revista constructiilor

84

Upload: cezar-iacob

Post on 31-Mar-2016

265 views

Category:

Documents


12 download

DESCRIPTION

Revista Constructiilor este o publicatie lunara care cuprinde prezentari de materiale si tehnologii noi, studii tehnice de specialitate, prezentari de firme, informatii de la patronate si asociatii profesionale etc. Revista se distribuie gratuit, in tot sectorul constructiilor, celor mai importante societati de proiectare, constructii, instalatii, productie, import, distributie si comercializare de materiale, scule si utilaje pentru constructii, beneficiarilor de investitii etc. Revista Constructiilor este partener media al Patronatului Societatilor din Constructii (PSC), al Federatiei Patronatelor Societatilor din Constructii (FPSC) si al Asociatiei Romane a Antreprenorilor in Constructii (ARACO).

TRANSCRIPT

Page 1: Revista Constructiilor
Page 2: Revista Constructiilor
Page 3: Revista Constructiilor

www.revistaconstructiilor.euÎncepând cu luna ianuarie 2013, Revista Construcþii lor

a lansat noua fo rmã a s i te -u lu i pub l i ca þ ie i noas t re :www.revistaconstructiilor.eu.

Construit pe o structurã flexibilã ºi modernã, site-ul poate fiaccesat acum mult mai uºor, reuºind, în felul acesta, sã vã þinem lacurent, în timp real, cu noutãþile din domeniul construcþiilor.

Pe lângã informaþiile generale legate de redacþie, abonamente ºidate de contact, în site sunt introduse, online, majoritatea articolelorpublicate în revista tipãritã, în cei 9 ani de activitate, articole scrise deprestigioºii noºtri colaboratori.

Pentru o mai uºoarã navigare, informaþiile sunt structurate pecategorii, cum ar fi: arhitecturã / proiectare / consultanþã;geotehnicã / fundaþii; infrastructurã; cofraje; izolaþii; scule / utilaje;informaþii juridice / legislaþie; personalitãþi din construcþii; opinii etc.

Site-ul conþine ºi un motor de cãutare cu ajutorul cãruia pot figãsite, mai uºor, articolele în funcþie de numele autorului, de titlularticolului, dupã cuvinte cheie etc. De asemenea, toate numerelerevistei, începând din 2005 ºi pânã în prezent, în forma lor tipãritã,pot fi gãsite în secþiunea „arhiva” a site-ului. Totodatã, RevistaConstrucþiilor poate fi consultatã sau descãrcatã, gratuit, în format pdf.

De la început, noi ne-am propus ca Revista Construcþiilor sã fie,pe lângã sursã de informare ºi o punte de legãturã între cerereaºi oferta din domeniul construcþiilor. În acest sens, site-ulrevistaconstrucþiilor.eu pune la dispoziþia celor interesaþi spaþii,în diverse formate ºi bine poziþionate din punct de vedere vizual,pentru promovarea produselor ºi serviciilor.

Vã aºteptãm, cu interes, sã „rãsfoiþi“ paginile site-ului nostru pentrua descoperi calitatea articolelor publicate de profesioniºtii români îndomeniul construcþiilor. Totodatã, vã rugãm sã contactaþi conducerearedacþiei pentru o eventualã prezenþã cu publicitate, constând înoferta dvs. pentru potenþiali clienþi, costul apariþiei fiind negociabil. �

Important

O specie de oa-meni, trãitori printrenoi, care una spun ºialta fac. Mai pe româ-neºte, gargaragii. Cãaºa este în þara încare încã mai existãm.Vorbe dulci, de „suflet”s-ar zice, dar amãgi-toare pentru marea ma-sã de creduli.

Ei au apãrut ºi s-au dezvoltat pe aceste meleaguri, caurmare a „pregãtirii” lor în a zice orice cu scop final deînºelãtorie.

Unii dintre ei nu sunt oameni de rând, ci unii „suspuºi” ca urmare a unor situaþii ºi stãri conjuncturale (pro-teste, nemulþumiri etc.).

Pe plan macro politic ºi economic ei, gulgutierii, auprofitat ºi profitã de ceea ce naivii au crezut în demersullor spre mai bine. Mai bine pentru cã dupã 23 de ani s-aucam lãmurit ºi sãturat de vorbe-n vânt pe ici pe colo, cuprecãdere la TV. Spun la TV, pentru cã oamenii obiºnuiþiîºi ocupã timpul fãrã mare cheltuialã uitându-se la TVpentru cã banii sunt din ce în ce mai puþini. Ei ascultã ºise minuneazã de ce fac sau mai mult nu fac gulgutierii.

Sã ai 70% putere legislativã ºi sã nu întreprinzi mainimic dupã atâta timp este egal cu… neseriozitatea pusãîn evidenþã ca „arama” pe faþã.

Situaþia dezastruoasã din construcþii este grãitoarepentru felul în care a ajuns tocmai prin discordanþa întreceea ce se spune ºi ceea ce se face. ªi aceasta pentrucã în principal se discutã acum despre justiþie ºi nu despreconstrucþii. Cu toate acestea, nimic, dar nimic nu s-afãcut nici pentru a se umbla puþin la structura justiþiei,justiþie puternic politizatã în ultimii 9 ani, locul de unde sepoate „frâna” orice întreprindere de schimbare a atâtornereguli pe toate planurile, nereguli care „stimuleazã”permanent hoþia, furtul ºi batjocorirea oamenilor cinstiþi.Constructorii o simt pe pielea lor prin lipsa de investiþii ºineîncasarea banilor pe lucrãrile efectuate. Este deneînþeles dar ºi de neadmis ca sub ochii tãi, cel aflat laconducerea treburilor þãrii deci, sã stea pasiv ºi sã nuîntreprindã nimic pentru a înlãtura teatrul din justiþie, unde„merituoºii” rotiþi mai ceva ca înainte de `89 rãmân „imuni”pentru nenumãratele lor erori trecute ºi prezente.

Cum de se admite ca unul ºi acelaºi OM de 9 aniîncoace, vajnic ºi veºnic politruc sã-ºi îndeplineascã toatedorinþele sfidând pe oricine ºi orice? Nu se mai terminãodatã cu… coabitarea?

Aceastã „împãcare” cu starea de fapt a actualiloraflaþi la putere este un semn de neputinþã sau de nepri-cepere în treburile de edil a unei societãþi umane?

Cine îi împiedicã pe guvernanþii ºi politicienii din frun-tea þãrii sã curme cât mai curând aceastã pãgubitoarestare de lucruri în special pentru cei aflaþi în producþie,construcþii, transporturi, educaþie, sãnãtate etc., cei careîºi irosesc timpul în mod neproductiv afectând stareageneralã a naþiunii noastre?

Circul ambulant privind situaþia din justiþie, circ gene-rat ºi întreþinut la cel mai înalt nivel, provoacã nu numaiîngrijorare dar ºi dezamãgirea celor care credeau cã votullor din 2012 va determina noua putere sã înlãture vechilestructuri generatoare de instabilitate ºi degradare a clima-tului propice dezvoltãrii ºi nu involuþiei. Iatã, deci, dovadacea mai evidentã cã acum sunt la putere gulgutierii!

În rest, constructorii pot ºoma în voie pentru cã pentruguvernanþii gulgutieri treaba merge. Adicã vorbesc.

Nu-i suficient?Am zice cã nu, pentru cã nu se ºtie ce va vrea norodul!

P.S. Aprilie este luna lui Construct Expo. Intere-sul redus pentru soarta construcþiilor din parteaguvernanþilor este un semn de ne-creºtere economicã.Ehei!’ ce era altã datã Construct Expo!?

Ciprian Enache

Gulgutierii!

e d ! t o r i a l

Page 4: Revista Constructiilor

DOMENII DE ACTIVITATE ALE COMPANIEIConstrucþii ºi amenajãri hidroenergetice ºi hidrotehniceCu activitãþi ce includ: baraje din beton ºi materiale locale, diguri, ecluze ºi alte lucrãri fluviale, centrale hidroelec-

trice subterane ºi de suprafaþã, prize de suprafaþã, staþii de pompare, galerii ºi canale de aducþiune, foraje ºi injecþiipentru voaluri de etanºare.

CHE Râul AlbCentralã hidroelectricã subteranã cu derivaþie sub presiune

Barajul Poiana Ruscã, pe Râul ReceBaraj de tip arc, situat în bazinul râului Timiº, cu o înãlþime de 75 metri

Barajul Izvorul MunteluiAmenajare pe râul Bistriþa, cunoscut ºi sub denumirea popularã de Lacul sau Barajul Bicaz, primul baraj executat de Hidroconstrucþia

Alte domenii de activitate:

Construcþii edilitare, de gospodãrie comunalã ºi

ecologice (reþele de apã potabilã, staþii de tratare apã

potabilã, reþele canalizare, staþii de tratare apã uzatã,

rezervoare de înmagazinare, depozite ecologice pentru

deºeuri menajere ºi industriale).

Construcþii rutiere, drumuri, poduri ºi lucrãri de

artã (autostrãzi, drumuri ºi poduri, tunele rutiere, fero-

viare ºi consolidãri).

Construcþii civile ºi industriale (construcþii industri-

ale, administrative ºi social-culturale ºi construcþii de

locuinþe).

Page 5: Revista Constructiilor

Portofoliul de servicii include ºi fabricarea betonului ºi mortarului, prefabricate din beton, confecþii metalice,lucrãri de instalaþii electrice, sanitare, încãlzire ºi aer condiþionat, activitãþi de testãri ºi analize de laborator, lucrãri deextragere a pietriºului, nisipului, argilei ºi anrocamentelor, producerea ºi furnizarea energiei electrice în MHC-uri,inspecþia tehnicã periodicã pentru toate tipurile de autovehicule, lucrãri de proiectare, ºi alte numeroase activitãþi. �

Lacul, Barajul ºi Hidrocentrala de la Vidraru, amenajate pe râul ArgeºBaraj de tip arc, cu o înãlþime de 166 metri. Centrala hidroelectricã este subteranã cu derivaþie sub presiune

Þara Haþegului ºi Barajul Gura ApelorBaraj constituit din anrocamente, în bazinul râului Mureº, cu o înãlþime de 168 de metri

Page 6: Revista Constructiilor
Page 7: Revista Constructiilor

AdePlast preia operaþiunile Düfa pentru România ºi BulgariaBrandul german Düfa se relanseazã în forþã pe piaþa româneascã de lacuri ºi vopsele, ca urmare a

parteneriatului încheiat de curând între concernul german MEFFERT AG ºi producãtorul român ADEPLAST SA

Istoria DÜFA• DÜFA ROMÂNIA, înfiinþatã în 1997, a devenit în scurt timp brandul nr. 1

pe piaþa româneascã datoritã calitãþii produsului original Superweiss.• În 2005 compania a fost vândutã unui fond de investiþii.• Noua companie a avut drept de utilizare a brandului Düfa timp de 5 ani.• În 2008, dupã mai multe transformãri, Brandul Düfa a devenit DEUTEK.• Ariciul Düfa s-a transformat în Pasãrea DEUTEK.• În anul 2010, grupul german Meffert AG hotãrãºte cã este un moment

prielnic ca brandul Düfa sã fie readus pe piaþa din România, datoritã pres-tigiului câºtigat în timp prin calitatea produselor.

• În anul 2013 Meffert AG semneazã un acord de acordare a licenþei Düfapentru România ºi Bulgaria Companiei SC Adeplast SA, care îºi asumãconstruirea unei noi fabrici de vopsele lavabile, tencuieli decorative, emailuri ºi lacuri pe bazã de apã, respectândstandardele de calitate ºi producþie din Germania, care au la bazã cele patru concepte centrale ale viziunii Düfa:

1. Calitate prin durabilitate2. Creativitate prin inovaþie3. Performanþã prin tehnologie4. Responsabilitate prin ecologie

„Atâta vreme cât avem capacitatea, ºtim ºi putem sã producem la standardele impuse de Meffert AG, am decissã aducem lângã marca de vopsele AdePlast ºi un alt brand cu notorietate ºi cotã importantã de piaþã“, a spusMarcel Bãrbuþ, CEO AdePlast.

„Am ales compania AdePlast pentru a reprezenta marca Düfa în România ºi Bulgaria, deoarece în spateleinvestiþiilor masive din ultimii ani se aflã o strategie puternicã de dezvoltare, care are la bazã un model cu adevãratgerman de organizare. Mai mult decât atât, noile capacitãþi de producþie sunt de un nivel tehnic impresionant, deultimã generaþie, ceea ce se reflectã direct în calitatea produselor. De asemenea, între AdePlast ºi Meffert va existao sinergie ºi pe zona de mortare uscate ºi polistiren, astfel cã vom prelua de aici produse pentru o parte din pieþeleîn care suntem prezenþi”, a declarat Dieter Meffert, CEO Meffert AG, deþinãtorul mãrcii Düfa.

Divizia Vopsele a AdePlast a preluat departamentul de vânzãri ºi reþeaua de distribuþie cu care funcþiona Düfa înþara noastrã, iar producþia de vopsele Düfa a fost transferatã în fabricile AdePlast, în prima fazã la Oradea, ulterior– dupã punerea în funcþiune programatã în vara acestui an – ºi în cea din Ploieºti.

Marcel Bãrbuþ - CEO AdePlast (stânga)Dieter Meffert - CEO Meffert AG (dreapta)

Page 8: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 20138

Legea calitãþii în construcþiipe calea schimbãrii

dr. ing. Felician Eduard Ioan HANN

Actuala lege a fost iniþiatã deAutoritatea de Stat în Construcþiidupã decembrie 1989 din dorinþa dea continua þinerea sub controlul ei aactivitãþilor din domeniul construc-þiilor pe modelul practicat dupãcutremurul din 1977 prin Legea nr. 8privind siguranþa, funcþionalitatea,durabilitatea ºi calitatea construc-þiilor. În felul acesta se justificã ºireapariþia Inspecþiei de Stat în Con-strucþii, desfiinþatã imediat dupã re-voluþie. Elaborarea primei forme aacestei legi a fost încredinþatã unuicolectiv de cercetãtori din INCERC,sub coordonarea mea. Rezultatul afost un text pe patru pagini care n-aplãcut comanditarului, dar care aconstituit scheletul urmãtoarelorforme elaborate sub coordonareadirectã a ISC ºi în folosul net alacestei reînviate instituþii.

Principiul de la care am pornit noiatunci a fost cã o LEGE trebuie sãfie clarã (uºor de înþeles ºi asimilat),concisã (fãrã explicaþii inutile),durabilã (sã nu necesite schimbãricu proceduri complicate parlamen-tare), sustenabilã (prin detalierireglementare adecvate timpului) ºistimulativã (prin promovarea iniþia-tivei ºi a recompenselor).

