneori ani, \ncepe modificareaechilibrului hormonal (ovarele \ncetinescproduc]ia de hormoni estrogeni, pro ges te -ron, testosteron). Perioada se nume[te pe -

rimenopauz` [i când apar urm`toarelesimptome: bufeuri in preajma men stru -a]iei, transpira]ii, labilitate emo]ional`,oboseal`, anxietate, iritabilitate, in som -nie, sc`derea puterii de concentrare, ce -falee, palpita]ii, cre[terea masei cor po -rale, piele uscat`, incontinen]a urinar`,usc`ciune [i prurit vaginal.

Menstrua]ia nu se opre[te dintr-odat`. Pe termen lung sc`derea cantit`]iide es trogen cre[te probabilitatea bolilorcar dio vasculare, osteoporozei, atrofieivaginale.

Tratament:� plante cu ac]iuni anxiolitice [i an -ti depresive: sun`toare, melissa, roz -

marin, valerian`, passiflora, tei.� plante pentru com ba -

terea bufe u ri lor, trans pi -ra]iilor, edemelor: salvie,

lemn dulce, zmeur,coada calului, p` p` -die, mesteac`n, ur -zi ca, coada [o ri ce -lu lui.

� pentru pre -venirea a pa ri ]ieios teopo ro zei \ntra ta me n tul a -cestei boli seiau plante bo -gate \n calciu[i an ti in fla ma -torii: coada ca -lului, fia ma -rant, spirulin`;

� Gemo de -rivat.1DH de brad,

pin, roz ma rin, mur,mes tea c`n pu fos,

vi ]a de vie, me ri [or.� Co Q10 este

indicat` la toate fe -me i le la me no pa u z`,

indiferent de ce simp to -me se plâng.� dintre ge mo derivate se

aso cia z` cele din zmeur, roz ma -rin, stejar, vi]a de vie, mur etc.

Pacientele care trec prin aceast`

perioad` tre buie s` evite consumul de al -

cool, cafea, zah`r, condimente, mân c`ruri

fier bin]i, deoarece pot declan[a bufeurile,

agrava incontinen]a urinar`. Sarea se va

reduce. Se cre[te consumul zilnic de lichide,

pre venind usc`ciunea pielii [i mu coa se -lor. Se evit` stresul pe cât e posibil [i sefac exerci]ii fizice moderate zilnic.

IV. MASTOZAFIBROCHISTIC|

Mastopatia fibrochistic` se manifest`prin numeroase chisturi mici [i dure, be -nig ne. Apare mai ales la femeile cu vârstecu prinse \ntre 30-50 de ani, dar poateapare [i dup` instalarea menopauzei. Dincauza acestor chisturi care se formeaz`\n special \nainte de menstrua]ie, sânii se\nt`resc [i devin sensibili la palpare. Secrede c` aceste simptome sunt rezultatuldominantei estrogenice. Deoarece chis tu -rile mamare cresc de 2-3 ori riscul de can -cer de sân se impune imperios tratatareaacestei probleme cu mult` seriozitate.Femeile trebuie s`-[i fac` \n mod regulatautoexamin`ri ale sânilor, pentru a ob -serva orice schimbare a acestor noduli.

Tratament:� antioxidan]i de tip ß-caroten, vita mine

E, C, B pe care le g`sim \n spirulin`, ulei dec`tin`, extract de m`ce[ (Extravit M), vi ta -mina C cu bioflavonoizi (Flavovit C); coen -zima Q10, rozmarin.

� plante pentru detoxifiere hepatic` [igeneral`: p`p`die, mesteac`n, anghinare(MagAnghinar), silimarin` (Redigest), coa -da calului, urzic`.

� plante ce regleaz` echilibrul hor mo -nal: zmeur.

� dintre gemoderivate se asociaz`cele din zmeur, mesteac`n, meri[or, ie nu -p`r, arin.

Aceste tratamente nu vor resorbi ra -pid chisturile mamare, dar \n timp le re -duc \n dimensiuni [i, cel mai im por tant,previn reapari]ia lor.

(continuare \n pagina 6)

ntul fitoterapeutic al bolilore persoanelor feminine



6

(urmare din pagina 5)

V. CANCERUL DE SÂN

Este forma de cancer cea mai des \n -tâl nit` la femei, afectând \n special fe me -i le cu vârste cuprinse \ntre 50-60 de ani.Factorii de risc cei mai frecvent implica]i\n apari]ia cancerului de sân sunt: AHC(m a ma, sora cu cancer de sân), lipsa na[ -te rilor (se pare ca femeile care nu al`p -tea z` niciodat` sunt mai predispuse la aface cancer de sân), dac` prima sarcin`a fost la o vârst` avansat`, menarha pre -co ce, menopauza tardiva, s`r`cia [i ali -men ta]ia proast`. De obicei se prezint`sub forma unui nodul tare, nedureros, fi -xat sub piele. Pielea poate prezenta mo di -fic`ri de aspect [i prin sfârcuri s` se eli -mine o secre]ie. Nu se [tie cu exactitatecare este cauza declan[atoare de cancer.Dezvoltarea multor forme de cancer esteinfluen]at` de hormoni.

Tratament:� antioxidan]i [i imunostimulatoare:

spirulin`, ulei de c`tin`, extract de m`ce[(Extravit M), vitamina C cu bioflavonoizi (Fla -vovit C), complet antioxidant; coenzima Q10,roz ma rin, echinacea.

� plante hepatoprotectoare: spirulin`,p` p`die, silimarin` (Redigest), anghinare(MagAnghinar), mesteac`n, ment`, alun, ie -nup`r, coac`z negru, rozmarin, secar`.

� plante tonice psihice: sun`toare, me -liss`, rozmarin, valerian`, passiflora, tei.

Orice tratament contra cancerului, in -di fe rent de natura lui, trebuie s` se fac`sub \n drumarea unui medic cu experien]`\n domeniul respectiv.

VI. CANCERULOVARIAN

Cancerul ovarian ocup`, ca frecven]`,al cincilea loc \ntre cancerele care apar lafemei (dup` cancerul mamar, pulmonar,de colon, uterin). Unele femei au un riscmai mare de a face acest cancer: celecare au avut cancer mamar, cele care auantecendente familiale de cancer de ovar.

|n stadiul precoce este asimptomatic,iar mai târziu apar semne nespecifice:dis confort abdominal, flatulen]`, senza]iede balonare, disconfort pelvin. Se re co -man d` \n aceast` situa]ie, ca [i \n can ce -rul mamar, antioxidan]i, imunosti mu la toa -re, plante hepatoprotectoare, tonice psi hi -ce [i tratament simptomatic \n func]ie de

simptomatologia pacientei.Ca \n orice cancer trebuie avut` \n ve -

dere [i o diet` de cru ]a -re [i detoxifiere a or -ga nis mului: renun]arela fu mat, alcool, co fe i -n`, zah`r, sare, fain` alb`,evitare ali mente rafinate, ali mente sauaditivi care se cunosc a fi can ce rigeni. Sere comand` postul cu sucuri de fructe, ali -mente na tu rale f`r` chi mi cale [i o can ti -tate cât mai mic` de carne, ap` mult`. Seindic` o diet` bazat` pe fruc te proaspete[i le gu me, cereale, pe[t e.

VII. FIBROM UTERIN

Se estimeaz` c` 20-30% din femeidezvolt` fibroame uterine (tumori benigneale uterului). Formarea lui dureaz` deobicei ani de zile [i de multe ori se des -co per` mai multe fibroame la aceea[i pa -cient`. Din motive \nc` necunoscute, fi -bromul uterin tinde s` se formeze \ntre35-45 ani, ca apoi s` involueze dup`instalarea menopauzei. |n cele mai multecazuri fibroamele uterine nu produc niciun simptom, cel mult o senza]ie de gre u tate\n partea inferioar` a abdomenului, fiinddescoperite la un examen de rutin`. Uneorisânger`rile menstruale abundente sunt sin -gurul simptom al fibroamelor. De obicei nucauzeaz` durere, dar fibroamele de m`rimimari pot duce la contact sexual dureros.

Tratamentul fitoterapic poate fi efi -cient dar ac]ioneaz` \ncet; astfel, durataunui tratament ini]ial trebuie s` fie de 6luni. Eficien]a tratamentului depinde dem`rimea [i num`rul fibroamelor.

Tratament:� plante care ac]ioneaz` asupra cir -

cula]iei [i sânger`rii: coada [oricelului,traista ciobanului, castan, coada calului,afin.

� plante cu efect de restabilire a e chi -librului hormonal: lemn dulce, salvie, zmeur.

� antioxidante: coenzima Q10, ulei dec`tin`, spirulina, echinacea, vit C cu bio -fla vonoizi (Flavovit C), Extravit M,

� dintre gemoderivate: arin alb, me ri -[or, mur, frasin, coac`z negru, zmeur.

VIII. INFEC}IIVAGINALE

Cea mai frecvent` cauz` de leucoreeeste infec]ia micotic` cu Candida albicans.Secre]ia este vâscoas`, alb`, cu miros de

drojdie, care irit` [i inflameaz` mucoasavaginal`.

O alt` cauz` este infec]ia cu Tri cho -mo nas, care se manifest` printr-o se cre -]ie verzuie, urât mirositoare. Infec]ia cuGar dnarella duce la eliminarea uneisecre]ii vaginale apoase, cenu[ii.

Tratament:� plante cu ac]iune antibacterian`:

salvie, lavand`, usturoi, echinacea, ment`,brad, mu[e]el.

� suplimente care cresc rezisten]a or -ga nismului la infec]ii: vitamina C cu bio -fla vonoizi (Flavovit C), spirulina, coenzimaQ10, ulei de c`tin`.

� local - Plantintim, Plantintim gel,Monofemin` 1 [ 2.

� Dr. Cristina Costescu -Complexul medical „HofiMed”

Tratamentul fitoterapeutic al bolilorspecifice persoanelor feminine



7

Uretritele� sunt procese inflamatorii ale ca na -

lului uretrel. Uretritele totdeauna sunt \n -so ]ite de prezen]a unuia sau mai multorfactori microbieni specifici sau nes pe ci -fici. Apari]ia [i evolu]ia uretritelor este di -fe rit` la b`rba]i [i femei \n func]ie de par -ti cularit`]ile aparatului urogenital.

� sunt provocate \n special de bac -terii, viru[i, fungi, pe fondul unei rezisten]eimunitare sc`zute a organismului.

Factori de risc care pot duce la apa ri -]ia uretritelor: expunerea repetat` la frig;tra umatismul penisului; microlitiaza [i li -tiaza renal` (calculii [i nisipul pot trau ma -ti za peretele uretral); suprasolicitarea fi zi -c`; via]a sexual` neordonat`; aport in su -fi cient de lichide; regim alimentar incorectcu exces de: sare, condimente, alcool; fo -care de infec]ii cronice \n organism; ma -no pere instrumentale urologice; obstruc]iiale cìlor urinare.

Tratamentul fitoterapeutic al uretritelor

Obiective de baz`:� Indiferent de germenele patogen

care a provocat uretrita, tratamentul fito -te rapic trebuie s` includ` urm`toareleobiective:

1. Drenajul gemoterapic al cìlor urinare;2. Eliminarea factorului infec]ios;3. Cre[terea rezisten]ei imunitare ge ne -

rale [i locale;4. Refacerea epiteliului uretral.

� Este important ca tratamentul fito -te rapic s` includ` \n mod obligatoriu [im` suri precum reeducarea pacientului [ieliminarea pe cât este posibil a factorilorde risc:

- eliminarea focarelor de infec]ii [i in -fla ma]ii cronice \n organism [i \n special\n zona pelvin`; expunerea prelungit` la frig;raporturi sexuale neordonate; regim ali -men tar incorect; constipa]ie sau diaree.

1. Drenajul gemoterapic al cìlor uri nare– este o form` de drenaj biologic care

poate fi util` pentru restabilirea echi li bru -

lui natural care st` la baza st`rii de s` n` -

tate.

Gemoderivat din muguri de Nuc (Juglans

regia) – este considerat un drenor uni ver -

sal, recomandat [i \n tratamentul infec ]i i -

lor nespecifice ale cìlor urinare.

Gemoderivat din ml`di]e de Meri[or (Vac -

cinum Vitis Idaea) – posed` un orga no tro -

pism pentru intestin, cì urinare, organe

genitale \n general.

Gemoderivat din ml`di]e de Iarb` neagr`

(Calluna vulgaris) – planta posed` pro nun -

]ate efecte antiseptice, cu un orga no tro -

pism pentru cìle urinare.

Gemoderivat din muguri de Plop negru

(Populus nigra) – compu[ii bioactivi din mu -

guri au propriet`]i antiseptice pronun]ate

[i organotropism pentru cìle urinare.

2. Eliminarea factorului microbian: \n

cazul uretritelor nespecifice fitoterapia poate

fi destul de eficient` deoarece exist` plan te

care con]in substan]e bioactive ca pa bi le

s` combat` [i germeni patogeni rezisten]i

la antibioticoterapia tradi]ional`.


Tratamentul fitoterapeutic al unor bolispecifice persoanelor de sex masculin

Fitoterapia poate juca unrol important `n prevenirea,tratamentul [i `ncetinireaevo lu]iei bolilor specificeb\rba]ilor. Produsele fito te -rapeutice pot fi mai eficientedecât tratamentele alopatedeoarece ele nu produc re -ac ]ii secundare, nu pro voa -c\ dependen]\, pot fi fo lo -site timp `ndelungat pen trutra tament, stimuleaz\ me ca -nismele proprii de auto vin -decare [i ap\rare.

Cele mai frecvente afec]iuni spe -cifice b`rba]ilor sunt: Uretritele, Epi -di dimita, Orhita, Fimoza, Varicocele,Prostatitele, Hipertrofia benign` deprostat`, Cancerul de prostat`, Can -cerul testicular, Infertilitatea mas cu -li n`, Disfunc]ii de dinamic` sexual`:disfunc]ii erectile, ejaculare pre co ce.

Iunie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate8

ffaattuurr ii tteerraappeeuutt iicceeS(urmare din pagina 7)

ProstatitaAfec]iunile inflamatorii prostatice, con-

siderate uneori ca fiind situate „la periferia”practicii urologice, sunt din ce \n ce maifrec vente la consulta]iile zilnice.

Clasificarea prostatitelor conform

National Institutes of Health, SUA (2001)

I. Prostatit` bacterian` acut` – infec]ie

acut` a prostatei.

II. Prostatit` bacterian` cronic` – infec -

]ie recurent` a prostatei.

III. Prostatit` cronic` abacterian`/sin-

drom dureros pelvin cronic – f`r` infec]ie

demonstrabil`.

III. (A) Sindrom dureros pelvin cronic in -

flamator – prezen]a leucocitelor \n sperm`

sau secre]ie prostatic` \n urin` dup` masaj

prostatic.

III. (B) Sindrom dureros pelvin cronic

noninflamator – absen]a leucocitelor \n

sperm`, secre]ie prostatic` \n urin` dup`

masaj prostatic.