Din nefericire, noua Lege a ieºittotal diferitã fiind de fapt, un hibridrezultat din combinaþia: autoritarismde stat ºi orientãrile promovate deUE, prin directivele sale.

Având în vedere posibilitateaunei schimbãri benefice, revin cuprincipalele propuneri privind bazade pornire în modificarea legii actu-ale privind calitatea în construcþii.

1 - Calitatea în construcþii ar tre-bui înþeleasã ca o performanþã decomportament care satisface condi-þiile de utilitate derivate din cerinþele

fundamentale ale beneficiarilor pri-vind siguranþa, confortul ºi economiaîn exploatare.

Performanþa în construcþii ar tre-bui înþeleasã ca o proprietate decomportament realizatã “in situ”,respectiv în amplasamentul con-strucþiei.

Performanþele construcþiilor suntmultiple, definite istoric pe bazacunoaºterii ºi definirii fenomenelorde comportament ºi a mãrimilorînsoþitoare acestora ºi sunt propriituturor construcþiilor, fiind indisolubillegate de acestea pe tot parcursulexistenþei lor.

Toate construcþiile prezintã per-formanþe ca rezistenþa la acþiuni fi-zice ºi chimice, stabilitate de formãºi poziþie, elasticitate, deformabili-tate, confort acustic, vizual, antropo-dinamic, durabilitate, flexibilitate etc.;Acestea nu sunt calitãþi, ci proprietãþide comportament. Definirea aces-tora oferã posibilitatea folosirii lordrept criterii de apreciere a mãsuriiîn care, în evoluþia lor în exploatare,satisfac cerinþele beneficiarilor. Dacão performanþã satisface condiþia deutilitate conformã cu destinaþia func-þionalã a construcþiei, ea devine,pentru construcþia respectivã, calitate.În concluzie, o construcþie are atâteacalitãþi, câte performanþe ale ei satis-fac condiþiile de utilitate impuse dedestinaþia sa funcþionalã. Sumacalitãþilor unei construcþii defineºtecalitatea ei globalã, respectiv, apti-tudinea ei pentru exploatare.

Scopul tuturor activitãþilor dindomeniul construcþiilor (concepþie,proiectare, execuþie, exploatare,monitorizarea comportãrii, control,asistenþã, expertizã, învãþãmântetc.) este, de fapt, realizarea ºi pãs-trarea unor construcþii apte pentru

exploatare. Drept urmare, com-portarea in situ a construcþiilor esterezultanta / suma existenþei perfor-manþelor ei, iar aptitudinea pentruexploatare este rezultanta / sumaexistenþei calitãþilor ei, calitatea saglobalã.

Adoptarea acestui concept arsimplifica foarte mult formularea tex-tului unei eventuale legi privind cali-tatea în construcþii, scopul acesteiaurmând a fi asigurarea aptitudiniipentru exploatare a construcþiilor.

2 - Legea, ca orice lege fãcutã deoameni, se adreseazã acestora, înideea dirijãrii activitãþilor lor astfelîncât sã se realizeze scopul urmãrit.În consecinþã, dacã se insistã pedefinirea unui sistem al calitãþii,acesta ar trebui sã cuprindã exclusivactivitãþile a cãror desfãºurare con-tribuie la atingerea acestui scop.

3 - Dacã legea nu se referã latoate construcþiile, ci existã ºiexcepþii, logic ar fi (ºi mai economi-cos ca formulare), sã se precizezevaloarea de inventar a construcþiilorpeste care acestea sunt supuseprevederilor legii.

4 - Pe lângã sancþiunile aducã-toare de venituri la bugetul ISC artrebui prevãzute ºi recompensestimulatoare material ºi moral (laasigurare, licitaþii, concursuri etc).Valoarea amenzilor ar trebui expri-matã nu prin date numerice abso-lute, ci prin raportarea lor la altevalori (de ex. valoarea de inventar aconstrucþiei de referinþã afectatã).

Ar mai fi multe de spus, în primulrând asupra necesitãþii ºi oportu-nitãþii unei asemenea LEGI în con-textul european în care, dupã ºtiinþamea, recomandãrile UE nu sunt pre-luate, ad litteram, în LEGE, ci ºi înalte forme de reglementare, mai fle-xibile ºi nu neapãrat privilegiind insti-tuþiile de control ale statului. �

Au trecut mai bine de 20 de ani de când încerc sã conving lumea de necesitatea modificãrii legii privindcalitatea în construcþii (Legea nr. 10 - 1995) aflate acum în vigoare cu toate modificãrile aduse de la primaformã a apariþiei ei în 1992. Se pare cã problema revine în actualitate, astfel cã am ocazia sã reiterez ideileºi propunerile mele.

Page 9: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 2013 9

QUALITASla 15 ani de activitate

Ciprian Enache: Când a debutatºi care sunt sistemele pe care lecertificã QUALITAS în România?Octavian Rusu: Concret, activi-

tatea organismului a debutat în1998, în domeniul voluntar, cu certifi-carea sistemelor de management alcalitãþii prin QUALITAS-OCS ºi cucertificarea unor produse pentruconstrucþii prin QUALITAS-OCP.În continuare, pe parcursul anilor, deºine-am confruntat cu greutãþile ine-rente specifice atât economiei înansamblu cât ºi segmentului depiaþã pe care activãm, putem spunecã, din punct de vedere al perfec-þionãrii ºi diversificãrii competen-þelor, dezvoltarea noastrã a urmat olinie permanent ascendentã ºi, încorelare cu evoluþia bazei de stan-darde pentru acreditare ºi certificare,în prezent QUALITAS funcþioneazãpentru domeniul voluntar:

• ca organism de certificare sis-teme de management, cu referire lasisteme de management al calitãþii(SMC), de mediu (SMM) ºi al sãnã-tãþii ºi securitãþii ocupaþionale (SMSSO),aplicate la un mare numãr de dome-nii de activitate (construcþii, în primulrând, dar ºi diferite sectoare industri-ale, comerþ, transporturi, servicii etc.);

• ca organism de certificare pro-duse, cu referire la urmãtoarele pro-duse pentru construcþii: beton, agregatenaturale, oþel beton ºi alte produsemetalice pentru armarea betonului,mixturi asfaltice ºi tratamente bitumi-noase pentru drumuri.

Odatã cu aderarea României laUniunea Europeanã ºi în baza legis-laþiei europene armonizate privindcomercializarea produselor pe piaþainternã comunitarã, au fost instituiteaºa numitele domenii reglementate,unul dintre acestea fiind domeniul„Produse pentru construcþii”.

QUALITAS a obþinut încã din peri-oada de preaderare, respectiv din2006, statutul de organism de certifi-care recunoscut pentru a activa înacest domeniu reglementat. Dupãaderare, respectiv din 2007, compe-tenþa QUALITAS a fost reconfirmatãoficial, prin acreditare ºi desemnare /notificare, primind nr. de identificare1823. În timp, statutul de organismde certificare notificat (QUALITAS-ON) a fost apoi menþinut permanent,domeniul de notificare fiind dezvoltatcontinuu, în prezent acesta incluzând:

- funcþia de organism de certifi-care produse în cadrul sistemului 1de atestare a conformitãþii, pentru unnumãr de 2 Decizii ale ComisieiEuropene ºi 2 familii/subfamilii de

produse, incluzând 11 standarde armo-nizate aferente produselor respective;

- funcþia de organism de certifi-care a controlului producþiei în fabricã(CPF) în cadrul sistemului 2+ deatestare a conformitãþii, pentru unnumãr de 7 Decizii ale ComisieiEuropene ºi 17 familii/subfamilii deproduse, incluzând 74 de standardearmonizate aferente produselorrespective.

Pe lângã cele de mai sus,QUALITAS furnizeazã, numai îndomeniul voluntar, ºi servicii de certi-ficare neacreditate, cu referire la sis-teme de management al energiei(SME), al securitãþii informaþiei(SMSI) ºi de responsabilitate socialã(SRS), precum ºi cu referire la altecategorii de produse. De asemenea,

QUALITAS S.A. este o societate de drept privat, care, de curând, a aniversat 15 ani de existenþã.În termeni de specialitate, în cadrul infrastructurii de evaluare a conformitãþii constituitã la nivel naþional,QUALITAS opereazã pentru domeniul voluntar, sub acreditarea RENAR – organismul naþional de acreditare,ca organism de certificare sisteme de management (QUALITAS-OCS) ºi ca organism de certificare produse(QUALITAS-OCP), precum ºi pentru domeniul reglementat „Produse pentru construcþii sub acreditareaRENAR ºi sub desemnarea autoritãþii competente, ca organism de certificare notificat (QUALITAS-ON).

În interviul care urmeazã, primim lãmuriri despre ceea ce a fost ºi ce este QUALITAS de ladl Octavian RUSU - preºedinte QUALITAS.

Octavian RUSU - preºedinte QUALITAS

continuare în pagina 10��

Page 10: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201310

în afara serviciilor de certificare,QUALITAS furnizeazã ºi servicii deinstruire în domeniul sistemelor demanagement ºi în domeniul evaluãriiconformitãþii produselor pentru con-strucþii. Cursurile sunt structurate pemodule, având tematici ºi duratediferite, stabilite astfel încât sã poatãrãspunde necesitãþilor de instruire lanivelul diferitelor funcþii managerialeºi/sau executive din cadrul uneiorganizaþii.

Cursanþilor li se acordã certificatede atestare a cunoºtinþelor dobân-dite, pânã în prezent QUALITASeliberând 2.270 de astfel de certifi-cate.

C.E.: Ce înseamnã certificareaconformitãþii în domeniul voluntarºi în domeniul reglementat?O.R.: Pentru uºurarea schimbului

de mãrfuri/servicii, pe piaþa inter-naþionalã s-au dezvoltat practicilereunite sub conceptul de evaluareaconformitãþii unui obiect, prin care sãpoatã fi demonstratã îndeplinireacerinþelor specificate referitoare laobiectul respectiv, acesta putând fiun produs, proces, sistem, persoanãsau organism. Activitãþile de evalu-are a conformitãþii (care includ, dupãcaz, eºantionare, audit, încercare,inspecþie, analizã, decizie ºi atestare),pot fi efectuate de prima parte (furni-zorul), de secunda parte (utilizatorul)sau de o terþã parte (un organismindependent), ori printr-o combinaþieîntre acestea. Cerinþele specificatepentru conformitate sunt definite prinreferenþiale, care pot fi diferite cate-gorii de documente normative, dar,pentru o recunoaºtere cât mai largãpe piaþã, cel mai adesea se uti-lizeazã standardele. Certificareaeste denumirea specificã datã atuncicând, dintre activitãþile de evaluare aconformitãþii, cel puþin analiza,decizia ºi atestarea conformitãþiisunt efectuate de o terþã parte,respectiv de un organism de certifi-care independent de furnizorul sauutilizatorul obiectului.

Sintagma „certificare în domeniulvoluntar” a devenit consacratã pen-tru a exprima faptul cã, pentru oorganizaþie, recurgerea la certificarecu privire la propriul sistem de ma-nagement implementat ºi/sau la pro-dusele furnizate de aceasta este, deprincipiu, o opþiune voluntarã a orga-nizaþiei respective, asumatã în sco-puri comerciale, cum ar fi, de exemplu:creºterea prestigiului firmei, alinie-rea la trendul de pe piaþã, satisfa-cerea cerinþelor clienþilor sau a altor

pãrþi interesate (de exemplu, în ca-drul unei asociaþii profesionale saupatronale la care este membru),îndeplinirea unor condiþii din caietelede sarcini la licitaþii º.a.

Sintagma „certificare în domeniulreglementat” se referã la certificãrileefectuate în legãturã cu acele categoriide produse acoperite de legislaþiaeuropeanã armonizatã (Regulamente,Directive, Decizii ale instituþiilor UE)ºi care, pentru a putea fi comercia-lizate, sunt supuse obligatoriu unorproceduri prestabilite de evaluare aconformitãþii în vederea aplicãriimarcajului CE, paºaportul de liberãcirculaþie a produselor respective.

Unele dintre aceste proceduri potinclude, dupã caz, certificarea deprodus sau certificarea SMC, iarorganismele de certificare implicate(de altfel, ca ºi alte organisme deevaluare a conformitãþii, care pot fiorganisme de inspecþie sau labora-toare de încercãri) sunt supuse atâtunor cerinþe specifice de acreditarecât ºi cerinþelor de desemnare/notifi-care din partea autoritãþilor compe-tente.

C.E.: Certificarea sistemelor demanagement în sectorul con-strucþii determinã eficienþa întregiiactivitãþi. Concret, din acest punctde vedere ce oferã QUALITAS?O.R.: O organizaþie, indiferent de

domeniul sãu de activitate dar încorelare cu acesta, îºi poate stabilipropriul sistem de management ast-fel încât acesta sã corespundã ce-rinþelor standardizate ale unuia saumai multor sisteme de managementparticularizate (sistem integrat).

Dupã cum se ºtie, sistemul demanagement al calitãþii (SMC) a fostprimul sistem de management par-ticularizat în relaþie cu managemen-tul general al unei organizaþii, pentrucare cerinþele specifice au fost defi-nite printr-un standard adoptat lanivel internaþional ºi regional - ENISO 9001. Pentru a putea rãspundecum trebuie tuturor provocãrilor ge-nerate de creºterea exigenþelorinterne ºi externe ale unei organiza-þii, în timp, pe lângã aspectele legatede calitate ºi alte aspecte din viaþaorganizaþiei au cãpãtat o abordaresistematicã, prin standarde inter-naþionale ºi/sau regionale fiind defi-nite cerinþe pentru sisteme demanagement de mediu (SMM) – ENISO 14001, sisteme de managemental sãnãtãþii ºi securitãþii ocupaþionale(SMSSO) – OHSAS 18001, sistemede management al energiei (SME) –

EN ISO 50001, sisteme de manage-ment pentru securitatea informaþiei(SMSI) – ISO 27001 ºi sisteme deresponsabilitate socialã (SRS) – SA8000.

Aºa cum spuneam mai înainte,certificarea sistemelor de manage-ment aparþine, în general, domeniu-lui voluntar. Totuºi, deºi certificareapresupune cheltuieli suplimentarepentru organizaþia solicitantã, con-strângerile explicite sau implicite aleclienþilor sãi, ale societãþii ºi/saumediului de afaceri au fãcut caalegerea acestei opþiuni sã devinã oconstantã cvasigeneralizatã la niveluloperatorilor economici, certificareasistemului de management fiindmenitã sã asigure furnizarea uneiîncrederi sporite, atât între parteneriicomerciali cât ºi pentru alte pãrþiinteresate.

Un bun exemplu în acest sens, înRomânia, îl constituie chiar sectorulconstrucþii, în care prevederile Legiinr. 10/1995 privind calitatea în con-strucþii, cu completãrile ºi modi-ficãrile ulterioare, ca ºi legislaþiareferitoare la achiziþii publice, audeterminat marea majoritate afirmelor de construcþii sã-ºi imple-menteze ºi certifice propriile SMC,SMM ºi SMSSO în conformitate custandardele relevante, un marenumãr dintre acestea fiind clienþiiQUALITAS. Din informaþiile pe carele deþinem, putem spune cã firmelerespective au confirmat în practicãfuncþionarea adecvatã a sistemelorde management certificate, dânddovadã de profesionalism ºi derespectarea tuturor cerinþelor de ca-litate ºi de altã naturã aplicabile laexecuþia lucrãrilor.

În cei 15 ani de activitate, prinQUALITAS-OCS au fost acordateun numãr de peste 1.200 certifi-cate pentru sisteme de manage-ment, dintre care 148 numai în2012, ºi anume 63 pentru SMC,44 pentru SMM, 35 pentru SMSSO,4 pentru SRS ºi 2 pentru SME.

C.E.: Certificarea produselor pen-tru construcþii este obligatorie saufacultativã, ºi în ce constau regu-lile ei?O.R.: Certificarea produselor pen-

tru construcþii aparþine atât domeniu-lui voluntar, dar mai ales domeniuluireglementat.

Din experienþa QUALITAS, putemspune cã certificarea în domeniulvoluntar se solicitã, cel mai frecvent,pentru acele familii/subfamilii de pro-duse pentru construcþii care au

�� urmare din pagina 9

Page 11: Revista Constructiilor

utilizãri cu rol structural dar suntneacoperite încã de standardearmonizate sau pentru care, deºiexistã standarde armonizate, regle-mentãrile tehnice privind utilizareaproduselor se bazeazã pe alte refe-renþiale. Ca urmare, pentru a puteaaccede cu produsele lor pe piaþaRomâniei, producãtori autohtoni, darºi din alte state membre UE (deexemplu, Cehia) ºi din terþe þãri (deexemplu, Turcia, Ucraina, Bosnia ºiHerþegovina) au recurs la QUALITASpentru certificarea produselor lor înconformitate cu standardele românerelevante. În acest domeniu, în cei15 ani de activitate s-au emis cca.100 de certificate de conformitateprodus, în cursul anului 2012 fiind25 de contracte de certificare înderulare ºi 13 certificate emise.

În ceea ce priveºte domeniulreglementat „Produse pentru con-strucþii”, este important de menþionatfaptul cã în prezent acesta se aflã înplin proces de înnoire. Dupã cum seºtie, acest domeniu s-a aflat încã dinperioada de preaderare sub inci-denþa Directivei 89/106/CEE, trans-pusã la nivel naþional prin HGnr. 622/2004 privind stabilirea condiþiilorde introducere pe piaþã a produselorpentru construcþii, republicatã în

2007, cu modificãrile ºi completãrileulterioare. În ultimii 2-3 ani au fostadoptate noi acte comunitare referi-toare la condiþiile de comercializarea produselor în domeniile reglemen-tate, între care ºi Regulamentul (UE)nr. 305/2011 al Parlamentului Euro-pean ºi al Consiliului, din 9 martie2011, de stabilire a unor condiþiiarmonizate pentru comercializareaproduselor pentru construcþii ºi deabrogare a Directivei 89/106/CEE aConsiliului, care prevede data de1 iulie 2013 pentru abrogarea Direc-tivei 89/106/CEE ºi intrarea în vigoarea tuturor cerinþelor prevãzute de noulregulament.

Regulamentul (UE) nr. 305/2011menþine particularizarea domeniuluiîn raport cu celelalte domenii regle-mentate (ca ºi Directiva) dar sta-bileºte pentru unele din condiþiile decomercializare a produselor modi-ficãri substanþiale de fond ºi deformã faþã de prevederile Directivei89/106/CEE ºi, respectiv, ale HG622/2004.

Fãrã a face o prezentare exhaus-tivã, iatã câteva exemple:

• cele 6 „sisteme de atestare aconformitãþii” (1+, 1, 2+, 2, 3 ºi 4) aufost înlocuite cu 5 „sisteme de evalu-are ºi verificare a constanþei perfor-manþei” (1+, 1, 2+, 3 ºi 4), în care a

fost introdus conceptul de „produs-tip”, iar „încercarea de tip iniþialã” afost înlocuitã cu „determinarea pro-dusului-tip pe baza încercãrii de tip,a calculãrii de tip, pe baza valorilortabulare sau a documentaþiei des-criptive a produsului”;

• „Certificatul de conformitate EC”a fost înlocuit cu „Certificatul de con-stanþã a performanþei produsului”,iar „Declaraþia de conformitate EC”cu „Declaraþia de performanþã”;

• sunt definite explicit obligaþii cele revin diferitelor categorii de operatorieconomici (fabricanþi, reprezentanþiautorizaþi, importatori ºi distribuitori),cerinþe referitoare la organismelenotificate ºi la autoritãþile de notifi-care, precum ºi cele privind suprave-gherea pieþei.

Potrivit uzanþelor în domeniu,QUALITAS-ON a adoptat o politicãde tranziþie la noile cerinþe, stabilindmãsuri ºi termene, pentru sine ºiclienþii sãi (în cursul anului 2012,cca. 50 de contracte în derulare),care sã asigure pentru el însuºimenþinerea statutului de organism noti-ficat în domeniu, iar pentru clienþiisãi sã permitã continuitatea valabili-tãþii certificãrilor acordate. �

Page 12: Revista Constructiilor
Page 13: Revista Constructiilor
Page 14: Revista Constructiilor
Page 15: Revista Constructiilor
Page 16: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201316

Omagierea profesiei de constructor

Într-o notã de la începutul cãrþii, se menþioneazã cã

personajele din lucrare nu sunt fictive ca într-un roman,

ci, pur ºi simplu, ele sunt oameni cu nume, prenume, dar

mai ales evidenþiaþi prin faptele lor...

Cel care a pus în paginã asemenea oameni ºi

meritele lor în construcþii este dl ing. Alexandru DOBRE.

Precizãm cã autorul a fost, timp de 8 ani, preºedinte al

ARACO, o puternicã breaslã a constructorilor, ºi are un

mare respect pentru profesia de inginer constructor,

lucru argumentat cu fapte, cu lucrãri care denotã compe-

tenþa românilor constructori, care nu sunt cu nimic mai

prejos dacât italienii, germanii, americanii, suedezii saubritanicii. Ca motivare, autorul afirmã cu hotãrâre cã,printre alte construcþii efectuate în timp, în România nuau cãzut poduri. De asemenea, se aratã cã pentru alucra în orice parte a lumii, inginerii români nu au nevoiede echivalare de studii.

În carte sunt ºi multe comentarii la adresa unorautoritãþi mai mult sau mai puþin competente, mai multsau mai puþin bine intenþionate, mai mult sau mai puþinresponsabile faþã de cheltuirea judicioasã a banului public.

Totodatã, nu se omite a se sugera, în context, soluþiiºi programe care se potrivesc României: de exemplu,renunþarea la construcþii megalomanice, mari devora-toare de fonduri. Se scoate în evidenþã, cu mare clari-tate, dar ºi mândrie naþionalã cã o construcþie unicã înlume, aºa cum este Palatul Parlamentului, este, înîntregime, un produs „Fabricat în România“ - începândcu proiectul, apoi execuþia, materialele de construcþiefolosite ºi terminând cu finisajele, mobilierul etc.

Lecturând cartea despre „Constructori ai secoluluiXX“ þi se confirmã convingerea cã breasla constructo-rilor din România a fost ºi va fi una din promotoareleprogresului. Totul este sã fie folositã cu pricepere ºi efi-cienþã.

(Doritorii pot obþine cartea doar prin dedicaþiaautorului.)

Ciprian Enache

Constructorii au fost, sunt ºi vor rãmâne reperele sigure ale edificãrii vieþii concrete, multilaterale, care

caracterizeazã fiecare aºezare pe acest Pãmânt. Orice evoluþie ºi existenþã se leagã nemijlocit de activi-

tatea de construcþii ºi de slujitorii ei. De aceea, faptul cã tot mai mulþi autori din þara noastrã pun în evi-

denþã, prin lucrãrile lor literare, meritele unor specialiºti în construcþii, consfinþeºte faptul cã aceºtia au

existat iar operele lor rãmân repere ale mãiestriei profesionale exercitate în timp. Aºa se face cã un inginer

constructor de prestigiu a scris o carte despre „Constructori ai secolului XX“.

ing. Alexandru Dobre

Page 17: Revista Constructiilor
Page 18: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201318

Noul Regulament al Produselor pentru Construcþii (CPR)ºi întocmirea Declaraþiei de Performanþã (DP)

arh. Anca POPA - consilier tehnic, Patronatul Producãtorilor de Tâmplãrie Termoizolantã

Pânã la 1 iulie 2013 sunt, în conti-nuare, în vigoare regulile deja cunoscutede aplicare a marcajului CE, conformprevederilor CPD, respectiv prin întoc-mirea unei declaraþii de conformitate aprodusului cu standardul armonizat dereferinþã. Acest tip de declaraþie faceparte din documentaþia aferentã aplicãriimarcajului CE (ITT, CPF) ºi a fost pãs-tratã de producãtor. Conform CPR, acestdocument va deveni Declaraþia de Per-formanþã a producãtorului, prin care sepreiau rãspunderea ºi consecinþele con-formitãþii produsului cu performanþadeclaratã. Se asigurã, astfel, trasabili-tatea produsului ºi o mai mare trans-parenþã pentru clienþi.

Declaraþia de Performanþã va cir-cula pe piaþã împreunã cu produsulrespectiv.

Deºi în cuprinsul CPR sunt fãcuteprecizãri noi asupra unor aspecte careau generat poziþii divergente, elementelede bazã rãmân valabile fiind, în conti-nuare, aceleaºi:

- obligaþia aplicãrii marcajului CE- respectarea procedurii de atestare

a conformitãþii- obligaþia aplicãrii CPF ºi a efectuãrii ITT- obligaþia menþinerii cerinþelor din nor-

mele armonizate.Prin urmare, întocmirea documen-

taþiei ºi aplicarea marcajului CE decurgeca ºi pânã acum, iar declaraþia de con-formitate va deveni Declaraþie de Perfor-manþã. Modificãrile apãrute nu suntesenþiale. Ele sunt, mai degrabã, demetodologie. Ultimul punct în aplicareaintegralã de la 1 iulie 2013 a CPR estestabilirea punctelor de contact naþionalede informare. În prezent existã informaþiipe acest subiect pe www.mdrt.ro.

Regulamentul se referã la produsepentru construcþii, în general, ºi nu la unanume produs în mod special (cum ar fi

spre ex. tâmplãria). Prin urmare, nugãsim astfel de referiri în cuprinsul CPR.Trebuie, doar, sã încadrãm corect tipulde produs în grupa produselor aflate subincidenþa unui standard european armo-nizat ºi sã aplicãm, consecvent, regulileºi procedurile privind marcajul CE.

Punctul 7 al noului CPR introduce onouã cerinþã esenþialã mandatatã, res-pectiv “utilizarea sustenabilã a resur-selor naturale”. Pânã acum nu suntinformaþii privind modul în care produselede tâmplãrie vor satisface aceastã nouãcerinþã, respectiv în ce mod se poatedemonstra satisfacerea acestei cerinþe.

Singura implicaþie importantã pentruproducãtorii de tâmplãrie va fi aceea cãse vor putea utiliza rezultatele ITT, pre-luate de la furnizorii de sistem, pentru pro-pria documentaþie întocmitã în vedereaaplicãrii marcajului CE, fãrã a se con-frunta cu refuzul de a accepta aceastãprocedurã (vezi art. 36-38 din CPR). Demenþionat, însã, cã menþinerea perfor-manþelor consemnate trebuie doveditãprin efectuarea periodicã a unor încer-cãri, conform planului propriu al produ-cãtorului, plan care face parte din CPF.

Implicaþiile intrãrii în valabilitate atuturor prevederilor CPR, la 1 iulie 2013,sunt, mai degrabã, favorabile producãto-rilor. Se simplificã, astfel, modul de accespe piaþã al produselor de tâmplãrie ºi nugenereazã schimbãri sau “problememajore”, ci, dimpotrivã, înlesniri pentruca tuturor producãtorilor (indiferent demãrimea companiei) sã li se ofere posi-bilitatea de a respecta integral prevede-rile regulamentului 305/2011.

Informaþii privind aplicareaprevederilor CPR

Regulamentul Produselor pentruConstrucþii (CPR) asigurã informaþii fia-bile despre produse pentru construcþii, înraport cu performanþele lor. Acest lucru

este realizat prin furnizarea unui “limbajtehnic comun“ care oferã metode uni-forme de evaluare a performanþei pro-duselor pentru construcþii.

Metodele au fost introduse în Stan-darde Europene armonizate (hEN) ºiDocumente de Evaluare Europene(DEE).

Limbajul tehnic comun trebuie aplicatde:

• producãtori, atunci când declarãperformanþa produselor proprii;

• autoritãþile Statelor Membre, atuncicând precizeazã cerinþele pentru ele;

• utilizatorii produselor (arhitecþi, ingi-neri, constructori…), atunci când alegprodusele cele mai potrivite pentru uti-lizarea în lucrãri de construcþii.

Regulamentul Produselor pentruConstrucþii (305/2011/EU - CPR), careabrogã Directiva Produselor pentru Con-strucþii (89/106/EEC – CPD), a fostadoptat pe 9 Martie 2011.

Ca parte a iniþiativei, pentru o mai bunãreglementare, intenþioneazã sã aducã:

• Clarificarea conceptelor de bazãºi de aplicare a marcajului CE;

• Simplificarea procedurilor, astfelîncât sã se reducã costurile suportate deîntreprinderi, în particular de IMM-uri;

• Credibilitate sporitã pentru sistem. CPR a intrat, deja, în vigoare. Cu

toate acestea, principalele componenteale articolelor sale importante se aplicãabia de la 1 iulie 2013. Pânã atunci, CPDrãmâne în aplicare. Pãrþile deja aplica-bile ale CPR pun accentul pe proceselede notificare ºi desemnare a Organis-melor Notificate (NB) ºi a Organismelortehnice de evaluare (OTE).

Puncte naþionale de contact CPR Regulamentul produselor pentru Con-

strucþii prevede (Art. 10) ca statele mem-bre sã ofere informaþii privind reguli ºi

Spre deosebire de Directiva Materialelor pentru Construcþii 89/106 (CPD), care a fost preluatã de statele membreprin legi naþionale, Comisia Europeanã a ales, pentru noua reglementare, forma juridicã de regulament (CPR), aplica-bilã, direct, în toate statele membre UE. Prin urmare directiva CPD se va abroga în douã etape iar CPR va intra completîn vigoare la 1 iulie 2013.