IV. Prostatit` inflamatorie asimptoma tic`

– absen]a simptomelor subiective (este de -

pis tat` prin biopsie prostatic` sau prin pre -

zen]e leucocitelor \n secre]ia prostatic` sau

sperm`, examinate pentru o alt` pa to logie).

Tratamentul fitoterapeutical prostatitelor cronice

Meri[orul (Vaccinum vitis-idaea) – sunt

folosite pentru tratament frunzele [i ml` -

di ]ele. Efectul terapeutic antibacterian asu -

pra cìlor urinare [i a prostatei se datorea -

z` con]inutului ridicat de tanin, glicozizi

hidrochinonici, \n mod deosebit arbutinei.

Cea mai eficient` este considerat` in -

fu zia din frunze de meri[or. Infuzia se pre -

par` \n felul urm`tor: la 3-4 linguri]e de

frun ze uscate se adaug` un pahar de ap`

clocotit`, se ]ine 15 minute la baia cu abur,

se r`ce[te [i se strecoar`. Se ad mi nis treaz`

câte ¼ pahar de 4 ori/zi, la care se mai

adaug` 40 pic`turi de Tinctur` de Sun` -

toa re [i 25 pic`turi Tinctur` de Echinacea.

Sun`toarea (Hypericum perforatum) – \n

scop terapeutic este folosit` partea aerin`

a plantei. Au fost demonstrate experimen-

tal efectele antibacteriene ale extractelor

ob]inute din Sun`toare asupra Stafilococului

auriu [i altor bacterii, fapt care permite uti -

lizarea extractelor alcoolice de sun`toare

\n tratamentul infec]iilor cìlor urinare [i

prostatitelor bacteriene

Plopul negru (Populus nigra) – este un

arbore r`spândit \n toat` Europa, folosit \n

special ca plant` decorativ` pe marginea

drumurilor. |n scop terapeutic sunt folosi]imugurii care sunt colecta]i la \nceputul pe -rioadei de \nflorire. Mugurii con]in mai multesubstan]e bioactive cu propriet`]i antisep-tice, antiinflamatorii, antialgice, antialergice.

Echinacea (Echinacea purpurea) – pro-priet`]ile terapeutice ale acestei plante suntbine cunoscute. Produsele ob]inute dinEchinacea stimuleaz` rezisten]a imuni-tar` nespecific` prin cre[terea num`ruluide fagocite [i limfocite, spore[te secre]iade interferon, au un pronun]at efect anti-inflamator, care dep`[e[te efec-tul unor antiinflamatoarenesteroidine cu re -nume [i pot fi

folosite \n tratamen -tul in fec ]i ilor c ilor uri na -re, cistitelor, prostati te lor, HBP,nefritelor, \n tra tamentul oric`ror procesein fla ma torii acute sau cronice din organ-ism. Echi nacea are [i un efect stimulatorasu pra SNC, stimulez` poten]a masculin`.

Hipertofia benign` de prostat` (HBP) –este o afec]iune specific` b`rbatului vârstnic.De[i prevenirea ei este dificil de estimat, seapreciaz` c` HBP simptomatic` afecteazùn sfert dintre b`rba]ii de peste 50 de ani,50% dintre b`rba]ii de peste 60 de ani, 80%din cazuri se produc dup` vârsta de 70 ani.

Evolu]ia hipertrofiei benigne de prostat`

Evolu]ia HBP este agravat` de o seriede complica]ii: reten]ia acut` de urin`, in -suficien]a renal` cronic`, infec]ii re cu ren -te de tract urinar, litiaz` vezical`, hematu -

ria, ca [i hipertofia [i trabecularea pe re te -lui vezicii urinare, hidrinefroza, instabili-tatea sau decompensarea detrusorului.

Cele trei componente fundamentale aleHBP sunt cre[terea anatomic` a prostatei(hipertofia), simptomatologia clinic` [iobstruc]ia uretral` dovedit` din punct devedere urodinamic.

Obiective \n tratamentul hipertofieibenigne de prostat`:

� Reechilibrarea hormonal`:Cea mai cunoscut` plant`

care poate re stabili e -chilibrul hormo -

nal este Pal mie rulpitic (Se renoa repens)

care con]ine acizi gra[i ne -sa tu ra]i, steroli (β-sitosterol), fla vo noizi,

vitamine, fitosteroli. Urzica (Urtica dioica) – \n tratamentul

HBP este folosit` \n special r`d`cina pentrucompu[ii bioactivi: lignani, steroli (β-sitos-terol), polizaharide, carotenoizi, vitamine,minerale. Lignanii, \n special, au un efect dereglare a echilibrului hormonal. Ei cresc can -titatea de globulin` legat` de hormonii se -xuali, care leag` estrogenul [i ajut` la eli -minarea acestuia din organism, \mpiedic`producerea excesului de testosteron.

Plopul tremur`tor (Popula tremula), Plo -pul negru (Populus nigra) au propriet`]i an -tiseptice, diuretice, antiinflamatorii. Pre -zen ]a fenolglicozidelor: populin` [i crizin`,asigur` un efect antiinflamator [i permiteblocarea activit`]ii enzimei aromataza, cecontribuie la dezechilibrul hormonal.


ffaattuurr ii tteerraappeeuutt iicceeS� Diminuarea inflama]iei:Castanul s`lbatic (Aesculus hipocas-

tanum) – \n scop terapeutic se folosescextractele alcoolice [i apoase din scoar]afructelor coapte de castan, gemoderiva te ledin muguri de castan.

Infuzia [i tinctura din scoar]a fructelorde castan reduce procesul inflamator, \nce -tine[te transformarea adenomatoas` a ]e-sutului prostatic, stimulând totodat` re -sorb]ia nodulilor adenomato[i [i proceselereparative. Gemoderivatul din muguri deCastan s`lbatic are un tropism marcantpentru vasele venoase [i constituie unremediu specific pentru staza [i congestiavenoas`, factori marcan]i ai patogeniei.

Alunul (Corylus avellana) – scoar]a con -]ine uleiuri eterice, triterpenoide (betulin`),taninuri. Frunzele con]in aldehide, uleiurieterice, taninuri, vitamina C, carotenoizi,flavonoide (cvercitin`, miricitrin`). Acestesubstan]ele bioactive asigur` un efectantiinflamator, antisclerotic [i vasotonic.

|n tratamentul HBP pot fi folosite de -coc tul din frunzele, scoar]a ml`di]elor ti -

nere [i a alunelor.Gemoderivatul din muguri de Alun ac]io -

neaz` asupra stazei circulatorii [i are efectantisclerotic asupra ]esutului prostatic.

� Stimularea proceselor reparatorii:Prin stimularea proceselor reparatorii

sub\n]elegem stimularea cu ajutorul unorproduse fito- [i apiterapice a mai multorfunc]ii ale organismului masculin care arcontribui la prevenirea, stoparea evolu]iei[i chiar involu]ia HBP. Aici trebuiesc men -]io nate:

Polenul [i p`stura – aceste produseapi cole sunt extrem de complexe prin com -pozi]ia lor. Con]in vitamine, s`ruri mine ra le,oligoelemente, enzime, fitohormoni, ami -no acizi etc. Tot atât de complex` este [iac ]iunea lor asupra organismului umanprin stimulare func]iei sistemului imuni-tar, a SNC, a func]iei sistemului endocrin;sporesc func]ia glandelor sexuale, reduccolesterolul, previn \mb`trânirea.

� Dr. Victor }`ran,

Complexul de Diagnostic[i Tratament „HofiMed”

Cancerul de prostat\Este o problem` important` de s`n`tate public`. Aproximativ 200.000

de b`rba]i din Statele Unite sunt diagnostica]i cu cancer de prostat`[i mai mult de 30 000 mor \n fiecare an. Boala are inciden]` mare \nrândul popula]iei masculine trecute de vârsta de 50 de ani, fiind totodat`pentru ace[tia una din cele mai frecvente cauze de deces neoplazic.

Factori de risc \n cancerul de prostat`� Predispozi]ie genetic`; � Influen]a dezechilibrelor hormonale provo-cate de \naintarea \n vârst`; � Expunerea la noxe chimice cancerigene;� Bolilile sexual transmisibile; � Vârsta de peste 60 de ani; � Pre -zen ]a unor procese inflamatorii la prostat`; � Dereglarea func]iei dedetoxifiere a ficatului.Fitonutrien]i [i factori alimentari protectori \n prevenirea [i

tratamentul cancerului de prostat`Silimarina: este un complex de flavonoide cu un pronun]at efect

antioxidant [i se gaseste \n Armurariu (Syllibum marianum). De[i nueste considerat` o plant` cu efect de echilibrare hormonal`, armu-rariul poate avea efecte benefice indirecte prin \mbun`t`]irea func]ieificatului [i a metabolismului hormonilor. S-a descoperit c` silimarinaeste de 10 ori mai eficient` ca antioxidant decât vitamina E, care erecunoscut` ca antioxidant puternic.

D-glucaratul este un fitonutrient care se g`se[te \n stare natural` \nfructe [i legume, cum sunt merele, broccoli, varza, lucerna, cire[ele,grape fruit-ul. Sub aceast` form` natural` este cunoscut sub numelede acid glucaric. Are un rol important \n desf`[urarea eficient` a celordou` faze de detoxifiere hepatic` [i \n special la metabolizarea hor-monilor [i a multor altor substan]e poten]ial nocive [i \n corectareadezechilibrului hormonal. Studiile clinice au demonstrat c` supli-mentarea cu 2% a d-glucaratului \n alimenta]ie:

� inhib` cu 50% sinteza β-glucuronhidrazei – enzim` produs` debacterii intestinale disbiotice care, inversând degradarea normal` a hor mo -nilor, permite acumularea \n organism a unor cantit`]i riscante de hormoni.

� reduce cu 23% nivelul de estradiol [i al altor metaboli]i aiestrogenului.

� scade de 4 ori num`rul tumorilor.Indol-3-carbinolul [i sulforafanul sunt con]inute \n legumele din familia

Cruciferelor. Ace[ti compu[i bioactivi au rol important \n detoxifiereahepatic`, \n special la metabolizarea hormonilor. Sunt modulatori bi func -]ionali datorit` capacit`]ii lor de a inhiba hiperinduc]ia reac]iilor fazei I,

de a stimula induc]ia fazei I I, având [i propriet`]i antioxidante pronun]ate.Glucozinola]ii se g`sesc \n legumele din familia Cruciferelor, sunt

precursori ai fen-etil-isocianatului – substan]a care inhib` superpro-duc]ia enzimelor specifice ale fazei I (CytP450) [i stimuleaz` enzimelefazei II: glutation-S-transferaza [i chinon-reductaza.

Polifenolii din Ceaiul verde (Camelia sinensis) poten]eaz` induc]iaa dou` enzime ale fazei a I I-a: glutation-S-transferaza [i chinon-reductaza,concomitent cu diminuarea hiperstimul`rii enzimelor specifice fazei I,CytP450. Studiile clinice au demonstrat c` polifenolii au un efect pro-tector \n special \n cancerele hormon-dependente (de sân, de col uterin,de prosat`).

Acidul elagic, care este con]inut \n struguri, mere, rodii, ceai, areactivitate modulatoare bifunc]ional`: diminueaz` efectele negative alehiperactivit`]ii fazei I [i \n acela[i timp stimuleaz` intens induc]ia enzi -melor fazei a I I-a.

Vitamina E: Un studiu finlandez efectuat pe un grup de 29 000 defum`tori care au luat zilnic un supliment de 50 UI de vitamina E a evi-den]iat o sc`dere cu 32% a morbidit`]ii [i cu 41 % a deceselor princancer de prostat`.

Vitamina D are un efect antitumoral protector fa]` de cancerul deprostat`. Un studiu efectuat pe un num`r de 47 000 b`rba]i a de -mon strat c` vitamina D ([i consumul de legume [i fructe) reduce con-siderabil riscul cancerului de prostat`.

Seleniul este un element mineral cu propriet`]i antioxidante \n or -ga nism. Un studiu clinic efectuat pe un lot de 1312 persoane c`rorale-au fost administrate zilnic 200 mcg de seleniu timp de 4,5 ani ade monstrat o diminuare cu 50 % a cancerului de prostat` fa]` delotul martor c`ruia nu i-a fost administrat seleniu.

Regimul alimentar hipocaloric protejeaz` nu numai \mpotriva obe -zi t`]ii ci [i a cancerului de prostat`. Un studiu efectuat \n Canada pe197 de b`rba]i a demonstrat c` regimul alimentar hipercaloric cre[teriscul de cancer de prostat` de 2,7 ori fa]` de persoanele care aveauun regim alimentar hipocaloric.

Consum de gr`simi (acizi gra[i satura]i) redus: Consumul ridicatde gr`simi animale [i vegetale care con]in acizi gra[i satura]i sporescriscul \mboln`virii de cancer de prostat` de 2-3 ori. Excep]ie fac ule iurilede m`sline, nuci [i de in, care con]in acizi gra[i nesatura]i Omega -3cu un marcant efect antitumoral.

Consum redus de produse lactate: Unele studii au demonstrat oleg`tur` \ntre consumul crescut de produse lactate [i riscul de can-cer de prostat`.





Disfunc]ia erectil\(DE) este o condi]ie medical` recunos-

cut`, care are un impact profund asupracelor afecta]i. Consecin]ele DE pot fi de -vastatoare pentru b`rbat, afectându-i sen -timentul de identitate [i stim` fa]` de pro -pria persoan`, uneori ducând la izola reafa]` de partener`.

Cauze ale disfunc]iilor erectileUnii exper]i consider` c` pân` la 80%

din cazurile de DE se datoreaz` unor con -di ]ii fizice (somatice), \n timp ce factorii psi-hologici explic` restul de 20% din cazuri.Cu toate acestea, \n multe cazuri sunt im -pli cate ambele categorii de factori.

� Boli vasculare: Ateroscleroza, bolilede inim` sau accidentele vasculare, hiper -tensiunea arterial` [i hipercolesterolemia

pot s` afecteze circula]ia sângelui spre [idinspre penis. Bolile vasculare sunt cauzacea mai frecvent` a DE.

� Diabetul: Este o condi]ie cronic` cepoate produce leziuni nervoase (neuropatii)[i s` afecteze vasele de sânge care irig`penisul. Doi din trei b`rba]i care sufer` dediabet pot avea DE.

� Leziuni ale nervilor: Condi]iile neu-rologice includ leziunile m`duvei spin`rii[i a nervilor periferici (scleroz` multipl`, dor -sopatii, diabet, alcoolism [i alte intoxica]ii)

� Traumatism: Leziuni ale m`duveispin`rii, fracturi pelvine

� Endocrine: Nivel redus al testoste ro -nului ca rezultat al hipogonadismului sauadenom hipofizar.

� Obezitatea: 30% din DE sunt ca u -zate de obezitate. DE este una din com pli -ca ]iile obezit`]ii (ateroscleroz`, dislipidemie,HTA etc).