Se atinge în acest fel scopul propus iniþial de a face posibilã aplicarea marcajului CE conform unor norme unitare,aceleaºi pe întreg teritoriul european. Se înlãturã, astfel, interpretãrile diferite ale prevederilor CPR la nivelul legisla-þiilor naþionale.

Page 19: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 2013 19

reglementãri referitoare la produselepentru construcþii. Aceste puncte de con-tact trebuie stabilite pânã la 1 iulie 2013.

Tranziþia de la Directiva Materialepentru Construcþii (CPD)

la Regulamentul Materialepentru Construcþii (CPR)

Obiectivele generale ºi instrumenteleprincipale ale CPD nu s-au modificat în CPR.

Totuºi, CPR introduce proceduri maistricte ºi mai transparente pentru comer-cializarea produselor pentru construcþii.De asemenea, terminologia a fost parþialmodificatã în CPR pentru a fi mai exactã.

Implementarea CPR se desfãºoarãîn douã faze:

• Faza pregãtitoare: stabilirea cadru-lui organizatoric ºi pregãtirea documen-telor tehnice cadru (pânã la 30 iunie 2013);

• Faza operaþionalã: Declaraþia dePerformanþã a producãtorilor, aplicareamarcajului CE conform CPR, începândde la 1 iulie 2013.

Declaraþia de Performanþã (DP)ºi marcajul CE

Definiþie ºi obiectiveDeclaraþia de Performanþã (DP) este

conceptul cheie în Regulamentul Pro-duselor pentru Construcþii (CPR).

DP oferã producãtorului posibilitateade a livra informaþia privind caracteristi-cile esenþiale ale produsului sãu, pecare doreºte sã le punã la dispoziþie pepiaþã. Producãtorul va elabora o Decla-raþie de Performanþã atunci când un pro-dus aflat sub incidenþa unui standardarmonizat (hEN) sau a unei EvaluãriTehnice Europene (ATE) este plasat pepiaþã. Prin elaborarea DP, producãtorulîºi asumã responsabilitatea pentruconformitatea produsului pentru con-strucþii cu performanþa declaratã.

Pe baza informaþiei conþinute în DP,utilizatorul va decide sã cumpere, dintretoate produsele disponibile pe piaþã, peacela care este potrivit intenþiei sale deutilizare ºi îºi asumã, în totalitate,responsabilitatea unei astfel de decizii.

DP constituie, prin urmare, elementulcheie în funcþionarea Pieþei Interne aproduselor pentru construcþii, prin asigu-rarea transparenþei necesare ºi prinstabilirea unui sistem clar de împãrþirea responsabilitãþilor între participanþi.

Metode ºi criteriiToate informaþiile cuprinse în DP sunt

obþinute prin aplicarea strictã a metodelorºi criteriilor conþinute în standardul armo-nizat de referinþã sau, în absenþa unui

standard armonizat aplicabil, de Docu-mentul European de Evaluare relevant.Aplicarea corectã a acestor metode ºicriterii este garantatã de producãtorulînsuºi ºi, atunci când se cere, de cãtreun Delegat Autorizat, prin implicareaadecvatã a unui Organism Notificat, con-form sistemului aplicabil de evaluare aperformanþei ºi de verificare a constanþeiperformanþelor declarate.

DP va fi elaboratã conform modeluluidin Anexa III a CPR. Cantitatea minimãde informaþie pe care producãtorul esteobligat sã o ofere este stabilitã la Art. 6din CPR. Trebuie menþionat, însã, cã,datoritã caracterului inovativ al acestuia,faþã de situaþia rezultatã din aplicareaDirectivei Produselor pentru Construcþii(CPD), producãtorul trebuie sã declareutilizarea sau utilizãrile indicate ale pro-dusului ºi cel puþin una dintre caracteris-ticile esenþiale relevante pentru fiecaredintre intenþiile de utilizare declarate.Restul caracteristicilor relevante pot ficonsemnate prin Nicio PerformanþãDeclaratã (NPD).

Marcajul CE se aplicã dupã elabo-rarea DP ºi semnificã faptul cã producã-torul a urmat strict procedurile aplicabilepentru întocmirea propriei DP ºi, în con-secinþã, DP este corectã ºi credibilã.

Evaluarea ºi Verificarea ConstanþeiPerformanþei (EVCP)

Pentru a ne asigura cã declaraþia deperformanþã (DP) este corectã ºi credi-bilã, performanþa produselor pentru

construcþii va fi evaluatã iar procesul deproducþie în fabricã va fi controlat pentrua ne asigura cã produsele vor con-tinua sã aibã aceleaºi performanþe.Acest scop poate fi atins prin aplicareaunui sistem de Evaluare ºi Verificare aConstanþei Performanþei (EVCP) pen-tru fiecare familie de produse.

În Regulamentul Produselor pentruConstrucþii sunt prevãzute cinci sistemediferite. Comisia Europeanã stabileºtecare sistem sau sisteme sunt aplicabile:

• unui anumit produs pentru construcþii;• unei familii de produse;• unei anumite caracteristici esenþiale.În acest fel, Comisia alege sistemul

sau sistemele cu cele mai puþine con-strângeri, pentru a asigura îndeplinireatuturor cerinþelor de bazã pentru lucrãride construcþii.

Specificaþiile tehnice armonizate (Stan-darde Europene armonizate ºi DocumenteEuropene de Evaluare) includ detaliiletehnice necesare pentru implementareasistemului de evaluare ºi verificare aconstanþei performanþei.

Sursa:

http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/

construction/legislation/index_en.htm

Versiunea în limba românã a CPR:

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/

LexUriServ.do?uri=OJ:L:2011:088:0005:0043

:RO:PDF �

Page 20: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201320

ARACO atrage atenþia autoritãþilor centrale ºi locale dinRomânia asupra riscurilor majore generate de impredictibi-litatea consistentã în ceea ce priveºte plata creanþelor cãtreconstructori, blocarea finanþãrii investiþiilor începute sau aunor proiecte noi în 2013, pe fondul contracþiei severe ºicontinue a sectorului în ultimii 4 ani!

Prognoza noastrã din martie 2012, de 9,3 - 9,5 miliarde Eurola nivelul anului 2012, a fost confirmatã ºi trebuie sãcomentãm cã dinamica favorabilã din semestrul I a fostalteratã de evoluþia negativã din partea a doua a anului.Dacã în lei evoluþia este aparent pozitivã (41,7 miliarde leiîn 2012 faþã de 39,6 miliarde lei în 2011), comparaþia înEuro atestã o menþinere a valorii din 2011, în sumã de9,33 miliarde Euro, iar evoluþia, conform Eurostat, confirmãrecesiunea tehnicã generatã de declinul din ultimele douãtrimestre! ªi aceasta în condiþiile în care numãrul mediuanual de angajaþi în 2012 a crescut cu 9,3%!

Anul 2012, în ciuda faptului cã a avut o dublã dimensiuneelectoralã, rãmâne un an eºuat din perspectiva reluãriidinamicii pozitive a activitãþii din sectorul de construcþii.

Principalele caracteristici negative ale anului 2012 au fost:• Înlocuirea competiþiei corecte cu o alocare interesatã

politic a proiectelor;• Amplificarea greutãþilor în planul recuperãrii creanþelor

de cãtre firmele de construcþii;• Sincope consistente în asigurarea finanþãrii pe proiec-

tele începute;• Menþinerea poziþiilor abuzive ale entitãþilor achizitoare

cu capital de stat în materie de condiþii contractuale;• Alterarea mecanismelor de facturare din cauza plãþii

anticipate a TVA;• Incapacitatea autoritãþilor de a promova proiecte în

parteneriat public-privat ºi declinul sever al investiþiilor strãinedirecte;

• Nefinalizarea, de cãtre ANRMAP, a caietelor de sarcinistandardizate pe tipuri de lucrãri;

• Toleranþa complice a multor entitãþi achizitoare, în ceeace priveºte utilizarea unor operatori fãrã certificarea capa-bilitãþii tehnice ºi umane;

• Continuarea epidemiei de insolvenþe/falimente în rân-dul societãþilor de construcþii.

Anul 2013 nu oferã, deocamdatã, premise care sã elimine,mãcar parþial, caracteristicile negative enumerate mai sus.Bugetul de stat a fost, pe de o parte, aprobat cu mareîntârziere, iar, pe de altã parte, nu cuprinde elemente caresã facã din acest an unul al susþinerii investiþionale a pro-iectelor de construcþii!

Pentru cele mai multe societãþi de construcþiisursele de finanþare sunt incerte ºi improbabile!

Principalele mãsuri ºi propuneri pe care ARACO, în modconstructiv, le susþine la începutul anului 2013, sunt struc-turate dupã cum urmeazã:

I. Mãsuri de interes economico-social, solicitate deARACO autoritãþilor de stat:

1. Asumarea, de cãtre Guvern, a unui Program deplatã a creanþelor de cãtre entitãþile achizitoare cu capitalde stat ºi autoritãþile locale, alãturi de societãþile cu capitalde stat, a creanþelor aferente societãþilor de construcþii pen-tru perioada 2009-2012, estimate la începutul anului în cursla cca 1,8 miliarde Euro;

2. Comunicarea publicã, de cãtre ministerele de profilºi autoritãþile locale, a programelor de investiþii pentru2013 ºi precizarea disponibilitãþii resurselor financiare aferente;

3. Promovarea ºi susþinerea selecþionatã, prioritizatã decãtre Guvern prin ministerele aferente, a investiþiilor în con-tinuare ºi a celor noi, în domeniile infrastructurii rutiere, ainfrastructurii CF, a infrastructurii de mediu, a infrastructuriienergetice clasice ºi verzi, a infrastructurii edilitare, a infra-structurii din domeniul sãnãtãþii, a infrastructurii agricole ºidin turism, a construcþiilor de locuinþe noi ( inclusiv locuinþesociale), a programelor de reabilitare energeticã a clãdirilorvechi ºi noi, private sau publice;

4. Restatuarea condiþiilor generale de contractare FIDIC;5. Atenþionarea entitãþilor achizitoare cu capital public

asupra extinderii periculoase a acordãrii de lucrãri publicepe baza preþului cel mai scãzut sau acceptând oferteanormal de joase valoric, care devin sursã de competiþieincorectã, fraudã socialã ºi care, de cele mai multe ori, audrept consecinþã costuri finale mai mari ºi o afectare semni-ficativã a nivelului calitãþii lucrãrilor.

II. Mãsuri specifice de ordin legislativ, absolut nece-sare în 2013:

1. Îmbunãtãþirea urgentã a legislaþiei achiziþiilor publice,þinând cont de propunerile entitãþilor patronale (susþinereaterþului, experienþa similarã, demonstrarea capacitãþii teh-nico-economice, confidenþialitatea unor elemente din ofertadepusã etc);

2. Implementarea urgentã a Directivei comunitareprivind combaterea plãþilor întârziate având ca termenluna martie a.c.;

3. Finalizarea la ANRMAP a caietelor de sarcini stan-dardizate pe tipuri de lucrãri;

4. Promovarea HG privind certificarea capabilitãþiitehnice a operatorilor din construcþii;

5. Corectarea efectelor negative legate de plata discri-minatorie a TVA la încasare;

6. Promovarea unei rectificãri bugetare la mijloculanului, care sã punã accentul pe necesitatea promovãriiacelor investiþii de interes naþional ºi local asumate demediul politic ºi societatea civilã organizatã;

2013 - un alt an eºuat!?...Pânã când? ªi cine rãspunde?

ARACO

Laurenþiu PLOSCEANU - preºedinte ARACO

continuare în pagina 22��

Page 21: Revista Constructiilor
Page 22: Revista Constructiilor

7. Stabilirea clarã a poziþiei Guvernului faþã de pro-iectele de interes naþional sau regional, care pot fi promo-vate în PPP.

III. Mãsuri specifice în context comunitar, corelatecu poziþia FIEC:

1. ARACO salutã comunicarea Comisiei Europene, diniulie 2012, privind Strategia competitivitãþii sustenabile asectorului de construcþii ºi a întreprinderilor sale, urmã-reºte dinamica îmbunãtãþirii acesteia pe circuitul instituþiiloreuropene ºi va informa, corespunzãtor, societãþile de con-strucþii din þarã asupra obiectivelor ºi politicilor specificeconvenite;

2. ARACO sprijinã propunerea CE privind principiulparteneriatului în implementarea fondurilor care fac obiectulcadrului strategic comun pentru un Cod european de con-duitã în materie de parteneriat;

3. ARACO sprijinã poziþia comunã a FIEC ºi EFBWWdin 21.02.2013, privind lupta împotriva ofertelor anormalde scãzute în licitaþiile publice.

IV. Alte mãsuri preconizate de ARACO1. În contextul liberalizãrii pieþei forþei de muncã în UE

din 2014, asociaþia va încerca sã convinã cu parteneriipatronali din Germania mecanisme de colaborare, care sãimplice subcontractarea de lucrãri sau gestionarea încomun a fluxurilor de muncitori migranþi;

2. ARACO va sprijini societãþile de construcþii care sepot implica în proiecte de construcþii pe pieþe externe (Irak,Libia, Kazahstan etc);

3. ARACO va încerca, prin relaþiile parteneriale cu aso-ciaþiile de profil din UE, RP China sau America de Nord sãidentifice soluþii de finanþare pentru proiecte de interesnaþional sau regional în PPP;

4. Asociaþia intenþioneazã sã actualizeze ºi sã lanseze,la jumãtatea acestui an, Codul de conduitã eticã pentrusectorul de construcþii din România;

5. ARACO salutã 15 ani de parteneriat social asumat,împreunã cu FGS Familia, în administrarea Casei Sociale aConstructorilor ºi va continua sã promoveze ºi sã dezvolteentitãþile paritare dezvoltate în cadrul SASeC.

V. CONCLUZII1. Premisele începutului de an nu permit estimãri de

ieºire din recesiune în 2013 a sectorului de construcþii. 2. Rolul finanþãrilor publice, comunitare sau naþionale va

rãmâne, în continuare, esenþial, iar complementarea cuPPP este absolut necesarã ! Blocarea investiþiilor publice în2013 este un pariu riscant atât economico-social, cât ºipolitic.

3. Guvernul, prin diverºii sai exponenþi, trebuie sã înþe-leagã cã ieºirea din recesiune cât mai rapidã a sectoruluide construcþii este o opþiune esenþialã, prin efectele deantrenare economicã ºi socialã.

4. Considerãm absolut necesar cã entitãþile achizitoaresã adopte o atitudine de parteneriat constructiv renunþândla poziþiile, de multe ori, abuzive !