� Interven]ii chirurgicale: Interven]iilechirurgicale pentru cancerul de colon, rec-tal sau de prostat` [i chiar [i radioterapiaasupra zonei pelvisului pot s` lezeze nervii[i vasele de sânge, ceea ce poate produce DE.

� Sclerozarea corpurillor cavernoase:Traumatism, priapism, erec]ie prelungit`.

� Efectele secundare ale medicamen -telor: Exist` o list` lung` de medicamentecare au ca poten]ial efect secundar DE(antihipertensivele, anticonvulsivantele,antihistaminicele, antidepresivele, β-blo-cantele, antisecretoare gastrice)

� Factori care ]in de stilul de via]`:� Alcoolul: Consumul excesiv poate s`

reduc` imediat capacitatea de avea o erec -]ie puternic`. Consumul excesiv, \ndelungatal alcoolului, poate s` produc` leziuni alenervilor, SNC, ficatului, precum [i deze chi -li bre hormonale.

� Stilul de via]` sedentar: Lipsa efor-


ffaattuurr ii tteerraappeeuutt iicceeSturilor fizice poate s` duc` la DE.

� Fumatul: B`rba]ii care fumeaz` auo probabilitate mai mare de a face DEdecât cei nefum`tori, conform unui studiuclinic al acestei probleme.

� Drogurile: Au o ac]iune toxic` asupraSNC provocând DE.

� Cauze psihologice: Acestea pot s`intervin` singure sau \n asociere cu unasau mai multe din cauzele DE.

� Anxietatea de performan]` (teamade a \ncerca): Atunci când b`rbatul se temec` nu va avea o activitatea sexual` „la \n`l -]ime” func]ia sa erectil` poate fi afectat`.

� Stres: Stresul poate s` afecteze per -forman]ele sexuale.

� Depresia: B`rba]ii cu DE pot aveaun anumit grad de depresie iar cei cu de -presie pot avea DE.

� Problemele rela]ionale: Tensiunile cupartenera sexual`, indiferent dac` sunt le -gate de tensiuni sexuale sau de alte pro -bleme, precum cele financiare, de familie,pot afecta negativ func]ia sexual`.

Obiectivele de baz` \ntratamentul fitoterapeutic al

disfunc]iilor de dinamic` sexual`

� \ni]ierea \nceperii oric`rui tratamenteste necesar` recomandarea schimb`rii sti -lului de via]` a pacientului, ceea ce in clu -de: mi[care, regim alimentar pentru re du -ce rea colesterolului \n sânge, \ncetarea fu-matului, reducerea consumului de al cool,reducerea stresului [i oboselii.

� DE cauzate de perturbarea cir cu -la]iei periferice. Cea mai cunoscut` plant`cu ac]iune asupra circula]iei periferice esteGinkgo biloba. Aloe (Aloe ar bo res cens) –sucul de Aloe este un tonic general al or -ga nismului, extractul liofilizat \mbu n` t` -]e[ te circula]ia \n zona pelvin`. Castanuls`lbatic (Aesculus hippocastanum) – va so -protector (flebotonic [i capilarotonic) da -torit` glicozidelor escin` [i esculin`.

� DE cauzate de suprasolicitarea sis-temului nervos, stres. Pot fi recomandateValeriana (Valeriana oficinalis) care reducehiperexcitabilitetea SNC, are un efect cal-mant, \mbun`t`]e[te somnul, Talpa gâ[tei(Leonurus cardiaca) cu efect calmant [i dereglare a func]iei SNC [i cardiovascular,Teiul argintiu (Tilia tomentosa) recoman-dat \n distonii neuro-vegetative, nevroze,st`ri anxioase – Gemoderivat din muguride Tei argintiu, Smochin (Ficus carica) –Gemoderivatul din muguri de Smochinregleaz` circuitul cortico-diencefalic, sis-temul neuro-vegetativ.

� DE provocate de st`ri depresive [istres: cea mai eficient` solu]ie \n acestesitua]ii este Sun`toarea (Hypericum perfo-ratum). Pe plan mondial este recunoscut`ca un remediu antidepresiv remarcabil,

net superior renumitelor produse Prozac,Paxil, Zoloft

� DE provocate de hiperexcitabilitateaSNC: Hiperexcitabilitatea SNC conduce \nprimul rând la st`ri de ejaculare precoce.|n aceste cazuri sunt indicate urm`toareleplante: Valeriana (Valeriana officinalis),Talpa gâ[tei (Leonurus cardiaca), Hameiul(Humulus lupulus), Melissa (Melissa offici-nalis), Nuf`rul (Nimphea alba).

� DE provocate de hipofunc]ia neuro-endocrin`: inciden]a acestei forme de DEcre[te odat` cu vârsta, poate fi provocat`de diverse afec]iuni cronice, abstinen]`prelungit`. |n acest caz sunt recomandateplantele care au ca efect principal stimu-larea [i reglarea func]iei neuro-endocrine:

Urzica (Urtica dioica). Sunt recoman-date \n special semin]ele de urzic`, caresunt un tonic general al organismului, sti -mu leaz` poten]a [i spermatogeneza.

Lemn dulce (Glycyrrhiza glabra) esterecomandat datorit` ac]iunii sale asupraglandelor suprarenale [i reechilibr`rii hor-monale.

Ghimbir (Zingiber officinalis) este reco-mandat ca afrodiastic \n impoten]` (pul-bere cu miere de albine, tinctur`, ceai).

Leu[tean (Levisticum officinale). R` d` -cina este recomandat` \n hipogonadismpri mar, stimuleaz` libidoul, tonic general,intensific` circula]ia sangvin` pelvin`,previne ejacularea precoce. Experimentala fost demonstrat efectul androgen.

Paltin de câmp, Ar]ar mic (Acer plata -no ides). Sunt folosite \n special seva [i ml` -di]ele, ca tonice generale (infuzie [i tinctur`.

Schinduf (Trigonrlla foenum-graecum).Are un rol important \n metabolismul sis-temului nervos, stimuleaz` func]ia sexual`.

Scul`toare (Orchis maculata), Stupini]`(Orchis morio), Poroinic (Orchis militaris).Tuberculii tineri ai acestor plante sunt fo -lo si]i pentru sporirea poten]ei, prevenireaejacul`rii precoce, pentru \nt`rirea genera -l` a organismului.

� Dr. Victor }`ran,

Complexul de Diagnostic[i Tratament „HofiMed”



12

Ce este o alergie?Trebuie s` preciz`m c` alergia este un

r`s puns neadecvat al sistemului imu no lo -gic (\n cazul unei persoane alergice) la osub stan]` care, pentru alte persoane esteinofensiv`.

Aceast` substan]` poate fi, de exem plu,con]inut` \n diverse alimente (lapte, ou`, grâu,arahide etc). Simptomele alergiilor ali men -tare sunt variabile, individuale [i pot s` cu -prind` apari]ia unei erup]ii pruriginoase, re -partizat` la nivelul fe]ei, toracelui, ab do me -nului [i la nivelul membrelor. Uneori pot ap` -rea, de diverse intensit`]i: edemul glotic [iin suficien]a respiratorie, tulbur`ri digestive(colici, vom`, diaree).

De regul`, \n cazurile obi[nuite, aler gi i -le pot dispare cu timpul, dup` vârsta de 3ani, cel mai târziu \n jurul vârstei de 6 ani.

Alt` form` de manifestare o constituie„Sindromul alergiei orale” ce apare dup` in -gestul de anumite fructe sau legume (c`p[uni,kiwi, pepene), cazuri \n care apar mân c` rimi,senza]ia de prurit \n jurul gurii [i pe buze,une ori \n jurul orificiului extern ale ure chilor.

La fel se pot manifesta [i alergiile lapolen, cazuri \n care apar secre]ii nazale(rinoree), prurit nazal, str`nut, l`crimare,conjuctivit`, senza]ie de moderat` dispnee[i jen` respiratorie moderat` sau senza]ia

de constric]ie toracic`.Sezonul de vârf al acestei alergii este

desigur, vara, \ncepând cu luna mai [i ter -mi nându-se dup` a doua jum`tate a luniiaugust. De remarcat este [i asocierea din -tre alergia la polenul gramineelor [i alergiala praful de cas` (\n componen]a c`ruiag`sim prezen]a acarienilor, considera]i caprincipali factori alergenici).

|n ceea ce prive[te alergia la praful decas`, trebuie men]ionat c` factorii aler ge -nici incrimina]i, microorganismele din praf,sunt ni[te creaturi invizibile cu ochiul liber;sunt microscopice [i se dezvolt` \n condi]iide umiditate [i caldur` chiar [i \n cele maicurate [i moderne locuin]e, dotate cu sis -te me de aer condi]ionat, dar cu mobil` ta -pi sat`, covoare groase, multe obiecte carere]in praful. De exemplu, o saltea obi[nuit`con]ine pân` la 2 milioane de ou` [i a -proa pe 1000 microorganisme vii.

Dac` ave]i copii cu probleme, adresa]i-vùnor cabinete sau clinici specializate pen -tru \ncercarea preparatelor de desensi bi li -zare. |n paralel cu tratamentul alopat, v`re comand folosirea urm`toarelor produseale companiei Hofigal:

� SPIRULINA, capsule a 200 mg, carepot fi administrate la copii \nc` din primii anide via]`, 4-6 comprimate/zi dup` meseleprincipale, zilnic, 2-3 luni;

� ULEI DE C~TIN~, care, de ase me nea,poate fi administrat \nc` din primii ani devia]`, 4-6 pic`turi x 3 ori/zi, administrate\n pu]in` miere Hofimel produs` de firmaHofigal, cu 15 minute \nainte de mesele prin -cipale, 15-20 zile/lun`, \n cure de 2-3 luni;

� ECHINACEA, 500mg, care poate fiad ministrat` din primii ani de via]`, 1-2cap sule/zi dup` mesele prin ci pale, 15-20zile/lun`, \n cure de 2-3 luni;

� FLAVOVIT C, a 200 mg, ad mi nistrat\nc` din primii ani de via]`, 2-3 cp./zi dup`mesele principale, 15-20 zile/lun`, \n cure de2-3 luni;

�GEMODERIVAT DIN MUGURI DE COAC~ZNEGRU sub form` de monodoze. Poate fi ad -ministrat de la vârsta de 3 ani \n sus, ½ mo -nodoz`/zi diluat` \n pu]in` ap` [i bùt` cu\nghi]ituri mici, cu 15 minute \nainte demas`, 15 zile, \n cure de 2-3 luni;

� GEMODERIVAT DIN MUGURI DE BRADALB, sub form` de monodoze. Poate fi admi -nistrat de la vârsta de 3 ani, ½ mo no do z`/zi,diluat` \n pu]in` ap` [i bùt` \n \nghi]iturimici, \nainte de mas` cu 15 minute, 15zile/lun`, \n cure de 2-3 luni;

�GEMODERIVAT DIN ML~DI}E DE M~CE{,sub form` de monodoze. Poate fi ad mi nis -trat de la vârsta de 3 ani \n sus, ½ mo no -doz`/zi, diluat` \n pu]in` ap` [i bùt` \n\nghi]ituri mici, cu 15 minute \nainte demas`, 15 zile/lun`, \n curs de 2-3 luni.

Alergiile devar\ la copii

~n ultimii 10-15 ani, medicii[colari [i medicii de familieau fost [i sunt confrunta]i cuun num\r din ce `n ce maimare de cazuri diverse dealergii, cu manifest\ri res pi -ra torii (alergie, bron[ite ast -ma tiforme, astm bron[ic aler -gic), manifest\ri derma to lo -gi ce (eczeme, dermatite ato -pice, reac]ii alergice violenteap\rute dup\ `n]ep\turile dealbin\, viespe, p\ianjen, der -matit\ alergic\ de contact).



13

De exemplu, pentru un copil de 4 anicare prezint` alergie la praful de cas`, depolen, la capsuni, la kiwi sau la al]i aler -geni (conserve, alimente etc), recomandurm`toarea schem` de tratament:

1. SPIRULINA, a 200 mg, 4 com pri mate/zi(2+2+0), sau luate 6 com pri mate/zi (2+2+2),administrate dup` me sele principale, 15zile/lun`, timp de 3 luni;

2. ULEI DE C~TIN~, 4 pic.+4pic.+4pic./zi,administrate \n ½ linguri]` de miere Hofimel,cu 15 min. \nainte de mesele principale,15 zile/lun`, timp de 3 luni;

3. ECHINACEA, 2 capsule/zi (1+0+1)administrate dup` mese, 15 zile/lun`, timpde 3 luni;

4. FLAVOVIT C, a 200 mg, 3 com pri -mate/zi (1+1+1) administrate dup` me se -le principale, 15 zile/lun`, timp de 3 luni;

5. GEMODERIVAT DIN MUGURI DE COA -C~Z NEGRU: 1/2 monodoz`/zi diluat` \npu]in` ap` [i bùt` cu 15 minute \naintede masa de diminea]`, timp de 3 luni;

6. GEMODERIVAT DIN MUGURI DE BRAD

ALB, ½ monodoz`/zi, diluat` \n pu]in` ap`

[i bùt` cu 15 minute \nainte de masa de

prânz, 15 zile/lun`, timp de 3 luni;

7. GEMODERIVAT DIN ML~DI}E DE

M~CE{, ½ monodoz`/zi diluat` \n pu]in`

ap` [i bùt` cu 15 minute \nainte de masa

de sear`, 15 zile/lun`, timp de 3 luni.

� Dr. Sissea Teodor


nnootteerraapp iiee [[ ii eennootteerraapp iicceeE

14

V inurile medicinale, din cele mai vechi tim -puri [i pân\ ast\zi, au fost adev\rate eli -xire, benefice pentru s\n\tate [i starea de

spirit. Poten]ialul lor fitoterapeutic, `n special pro -priet\]ile antioxidante, care contribuie `n moddirect la atenuarea dezvolt\rii arterosclerozei, abolilor inflamatorii [i a cancerului, s-a con cre ti zat`ntr-un program special de cercetare [i pro duc ]iela Hofigal. Rezultatul este ma te ria li zat `ntr-o larg\varietate de vinuri medicinale aso ciate cu diferiteplante si cu un spectru fito tera peutic foarte bogat.O parte dintre aceste vinuri [i pro prie t\]ile lorcurative vi le-am prezentat `n edi]ile an te rioare alerevistei noastre. ~n acest num\r v\ pre zen t\m onou\ serie din aceste vinuri ce se afl\, `n prezent,pe fluxul de produc]ie al companiei Hofigal.

VIN MEDICINAL CU ROINI}||mbin` calit`]ile vinului cu propriet`]ile principiilor active existente

\n frunzele de roini]`.

Frunzele sunt recoltate de la specia Melissa officinalis (lat.)., apar -

]i nând familiei Labiatae, denumit` popular l`mâi]`, roini]`, iarba roilor,

iarba stupilor.