5. ARACO solicitã imperativ, încã o datã, autoritãþilor lanivel naþional ºi local sã înþeleagã cã sectorul de construcþiinu trebuie sã rãmânã în postura de victimã permanentã acrizei economice ºi a intereselor politice conjuncturale.

Un nou eºec în 2013 nu va genera numai un ºomajpronunþat în acest sector dar va afecta, pe termen lung,competitivitatea societãþilor de construcþii ºi capaci-tatea acestora de a se implica în proiectele finanþatedin fonduri structurale în perioada 2014-2020! �

A XXIII-a Conferinþã Naþionalã AICPSjoi 30 mai 2013, Hotel Pullman – Bucureºti, Sala New York

1. TEMA CONFERINÞEI: „SOLUÞII INOVATIVE ÎNINGINERIA STRUCTURILOR“

2. PROGRAMUL CONFERINÞEI:• Prezentãri tehnice ºi ºtiinþifice• Acordarea PREMIILOR AICPS • Acordarea Diplomei ºi Medaliei dr. ing. PETRU VERNESCU• Acordarea DIPLOMELOR OPERA OMNIA• Acordarea PREMIILOR RADU AGENT• Activitatea AICPSPrezentãri tehnice ºi ºtiinþificeTitlurile ºi autorii lucrãrilor, precum ºi titlurile profesionale ale

celor care doresc sã prezinte comunicãri la Conferinþa NaþionalãAICPS, pot fi transmise prin e-mail la [email protected].

Acordarea PREMIILOR AICPSRegulamentul privind desfãºurarea concursului pentru acordarea

premiilor poate fi obþinut de la AICPS, prin email, la [email protected],sau de pe site-ul www.aicps.ro (http://www.aicps.ro/articol.php?id=4).

Acordarea Diplomei ºi Medaliei dr. ing. PETRU VERNESCUSe va acorda, ºi în acest an, UN PREMIU SPECIAL DR. ING.

PETRU VERNESCU pentru o lucrare a tinerilor ingineri pânã în38 ani.

Acordarea DIPLOMELOR OPERA OMNIAPentru activitate îndelungatã ºi meritorie, privind proiectarea

structurilor pentru construcþii, promovarea ºtiinþei ºi tehnicii struc-turilor pentru construcþii ºi contribuþii meritorii la activitatea AICPS,Consiliul de Conducere AICPS va acorda, cu ocazia celei de aXXIII-a CONFERINÞE NAÞIONALE, DIPLOME OPERA OMNIA.

ªefii filialelor AICPS, societãþile de proiectare ºi membriiAICPS sunt rugaþi sã transmitã propuneri pentru acordareaDIPLOMELOR OPERA OMNIA.

Acordarea PREMIILOR „RADU AGENT”Dl. arh. Dan AGENT va trimite propunerile premiilor RADU

AGENT la AICPS.EXPOZIÞIECu ocazia desfãºurãrii celei de a XXIII-a Conferinþe Naþionale

a AICPS, în data de joi 30 mai 2013, AICPS va organiza o mini-expoziþie de proiecte, lucrãri de construcþii deosebite executate,materiale de construcþii, software pentru construcþii.

Societãþile de proiectare, societãþile de construcþii, furnizoriide materiale, furnizorii de programe IT, software pentru con-strucþii, edituri de cãrþi ºi reviste, se pot înscrie, în baza unuicontract de sponsorizare cãtre AICPS.

AICPS va pune la dispoziþie mese de expunere pentrucataloage, prospecte, CD-uri, publicaþii etc.

ÎNSCRIERILE SPONSORILOR se pot face pânã la 20 aprilie 2013.Informaþii suplimentare privind prezentarea lucrãrilor,

acordarea premiilor, organizarea expoziþiei etc., se pot obþinede la secretariatul AICPS:

Sediul: ªos. PANDURILOR nr. 94, corp. B, et. 1, camera 19(incinta AEDIFICIA CARPAÞI) sect. 5, Bucureºti;

Tel./Fax: 021.412.02.04; Mobil: 0788.35.96.96;E-mail: [email protected] LA CEA DE A XXIII-a CONFERINÞÃ

NAÞIONALÃ AICPS ESTE GRATUITÃ!

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201322

�� urmare din pagina 20

Page 23: Revista Constructiilor
Page 24: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201324

Consolidarea terenurilor ºi a fundaþiilorcu maºini specializate

COMACCHIO SRL produce uti-laje hidraulice de foraj pentru con-solidãri, micropiloþi (Ø100-300), piloþi(Ø400–600–900), fundaþii speciale,sondaje geotehnice, geotermie, jet-grouting, foraje puþuri de apã.

COMACCHIO ocupã locul I înclasamentul mondial ºi pentru vari-etatea modelelor de utilaje, cunumeroase brevete privind compo-nentele, ceea ce dovedeºte atenþiaconcretã acordatã cerinþelor pieþei,în general, ºi fiecãrui utilizator, înparticular. COMACCHIO este prezentãcu reprezentanþe în 16 þãri din lume.

INJECTOFORAJ DRILLING TOOLSreprezintã ºi firme care produc mate-rial pentru activitãþi de foraj:

DAI PRA SRL – produce sistemede injecþie (injectoare, malaxoare,amestecãtoare – agitatoare), packere,pompe;

CARANDINA SRL – fabricã, lacererea clientului, orice tip de echipa-ment pentru foraj: sape, elice con-tinue, sisteme CFA, bucket pânã laØ2.000, trasdutoare, racorduri,hopper, friction welded drill rods;

F.G.S. Drill SRL – prãjini de foraj,ciocane fund de gaurã, amorti-zoare, racorduri api în special dinoþel 42 CrMo4;

GEOMARC SRL are în fabricaþiepompe, sisteme de foraj roto-percu-toare pentru carotaje ºi probe ambi-entale, prãjini wire line, coroane;

INJECTOFORAJ DRILLING TOOLS este o societate româno-italianã,cu capital integral privat, orientatã cãtre un domeniu modern, dar puþinexploatat profesional în þara noastrã: consolidarea terenurilor ºi a fun-daþiilor cu maºini specializate. Societatea, în calitate de importatorunic, furnizeazã maºini pentru foraj ale producãtorului italianCOMACCHIO. De asemenea, firma importã utilaje second-hand, lerecondiþioneazã ºi le pune în vânzare la preþuri atractive, beneficiindde o experienþã vastã a personalului specializat în ºantierele de profildin Italia ºi Elveþia. În plus, cu ajutorul specialiºtilor instruiþi în þarã ºiîn fabrica din Italia, INJECTOFORAJ DRILLING TOOLS acordã asis-tenþã tehnicã permanentã ºi service tuturor clienþilor sãi.

Piaþa utilajelor de construcþii a cunoscut în România o creºtere explozivã în ultimii 5 ani. SocietateaINJECTOFORAJ DRILLING TOOLS a înregistrat ºi ea o bunã dezvoltare datoritã faptului cã a oferit produsecorespunzãtoare cererii pentru România, respectiv, o bogatã gamã de maºini hidraulice pentru forajproduse de firma italianã COMACCHIO SRL.

Page 25: Revista Constructiilor

GEOMISURE SRL produce instru-mente pentru monitorizarea lucrãrilorde foraj;

RICCINI SRL - tuburi ºi racorduripentru sisteme de canalizare, tuburipentru puþuri ºi sisteme de drenaj,tuburi ºi racorduri pentru conductede apã ºi gaz;

TTM TENSION TECHNOLOGYSRL- produce sisteme de tensionare

pentru structuri, sisteme mono toron ºimulti toron, aderente ºi nonaderente,

sisteme de consolidare pentru apli-caþii geotehnice, sisteme de cabluriactive ºi pasive „MS“, articulaþiistradale din cauciuc ºi oþel, sistemede izolare antiseismicã;

METAX-CIMA S.p.A fabricãpompe triplex, instalaþii de dozare /malaxoare / rezervoare de stocarecu agitator, instalaþii de dozare ºiinjectare JET GROUTING, pompede injectare, pompe centrifuge /pompe cu ºurub elicoidal, pompe cupiston duplex, accesorii pentru foraj.

INJECTOFORAJ DRILLING TOOLScomercializeazã (la cerere) ºi utilajesecond-hand recondiþionate. De ase-menea, beneficiind de un parc bogatde utilaje ºi de specialiºti cu expe-rienþã vastã instruiþi pe ºantierele deprofil din Italia ºi Elveþia, societateas-a implicat în execuþia unei gamelargi de lucrãri de specialitate.

Societatea INJECTOFORAJDRILLING TOOLS furnizeazã clien-þilor sãi consultanþã, asistenþã teh-nicã ºi service, atât pentru utilajelenoi cât ºi pentru cele second-hand,în termen de numai 24 de ore. �

Page 26: Revista Constructiilor

Istoricul ºi avantajele fibrelor de armare

Armarea cu fibre a materialelor de construcþii are ovechime secularã. Cãrãmizile nearse (chirpici) au fostarmate cu paie tocate sau cu pãr de animale pentru aevita fisurarea ºi pentru a le oferi o rezistenþã sporitã larupere ºi umezealã. Extrapolarea s-a realizat de la argilãla ciment ºi, implicit, de la paie ºi pãr de animale la fibre.Datoritã creºterilor progresive de preþ la oþelul-beton pepiaþa mondialã ºi în urma unor studii tehnico-economiceelaborate s-a optat, ca soluþie modernã, simplã ºi efi-cientã, pentru folosirea ca armãturã în dispersie a fibrelorpolimerice.

Caracteristicile fizico-mecanice surprinzãtoare ale aces-tor fibre în comparaþie cu fibrele metalice au dus la ocreºtere exponenþialã a utilizãrii ºi implicit a cererii acestuitip de material pe piaþa mondialã a construcþiilor.

În epoca modernã, primul patent de utilizare abetonului armat cu fibre a fost creat de A. Berard în anul1874, în SUA. Prin studiile sale în anii 40, inginerul românGogu Constantinescu introduce ºi detaliazã conceptulde beton armat cu fibre fiind printre promotorii nouluimaterial.

Fibrele de armare sunt obþinute din polipropilenã purãprintr-un proces de extrudare clasicã (prin rãcire cu apã)pentru fibrele de tip MULTI ºi FIBRI care prin diverse pro-cese de transformare ajung la caractristici fizico-mecanice de excepþie cum ar fi: rezistenþa mare larupere, tenacitatea ºi alungirea. Procesul continuã cutãierea la diferite dimensiuni începând de la 5 mm pânãla 70 mm, urmând a se ambala în saci de hârtie solubilãîn apã. În timpul tãierii fibrele sunt acoperite cu o peliculãsubþire de superplastifiant care le conferã o alunecaresuperioarã ºi libertatea de a se dispersa tridimensional întoatã masa amestecului, nemaifiind necesar a se adaugaîn betoane sau mortare alte tipuri de aditivi. Pe întregulparcurs al procesului tehnologic se efectueazã un controlal calitãþii riguros ºi sever, atât asupra materiilor prime uti-lizate ºi respectãrii parametrilor tehnologici cât ºi asupraproduselor finite, control efectuat în conformitate cuprevederile Manualului de Management al Calitãþi ISO9001:2008.

Polipropilena este absolut inertã ºi stabilã, nu secorodeazã, este rezistentã la alcalii, este antistaticã ºiantimagneticã, având o durabilitate practic nelimitatã. Latemperatura camerei este rezistentã la toþi solvenþiiorganici, nefiind periculoasã.

Fibrele de armare din polipropilenã îmbunãtãþesc pro-prietãþile betonului simplu. Oportunitatea utilizãrii armãriicu fibre apare în situaþia folosirii unui procent mic dearmãturã sau în cazul armãrii constructive a betonuluiarmat obiºnuit.

Posibilitãþile de utilizare se mãresc datoritãîmbunãtãþirii comportãrii la fisurare, a micºorãrii defor-maþiilor din contracþii prin uscare sau din mãrirea rezis-tenþei la forfecare.

Un domeniu important îl constituie elementele de con-strucþii solicitate dinamic, la care se poate mãri capaci-tatea de preluare a energiei din aceastã solicitare. Încazul unor lucrãri cu încãrcãturi mari sau la un ecarta-ment de îmbinare mãrit apare necesarã armarea cu fibre.

Adãugarea în betonul obiºnuit a fibrelor de armareEDIFIBER 3® are ca prim efect o creºtere semnificativã aindicelui de tenacitate. Fibrele de armare din poli-propilenã EDIFIBER 3® sunt folosite cu succes în substi-tuirea plasei sudate, la plãcile de beton, pardoseliindustriale, plãcile de fundare a cãilor de comunicaþii ºi apistelor aeroportuare precum ºi la alte aplicaþii, deoarecetoate elementele din beton sunt solicitate la încovoiere.

Rezistenþa la solicitarea dinamicã pentru majoritateamaterialelor de construcþii este mai micã decât solicitareastaticã. Betonul armat cu fibre este avantajos înrealizarea fundaþiilor de maºini cu solicitãri dinamice, afundaþiilor pentru liniile de tramvai datoritã rezistenþeisporite la ºoc, a comportãrii favorabile la amortizare ºi ladeformare.

Betonul armat cu fibre EDIFIBER 3® are o mulþime deavantaje, dintre care amintim:

• asigurã o armare tridimensionalã în toatã masaamestecurilor, betoane sau mortare;

• eliminã crãpãturile ºi fisurile datorate tensiunilor ºicontracþiilor, acestea fiind generatoare de rupere;

• creºte considerabil rezistenþa la uzurã, impact ºi lacicluri îngheþ-dezgheþ;

• reduce în mare mãsurã permeabilitatea betoanelor ºia mortarelor;

• fibrele de armare sunt practic neutre la agenþiichimici corozivi;

• mãreºte plasticitatea ºi lucrabilitatea betoanelor ºi amortarelor eliminând segregarea, mustirea ºi tasarea;

• datoritã peliculei de superplastifiant de pe suprafaþafibrelor, betoanele ºi mortarele nu necesitã alþi aditivi.

Armare profesionalã cu fibre din polipropilenãpentru betoane ºi mortare

SC EDILCOM SRL este prezentã pe piaþa materialelor de construcþii încã din anul 2005 când a început poducþia fibrelor de armare din polipropilenã.În prezent firma acoperã toatã gama de armãturi sintetice, începând de la microfibre la macrofibre, toate sub marca comercialã de EDIFIBER 3®.