Este o plant` spontan` \n ]`rile mediteraneene, care ajunge pân`

\n zonele Europei meridionale. |n ]ara noastr` cre[te spontan \n re giu -

ni le deluroase. Datorit` calit`]ilor sale aromatice este cultivat` \n de o -

sebi \n Fran]a, dar [i \n alte ]`ri europene centrale, meridionale [i o -

rien tale, precum [i \n Asia [i America de Nord. Roini]a este o plant` vi -

vace, cu tulpina cvadrangular` dreapt`, ramificat`, glabrescent` sau pu -

bescent`, \nalt` de 30 pan` la 90 cm. Frunzele oval-ordiforme sunt

opuse, iar florile dispuse \n cime axilare la inser]ia frunzelor superioare

au o alc`tuire bilabiat`, de culoare alb` sau ro[ie.

Ob]inerea produsului vegetal. Frunzele de roini]` se recolteaz` pe

timp frumos, \nainte de \nflorire. Dac` recoltarea \ntârzie, produsul ca -

p` t` miros nepl`cut. |n primul an de vegeta]ie recoltarea se face \n

luna august iar \n urm`torii ani, la jum`tatea lunii iunie. Dup` ce au

fost recoltate, frunzele se \ntind pe site metalice sau \mpletituri de

nuiele [i se usuc` rapid \n \nc`peri bine aerisite, ferite de umezeal`, la

temperaturi ce nu trebuie s` dep`[easc` 300C.

Caractere macroscopice. Frunzele sunt de form` oval-triunghiular`

sau oval-cordiform`, lung pe]iolate, obtuze la vârf. Sunt lungi de 3-6 cm,

late de 4-5 cm. Culoarea este verde \nchis, u[or mai deschis` pe fa]a

in ferioar`.

Gustul este aromat, u[or amar, iar mirosul este pl`cut, asem`n`tor

celui de l`mâie, \n special, atunci când frunzele uscate sunt sf`râmate \ntre

degete.

Compozi]ia chimic`. Principiul activ al frunzelor de roini]` este ule -

iul volatil, care poate ajunge de la 0.02 la 0.15 % \n frunzele proaspete

[i 0.10 - 0.40 \n cele uscate. |n afar` de uleiul volatil, mai con]in ta ni -

nuri, depside ale acidului cafeic, ca acid cafeil-cafeic [i hidroxi-hi dro ca -

feil-cafeic, un principiu amar, rezine, pectine, acid succinic, ursolic [i o -

le anolic, precum [i 0.23 % substan]e flavonoide, \ntre care men]ion`m

ramnazina si cinarozida.

Ac]iune terapeutic`: Frunzele posed` ac]iune carminativ` [i sto ma -

hi c`. |n ultimul timp au fost \ntreprinse cercet`ri \n leg`tur` cu ac]i u nea

spmasmolitic` a frunzelor [i s-a stabilit c` aceast` ac]iune se da to rea z`

componen]ilor polifenolici [i \n special, depsidelor acidului cafeic, care

m`re[te totodat` [i colereza. Este posibil` [i ac]iunea sedativ central`.

Prin cercet`ri electrofizice pe creierul de pisic`, s-a putut de mon -

stra c` uleiul volatil de roini]` are ca punct de atac sistemul limbic,organ r`spunz`tor de dirijarea func]iilor vegetative [i de ecranare a cre -ierului mare fa]` de excitan]ii puternici de la periferia corpului. Din a -ceast` cauz`, roini]a este produsul vegetal de elec]ie, indicat \n tra ta -mentul gastropatiei func]ionale ( nevroza gastric`) [i a distoniei ve ge -ta tive. Compu[ii terpenici imprim` o activitate analog` papaverinei, iarsubstan]ele cu caracter de taninuri, imprim` activitate antiherpetic`.Sinergismul creat \ntre principiile active existente, determin` ca VINULMEDICINAL CU ROINI}~ s` aib` propriet`]i sedative, antispasmodice,detoxifiante, antivirale, fiind totodat` un stimulent general.

Produsul este recomandat \n combaterea insomniei, previne [icom bate unele boli infec]ioase ale c`ilor respiratorii (gripa, guturaiul,in fec]ii intestinale), afec]iuni pulmonare (traheobron[ite, laringite, tuseiritativ`), intoxica]ii.

Se recomand` administrarea unei monodoze de 50 ml de 1-2 oripe zi.

Produsul VIN MEDICINAL CU ROINI}~ se prezint` ambalat \n mo no -doze de 50 ml, introduse câte 10, \n cutii pliante de carton in scrip ]io -nate, \nso]ite de recomand`rile de utilizare.


nnootteerraapp iiee [[ ii eennootteerraapp iicceeE

15

VIN MEDICINAL CU ROZMARINVIN MEDICINAL CU ROZMARIN - VIN DE VIA}~ LUNG~ este ob]inut prin

macerarea frunzelor uscate de rozmarin – Rosmarini folium (lat.) – \n vinro[u natural, ajuns la maturitatate. Produsul \mbin` calitatea vinului cupropriet`]ile principiilor active existente \n plant`.

Din punct de vedere chimic frunzele de rozmarin con]in ulei volatil(0,5-9%) format din hidrocarburi terpenice (α-pinen, β-pinen, cam fen,

limonen, dipenten, mircen, p – cimen, cariofilen, humulen, santen, α-tujen,

fenechen, sabinen, Δ3 – caren, α- [i g - terpinen, α- [i β- felandren, tan -

socimen), alcooli (borneol, a - [i β- terpineol, verbenol), oxizi (1,8 –

cineol), cetone (camfor, verberon`, octanon`). Frunzele con]in flavonidelibere (luteolin`, diosmetin`, 6 – metoxiluteolin`, 6 – metoxiluteolin – 7– metileter, gencvanin`, gencvanin – 4 – metileter, 6 – me to xi gen c va -ni n`, hispidulin`) [i flavonide glexozidate (diosmin`, 7 – glucozida lu -te olinei, 7 – glucozida 6 – metoxiluteolinei, 7 – glucozida apigeninei). Maicon]in o serie de triterpene (α- [i β- amirin`, epi - α- amirin`, betulin`,

germanicol), acizi triterpenici (ursolic, 19 - a - hidroxiursolic), oleanolic,2 – β-hidroxioleanolic etc.), tanin, saponin` neprecizat`, β-sitosterol,

colin`, acid glicolic, acid gliceric, urme de acid nicotinic, vitamina C.Principiile active din frunze au propriet`]i coleretice, colagoge, anti sep -

tice, diuretice [i antigonadotrope. Stimuleaz` secre]ia bilei [i eliminareaei \n intestine; distrug microorganismele; ac]ioneaz` asupra epiteliului renalm`rind cantitatea de urin` eliminat`; inhib` formarea celulelor sexuale.

Uleiul volatil este emenagog [i coleretic. Provoac` sau face s` rea -par` ciclurile menstruale \ntârziate, stimuleaz` eliminarea bilei \n in -tes tin. Uleiul volatil ajuns \n pl`mân prin inspira]ie se resoarbe, ajunge\n sânge [i prin el la sistemul nervos central, exercitând un efect psi -ho stabilizant f`r` a imprima o stare euforic`. Contribuie la \m bu n` t` ]i -rea irig`rii [i oxigen`rii cerebrale. Se administreaz` tinerilor palizi, cude bilitate fizic` [i vârstnicilor cu st`ri de astenie, cu tulbur`ri vasculare[i dup` eforturi fizice mari.

Acest tonic medicinal se ob]ine prin macerarea timp de 7 zile afrun zelor uscate de rozmarin \n vin ro[u natural, ajuns la maturitate,.

Produsul VIN MEDICINAL CU ROZMARIN sau VIN DE VIA}~ LUNG~,are efect de stimulare general` [i o ac]iune de \mbun`t`]ire a digestiei.Stimuleaz` func]iile celulei nervoase, \nt`re[te [i \mprosp`teaz` memoria,\mbun`t`]e[te performan]ele de memorare, reface agilitatea in te lec tu a l`,

protejeaz` sistemul nervos central, ac]ioneaz` favorabil asupra cre ie -

ru lui, \n dureri de cap [i insomnie, are efect tonic cardiac [i imu no sti -

mu lator, antisenescent.

Produsul este recomandat \n astenie, pierderi de memorie [i alte

afec]iuni ale sistemului nervos, oboseal`, stres fizic [i intelectual, sis tem

imunitar sl`bit, convalescen]`.

Se administreaz` o monodoz` zilnic, dup` masa de diminea]` [i de

prânz, \n cure de câte 20 zile, sau la recomandarea medicului.

Se recomand` s` nu fie folosit seara.

Produsul VIN MEDICINAL CU ROZMARIN - VIN DE VIA}~ LUNG~ se

prezint` ambalat \n monodoze de 50 ml introduse câte 10, \n cutii pliante

de carton, sigilate [i etichetate, \nso]ite de recomand`rile de utilizare.

VIN MEDICINAL CUSCOAR}| DE SALCIE

Supliment alimentar predozat, ob]inut prin macerarea pulberii descoar]` de salcie, recoltat` de pe ramurile cu vârsta de 2 – 3 ani, us -ca t` la maximum 600C, \n vin alb, natural, ajuns la maturitate.

Salcia – Salix alba (lat.) din familia Salicaceae, este un arbore foiosr`spândit \n Europa, Africa de Nord [i \n zonele cu clim` temperat` aleAsiei. Are o longevitate de 80 – 100 ani.

Heterozidele salicilice din preparatele de scoar]` de salcie au pro prie -t`]i antireumatice, analgezice, febrifuge [i sedative nervoase, iar tani -nu rile au ac]iune tonic`, astringent`, coagulant` [i u[or hemostatic`.

Previne sau trateaz` reumatismul, suprim` sau diminueaz` sen za ]iade durere, \nl`tur` febra [i \mpiedic` recidiva acceselor de febr`, calmeaz`st`rile de excita]ie cerebral`.

Scoar]a de salcie este folosit` la tratarea insomniilor nevrotice, \ndismenoree cu simptome dureroase, hiperexcitabilitate nervoas`, dureripelvine, \n anxietate (nelini[te psihomotorie, team` nedefinit`), reu ma -tism, eritem genital, neuroastenie, grip`, rinit`, nevralgii, stomatite, he -mo roizi, b`t`turi (clavus), transpira]ia picioarelor.

Sinergismul creat \ntre principiile active existente, confer` pro du -sului VIN MEDICINAL CU SCOAR}~ DE SALCIE mai multe propriet`]i:se dativ (pentru sistemul nervos), febrifug, analgezic, antiinflamator, anti -reumatic, tonic general.

Este recomandat \n nevralgii, migrene, insomnii, r`celi, friguri, bufeuridin perioada de instalare a menopauzei, grip`, guturai, traheobron[ite,laringite, dureri reumatice.

Produsul VIN MEDICINAL CU SCOAR}~ DE SALCIE este ambalat \n

monodoze de 50 ml, introduse câte 10 \n cutii pliante de carton,

inscrip]ionate, \nso]ite de recomand`rile de utilizare.

Se recomand` o monodoz` de 50 ml de 3 ori pe zi, \nainte de

fiecare mas`.


ii nn mmii rraaccoo llee llee nnaattuurr ii iiD

16

Virtu]i terapeuticeValoarea terapeutic` a Echinacei

este recunoscut` ast`zi atât de me -

dici cât [i de fitoterapeu]i, \n special

pentru efectul imunostimulator.

Virtu]ile terapeutice ale Echinacei

se datoreaz` prezen]ei unei game largi

de substan]e bioactive cum sunt aci -

dul clorogenic, acid cafeic, ester, echi -

nacozide, polizaharide etc.

|n tratament pot fi folosite atât

partea aerian` a florii cât [i r`d`cina.

Mecanismul imunostimulator al Echi -

na cei poate fi explicat prin rezultatele

unor studii publicate \n revista de

spe cialitate „Planta Medica”. Aceste

studii au dovedit rolul jucat de Echi -

na cea \n stimularea produc]iei de in -

ter feroni a sistemului imunitar.

Interferonii sunt compu[i din una

sau mai multe proteine care se for -

mea z` atunci când celulele orga nis -

mului uman sunt atacate de viru[i. Ei

combat infec]iile virale din organism.

- modul natural dea v\ proteja de infec]ii

Echinacea este o plant\ exotic\, cu o in -flo rescen]\ care impresioneaz\ de laprima vedere, cre[te `n special pe con ti -nentul american dar s-a aclimatizatfoarte bine [i la noi, `n România.

ii nn mmii rraaccoo llee llee nnaattuurr ii iiD

17

Studiile arat` totodat` c` Echinaceastimuleaz` producerea \n organismde limfocite T [i alte celule albe imu -no com petente (limfocitele asigur` i mu -ni ta tea celular` ac]ionând \m po tri vaan ti genilor).

Antibotic naturalEchinacea stimuleaz` activitatea

ma crofogenelor, ceea ce men]inefunc ]ionarea sistemului limfatic la unritm normal. Macrofagele sunt ni[tecelule gigante din noduli limfaticiavând me ni rea s` „m`nânce” oriceimpuritate, orice celul` strain` aparut`\n or ga nism.

Efectul de „antibiotic natural” prinm`rirea num`rului de celule albeeste demonstrat ast`zi prin multiplestudii clinice [i de laborator.

Astfel cercet`torul D. Marley dinSUA men]ioneaz` c`: „Planta ac]io -nea z` eficient la \nchiderea uneiadin tre ru te le principale ale invazieibac te riene”.

Recent a fost dovedit [i efectulantiinflamator al Echinacei prin ac ]i u -

nea si ner -gic` a aciduluihialuronic [i a altor me -diatori ai inflama]iei, putând fi fo lo -sit` ca antiinflamator natural.

Echinacea este recomandat` \nspe cial pentru prevenirea [i tratareain fec ]iilor respiratorii acute. Admi nis tra -rea unor produse care au la bazaEchi na cea \n perioada epidemiilor deinfec]ii respiratorii va fi cu mult maieficient` decât folosirea necontrolat`a anti bio ticelor care au multiple re ac ]ii

adverse.E ch inacea

este folosit` din toatetim purile [i pentru tratarea afec ]iu ni -lor cutanate datorit` efectului cica tri -zant. Un studiu clinic f`cut \n Ger ma -nia pe un lot de 4598 pacien]i cu a -fec ]iuni ale pieli greu tratabile, \n spe -cial ulcere varicoase, eczeme, r`ni, ab -ce se a demonstrat ameliorarea a ces to -ra \n 85% din cazuri prin apli carea u neilo]iuni care avea la baz` Echi nacea.

Pe lâng` binecunoscutele pro -duse: Tinctura de echinacea, Ceaide echinacea, Hof.Imun, Hof.Imunforte, HOFIGAL S.A. ofer` clien]ilors`i un nou produs „ECHINACEA” -capsule cu extract concentrat.



\\ `mmbb\\tt rrâânn iimm ff rruummoossS

18

Ast\zi este mai clar ca ori -când c\ nu exist\ o „diet\” cu pro -priet\]i miraculoase anti-aging.Cea mai bun\ recomandare apar -]ine lui Roy Walford, care su ge -reaz\ o diet\ moderat hipoca lo -ri c\, cu `ncepere din perioada dematuritate, de 1800-2200 ca lo -rii/zi.

Alimenta]ia vârstnicului nu su por -t` restric]ion`ri generalizate [i ne jus -ti ficate precum: consum` „f`r` sare”,„f`r` carne”, „f`r` cafea”, „f`r` ou`” etc.Exist`, \ns`, anumite particularit`]i de -terminate de anumi]i factori, dintrecare amintim:

� condi]ia biologic` individual`;� starea economico-social`;� nivelul de cultur`;� anumite bariere/obstacole.

Condi]ia biologic\individual\are `n vedere:

� starea aparatului digestiv: pro -bleme buco-masticatorii, capacitate mo -dificat` de digestie [i absorb]ie, pro -bleme de tranzit intestinal, anu mi teintoleran]e (lapte, pr`jeli, alergii);

� gradul de autonomie si au to -servire: handicapuri neuromotorii, de -zorientare temporo-spa]ial`, tremor;

� boli care impun regim dietetic:diabet, ulcer, incontinen]e, tulbur`ri detranzit, obezitate sau ca[exie;

� obiceiuri [i situa]ii d`un`toare:alcoolism, sevraj proteic, abuz de me -di ca]ie, refuz de medica]ie, lipsa sen -

za ]iei de satietate (eucoria), lipsa sen -

za]iei de sete [i, extrem de frecvent,

prezen]a depresiei.

Starea economico-social` se re fe r`

la nivelul material sc`zut (mizerie), izo -

lare, autodepreciere, autodecon si de -

ra re, lipsa de ajutor.

Calitatea cultural` reflectat` prin:

idei preconcepute, tabuuri, percepte re-

ligioase, concepte dietetice nea dec va -

te, defecte de gastronomie [i de

conservare, ceea ce poate duce cel

mai des la dezechilibre importante \n

propor]ia principiilor alimentare (li pi de,

protide), aportul de lichide, vitamine

[i minerale ca [i \n aportul caloric ne -

ce sar (ex: alimenta]ie strict vege ta ria -

n`, posturi prelungite aberant, res triic -

]ii nejustificate de lipide, protide [.a)

Anumite bariere/obstacole: arhi -

tec tonice (lipsa liftului), amplasare ex -

centric` \n ora[ sau sat, persoana \n

varst` mutat` de curând \ntr-un car ti er

necunoscut [.a.

Pe parcursul anilor au fost exprimate fel [i fel de idei privitoare laregimul alimentar optim al persoanelor vârstnice [i s-a comentat pelarg despre diete miraculoase, cu aplicabilitate cvasigeneral\. ~ntretimp, lucrurile s-au mai clarificat [i nuan]at.


\\ `mmbb\\tt rrâânn iimm ff rruummoossS

19

Necesitatea uneiaprecieri complexe

|n practic` cel mai frecvent sunt \n -tâl nite urm`torele situa]ii:

� aport sc`zut sau foarte redus de

proteine din motiva]ii economice, ori caurmare a adopt`rii unei diete aberante.Necesarul zilnic este de 1-1,5 grameproteine/kg corp, din care cel pu]in ju -m` tate se impune a fi de origine ani -mal`.

� aport sc`zut de lichide, datorat

fie faptului c` vârstnicul percepe maigreu senza]ia de sete, fie prin restric]iinejustificate. cum ar fi incontinen]a uri -nar`. Cel mai des suntem [i \n fa]a uneirestric]ii de aport de sare, ceea ce poateduce, \n perioada sezonului cald, la a -

pa ri]ia unor fenomene de deshidratare

(chiar uremie extra renal`), uneori \n

form` grav`. |n mod obligatoriu se vor

bea cel pu]in 2 litri de lichide pe zi.

� excluderea nejustificat` din ali -

men ta]ie a ou`lelor, untului, cafelei,

cea iului, berii [i a vinului, chiar \n cazul

\n care nu exist` abuz;

� excesul de hidrocarbonate, mai

ales sub form` de pâine alb`, pr`jituri,

biscui]i, ceea ce cre[te nejustificat nu -

m` rul de calorii;

� lipsa fibrelor cu efecte imediate

asupra tranzitului intestinal;

� lipsa poftei de mâncare \nso]it`

[i de lipsa senza]iei de satietate;

� deficitul buco-masticator, prin eden -

ta]ie par]ial` sau total`, ca [i lipsa pro -

te zelor necesare sau utilizarea lor de -

fec tuoas`;

� diverse manifestari, cum ar fii:

balon`ri, regurgit`ri, vom`, dureri, care

creaz` discomfort [i \mpiedic` un aport

alimentar normal; aici reamintim de her -

nia hiatal`, atât de frecvent` la vârst ni cii

de peste 80 de ani.

|n concluzie, pentru o alimenta]ie

corect` este necesar s` efectu`m o

apreciere complex` [i complet` a fie -

c`rui caz \n parte. O recomandare in -

di vidualizat` poate rezolva ma jo ri ta tea

cazurilor care se prezint` la cabi ne -

tele noastre.

� Dr. Florian Cuibu[, Centrul de

Diagnostic [i Tratament „HofiMed”


vveenn iimmeennttE

20

La \nceputul lunii aprilie, Com ple -

xul Olimpic [i Sportiv Român „Sydney

2000” de la Izvorani a fost gazda

unui eveniment remarcabil: sem na -

rea contractului de parteneriat \ntre

Co mitetul Olimpic [i Sportiv Român

[i Societatea Comercial` Hofigal

Export – Import SA – Bucure[ti.

Acest parteneriat reprezint` o

colaborare pe termen lung \ntre

cele dou` p`r]i [i se concre ti zea -

z` printr-un program complex de

asigurare [i administrare a unor

sus]in`toare de efort [i supli men -

te alimentare naturale sportivilor

olimpici, precum [i aplicarea unui

program special pentru preg`tirea

juniorilor din centrele olimpice.

Au fost prezen]i speciali[ti din

mai multe domenii de activitate

care au reprezentat unele insti tu -

]ii ale statului [i nu numai, co in te -

resate de aceast` ac]iune, precum:

Ministerul S`n`t`]ii [i Familiei, Mi -

nis terul Administra]iei [i Inter ne lor,

Uniunea Sportiv` a M.A.I., Minis te -

rul Educa]iei [i Cercet`rii, Minis te -

rul Justi]iei, Agen]ia Na]ional` de

Ana liz` Doping, Agen]ia Na]ional`

Antidrog, Institutul de Cercet`ri Ali -

mentare, Centrul de Medicin` Ae ro -

spa]ial`, Academia Na]ional` de

HOFIGAL ESTE APROAPE DE MI{C

Alocu]iuneapre[edintelui COSR

— dl Octavian Morariu:

„M` bucur c` \ncepând de azi, al`turi

de sponsorii [i partenerii no[tri tra di ]io nali

(Romtelecom, Alexandrion Grup, Ra dio -

difuziunea Român`, Prosport, Ringier

România, Lenovo [i Adecco) vom putea

ad`uga [i numele companiei Hofigal. Pen -

tru ob]inerea de performan]e este im por -

tant nu numai modul \n care se preg`tesc

sportivii ci [i cum sunt alimenta]i [i hr`ni]i

ace[tia. De aici, parteneriatul cu Hofigal, o

societate comercial` de marc`, recu nos -

cu t` atât \n ]ar` cât [i \n afara ei pentru

produsele sale, sut` la sut` naturale. Hofi -

gal \[i propune s` urm`reasc` [i evolu]ia

performan]elor realizate de juniorii din

cen trele olimpice, \n urma administr`rii sus -

]in`toarelor de efort [i suplimentelor

alimentare. F`r` s` ne \ntoarcem aten]ia

de la Beijing, care r`mâne obiectivul prin -

cipal pen tru anii 2007 [i 2008, ne con -

cen tr`m aten]ia tot mai mult pe acti vi ta -

tea de ju niori, pe o selec]ie cât mai te mei -

nic` [i s` pornim motoarele pentru vii to -

rul pozitiv al sportului olimpic românesc.”


vveenn iimmeennttE

Edu ca]ie Fizic` [i Sport, Univer si -ta tea de Medicin` [i Farmacie„Carol Davila” – Bucure[ti, CruceaRo[ie Român`, Spitalul Universitarde Urgen]` - Bucure[ti, Asocia]ia deMedicin` Anti – Aging, Patronatul„Planta Romanica”, Centrul Me di calBiomedica, Federa]ia Român` „Spor -tul pentru to]i”, Polimed APACA. [.a.

Pe lâng` cei doi protagoni[ti,semnatari ai parteneriatului, Oc ta -vian Morariu, pre[edintele COSR [i{tefan Manea, directorul generalal Hofigal S.A., a fost re mar ca t`prezen]a unor personalit`]i alevie]ii sportive române[ti, dintrecare amintim pe Mariana Bitang [i

Octavian Belu, Iolanda Bala[ Soter,Cornel O]elea, Violeta Beclea Szilagyi,Nicolae M`r`[escu, Monica Iag`r,Elisabeta Lip`, Ioan Dobrescu,Cris tian }opescu. Printre ceilal]i in-vita]i de onoare s-a remarcat [iprezen]a cunoscutei Lavinia PinteaTatomir, recent absolvent` a Facul -t`]ii de Medicin`, denumit` [i„tomograful viu” pentru calit`]ilesale paranormale, care, de altfel,a [i f`cut câteva demonstra]ii peviu \n fa]a celor prezen]i. Trebuiemen]ionat faptul c` evenimentuls-a desf`[urat de la \nceput [ipân` la sfâr[it \ntr-o atmosfer` dedestindere [i „fair” olimpic.

{CAREA OLIMPIC| ROMÂNEASC|

Alocu]iunea directoruluigeneral al SC Hofigal SA

— dl {tefan Manea:

„Este o onoare pentru noi s` ne al` tu -r`m numele de cel al Comitetului Olimpic[i Sportiv Român [i sper`m s` nu v` de -za m`gim. Consider c` este nu numai unparteneriat pentru Jocurle Olimpice, ci [iun \nceput \n ceea ce prive[te aplicareaunei noi [tiin]e pentru \mbun`t`]irea per -for man]elor sportive [i a s`n`t`]ii, prin fo -losirea produselor naturale. |n afara ad mi -nis tr`rii unor scheme de sus]in`toare deefort [i suplimente alimentare naturale,vom monitoriza sportivii din punct de ve -dere al s`n`t`]ii având \nc` de pe acum,echipe de medici special preg`tite pentruaceast` ac]iune complex` [i de lung`durat`. Odat` demarat` aceast` ac]iuneeste indicat (este bine s` se [tie de la\nceput) ca sportivul de performan]` s`continue consumul acestora [i dup` \n ce -tarea activit`]ii sportive. V` asigur c` prinsem narea [i parafarea acestor docu men -te Hofigal s-a apropiat [i mai mult de mi[ -carea olimpic` româneasc` [i sper caaceste deziderate s` le \mplinim \m pre u n`,cât mai repede.”


vveenn iimmeennttEScurt istoric COSR

Comitetul Olimpic [i Sportiv Român aluat fiin]` \n anul 1914 dar prima par ti -cipare oficial` a sportivilor români afost la cea de-a VII I-a edi]ie a JocurilorOlim pi ce de var` de la Paris, \n anul1924. Aici, a fost cucerit` prima me da -lie din isto ria olimpic` a sportului ro -mâ nesc, ob ]i nut` de echipa de rugbycare s-a cla sat pe locul al I I I-lea. De laedi]ia Paris - 1924 [i pân` la Atena –2004, olim picii români au cucerit 264de medalii din care 82 de aur, 88 deargint [i 114 de bronz. Amintim c` Jo -curile Olimpice se desf`[oar` la un in -terval de patru ani, reune[te sportividin toat` lumea [i reprezint` un prilejde a cunoa[te, de a respecta [i de aonora pe \nving`tori. Astfel, putemafirma c` sportul olimpic a de -venit de mult un lim baj uni ver sal.

Istoria sportului olimpic româ -nesc contemporan a fost scris` subochii actualei genera]ii, din rândulc`reia s-au desprins [i s-au afir -mat sportivii de elit` ai României.Amintim doar pe câ]iva: NadiaCom`neci, cea mai bun` sportiv`a secolului al XX-lea, Ivan Pa tza -chin, „amiralul” flotei de caiac-canoe, Elisabeta Lip`, canotoareasecolului al XX-lea, Iosif Sârbu,primul campion olimpic român, LiaManoliu, Viorica Viscopoleanu,Iolanda Bala[, Maricica Puic`,Paula Ivan, Gabriela Szabo,VioletaBeclea, Maria Ciocan, Toma Simio -nov, Gheorghe Berceanu, FranciscVa[tag, Leonard Doroftei, VasileDâba, Laura Badea, Mihai Covaliu,Gheorghe Gruia, Cornel O]elea,Cristian Ga]u etc., etc., etc.

Opinii despre eveniment

Comentator sportivCristian }opescu:

„Am discutat cu mul]i sportivi des pre

un element foarte important din pre g` ti -

rea lor: sus]in`toarele de efort.

Desigur, folosirea acestor sus ]i n` toare

(a nu se \n]elege „stimulente”, fiindc`

ele sunt \nceputul unui drum care duce

la DOPING – reprezint` un pericol „mor -

tal” pentru sportivul de performan]`) tre -

buie s` fie dozat` de medicii sportivi

\n colaborare cu spe cia li[tii fito te ra pe u]i.

Produsele HOFIGAL (nu fac re cla m`

fiindc` nu m` pricep la a[a ceva) sunt la

urma urmei VITAMINE [i MINERALE NA -

TU RALE. Cine nu are ne vo ie de acestea

\nc` din copil`rie pân` la vârste \na in -

tate? |n plus, ele nu con ]in conservan]i.

Deci, dragi spor tivi [i stima]i medici spor -

tivi, gândi]i-v` c` a[a cum voi a]i câ[ ti -

gat [i mai as pi ra]i la medalii [i onoruri

pe sta di oanele lumii la diferite competi]ii,

a[a a cucerit [i Hofigal pân` \n pre zent

cu produsele sale peste 80 de medalii,

dintre care 45 de aur, la concursuri [i

târguri interna]ionale de notorietate, din

]ar` [i str` i n` tate.”

„Micii Sanitari”la concurs

Pe 11 mai a.c., Parcul Ci[migiu a

fost gazda fazei pe Capital` a con -

cu rsului „Micii Sanitari”. Organizat de

Inspectoratul {colar al Mu ni ci piu lui

Bucure[ti [i Societatea Stu den ]i lor \n

Medicin`, concursul a reunit \n com -

pe ti]ia pentru premiile muni ci pa le pe

to]i elevii câstig`torii ai eta pelor de

sector. Hofigal Export- Im port S.A. –

reprezentat` de Dr. Sorin M`r gi neanu

– a fost sponsorul oficial al acestui

eveniment.