Page 27: Revista Constructiilor

DOMENII DE UTILIZARE

Domenile de utilizare a betonului armat cu fibre au oarie extinsã, din care menþionãm:

• pardoseli industriale;• platforme exterioare, parcãri, piste betonate;• piste aeroportuare;• fundaþii la liniile de tramvai;• consolidãri cu beton torcretat ºi armat pentru tuneluri

ºi povârniºuri;• prefabricate pentru orice destinaþii;• fundaþii cu solicitare dinamicã mare;• conducte din beton;• ziduri de sprijin;• elemente subþiri de faþadã;• fundaþii de maºini unelte.Utilizarea fibrelor de armare EDIFIBER 3® înlocuieºte

total sau parþial plasa sudatã în majoritatea cazurilor.

Dozarea ºi punerea în operã

La utilizarea fibrelor EDIFIBER 3® se va þine cont deurmãtoarele recomandãri:

• la amestecurile cu granulometrie mai micã de 16 mmse vor utiliza fibrele cu lungimi de pânã la 19 mm.

• la amestecurile cu granulometrie mai mare de 16 mmse vor utiliza fibrele cu lungimi peste 19 mm.

Doza standard pentru betoane ºi mortare obiºnuiteeste de 1 kg/mc, cu toleranþa de ±10%.

Adãugarea fibrelor în masele de amestec se poateface în staþiile de betoane, direct în autobetoniere peºantier sau în betonierele mici de ºantier.

Dupã ciclul obiºnuit de preparare al amestecului(beton sau mortar) se adaugã doza de fibre ºi se con-tinuã malaxarea încã cca. 3 - 4 minute pânã la omoge-nizarea completã.

Datoritã sacului din hârtie solubilã în care sunt amba-late fibrele, se recomandã adãugarea fibrelor în autobe-toniere sau mixere cu tot cu ambalaj fãrã a fi desfãcut.

Fibrele EDIFIBER 3® se pot folosi la preparareaoricãrui tip de beton, inclusiv al betonului fluid. Se poateutiliza pompa sau dispersorul de beton pentru aplicareabetonului obþinut.

Important

Datoritã superplastifiantului folosit în tehnologia deobþinere a fibrei, se recomandã a nu se modifica raportulapã/ciment (A/C) corespunzãtor clasei de beton utilizate.

Pentru betoanele ºi mortarele speciale, dozele deadaos al fibrelor vor fi stabilite de proiectantul de specia-litate, împreunã cu reprezentantul producãtorului ºi potajunge pânã la 2,5 kg.

Mod de ambalare

Produsul este livrat în saci de hârtie solubilã în apã.Cantitatea unui sac este de 1 kg +/- 2% ºi se livreazã

pe europaleþi, aceºtia având 250 kg.

Page 28: Revista Constructiilor

Materialele geosintetice la înãlþime!Lacul artificial „Mioarele“ de pe domeniul schiabil Voineasa

ing. Cristina FEODOROV, ing. Alin MURARIU, ing Cãtãlin PASCU - IRIDEX GROUP PLASTIC

La altitudinea de 1.930 m, în apropierea punctului cel mai înalt al faimoasei rute Transalpina care traverseazãCarpaþii Meridionali, în minunatul areal natural dintre localitãþile Rânca ºi Voineasa, o nouã stea a sporturilor deiarnã a început sã prindã contur.

Mai multe pârtii cu diverse grade de dificultate, instalaþii de teleschi, telegondolã ºi tunuri pentru zãpadã artificialãau apãrut pe versanþii muntelui, odatã cu parcãri subterane ºi supraterane. Noi hoteluri ºi restaurante sunt în curs deexecuþie în zonã. Cu alte cuvinte, România va deþine unul dintre cele mai frumoase ºi moderne domenii schiabile dinEuropa.

Pentru a oferi schiorilor cele mai bune condiþii timp de 8 luni în fiecare an, a fost sãpat în stâncã un rezervorimens de 120.000 m3, realizat sub forma unui lac artificial. Forma rezervorului a fost obþinutã prin detonarea ºiexcavarea suprafeþei stâncoase a muntelui. Materialul rezultat a fost concasat ºi apoi utilizat pe taluzul lacului ºi labaza acestuia, pentru a integra construcþia în mediul înconjurãtor. Instalarea materialelor geosintetice a avut locîntre 2 octombrie ºi 7 noiembrie 2012.

Provocãrile acestui proiect au constat în locaþie (altitudine mare, lipsa drumurilor de acces), condiþiile meteonefavorabile specifice sezonului ºi altitudinii ºi, nu în ultimul rând, termenul de execuþie foarte strâns. Practic, înaceste condiþii defavorabile, instalarea materialelor geosintetice s-a realizat în 27 de zile lucrãtoare. În tot acesttimp, temperaturile negative, precipitaþiile sub formã de lapoviþã ºi ninsoare, vânturile puternice ºi viscolul augenerat întreruperi ale ritmului de lucru, fiind provocãri continue pentru echipa de instalatori.

Cu toate acestea, rezultatele proiectului au fost mai mult decât satisfãcãtoare. Au fost îndeplinite în totalitatespecificaþiile tehnice ale proiectului iar termenul de finalizare al lucrãrii a fost respectat.

Page 29: Revista Constructiilor

În concluzie, aceastã lucrare reprezintã o aplicaþie extremã în care s-au folosit cu succes materialele geosinte-tice pentru realizarea unui proiect deosebit, atât din punct de vedere al provocãrilor tehnice, al celor datorate locaþieicât ºi din punct de vedere arhitectural.

Subcontractor de specialitate, furnizare ºi montajmateriale geosintetice: IRIDEX GROUP PLASTIC

Beneficiar: Comuna Voineasa, Judeþul VâlceaProiectant general: PRIMAVERA DESIGNAntreprenor general: ACOMIN DEVA

Pentru a realiza acest imens rezervor, au fost instalate mai multe straturi de materiale geosintetice:

Page 30: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201330

Constructori longevivi

Aºadar, s-a nãscut la data de 21martie 1915 în comuna Broºteni,judeþul Vrancea, deci cu ocazia unuiechinocþiu de primãvarã.

Cel care a ajuns astãzi la venerabilavârstã de 98 ani, face parte dintr-un...arbore genealogic reprezentativ pen-tru acest popor, la modul superlativ alromânilor adevãraþi. Bunicii din parteamamei se numeau Vernescu, locuitoridin Grãdiºtea, oameni cu stare ºiºtiinþã de carte. Profesorul Mazilu eraadorat de bunica din partea mamei cuapelativul de... Bãiatul. Astfel cã toatevacanþele ºi le petrecea la Grãdiºtea.

Bunicul lui Panaite Mazilu din parteatatãlui era preot ºi învãþãtor în sat. De labunic se presupune cã a moºtenitdragostea ºi respectul pentru carte.

Domnul profesor Mazilu l-a avutînvãþãtor la Broºteni, în clasele pri-mare, pe fratele tatãlui sãu, un învãþãtorextrem de cult. Dupã ºcoala primarã aurmat Liceul Internat din Iaºi în urmaunui concurs în care a primit ºi bursã.

La bacalaureat a obþinut calificativulexcepþional ºi nu a fost o greutate sãurmeze cursurile Politehnicii din Bucureºti- secþia Construcþii, unde a beneficiat, princoncurs la începutul cursurilor, de bursaV. Adamachi a Academiei.

Revenind la perioada de studii laPolitehnicã, profesorul de mai târziuMazilu a avut ca dascãli o serie de per-sonalitãþi importante. A fost ultima seriede studenþi care l-a mai prins la Rezis-tenþa Materialelor pe eminentul NicolaeFilipescu. Dar ºi ultima serie care l-aavut la cursul de Poduri pe Ion lonescuBizeþ, figurã aparte în învãþãmântulsuperior, care timp de peste 70 ani a„dominat“ acest învãþãmânt.

Pe domnul profesor Mazilu l-aimpresionat ºi un „conferenþiar“ dedrumuri, I. Tomescu.

În acest moment aniversar profe-sorul Mazilu ºi-a mai amintit ºi deMihai Manoilescu (absolvent al ªcoliide Poduri ºi ªosele, ca ºef de pro-moþie) declarat cel mai mare econo-mist român (preda la Politehnicã uncurs de Economie Politicã).

Ca tânãr absolvent, Panaite Maziluºi-a început activitatea între anii 1940ºi 1945 ca inginer proiectant ºef debirou pentru calcule statice la Direcþiade Studii ºi Arhitecturã CFR.

Între anii 1945 - 1986 a parcurstoate gradele didactice în învãþãmân-tul superior, de la asistent la profesoremerit. Scara didacticã mai cuprinde:

asistent la Catedra de Mecanicã teo-reticã a profesorului Aurel Beleº (1945- 1948), conferenþiar la Mecanicã teo-reticã la Institutul de Drumuri ºi Poduri(1948 - 1949), conferenþiar la StaticaConstrucþiilor, la Institutul de Con-strucþii - Facultatea de Poduri Masiveºi Facultatea de Hidrotehnicã (1949 -1955), profesor la Catedra de Rezis-tenþa Materialelor ºi Teoria Elasticitãþiila Institutul de Construcþii Bucureºti(1962-1985). În anul 1974 a fost decla-rat profesor emerit; în aceastã perioadãa fost profesor ºi la cursul de Dinamicaºi Stabilitatea Construcþiilor.

Între 1952-1963, a fost profesor deRezistenþa Materialelor ºi calcule spe-ciale pentru utilaj petrolier, la Institutulde Petrol ºi Gaze. De asemenea, între1952-1958 ºi 1993-1995 a fost profe-sor la Academia Tehnicã Militarã ladisciplinele: Statica Construcþiilor,Teoria Elasticitãþii, Stabilitatea Con-strucþiilor, Plãci curbe subþiri, CalcululConstrucþiilor subterane.

Dupã 1990 a fost Profesor de Staticã,Dinamicã ºi Stabilitatea Construcþiilorla Universitatea Transilvania - Braºov.

Începând cu anul 1961 a conduslucrãri de doctorat la specialitateaMecanica Construcþiilor, perioadã încare a acordat 25 de titluri de doctoringiner precum ºi încã 5 titluri de doc-tor inginer pentru cetãþeni strãini.

Domnia sa a fost ºi profesor al Insti-tutului de Construcþii între 1962 - 1968.

Profesorul Mazilu este o enciclope-die de activitãþi în cadrul AsociaþilorProfesionale cu caracter ºtiinþific:membru al Asociaþiei Internaþionale dePoduri ºi ªarpante AIPC, cu sediul înElveþia, participant la congrese ºi con-ferinþe AIPC în Canada, SUA, Anglia,Spania, Portugalia, Cehoslovacia,Finlanda, membru al Asociaþiei „TallBuilding“ cu sediul în SUA (a organizatun simpozion al acesteia în 1974 la Iaºi).

Activitatea inginereascã în proiec-tarea unor edificii fanion în Româniaeste cea mai importantã. Încã de laînceputul activitãþii, ca proaspãt inginerla Direcþia de Studii ºi ArhitecturãCFR, a proiectat lucrãri unicat îndomeniu: gãri, centrale de telecomuni-caþii, remize, ateliere etc. Tot în cadrulCFR a proiectat lucrãri importante ca:blocuri de locuinþe de 6-8 etaje, Orfeli-natul Episcopiei Române la Beiuº,centrala PTT la Buzãu etc.

În perioada când a activat în învã-þãmântul superior a proiectat lucrãriîndrãzneþe: Depoul Bucureºti, Triaj Chi-tila, halele pentru Rafinãria Muntenia -

Braºov (toate cu acoperiºuri din plãcicurbe cilindrice ºi în formã de paraboloideliptic). La fel, Aerogara Bãneasa ºiTeatral Municipal din Braºov.

Între 1949-1954 a coordonat reali-zarea structurii de rezistenþã la CasaScânteii (azi Casa Presei Libere), undea folosit, pentru prima datã în Româ-nia, metoda de calcul la rupere.

A participat la realizarea hanga-relor de la aeroportul Otopeni pentruavioanele Boeing 707, la proiectareaacoperiºului Gãrii din Braºov, la verifi-carea proiectului de refacere a cupoleiExpoziþiei Naþionale (dupã prãbuºireaacesteia în 1962).

A fost îndrumãtor ºi colaborator larealizarea unor poduri mari, rutiere ºiferoviare (printre care podul pesteDunãre la Giurgeni - Vadul Oii ºi podulde traversare a Dunãrii în zona Feteºti- Cernavodã).

La Bucureºti, activitatea de proiec-tare a profesorului Mazilu se leagã deTeatrul Naþional, Sala Palatului, PalatulParlamentului etc.

Dupã 1989 profesorul Mazi lu,împreunã cu fidelul sau colaborator,ing. Traian Popp, au format un tan-dem, în calitate de patroni, la biroul deproiectare AEDIFICIA, care a realizatlucrãri importante.

Tot ce a realizat pânã acum îl defi-neºte ca incontestabil constructorchiar la vârsta de 98 de ani, prilej cucare toþi cei care-l cunosc îi dorescmultã sãnãtate ºi posibilitãþi sporitepentru a adãuga reuºitelor de pânãacum ºi altele, toate purtând peceteaacestui unicat: Profesor UniversitarEmerit, Membru al Academiei Române,Panaite MAZILU.

Redacþia

De curând, profesorul universitar ºi membru al Academiei Române Panaite MAZILU ºi-a aniversat, într-un cadrurestrâns, venerabila vârstã de 98 de ani. Aproape un secol! De remarcat cã acest timp n-a trecut degeaba pe lângãel mãrturie stau în acest sens laborioasa sa contribuþie pe tãrâmul construcþiilor ºi nu numai. Întreaga sa viaþã afost una de învãþare, perfecþionare ºi punere în practicã a imensului sãu bagaj de cunoºtinþe.

profesor universitar emerit academicianPanaite MAZILU

Page 31: Revista Constructiilor
Page 32: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201332

Teatrul NaþionalBucureºti

REFACERE ªI MODERNIZARE

SCURT ISTORIC AL APARIÞIEITEATRULUI NAÞIONAL BUCUREªTI• Perioada 1836-1852 – Începu-

turile- 1834 – Ia fiinþã Societatea Filar-

monica la iniþiativa lui Ion HeliadeRãdulescu ºi Ion Câmpineanu.

- 1836 – Societatea Filarmonicacumpãrã Hanul Câmpinencii pentrua construi clãdirea Teatrului Naþional.

- 1840 – Domnitorul Alexandru Ghicaaprobã proiectul.

- 1845 – Este ales planul arhitec-tului vienez Heft; clãdirea, construitãîn stil baroc, va exista pânã în anul1944, când va fi bombardatã decãtre naziºti. Pe locul sãu de peCalea Victoriei, se aflã în prezenthotelul Novotel.

• Perioada 1852-1864 – Teatrulcel Mare

- 1852 – Se deschide Teatrul celMare din Bucureºti, primul directorfiind Costache Caragiale. Sala despectacole, cu o capacitate redusã,construitã iniþial pentru protipen-dadã, a fost mãritã pentru a cuprindeºi alte categorii de spectatori.