Scurt istoric alSC Hofigal SA.

S.C. Hofigal Export - Import S.A., a fost con sti -tuit` \n anul 1990, este o companie integrat`,spe cializat` \n principal pe fabrica]ia de produsefar maceutice [i de igien`, suplimente ali men tare,cosmetice, ingredien]i activi de origine vegetal`,produse de uz veterinar, exclusiv naturale [i arecarecteristic faptul c` \[i produce majoritatea ma-teriilor prime \n serele [i pe terenurile agricoleproprii. Materiile prime active folosite \n procesulde fabrica]ie se ob]in \n condi]ii complet con tro -late, \n cadrul unei agriculturi strict ecologice.Por tofoliul produselor ce poart` marca HOFIGAL[i care au intrat \n sistemul comercial din ]ar`[i str`in`tate este de aproximativ 400 de „re u[ ite”.Acestea sunt ob]inute pe baza unor re]ete [i teh -nologii proprii, brevetate \n ]ar`, multe dintre eleconstituind premier` mondial` absolut`. Ca li ta -

tea lor corespunde normelor [i exigen]elor in ter -na]ionale, sunt avizate GMP. Succesele pre zen -tate sunt rezultatul unei \ndelungate [i sus]inuteactivit`]i de cercetare [i dezvoltare, desf`[urate\n laboratoarele proprii de c`tre un co lectiv decercet`tori, doctori \n [tiin]e, far ma ci[ti, ingineri,chimi[ti, medici, biologi, mi cro bi o logi, biochi mi[ti,agronomi, sprijini]i de un mana gement pro fe sio -nist. Acest colectiv colaboreaz` cu cele mai im -por tante institu]ii de \nv`]`mânt su perior [i in -sti tute na]ionale de cercetare [i dezvoltare dinRomânia.

Diversitatea portofoliului [i calitatea pro du -selor impun Hofigal ca unul dintre cei mai pu ter -nici concuren]i pentru firme cu tradi]ie din Fran -]a, Italia, Germania, Elve ]ia, Canada, SUA. Pentrua ne reg`si \ntr-un spirit olim pic, amintim c` pa -noplia trofeelor „Hofigal”, con]ine 80 de medaliidintre care 45 de aur, numeroase diplome [ipre mii, ob]inute cu prilejul particip`rii la târguri,congrese, colocvii interna]ionale \n ]ar` [i str` -in`tate.

22


vveenn iimmeennttE

AL DOILEA CONGRES INTERNA}IONALDE MEDICIN| ANTI-AGING DIN ROMÂNIAA socia]ia de Medicin` Anti-

Aging, sub \naltul patronajal Comisiei de S`n`tate si

Familie din Camera Deputa]ilor, a or -ga nizat la Palatul Parlamentului, \npe rioada 4-6 mai a.c., a doua edi]iea Congresului Interna]ional Anti-Agingdin România.

Sub deviza „|mb`trânirea nu esteinevitabil`! R`zboiul \mb`trânirii a\nceput!”, organizatorii [i-au propusca lucr`rile [i dezbaterile acestui eve-niment s` creeze un nou concept des`n`tate ce abordeaz`, dintr-o nou`perspectiv`, \mb`trânirea. De ase me -nea, s-a dorit conjugarea posi bi li t` ]i -lor tuturor domeniilor medicale [ichi rurgicale care se ocup` de acestpro ces [i prin aceasta, reu[ita \n aoferi pacien]ilor o vârst` adult` lip si -t` de team` [i \mboln`vire, de bolilungi [i chinuitoare la b`trâne]e.

Pre[edintele de onoare al acestuicon gres a fost Acad. prof. dr. MirceaIfrim, iar invitat de onoare a fost dr.Michael Klentze, Secretar General alSociet`]ii Europene de Medicin` Anti-Aging.

Au fost prezente la lucr`rile \nplen [i la dezbateri câteva sute decadre medicale cu preg`tire su pe ri -

oa r` \n aproapetoate domeniileme dicale.

Cele trei zileau avut un pro -gram deosebit de\nc`rcat, re mar -cându-se nu m` -rul mare de tit luri[tiin]ifice [i re fe -rate prezentate de

c`tre mul]i dintre par -ti ci pan]i, cu prec`dere abor -

dân du-se cele mai noi formule [i di -

rec]ii \n lupta cu efectele distructiveale b`trâne]ii.

Ca [i la edi]ia precedent`, firmaHofigal s-a remarcat printr-o dubl` ca -li tate, pe de o parte ca sponsor alaces tui eveniment, pe de alt` parteprin pre zen]a unor speciali[ti, careau supus aten]iei Con gre sului urm` -toa rele lucr`ri [tiin]ifice: Omega3 -Omega6 \n ulei de pe[te-capsule400 mg (Dr. Sorin Marina[, Farm.Gabriela Vl`sceanu); Siguran]a ali -men telor [i s`n`tatea (Farm. Ga bri -ela Vl`sceanu); Lupta contra ma la -diei Alzheimer-un capitol deschis (Dr.Theodor Sissea); Reechilibrarea orga-nismului uman la vârste \naintateprin utilizarea uleiurilor esen]iale \nforme noi de administrare pentru tul -bur`rile neuropsihice ({tefan Manea,Viorica Tama[, Florin Ionescu, Dani elaRaiciu, Vila R`dan]`, Mihai P`v`loiu).


eeddaa ll iioonn aann iivveerrssaarrM

24

Voca]ie [i caracterDespre acest om vorbeau, cândva, \n secolul XX, cer -

ce t`tori, descoperitori, inventatori români, exaspera]i de

for malism, de prejudec`]i [i de birocra]ie. El era un mi li -

tant discret ([i, nu rareori, eficient, de[i nu avea cine [tie

ce rang) pentru gândire, [tiin]` [i dezvoltare. F`cea binele

cu gesturi fire[ti, de om comprehensiv [i ambi]ios. Avea

con frunt`ri cu stagnarea, cu politichia, cu servilismul. „Am

dis cutat cu {tefan Manea [i cred c` problema se rezolv`.”

Astfel se exprima descoperitorul, purtat de colo colo [i

care, \ntr-un târziu, g`sea \n]elegere tocmai la acest om de

con[tiin]`. De [tiin]` [i con[tiin]`. Om de voca]ie [i caracter.

Birocra]ia de dinainte de 1990 s-a multiplicat \ntr-o

obositoare birocra]ie contemporan`. Fostul om de curaj al

unei perioade amenin]ate de stagnare [i-a luat \n serios

voca]ia [i a devenit un om de ac]iune, \ntr-o vreme ame -

nin ]at` de anarhie. Dogmei colectivismului i-a urmat, nu

a[teptata valorizare a ideii de individualitate, ci dogma

egoismului.

{tefan Manea nu s-a izolat, \ns`, [i nu s-a dedicat sie[i.

El a r`spuns concret comandamentelor, oarecum confuze,

dar urgente, ale unei comunit`]i pe care diver[i la[i ori

renega]i voiau s-o conving` ([i aproape o convinseser`) c`

n-are dreptul s` gândeasc` [i s` participe la competi]iile

lumii. Manea a inventat re]eta incredibil` Hofigal. Nu \m po -

triva cursului lucrurilor din [tiin]a modial`, ci \n con sens

cu eforturile oamenilor de gândire [i de produc]ie de pre -

tu tindeni. Prin Hofigal, România s-a \nscris [i respir`, \n

constela]ia tuturor proximit`]ilor de valoare [i de eficien]`.

Avem acces, \n materie de [tiin]` [i produc]ie, \n materie

de cercetare [i valorificare [i pe drumul de venire \n ]ar`,

[i pe drumul de ie[ire \n lume. F`r` lozinci [i f`r` te me -

nele, f`r` umilin]` [i f`r` trufie, prin {tefan Manea [i al]i

pu]ini oameni ca el, gândirea original` devine ac]iune.

Târziu, \ncoace, am aflat am`nuntul (de altfel, foarte

sem nificativ!) c` {tefan Manea se trage dintr-o localitate

binecuvântat` a Olteniei, Goicea. Satul copil`riei mele, Bârca,

se termin`, paradoxal, \n Goicea, a[a cum Goicea \ncepe

\n Bârca. |ntre cele dou` comune au existat [i rivalit`]i [i

compatibilit`]i, mult mai multe compatibilit`]i decât riva li -

t`]i. Probabil c`, de la Port`re[ti [i Giurgi]a, \n jos spre

Bistre], M`ce[, Plosca, S`pata, comunele Goicea [i Bârca

vor forma, \mpreun` cu ele, unul dintre ora[ele semni fi ca -

tive ale Sudului românesc. Acum, \n aceast` perioad` tul -

bure a istoriei, noi \nc` avem de \nv`]at lec]ia grea a soli -

da rit`]ii, \n m`sur` s` pun` \n valoare pe fiecare, nu s`

anuleze individualitatea fiec`ruia.

|n aceast` perspectiv`, copil`ria mea [i \nceputul ado -

les cen]ei lui {tefan Manea se vor putea \ntâlni, pe malul

aceluia[i Dezn`]ui, a[a cum eu, avansând gr`bit spre 64

de ani, m` \nvecinez, pe malul aceleia[i Dâmbovi]e, cu {tefan

Manea, despre care aflu c` \mpline[te 70 de ani. {i zic „aflu”,

pentru c` mi se pare incredibil ca un om de vitalitatea [i

de dinamismul [i de prospe]imea intelectual` a lui {tefan

Manea s` \mplineasc`, a[a, pe nea[teptate, aceast` vârst`

de gal` [i de hofigal`: 70 de ani.

D`ruit propriei voca]ii, dar generos cu ceilal]i purt`tori

de voca]ii, nelini[tit \n c`ut`rile lui, atât \n natur`, cât [i

\n bibliotec`, {tefan Manea a reu[it s` ne distrag` aten]ia

de la aceast` inexorabil` lucrare a aparatului de taxat

vârste, \n a[a fel \ncât el, om complex, c`ruia cei ce-l

iubesc \i preg`tesc meritata s`rb`toare, la 70 de ani, s`

fie, ca totdeauna, generos, când achit` o not` de plat`,

prin care deconteaz` un fel de consum de eternitate. {i

\nc` un lucru. {tefan Manea nu se formalizeaz`, când e

s`-[i aduc` aminte, de exemplu, c` am fost lâng` dum -

nea lui, \n sprijinul dumnealui, \n clipe de r`scruce ale vie]ii

sale. Nu m` formalizez nici eu [i declar aici, la s`r b` toarea

acestui goicean-oltean-român-european emerit: {tefan Manea

a fost lâng` mine, atunci când aveam nevoie de un sprijin,

de un leac, de un om. Resimt dureros \mprejurarea c` tre -

buie s` treac` atâta via]` ca s` ne d`m seama, cu ve he -

men]` [i claritate, c` exist` oameni \mpreun` cu care am

putea s` lu`m via]a de la \nceput.

Adrian P\unescu

„La 70 de ani, {te fanManea este, a[a cum \l[tiu dintotdeauna, la felde plin de energie [i spi -rit inventiv. Cu sufletuls`u deosebit, dar si cuchibzuin]a unui mana gerexcep]ional, a insuflatoamenilor minuna]i delâng` el puteri [i ca pa -ci t`]i neb`nuite de a creacea mai mare com pa -nie de produse fito te ra -peutice din România. |lfelicit pentru tot ceea


eeddaa ll iioonn aann iivveerrssaarrM

25

„O respectuoas` urare deLA MUL}I ANI domnului {tefanManea, din partea unui absolvent alunei [coli de chimie, care a ajuns

ziarist sportiv. A[a-i \n via]`: pen tru

una te preg`te[ti [i altceva facipân` la urm`.”

Cristian }opescu,director „Prosport”

„70 de ani? Pì ce vârst` este aceasta când ai atâta poft` de nou

[i o minte scotocitoare? {tefan Manea este un „argint viu”. |n fiecare zi,

\n munca lui vrea s` fie cât mai proasp`t. Pentru aceasta cite[te sear` de

sear`, \n revistele planetei, tot ce s-a scris nou, despre cum s` fim mai

s`n`to[i. |nva]`, \nva]` zi de zi, el care este tob` de carte.

La 70 de ani, {tefan Manea continu` s` „remorcheze” \n „aventura” lui

sute de oameni, deschizând por]i noi \n tot ceea ce face. Eu mi-l amintesc

conducând cu o energie clocotitoare un combinat uria[ cum era Com bi na -

tul Chimic de la Giurgiu.

|l pre]uiesc pe {tefan Manea. Exist` oameni cu atâta lumin` [i zbor \n

suflet \ncât vârsta lor este mereu: TINERE}EA. Din aceast` rar` familie face]i

parte dumneavostr`, domnule {tefan Manea. La mul]i ani, s` ne trì]i!”.

Florin Condur\]eanu, jurnalist

„Neastâmp`rul care a pus st` pâ -nire din totdeauna pe dl {tefan Manea[i \l \ndeamn` s` caute [i s` des co -pe re noi remedii pentru s`n`tatease menilor sì este „simptomul” celmai elocvent c` „suferin]a” sa se nu -me[ te altruism.

Cercet`torul devine necesar [iva lo ros numai dac` \[i utilizeaz` \nbine valoarea sa intelectual`, dacàdop t` cu fervoare soarta lumân`rii– s` se consume pe sine spre a lu -mi na celor din preajm`.

F`r` s` vrea [i chiar f`r` s` [tie,dl {tefan Manea este [i un foarte buncre[tin pentru c` \nf`ptuie[te binelef`r` emfaz` [i f`r` s` a[tepte r`s -pla ta gestului sù.

Eu m`rturisesc c` sunt un cre[tinmân dru c` sunt oltean, coregional cus`rb`toritul nostru, care confer` me -lea gurilor oltene[ti faim` [i fru moa seperspective”.

Profesor Diacon Jean Lupu,dirijorul corului Symbol al

Patriarhiei Române

„Parafrazând versurile marelui nostru poet VasileAlecsandri:

«Zori de zi se revars` peste vesela natur`,Prevestind un soare dulce, cu lumin` [i c`ldur`|n curând [i el apare pe-orizontul aurit,Sorbind roua dimine]ii de pe câmpul \nverzit»,{tefan Manea s-a n`scut \ntr-o ploaie de lumin`, când

Soarele urc` ecliptic c`tre solsti]iul de var`, când natura \[ides`vâr[e[te opera [i totul este fream`t, veselie si zbucium.

Zodia \n care s-a n`scut {tefan Manea este inter sec -tat` de numeroase valen]e, \n mod deosebit dorin]a in ten -s` de a fi \n cùtarea lui „de ce” [i „pentru ce”.

Verbul „a gândi” reprezint` propria lui natur`. {tie s`d` ru iasc` celor din jur cât mai mult [i cere de la oameni[i de la societate cât mai pu]in.

Sub acest aspect domnul {tefan Manea a d`ruit mult,foarte mult pentru s`n`tatea celor mul]i [i suferinzi.

M` refer la multele produse Hofigal pe care le ela bo rea -z` \n condi]ii de maxim` calitate.

O realizare important` este [i Complexul de Terapie Na -tural` de la Breaza, „Alexandra”, o oaz` de lini[te pentrupre ven]ie [i tratament a bolilor care se instaleaz` odat` cuvârsta. Este membru fondator al Patronatului PLANTAROMANICA [i al revistei cu acela[i nume.

Dac` a[ avea \mputernicirea de a pune \n balan]` po -zi tivul [i negativul din activitatea domniei sale, desigur c`balan]a s-ar \nclina spre cele bune \nf`ptuite.

De aceea, cu ocazia acestei anivers`ri, \i doresc dom -nu lui inginer chimist {tefan Manea putere de munc` \nc`mul]i ani de acum \nainte [i, \n special, s` lase urma[ipentru ca bobul s`dit de domnia s` se \nzeceasc`.

Dr. Farm. Ovidiu Ardelean - Bojor,Pre[edintele Patronatului

„Planta Romanica”

Este o mare satisfac]ie pentru mine c` la aceast` frumoas` ani ver -sare a prietenului [i cons`teanului meu, {tefan Manea, s` pot spune câ -teva cuvinte. |l felicit pentru \ntreaga sa carier` de excep]ie. Este cet`]eande onoare al Comunei Goicea, ne mândrim cu el [i ne rug`m s` fie sipe mai departe acela[i neobosit cùt`tor \n lumea miraculoas` a plan -te lor pentru s`n`tatea noastr`. A \nfiin]at [i este managerul celei maimari companii na]ionale de produse fitoterapeutice. Are succes pentruc` [tie s` lucreze cu colaboratorii sì, dovedind tact, r`bdare, diplo ma -]ie, nefiind sclavul prejudec`]ilor [i al dogmelor. La ceas aniversar \]i urezdin toat` inima ani multi, s`n`tate [i fericire [i s` ai acela[i spirit echi -li brat [i inventiv!

Petre Gigea — Gorun, scriitor, fost ambasador

ce face, pentru generozitatea sa,pentru ideile [i lupta sa. La mul]iani, cu mult` s`n`tate, cu [i maimulte realiz`ri [i \mpliniri”.

Prof. GheorgheMencinicopschi, director

al Institutului deCercet\ri Alimentare


Curele balneare, masajul, pre so -punctura, exerci]iile fizice au un roldeosebit.

Hipocrate spunea: „Medicul tra -teaz\. Natura vindec\!”

A[ dori s\ citez câteva versuri din„Balada pentru echilibrul naturii” deAdrian P\unescu:

„S\ p\zim echilibul naturii,S\ d\m cump\na vie]ii-napoiViitorul este `n mâinile noastreReg\sirea naturii e-n noi.”Personal am r\mas extrem de

impresionat de profunzimea acestorversuri; ele vorbesc atât de gre [e li -le f\cute dar [i de ce trebuie f\cut.„Reg\sirea naturii” presupune `n]e -le gerea gre[elilor f\cute [i cel maigreu, schimbarea unei mentalit\]i ali -mentat\ `n permanen]\ de reclame[i interese meschine.

~n anul 1984 doctorul Russ Jaffespunea: „S\n\tatea este mai u[orde p\strat decât de ob]inut”. Multedin maladiile lumii moderne sunt ca -u zate de stilul de via]\ total ne cores -punz\tor, consumul de cafea, alcool,tutun, droguri, medicamente de sin -te z\, cosmetice cu E-uri, factori to -xici de mediu, malnutri]ie, poluareachimic\ a alimentelor (ierbicide, in -secticide etc) la care se adaug\ stre -sul cronic, iradierea cu microunde.

Toate acestea trebuie cunoscute[i recunoscute pentru a se putea lup -ta `mpotriva lor. ~n sprijinul acesteiidei este relevant\ sintagma luiFrancis Bacon: „Cunoa[terea `n -seamn\ putere”. Aceast\ cunoa[ te reeste semnificativ\ `n contextul vie]iicotidiene dominate de stres.

Tratatele medicale atribuie stre -sului o pondere de 50 - 75% dreptcauz\ principal\ a declan[\rii bo li -lor cronice. Stresul a fost maladia ul -timului deceniu [i se anun]\ c\ prin -cipala maladie a acestui `nceput demileniu. Tot mai mul]i cercet\tori ajungla concluzia c\ STRESUL AGRAVEAZ|[i gr\be[te toate bolile.

Trebuie s\ ]inem cont c\ or ga -

nis mul uman nu are un sistem cares\ `l apere de agresiuni permanentedin afar\, iar insatisfac]iile [i spai -me le permanente `l epuizeaz\ psi -hic [i fizic. Se constat\ c\ peste 25%din cet\]eni au probleme psihice, c\40% din popula]ie sufer\ de obe zi -ta te, cauza de baz\ fiind STRESUL.

Ei bine, toate acestea pot fi st\ -pâ nite. Fitoterapia reprezint\ o sur -s\ de ameliorare [i vindecare a bo -li lor prin utilizarea efectelor be ne -fice ale plantelor medicinale.

Maurice Messegué, celebrul fito -te rapeut francez arat\ c\ prin fito -te rapie au fost vindeca]i oameni ce -lebri: amiralul Dorlan, Eduard Heriot(fost pre[edinte al Fran]ei), KonradAdenauer, Winston Churchil s.a..De altfel, despre faptul ca plantelemedicinale sunt cunoscute [i elo -gia te din antichitate [i pân\ azi ammai spus [i `n alte articole. Este greus\ te lup]i cu dogmele, incultura [iformalismul. Este de ne`n]eles cumoameni care „r\spund” de r\spân -di rea informa]iei corecte sunt pre -zen]i `n mass-media româneasc\f\când jocul intereselor trusturilorde medicamente.

Personal nu pot s\ `i acuz demituire, mai degrab\, cred c\ nu-[idau seama [i „r\spund” prompt lasolicit\rile celor interesa]i.

P\cat, mare p\cat, pentru c\ omulde rând are nevoie de informa]iecinstit\ [i corect\, aceasta cu atâtmai mult cu cât România ar trebuis\ fie recunoscut\ ca purt\toare defanion european `n acest domeniu -fitoterapia.

Fitoterapia are `n România otradi]ie de invidiat, dac\ amintimnumai c\r]ile:

� „Herbarium” prima carte deplante medicinale la 1578

� „Pravila” lui Matei Basarab1652 – Târgovi[te

� „Lexiconul slovo-român” 1694� „Medicul satului” Dr. Voi cu -

lescu, 1912{i multe altele, care arat\ ve chi -

mea [i continuitatea acestui do me niu.

Iat\ argumente care demon -strea z\, far\ echivoc, c\ planteleau rolul lor deosebit `n via]a noastr\imediat\.

Ovidiu Bojor spune c\ cel pu]in50% din medicamente pot fi `n lo -cuite cu produse din plante.

Nu pot s\ `nchei far\ s\ men ]io -nez c\ dintre plantele medicinale sevor utiliza doar acelea care au fostcultivate pe soluri nepoluate [i nuau fost tratate cu nici o substan]\chimic\ (ierbicid, insecticid etc).

Din p\cate avem cazuri, mai ales`n pie]e, când se mai utilizeaz\ plantedin flora spontan\, care sunt ade v\ -rate surse de otr\vire a popula]iei [idiscreditare a ceea ce se cheam\plant\ medicinal\.

Dau numai un exemplu: coada[o ricelului recoltat\ de pe mar gi -nea drumului, [tiindu-se faptul c\planta este stimulat\ [i re]ine plum -bul. Se pot ob]ine plante cu dozaadmis\ dep\[it\ de peste 10 ori. Po]iface saturnism când bei ceai de coa -da soricelului culeas\ de neaveni]ide pe marginea drumului.

Cred c\ a[ mai putea aduce mul teargumente pentru a sus]ine mira cu -loasele [i `nc\ misterioasele plantemedicinale. Am spus misterioaseleplante pentru c\ ele mai au multe fa -]e te pe care pot s\ ni le arate. S\ nuuit\m c\ „pretindem” a cunoa[te circa700-800 plante din cele peste 300.000existente pe planet\.

De aceea putem spune c\ avem`nc\ a descoperi multe mistere `nlumea plantelor.

Cercet\rile vibra]ionare arat\clar c\ plantele comunic\ `ntre ele,c\ se „mi[c\”, c\ se sacrific\, c\ auantipatii, c\ transmit informa]ii etc.Iat\ de ce lumea plantelor este totatât de misterioas\ ca [i Cosmosul.Poate c\ ar merita ca acestui do me -niu al cunoa[terii s\-i acord\m alt\importan]\, pentru c\, de fapt, cu -noa[ terea plantelor `nseamn\ cu -noa[ terea noastr\. Ori, noi [tim atâtde pu]in despre noi `n[ine [i despreplante. Aici putem g\si legile s\n\ -t\ ]ii noastre.


dd ii ttoorr iiaa llE

26

Din ce `n ce mai des se caut\r\spuns la `ntrebarea:

„De ce medicina natural\?”

~ncepând cu anul 2007, asigur\m disponibilitatea revistei Hofigal „Natur\ [i S\n\tate”(apari]ie la 2 luni), la nivel de jude], prin sprijinul Colegiilor Jude]ene ale Far ma ci[ ti lor.

Adres\m mul]umiri pentru `n]elegere [i sus]inereColegiului Farmaci[tilor din România.


uunnccttee ddee dd ii ffuuzzaarreeP


oouutt\\]] ii tteerraappeeuutt iicceeN

28

S ICFRUCT NATURAL - CEAI IN STANTDIN SUC DE FRUCTE {I PULP~USCAT~ DE ZMEUR~ este un

produs nou. Prezentat \n doze plicuri,din folie protectoare termo su da bil`, esteu[or utilizabil prin dizol va rea con ]i nu tu -lui \ntr-un pa har de ap` obi[nuit`, fier -binte sau rece, sau \ntr-un pahar de ap`mineral`. Dulce-a cri [or, natural, avândaroma ca racte ris ti c` zmeurei, pro du suleste ex trem de pl`cut la gust [i poatefi con sumat egal ca ceai rece sau caldsau ca bùtur` r`coritoare car bo ga zoa s .

S ICFRUCT este realizat prin teh no lo -gii avansate, care protejeaz` com -

pu[ii organici activi existen]i \n zme -ur`: antioxidan]i cu structuri poli fe no -lice, flavonice [i carotenoidice, vita minehidro [i liposolubile (A, B1, B2, D, PP)

pectine, zaharuri, proteine, enzime [iminerale (Na, K, P, Ca, Mg, Mn, Zn, Cu, Fe)de pericolul degrad`rii.

D ate din literatur` (A. ROMMEL-JAgric Food Chemistry 1993) men -

]ioneaz` ac]iunea anticancerigen` apolifenolilor existen]i \n sucul de zme -u r`, \ndeosebi, equercetin` [i acid ela gic.

F ructele de zmeur` au ac]iune to -nic general`, favorizeaz` digestia,

normalizeaz` tranzitul intestinal, fa -vo rizeaz` eliminarea toxinelor, sti mu -leaz` diureza [i sudora]ia, stopeaz`colicile intestinale, fiind vitaminizante[i revigorante. Produsele din zmeur`se pot utiliza \n tratamentul com ple -men tar al multor maladii.

N oul produs este recomandat, casupliment alimentar, \n gastrite cro -

nice hiperacide, ulcer gastric, con sti -pa ]ie cronic`, oboseal` general`, sur -menaj, dureri reumatismale, litiazùrinar` [i biliar`, st`ri febrile (guturai,

grip`), diabet, gut`, anemii feriprive,caren]e \n aportul alimentar al unorvitamine [i microelemente [i ca ad ju -vant \n afec]iuni hepatobiliare.

S ICFRUCT Ceai instant se prezint`ca granulele de culoare roz care

con ]in suc natural de zmeur`, fixat pesu port de sorbitol. Produsul este intro -dus \n plicuri inscrip]ionate, \ncantit`]i de 4g/plic.

P licurile sunt introduse \n cutii decarton inscrip]ionate. O cutie con -

]ine 25 plicuri SICFRUCT ceai de zme u r`.

S e pot consuma 2-4 plicuri pe zi \ncure prelungite, (ca ceai sau bù -

tu r` r`coritoare).

P rodusul „|NLOCUITOR CAFEA

INSTANT”, realizat de firma

Hofigal S.A. este o asociere de

6 extracte din plante cu un con]inut

bogat \n principii active benefice pen -

tru organism [i cu o ac]iune preg nan -

t` de depurare [i protec]ie a func]iilor

hepatice.

P `p`dia - Taraxacum officinalis L -

familia Asteraceae, constituie o

bogat` surs` de minerale (magneziu,

potasiu, cupru, fier, siliciu), vitamine

(A, complex B, C, K, D), colin` – o im -

portant` component` \n tratare ste a -

tozei hepatice. Principiul amar „tara -

xa cina” stimuleaz` eliminarea bilei.

Intern, ac]ioneaz` ca tonic amar,

dre nor hepato-protector biliar, diu re -

tic, colagog.

A nghinarea - Cynara Scolymus L fa-

milia Asteraceae, datorit` con]i -

nu tului bogat \n acizi:1-4dicafeilchinic

(cinarin`), clorogenic, malic, flavo no -

zide (cinarozid`, scolinozid`), pectine,

za haruri, are propriet`]i de rege n e ra -

re a celulelor hepatice [i cre[te ac ]iu -

nea antitoxic` a ficatului.

Anghinarea este de multe secole

utilizat` pentru efectul coleretic, fa vo -

rizând func]iile de eliminare renale [i

digestive. Ac]ioneaz` \n steatoz` he -

pa tic`, hepatite cronice, ciroze [i in -

su ficien]` hepatic`.

A rmurariu - Silybum marianum L

fa milia Asteraceae con]ine prin ci -

pii active din grupul flavonoidelor lig -

na nice, 3 izomeri: silibin`, silidianin`,

silicristin`, cunoscute sub numele de

„Silimarin`”, care \i confer` efectele

benefice asupra ficatului [i vezicii uri -

nare. Ac]ioneaz` la nivelul mem bra -

nei hepatocitelor, \mpiedic` distru ge -

rea celulei [i favorizeaz` refacerea

ce lulei hepatice degradate.

Silimarina are capacitatea de a

mic [ora viteza de absorb]ie a sub stan -

]elor toxice de c`tre ficat.


oouutt\\]] ii tteerraappeeuutt iicceeN

29

R oini]` - Melissa officinalis L- fa mi -lia Laminaceae. Con]inutul bogat

\n polifenoli, acizi fenolici (acid ros ma -rinic, acid cafeic, acid clorogenic), ule -iuri esen]iale, terpene, \i confer` pro -du sului o ac]iune spasmolitic` [i se -da tiv`.

Principiile active din plant` de ter -min` [i alte efecte de detoxifiere prinstimularea elimin`rii bilei \n duoden.