• Perioada 1864-1877 – Oficiali-zarea Teatrului Naþional

- 1864 – Printr-un decret semnatde primul ministru de atunci MihailKogãlinceanu, s-a hotãrât ca „Teatrulcel Mare sã se ia pe contul statului ºisã devinã instituþie publicã de culturã“.

- 1875 – Alexandru Odobescu,director al teatrului, pune pe fron-tispiciu numele instituþiei: TeatruNaþional.

- 1877 – Din iniþiativa lui IonGhica, director al teatrului, Parla-mentul promulgã Legea teatrelor,inspiratã de regulamentul ComedieiFranceze, regulament redactat deNapoleon. În timpul Rãzboiului deIndependenþã, teatrul organizeazãreprezentaþii în folosul soldaþilorrãniþi ºi pentru întreþinerea spitalelor.

În curând centrul capitalei noastre va cunoaºte îmbunãtãþiri arhitecturale care vor da o nouã înfãþiºarezonei Piaþa Universitãþii.

Locul la care ne referim este unul încãrcat de istorie, fie ºi dacã reþinem cã, în împrejurimile sale se aflãclãdiri care marcheazã, în trecerea timpului, etape semnificative ºi din punct de vedere arhitectonic.

Este suficient sã amintim câteva dintre ele pentru a ne întregi o imagine a unor momente reprezentativepentru generaþiile de dinaintea noastrã: Biserica Bãrãþiei, Spitalul Colþea, Ministerul Agriculturii, Universi-tatea Bucureºti, Institutul de Arhitecturã, Palatul ªuþu, dar ºi Hotelul Intercontinental ºi desigur, cunoscutaºi mult comentata clãdire a Teatrului Naþional Bucureºti.

Despre Teatrul Naþional vrem sã vorbim pe parcursul mai multor episoade, care vã vor înfãþiºa noua arhi-tecturã ºi modificãrile moderne pe care clãdirea este în curs sã le capete dându-i un nou sens în ansamblul

Piaþa Universitãþii. Ne vom referi la lucrãrile de remodelare ºimodernizare privind toate clãdirile componente ale ansambluluiTeatrul Naþional Bucureºti. Veþi avea, de asemenea, prilejul sã-icunoaºteþi ºi pe realizatorii acestor lucrãri coordonate de prof.univ. dr. ing. Mircea IEREMIA.

De semnalat, de la bun început, cã reconfigurarea Pieþei Uni-versitãþii, bazatã pe poziþia emblematicã a Teatrului Naþionaldin Bucureºti, este rezultatul activitãþii SC AEDIFICIA CARPAÞIaflatã sub conducerea cunoscutului constructor, ing. PetreBADEA, om cãruia i se datoreazã ºi alte edificii ridicate sau fina-lizate, cum ar fi: Biblioteca Naþionalã, sediul Bãncii Naþionalea României, Palatul Parlamentului, mai multe ansambluribisericeºti etc.

Fig. 1: Vechiul Teatru Naþional (1852 – 1944)

prof. dr. ing. Mircea Ieremia - Universitatea Tehnicã

de Construcþii, Bucureºti

ing. Petre Badea - director generalAedificia Carpaþi

Page 33: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 2013 33

Pe perioada reprezentaþiilor, publiculera þinut la curent cu evenimentelede pe front.

• 1942 – Ia fiinþã Muzeul TeatruluiNaþional prin strãdania lui GeorgeFrângã. Liviu Rebreanu, directorulTeatrului Naþional, inaugureazã Muzeulteatrului la 10 septembrie 1942.

• 24 august 1944 – ClãdireaTeatrului Naþional din Calea Victorieieste distrusã în timpul bombarda-mentului de la sfârºitul celui de-aldoilea rãzboi mondial.

• Perioada 1944 – 1948 - TeatrulNaþional funcþioneazã în sãlile:Comedia (Majestic), Studio din PiaþaAmzei, sãlile de festivitãþi ale liceelorSfântul Sava ºi Matei Basarab, Cer-cul Militar; dupã o vreme, rãmânedoar cu sãlile Comedia ºi Studio.

• În 1967, a început degajarealocului, deoarece acesta era ampla-samentul noului Teatru Naþionalales încã din 1963.

• 20 decembrie 1973 – esteinauguratã noua clãdire a TeatruluiNaþional (fig. 2) cu trei sãli despectacol: Sala Mare, Sala Micã,Sala Atelier.

• În 17.08.1978, Sala Mare estedistrusã într-un incendiu, ºi apare,pentru prima oarã, ideea remodelãriiTeatrului.

PROIECTAREA, EXPERTIZAREAªI REPROIECTAREA ANSAMBLULUI TNB

Ansamblul de clãdiri al TeatruluiNaþional din Bucureºti este formatdin patru copuri:

- Corpul A – Sala principalã ºiTurnul de scenã;

- Corpul B – Corp Anexe;- Corpul C – Sala Studio;- Corpul D – Centrala Tehnicã ºi

Parcaj subteran auto.Expertiza Tehnicã asupra struc-

turii de rezistenþã actuale a teatruluia fost elaboratã de Proiect BuildingIndustry SRL, beneficiar fiind TeatrulNaþional din Bucureºti reprezentatde Peccon Invest SRL în calitate de

proiectant general, cesionar al drep-tului de autor.

Construcþiile care alcãtuiesc ansam-blul Teatrului Naþional din Bucureºtiau fost proiectate în anul 1968 deInstitutul „Proiect Bucureºti“ – ºefproiect complex arh. Horia Maicu,arh. Romeo Belea ºi arh. NicolaeCucu ºi ºef de proiect structurã prof.ing. Alexandru Ciºmigiu.

La cutremurele din 1977 (cel maisever), 1986, 1990 etc. nu s-au pro-dus degradãri semnificative ale ele-mentelor de rezistenþã.

În anul 1983, Institutul de Pro-iectãri „Carpaþi“ a elaborat un proiectde remodelare a clãdirii Corpului A– Corp Sala Mare – care a constat din:

- Mãrirea capacitãþii sãlii de la900 la 1.400 de locuri;

- Amenajarea a douã Sãli despectacole la parter ºi demisol;

- Amenajarea de spaþii expozi-þionale (5.000 m2) prin supraetajãri;

- Execuþia unei noi faþade, maiînalte, peste vechiul acoperiº.

Toate aceste remodelãri ºi trans-formãri au condus la modificãriimportante ºi dificile în structura derezistenþã a clãdirii (corp A – SalaMare) ºi în modul de descãrcaregravitaþionalã a sarcinilor, inaccep-tabile din punct de vedere al preve-derilor de proiectare.

În anul 2005 s-a produs unincendiu local la Sala Studio (corp C)care, probabil, nu a afectat semni-ficativ structura de rezistenþã aclãdirii (nu s-au prelevat probe delaborator pentru determinarea, pebaza prelucrãrii statistice, a rezis-tenþei ºi rigiditãþii elementelor struc-turale importante din zonã).PROFILUL GEOTEHNIC AL TERENULUI

PE CARE ESTE AMPLASAT TNBStudiile de teren au indicat o fun-

dare în straturile de argilã prãfoasãcu concreþiuni de calcar – pentruîntreg ansamblul – cu presiuniadmisibile de pânã la 4 daN/cm2.

Adâncimea subsolurilor a fostastfel stabilitã încât sã nu se atingãorizontul de pânzã freaticã ºi astfelsã nu fie impuse mãsuri speciale deizolare (cu excepþia Centralei Tehnice,unde a fost necesar sã se prevadãunele mãsuri din cauza coborâriipardoselilor).

Terenul de sub fundaþii ºi-a con-sumat tasãrile sub acþiunea îndelun-gatã a încãrcãrilor gravitaþionale.

Sistemele de fundare adoptate aufost cele clasice ºi anume radiereparþiale, fundaþii izolate, benzi continuide fundare.Determinarea rezistenþelor mecanice

pe baza probelor de laboratorLaboratorul de Construcþii Bucureºti

a efectuat încercãri nedistructive,prin metoda combinatã, asupra unorelemente de rezistenþã din structurateatrului (stâlpi ºi diafragme).A rezultat, pentru stâlpi, o rezistenþãmedie de 220,8÷251,1 daN/cm2,corespunzãtoare unui beton de clasaC12/15÷C16/20, respectiv marcaB200÷B250. Pentru diafragmele dinbeton armat, a rezultat o rezistenþãmedie de 238,0÷244,8 daN/cm2,corespunzãtoare unui beton declasa C12/15÷C16/20, respectivmarca B200÷B250.

S-au constatat unele defecte deexecuþie referitoare la întrerupereabetonãrii (rost de turnare), variaþii deomogenitate ale betonului dinsecþiunile diafragmelor încercate,fisuri pe grosimea diafragmei.

METODELE ADOPTATE PENTRUEXPERTIZAREA TEHNICÃ A STRUCTURII

Conform prevederilor normativuluiP100-92 pct. 11.2.1. metodele adop-tate pentru întocmirea ExpertizeiTehnice au fost:

• Metoda E-1 de evaluare calita-tivã „in situ“;

• Metoda E-2 de calcul curent,corespunzãtor metodelor din catego-ria A. pct. 6.2. – analiza numericã pemodel spaþial.

Structura de rezistenþã –situaþia iniþialã ºi actualã

Clãdirea iniþialã (fig. 3) a fostalcãtuitã, din punct de vedere struc-tural, în jurul unor pereþi structurali,plani sau curbi, de capacitate mare,pile puternice, grinzi cu ductilitateridicatã ºi plãci rezistente ce transmitforþele de inerþie la toate elementelestructurii. Degradãrile cauzate decutremurul din 1977 au fost practicnule, ceea ce denotã o structurãbine conformatã ºi rezistentã.

Fig. 2: Teatrul Naþional (1973)

Fig. 3

continuare în pagina 34��

Page 34: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201334

Proiectul iniþial a urmãrit carãspunsul acestei structuri la forþeleinduse de seism sã rãmânã prepon-derent în stadiul elastic. Din neferi-cire, în 17.08.1978 un incendiu deproporþii a distrus majoritatea ele-mentelor nestructurale, dar structurade rezistenþã a rãmas intactã. S-auimpus refaceri ºi refinisãri ale teatru-lui, iar odatã cu aceste refinisãri, s-asolicitat ºi îndepãrtarea unora dinelementele structurale vitale, ajun-gându-se, astfel, la rezemãri deordinul II de tipul stâlp-grindã. Acestemodificãri, în detrimentul perfor-manþei seismice a structurii, au fostcombãtute ºi argumentate cu reco-mandãrile normelor seismice de la

acea vreme, recomandãri pãstrate ºiîn zilele noastre de NormativulSeismic P100-2006.

Expertiza identificã douã proble-me majore la aceastã construcþie:curgerea lentã a betonului, accele-ratã de incendiu ºi diminuareacapacitãþii de preluare a eforturilorinduse de seism, ca urmare ademolãrii unora dintre pereþi.

Proiectul la faza DE, care este încurs de elaboare, urmeazã concluzi-ile expertizei ºi recomandãrile pro-iectanþilor iniþiali, cu scopul de areaduce structura la cel puþin capa-citatea de rezistenþã ºi stabilitate dedinainte de anul 1978.

Corpul A – Sala Mare – areplanºeul peste sala principalã rea-lizat din grinzi rezemate la unul dincapete pe o grindã cu zãbrele iar lacelãlalt capãt, pe un jug din betonarmat ºi pe pereþii structurali cugoluri în interior.

Corpurile B ºi C prezintã feno-mene de accentuatã torsiune, dincauza nesimetriilor elementelorstructurale; stâlpii se gãsesc într-osituaþie nefavorabilã în mecanismulde disipare a energiei seismice.

Dupã modificãrile din anul 1983,structura de rezistenþã a corpului A –Sala Mare – a fost semnificativ mo-dificatã (fig. 4), nerespectându-selegislaþia tehnicã în vigoare la aceadatã ºi cu atât mai puþin cerinþeleactuale ale codurilor de proiectare.Astfel, s-a mãrit capacitatea Sãliiprincipale prin desfiinþarea pereþilorstructurali curbi, dispuºi în evantai(eliminându-se patru din cele optdiafragme de beton armat), s-auexecutat demolãri ºi refaceri localecu scopul realizãrii foayerului lojeioficiale într-o poziþie atipicã, s-aucreat spaþii expoziþionale prinsupraetajarea teraselor (la nivelele 4ºi 5), s-a executat o nouã faþadãprintr-un portic înalt în faþa copertineiiniþiale, faþadã care încarcã semni-ficativ ºi nepermis, la nivelul 2, ele-mentele de structurã ale Parcajuluiauto alãturat º.a. Se impune, deaceea, categoric, ca o necesitateobiectivã, reconformarea structuriide rezistenþã ºi aducerea ei la para-metrii iniþiali, parametri care cores-pund normativelor tehnice în vigoare(dar ºi normelor de la data elaborãriiîn anul 1982 a proiectului de mãrirea capacitãþii teatrului).

În Expertiza Tehnicã elaboratã înluna decembrie 2006, s-au analizat

efectele seismului asupra structuriide rezistenþã a ansamblului TNB,comparând normativele (codurile deproiectare seismicã) elaborate înanii 1963, 1992 ºi 2006 ºi ajungândla concluzia cã este necesar calucrãrile de consolidare sã se con-centreze, cu prioritate, la elementeleCorpului B (corp Anexe) (fig. 5).

Dispoziþia structuralã, în cadre,neconformã cu cerinþele paraseis-mice, fãrã planºee continui pe nivel,precum ºi proiectarea iniþialã, des-coperitoare la forþele seismice

Fig. 4

Fig. 5

Fig. 7: Modul 1 de vibraþie. Perioada 0,65 s

Fig. 8: Modul 2 de vibraþie. Perioada 0,5 s

Fig. 9: Modul 3 de vibraþie. Perioada 0,36 sFig. 6: Teatrul Naþional - Sala Studio

�� urmare din pagina 33

continuare în pagina 36��

Page 35: Revista Constructiilor
Page 36: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201336

convenþionale specifice cutremu-rului vrâncean, au fost argumentelemajore în luarea deciziei de consoli-dare a acestui corp de clãdire, cu ostructurã flexibilã, având o perioadãde vibraþie mare.

Între clãdiri nu este prevãzut unrost seismic, rostul existent fiind unulde dilataþie. Din aceste motive, a fostnecesar sã se rigidizeze clãdireacorpului B în zonele de capãt (înspecial în zonele de la colþuri) undese învecineazã cu celalalte corpuri.