L emnul Dulce - Glycyrrhiza glabra Lfamilia Fabaceae Compozi]ia chimic` complex` a

r`d`cinii care con]ine saponine re pre -zen tate prin acid glicirizinic sub form`de s`ruri de calciu, potasiu [i mag ne -ziu, flavonoide, glicerol, cumarine,

mal toz`, zaharoz`, acizi malic, sali -cilic, vitamine din grupul B, etc., cu

pro priet`]i imunomodulatoare [i emo -liente. Con]inutul mare \n zaharoz` \iconfer` [i propriet`]i edulcorante.

M enta - (Izma bun`) Metha piperitafamilia Laminaceae, are un

con]inut bogat \n ulei esen]ial, acizifenolici (cafeic, clorogenic), cumarine,taninuri, flavone, carotenoide, glucide,vitamine, s`rurile minerale.

Uleiul esen]ial este format din men -tol, pinen, limonen, camfen, mircen [ialcoolii carvacrol [i timol.

Compu[ii activi ac]ioneaz` ca an ti -septic gastrointestinal, calmant al co -li cilor hepatobiliare, coleretic, colagog,

carminativ, diuretic.Datorit` con]inutului bogat \n ule -

iuri esen]iale, vitamine, minerale, za -ha ruri, principii amare, din acest a -mes tec de extracte vegetale, prin di -zol vare \n ap`, se ob]ine o b`utur` in -stant, cu un gust pl`cut am`rui aro -mat, care \nlocuie[te cu succes ca fea -ua, al c`rui con]inut \n cafein` nucreeaz` efecte secundare. Produsuleste recomandat ca \nlocuitor de ca -fea prin efectele tonice [i hepato pro -tec toare \n acela[i timp.

Se recomand\ `n:� Hepatite cronice, ciroz`, in -

suficien]` hepatic`, steatoz` he pa -tic`, icter, afec]iuni inflamatorii [ispasme ale vezicii biliare (vezic`aton` cu stagnare de secre]ie bili -a r`) cu excep]ia prezen]ei cal cu -lilor biliari de dimensiuni medii [imari.

� |n perioada tratamentelorchimioterapice [i radioterapice fa -vo rizeaz` detoxifierea [i eli mi na -rea produ[ilor de degradare meta -bo lic` rezulta]i.

� Constipa]ie cronic`, indi ges -tie, toxiinfec]ii alimentare.

� Congestii splenice, he mo roizi,varice.

� Produsul este benefic la toatevârstele.

Produsul se prezint` sub form`de plicuri x5g. Se administreaz` prindizolvarea unui plic con]inând 5g \n50 ml ap` fierbinte. Se pot consuma2-4 plicuri pe zi.

Se poate administra [i \n cureprelungite.

Proteja]i-v\ficatul cu�

„Cafeaua Hofigal”

Fetita mea `n vârst\ de 11 ani m\nânc\ foarte multe dulciuri, nu se poateab]ine. Acum are 39 de kg, dar nu vreau s\ ajung\ obez\. Medicul mi-aspus c\ nu este bine s\ ]inem copilul la cur\ de sl\bire. V\ rog s\ `mirecomanda]i un tratament cu produse naturale (T.I., Tulcea)


\\ssppuunnddeemm cc ii tt ii ttoorr ii lloo rrR

O\ntrebare ase m` -n`toare a mai fostadre sat` [i de altecititoare, dar \miface pl`cere s` re -

vin asu pra acestui subiect. |ntr-a-dev`r, pozi]ia medicului pe carel-a]i consultat, pro babil mediculde familie, a fost corect`: unorganism \n plin` cre[tere [i dez -voltare, precum este un copilde 11 ani, nu trebuie supus laun regim alimentar de sl`bire!

Dimpotriv`, trebuiesc asi gu -ra]i to]i nutrien]ii nece sari uneidezvolt`ri armo ni oa se [i in sis -tat asupra exer ci]iilor fizice. Suntreco man date sporturi acvatice,deci v` recomand s` merge]ide 2-3 ori pe s`pt`mân` cu fe -ti]a la bazin. De asemenea, expu -nerea la razele soa re lui estefoarte important`. Deci este bines` merge]i \n parcuri, zone verzi,spa]ii largi, eventual s` obi[ -nui]i copilul cu rolele, pentru acon suma cât mai multe ca lorii.|n rezumat, soarele, \no tul, rolele, pot con -tri bui la o dezvoltare armonioas`.

De asemenea, pro gra mul de odihn` vatrebui s` fie repartizat dup` cum ur mea -z`: 8-10 ore \n cursul nop]ii (\ntre orele22.00-8.00) [i dac` este posibil, dou` orede odihn` \n cursul dup`-amiezei. |n ceeace prive[te alimenta]ia unui copil care pre -zint` predispozi]ie pen tru exces ponderal,sunt reco mandate urm`toarele: vor fi evi -tate pastele f`inoase [i alimentele genfast-food, pizza, snack-uri, produse de pa -ti se rie. De asemenea, este bine ca b` utu -rile car bo ga zoa se gen Pepsi, Cola, b` u turiaro ma ti za te s` fie con su mate mo de rat. Suntrecomandate su cu rile naturale din fructe,

fruc te le ca atare, compoturile de cas`, f`r`conservan]i, brân z` proas p` t` de vaci, te -le mea ua des`rat`, ou`le de g` in` (de pre -fe rin]` vor fi con sumate fierte), carnea depa s`re, vit` sau pe[te (pre pa ra te fierte,gr` tar sau \n cior be, supe); legumele vor f\con su mate ca garnitur` pentru frip tur`sau ca atare, \n com po zi ]ia diverselor feluri

de mân ca re. Orele de mas` vorfi res pec tate cu sfin]enie, iar lamas`, copilul va fi ferit de oricefel de surs` de stres, va mâncalini[tit. Foarte im por tant: dac` m` -nânc` prea mult sau prea repedenu-l certa]i, nu-l for ]a]i [i ceea ceeste im portant, nu-l l`sa]i s` con-[tien tizeze ten din ]a la \ngr`[are.Regimul, sportul, odihna [i o gân -dire pozitiv` vor rezolva toate acestein con ve niente.

|n ceea ce prive[te un tra ta -ment fitoterapeutic ad ju vant, v`recomand urm`toarele pro duseHofigal:

� Spirulina, 500 mg - 3 cap -sule pe zi (1+1+1), ad mi nis tratecu 20-30 de minute \nainte deme sele principale, 15 zile pe lun`,timp de 3 luni.

� Redigest - 3 capsule/zi(1+1+1), administrate cu 20-30de minute \nainte de me se le prin -ci pale, 15 zile pe lun`, timp de 3luni.

� Flavovit C, 200mg - 3 com pri -

mate pe zi (1+1+1), administrate dup` me -

sele principale, 15 zile pe lun`, timp de 3

luni.

� Tinctur` de angelic` - 20 de pi c` turi

pe zi (1+0+1), diluate \n pu]in` ap` (50

ml) [i b`ute cu 15-20 de mi nute \nainte

de mese, 15 zile pe lun`, timp de 3 luni.

Medicul de serviciu Teodor Sissea v\ r\spunde

Cur\ fitoterapeutic\pentru copii

30

ste bine ca Spirulina [i Redigestul s\ fie ad mi nis trate `n in ter -va lul 16-30 ale lunii, iar Flavovit C [i Tinctura de angelic\ (20pi c\turi pe zi), s\ fie administrate n cealalt\ jum\tate de lun\,adic\ n intervalul 1-15 ale lunii. Pentru infor ma ]ii supli men ta re,v\ rug\m s\ ne contacta]i telefonic la 021/ 334.00.26, de lunipân\ vineri inclusiv, `ntre orele 9.00-14.00 sau direct la mobil0788.257.407 `ntre acelea[i ore [i zile. Mult succes!

E


ppaarr ii ]] ii ii eedd ii ttoorr iiaa lleeA

31

O exemplar\pild\ de via]\

Recentul volum semnat de Petre Gigea-

Gorun [i tip`rit la Craiova, sub egida Funda]iei

„Scrisul românesc”, este, a[a cum ne-a mai

obi[ nuit scriitorul, unul memorialistic. Este o lu -

crare ampl`, de peste 600 de pagini, dedicat`

vie]ii, carierei, dar [i timpului istoric \n care a

tr`it timp de 7 decenii inginerul chimist {tefan

Manea. Sunt \n aceast` carte evocate locuri [i

evenimente, oameni [i faptele lor de care se

leag`, \n mod fundamendal, destinul direc to -

rului general al companiei Hofigal. |n sine,

aces t` carte nu este doar o simpl` \n[iruire de

date [i repere ce contureaz` o biografie. Este

o nara]iune plin` de savoare [i omenesc. Re fe -

rindu-se la eroul principal din acest volum, \n

prefa]`, academicianul {tefan {tef`nescu re -

mar c`: „{tefan Manea este unul dintre numele

ilustre de speciali[ti români \n domeniul Bioin -

gi neriei [i Biotehnologiei. Student eminent al

Institutului Politehnic din Bucure[ti, Facultatea

de Chimie Industrial`, Sec]ia Chimie Organic`,

Spe cialitatea Medicamente. A parcurs cu r`b -

dare, uneori cu zbucium [i grele osteneli, un

drum de remarcabile \nf`pturi, oferind azi - la

un frumos popas aniversar, a 70-a aniversare

a zilei de na[tere - o exemplar` pild` de via]`.

Activitatea sa [tin]ific` este concretizat` unui

num`r impresionant de lucr`ri de larg orizont

[i realizarea unor documenta]ii privind unele

instala]ii deosebite pentru fabricarea me di ca -

men telor. |n realiz`rile de excep]ie ale minu na -

tului {tefan Manea este incorporat`, \n mare

m`sur`, [i o frumoas` atmosfer` de familie,

stimulatoare crea]iei de valoare.

Constitu]ia francez`, din 1975, proclamând

principiul: «Nimeni nu este un bun cet`]ean,

dac` nu este un bun fiu, un bun tat`, un bun

so]», f`cea din familie cadrul de baz` al \nno -

bi l`rii fin]ei umane. {tefan Manea, Cet`]ean de

onoare al comunei Goicea - jud. Dolj, pre]uie[te

acest principiu c`ruia i s-a d`ruit [i care l-a

\n`l]at.”

~n aceste unit\]i se acord\ consiliere gratuit\, iar `n unele dintreele produsele Hofigal pot fi cump\rate f\r\ adaos comercial.


UNITATE ADRESA TELEFON / FAX MOBIL

CLEOFARM 1 - Colentina {os. Colentina, nr. 76, S2021 - 240.28.53 / 021 - 240.73.40

fax: 021 - 241.15.410788 157 781

CLEOFARM 2 - Crânga[i Calea Cr=nga[i, nr. 87, S6021 - 220.02.87

fax: 021 - 220.01.93

0788 157 806

FARMACON Str. Col]ei, nr. 7, S3021 - 314.15.45 / 021 - 315.93.11

fax: 021 - 315.93.110788 257 406

Farmaciile HYM - Malcoci Str. Malcoci, nr. 2B, S5 021 - 424.22.69 / 021 - 424.22.70 0788 257 405

SEDIUL HOFIGAL Intrarea Serelor, nr. 2, S4021 - 334.51.35 / 021 - 334.78.52

fax: 021 - 334.59.050788 257 407

Hof Natural PlantStr. Tineretului, bl.206,parter, Giurgiu

0246 - 221246 -

TERAFARM Bd. Lacul Tei, nr. 65, S2021 - 2121894 / 021 - 2121893

fax: 021 - 212.18.930788 157 809

VICTORIA Bd. N. Titulescu, nr. 3, S1021 - 312.45.30 / 021 - 212.85.01

fax: 021 - 212.85.01-

SPIRU-S|N|TATEA - Ploie[tiStr. Grigore Cantacuzino, nr.185, bl. 150 A

0244 - 51.90.24

fax: 0244 - 40.75.44-

SPIRU-S|N|TATEA - BreazaStr. Libert`]ii, nr. 82, Breaza, Prahova

0244 - 34.32.22

fax: 0244 - 34.30.94-

COMPLEX TerapieNatural\ „Alexandra”

Str. Libert`]ii, nr. 82, Breaza, Prahova

0244 - 34.29.75 / 0244 - 34.32.96

fax: 0244 - 34.30.94-

COMPLEX TerapieNaturala „HofiMed”

Sos. Colentina, nr.76, bl.111,parter, S2

240.73.40 / 031 - 8088998 -

LIDA NATURALConstan]a, Str. Ci[melei 19,bl. 3, sc. B, ap. 23

0341 - 805.257 0721.75.09.03

FARMACONConstan]a, Str. Mihai Viteazu,nr. 51

0241 - 515.427 0745.85.55.36

Din partea Hofigal au colaborat: I. Cri[an, Iv. Cre]u, C. Durnac, Fl. Ionescu, {t. Manea, S. Marina[, S. M`rgineanu, A. Mu]iu,N. R`dulescu, M. Neagu, V. Tama[, R. Tudor, M. V`tafu, G. Vl`sceanu.

Revista HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate este editat` de Funda]ia HERON / ISSN : 1842 - 3310

Redac]ie: E-mail: [email protected] / [email protected], Tel: 0721.405.788, 0721.820.776, 0740.319.965

ddrreessee uutt ii lleeA

32 DTP: Ovidiu ZANFIRTiraj: 20.000 de exemplare

� Centru de dignostic [i tratament - pus la dispozi]ia publicului de c\tre firma Hofigal � Aparatur\ deultim\ genera]ie `n in ves tigarea [i stabilirea dignosticului � Asisten]\ profesiona l\ asi gurat\ de medici spe -ciali[ti `n medicin\ intern\, medi cina fami liei, cu competen]e `n fitote rapie, homeopatie [i acupunctur\.

Bucure[ti, {oseaua Colentina, Nr. 76, bl. 111, parter, sector 2 Tel: 021-240.73.40 / 031.808.89.98

„Alexandra” v\ ofer\:� hidrotermoterapie (b\i, saun\) � masaj, reflexoterapie � kinetote ra pie (gimnastic\ me -dical\) � laseroterapie � `mpachet\ri cu spirulin\, pa ra fin\ (umede sau uscate)� dietoterapie, fitote rapie, cosmetic\ [i estetic\ corporal\ � acu punctur\, aerotera pie, cure deteren � me loterapie, aromate ra pie, fitness � tenis de mas\

SSttrr.. LLiibbeerrtt\\]]iiii NNrr.. 8822,,BBrreeaazzaa JJuudd.. PPrraahhoovvaa,, 110055440000

TTeell:: 00224444//334433229966;; 00224444//334422997755 FFaaxx:: 00224444//334433009944

www.alexandra-hofigal.ro

e-mail: [email protected]

Intrarea Serelor, Nr. 2, Sector 4, Bucure[ti, cod 042124,Tel./Fax: 021-334.59.05.; Email: [email protected] web: www.hofigal.ro

S\ tr\im `n concordan]\ cu natura!

Modulnaturalde a v\

proteja deinfec]ii!

revista hofigal nr 6

Documents