Corpul C – Clãdirea Studio (fig. 6)– prezintã deficienþe în ceea cepriveºte protecþia seismicã, mai alespe direcþia transversalã. De aseme-nea, modurile proprii de vibraþie aleclãdirii neconsolidate prezintã, pecele douã direcþii, miºcãri combinatede translaþie cu o torsiune deansamblu foarte periculoasã, careindicã o comportare defavorabilã laacþiunile seismice (fig. 7, 8, 9). Seimpune consolidarea de rezistenþã ºirigiditate a structurii clãdirii.

Având în vedere cele menþionate,lucrãrile de consolidare ale cor-purilor B ºi C vor trebui sã fie execu-tate în aceiaºi etapã (concomitent),asigurându-se organizarea de ºantierîn consecinþã (fig. 10).

În ceea ce priveºte corpurile A ºi D(Sala principalã de spectacole ºiParcajul subteran), acestea vor tre-bui sã fie remodelate conform solu-þiilor iniþiale pentru a fi respectateprescripþiile tehnice în vigoare, inclu-siv exigenþele Codului de proiectareseismicã. În acest sens, respectareacondiþiei de redundanþã structuralãeste imperios necesarã. Îndeplinireaacestei condiþii permite ca, atuncicând un element se plastificã sau serupe local, forþa lateralã din seism sãfie distribuitã la alte elemente ale sis-temului, pentru a preveni o rupereprogresivã. Proiectantul trebuie “sãse asigure cã ruperea unui singurelement sau a unei singure legãturistructurale nu expune structura lapierderea stabilitãþii”.

Un exemplu nefericit, în acestsens, îl const i tuie rezemareaactualã a stâlpilor supraetajãriiteatrului pe grinzile static determi-nate în consolã ale copertinei. Deasemenea, discontinuitãþile pe verti-calã (stâlpi pe grinzi, grinzi pe grinzi)produc devieri ale traseului încãr-cãrilor, dar ºi modificãri bruºte alerigiditãþii ºi rezistenþei laterale laanumite niveluri; în plus, apar carac-teristici de vibraþie deosebite (înspecial la componenta seismicãverticalã) ºi concentrãri de eforturispecifice caracterului indirect altransferului de forþe. În acest spirit,codul seismic actual prevede “... otransmitere directã ºi pe un drumscurt a forþelor de inerþie aferentemaselor distribuite în clãdire”.

Se subliniazã condiþia de evitarea rezemãrilor indirecte care conducla sporuri de forþe semnificative, pro-duse de componentele verticalã ºiorizontalã a cutremurelor: „Se vor evita,de regulã, rezemãrile stâlpi pe grinzi”.Deci, stâlpii porticului încarcãsever planºeul de peste Parcajul

auto iar aceastã zonã de descãrcarea eforturilor, de la o construcþie laalta, reprezintã un punct nevralgic înprivinþa asigurãrii nivelului de sigu-ranþã necesarã la acþiunile gravi-taþionale permanente statice ºi laacþiunile laterale ºi verticale extraordi-nare, aleatoare, dinamice. De men-þionat cã, în cadrul lucrãrilor derevenire la forma iniþialã a spaþiuluiSãlii principale ºi a foayerelor sale,se va analiza posibilitatea îmbunã-tãþirii circulaþiei spectatorilor.

Observaþie: În Expertiza Tehnicãse apreciazã, în mod corect, cãstructura de rezistenþã iniþialã a Sãliimari a teatrului prezintã „o stabilitategeneralã, practic nelimitatã în timp,la toate acþiunile certe sau probabile.Asigurarea construcþiei la astfelde solicitãri a fost fãcutã pentrua rãmâne cât mai mult într-un sta-diu elastic la cutremure de mareintensitate”.

Din analiza seismicã efectuatãpentru aceastã structurã în cadre ºidiafragme din beton armat monolit, arezultat o perioadã de oscilaþie înmodul fundamental de vibraþie deT = 0,53 s ºi un grad de asiguraresupraunitar la acþiuni seismice înelementele de rezistenþã verificate.

În tabelul 1 se prezintã valoareacoeficientului seismic global – cs -calculat pentru structura sãlii teatrului,în conformitate cu diferitele regle-mentãri tehnice în vigoare la diferiteetape. Se observã cã acest coefi-cient seismic care amplificã masastructurii ºi produce forþã lateralãconvenþionalã echivalentã de calculcreºte cu 39%, dacã s-ar efectuaanaliza pseudo-staticã în confor-mitate cu noul cod seismic deproiectare (2006), în comparaþie cuanaliza conform vechiului normativseismic (1992). Dacã ne raportãm lanormativul seismic în vigoare la dataproiectãrii structurii teatrului (1963),se constatã o creºtere importantã(cu 62%) a valorii coeficientului seis-mic global calculat dupã NormativulP100-92.

Normativul din anul 1963 nuaprecia, în mod corect, acþiuneaseismicã vrânceanã, având la bazã

Fig. 10

Tabelul 1

�� urmare din pagina 34

Page 37: Revista Constructiilor

adoptarea formei spectrelor cali-forniene pentru România, situaþiecare a fost în defavoarea siguranþeipentru clase mari de structuri semi-rigide (exemplu: Corp Sala princi-palã ºi Corp Sala Studio) ºi înspecial flexibile (exemplu: CorpAnexe cu o perioadã fundamentalãde vibraþie T1 = 1,58 s).

De asemenea, expertiza prevedeconsolidarea elementelor fisurate(grinzi, pereþi, ziduri) prin injectareafisurilor cu rãºini epoxidice, saurealizarea de pereþi torcretaþi (decca. 6 cm grosime) prin placarea cuplase de oþel-beton ductile.

Planºeul suspendat, la cota+13,00 m, va fi consolidat ºi rigidizat,pentru a putea prelua funcþiunea debirouri necompartimentate, urmândca sã se renunþe la utilizarea luiactualã ca depozit.

Corpul D –Centrala tehnicã ºi Parcajul autoPrin dezafectarea faþadei actuale,

executatã în anul 1983, planºeulparcajului va fi descãrcat de sarcinilesuplimentare provenite din faþadateatrului ºi din supraetajãrile execu-tate, iar copertina de la intrarea prin-cipalã a teatrului va apãrea în formaei iniþialã – cea din anul 1968.

Pentru asigurarea unui spor decapacitate, de redistribuþie a efor-turilor în sens transversal structuriide rezistenþã a Parcajului, se vorprevedea grinzi din beton armatsuplimentare, respectând gabaritulactual pe înãlþime. De asemenea, sevor cãmãºui stâlpii Parcajului, petoatã înãlþimea, iar stâlpii vor conlu-cra cu grinzile transversale nou create.

Etape de parcurs;probleme de rezolvat

• Consolidarea structurii de rezis-tenþã a teatrului (structura faþadã,structura sãlii de spectacole), struc-tura Turnul Scenei ºi a Parcajuluiauto.

• Remodelarea clãdirii TNB –Corpul A, dupã modelul TeatruluiNaþional din Londra – clãdirea„Barbican Hall” ºi teatrelor din LosAngeles ºi Copenhaga.

• Consolidarea Corpului B (careva conþine ºi birouri, cabine, sãli degimnasticã, sãli de spectacol mici),cel mai afectat de seisme.

• Consolidarea Corpului C –clãdirea actualului Teatru de Operetã(în viitor clãdirea va adãposti SalaStudio a TNB), sala de spectacoleva fi reconstruitã cu geometrie vari-abilã de tip elisabetan.

• Amenajarea a încã trei noi sãlide spectacol.

• Reconfigurarea Pieþei Univer-sitãþii ºi amplasarea unor monu-mente reprezentative. Exemple:„Cãruþa cu paiaþe”, - sculpturãimensã ce înfãþiºeazã principalelepersonaje descrise de scriitorul IonLuca Caragiale; „Monumentul dincristal”, cu o flacãrã permanentã,dedicat eroilor Revoluþiei din 1989;„Pãlãria lui Caragiale”, care va definiaspectul Teatrului Naþional, dupãmodelul pe care l-a avut pânã înanul 1983.

• Construirea Centrului Naþionalal Dansului (care funcþioneazã înprezent în interiorul clãdirii TNB).

• Majoritatea instalaþiilor clãdiriiTNB vor fi refãcute; exemple: insta-laþia de climatizare, instalaþia deincendiu.

• Numãrul locurilor în sãlile despectacol va fi aproape dublu, de la1.720 la peste 3.100.

FINANÞAREA CONSTRUIRII TNBContractul de finanþare pentru

execuþia TNB valoreazã 51 milioaneEuro + TVA (28 milioane Euro provinde la Banca de Dezvoltare a Consi-liului Europei) ºi are o perioadã deexecuþie de 28 de luni. �

Page 38: Revista Constructiilor

Noi soluþii pentru îmbunãtãþireaparametrilor sistemelor din aluminiu

Compania ALUPROF SA Polonia, prin specialiºtii sãi,se procupã continuu pentru a gãsi noi soluþii în vedereaîmbunãtãþirii parametrilor sistemelor din aluminiu oferitebeneficiarilor sãi, precum ºi pentru a rãspunde celor maiîndrãzneþe cerinþe ale arhitecþilor ºi clienþilor finali.

De asemenea, dorim sã venim, de fiecare datã, înîntâmpinarea clienþilor noºtri cu inovaþii la sistemele vechisau cu soluþii noi, suntem într-o perpetuã activitate de

dezvoltare. Din aceastã continuã dorinþã de noutãþi aprins contur sistemul pentru uºi ºi ferestre MB-86. Pot fiexecutate, în trei variante, uºi ºi ferestre cu perfor-manþe foarte bune, în funcþie de transferul de cãldurã:ST, SI ºi AERO.

Este primul sistem pentru uºi ºi ferestre din lume pen-tru care s-a folosit AEROGEL, un material cu izolaþie ter-micã excelentã asemãnãtor costumelor pentru astronauþi.

Page 39: Revista Constructiilor

Avantajul sistemului MB 86 este cã se pot obþine con-strucþii cu dimensiuni mari, profilele având o rezistenþãridicatã.

Mai multe obiective au fost deja ridicate având în com-ponenþã uºi ºi ferestre realizate cu acest sistem, din pãcate,la nivel final, numai în Polonia. Sunt în stadiu de execuþiecâteva obiective ºi la noi în þarã, urmând sã vi le prezentãmîn varianta finalã în numere urmãtoare ale revistei.

Pentru a vã familiariza cu acest sistem dar ºi curestul produselor din oferta Aluprof vã aºteptãm ladepozitul nostru din Popeºti Leordeni.

Echipa de vânzãri vã aºteaptã cu soluþii pentru oricelucrare ºi pentru a vã rãspunde prompt la întrebãri. �

Page 40: Revista Constructiilor
Page 41: Revista Constructiilor
Page 42: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201342

Invitaþie la BAUMA 2013A 30-a ediþie a Târgului inter-

naþional pentru utilaje ºi echipa-mente de construcþii BAUMA

2013 se desfãºoarãîn acest an la München,

în perioada 15-21 aprilie.În numele companiilor din

BAUER Maschinen Group, avemplãcerea sã vã invitãm la standul

N520, situat în zona de nord aplatformei exterioare, pe o

suprafaþã de 2.700 m2.Ca la fiecare ediþie, companiile

grupului BAUER vor expune celemai noi produse dezvoltate, ce

înglobeazã soluþii noi, inovative,acoperind o gamã largã de

tehnologii din domeniulfundaþiilor speciale.

BAUER Maschinen va expune5 utilaje de foraj rotativ pentru piloþi,din seria BG, grupate în douã categoriiconstructive, „Value Line“, cu utilajestandard, destinate în exclusivitatemetodei de foraj cu barã telescopicãde tip Kelly, ºi „Premium Line“, cu uti-laje multifuncþionale, flexibile, care potfi adaptate pentru toate tehnologiile deforaj rotativ pentru piloþi.

Va fi expusã, de asemenea, omacara de 96 t, MC96, echipatã cu unmotor Diesel de 570 kW, TIER 4 ºi cuo unitate de freze pentru pereþi dia-fragmã, BC 32.

Fiecare dintre celelalte firme com-ponente ale BAUER Maschinen Groupvor fi prezente în stand cu cele mairecente ºi semnificative realizãri:

KLEMM, cu utilaje pentru foraje deancorare ºi foraje de micropiloþi.

ABS, cu instalaþii pentru foraje ori-zontale de subtraversare ºi pentrureabilitarea reþelelor de conducte sub-terane.

HAUSHERR, cu utilaje de forajpentru explozii în cariere ºi exploatãriminiere la suprafaþã.

RTG, cu utilaje pentru instalat pal-planºe prin vibro-apãsare.

PILECO, cu ciocane diesel pentrubãtut piloþi metalici sau palplanºe, carepot fi montate pe mastul unei maºinide foraj tip BG, sau al unei maºini tipRTG. De asemenea, pot fi suspendateîn cârligul unei macarale BAUER tip MC.

Page 43: Revista Constructiilor

PRAKLA, specializatã în fabricaþiautilajelor de forat puþuri de apã, pentruprelevare de probe necesare studiilorgeotehnice, precum ºi pentru foraje decaptare a energiei geotermale.

La BAUMA 2013 va fi prezentat unutilaj multifuncþional modulat, ce poatefi configurat diferit, conform cerinþelorfiecãrui client.

FAMBO, cu echipamente de bãtutpalplanºe sau piloþi prefabricaþi, mon-tabile pe excavator.

MAT, cu instalaþii de preparare,transport ºi injecþie a fluidelor de foraj.

Dacã sunteþi interesaþi de produsele BAUER prezentate ºi doriþi sã rãspundeþi invitaþiei noastre de a vizitastandul grupului BAUER de la BAUMA 2013, vã rugãm sã ne contactaþi la telefon 0268/406.406, sau la

e-mail [email protected]. La sosirea în stand ne puteþi contacta la telefoanele: 0745-028.205 sau 0741-088.981.Vã aºteptãm la BAUMA 2013!

Page 44: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201344

Dezvoltare infrastructurã Piaþa OborINSTALAÞII ÎNCÃLZIRE, VENTILARE, CLIMATIZARE ªI BMS

Proiectul „Noua Piaþã Obor” estecel mai amplu proiect de centrucomercial din Bucureºti, care includeºi o piaþã agro-alimentarã. Lucrãrilede modernizare a acestei infrastruc-turi comerciale au fost realizate înparteneriat public-privat, de un con-sorþiu (Bãneasa Investments SA,Comnord SA, Procema SA, PracticSA – leader) ºi Primãria Sector 2Bucureºti.

„Noua Piaþã Obor” are peste3.921 mp piaþã acoperitã, deasupracãreia sunt douã etaje de spaþii co-merciale.

IAMSAT MUNTENIA SA a relizaturmãtoarele lucrãri:

• Ventilare mecanicã pentru spaþiicu degajãri de mirosuri ºi noxe (par-cãri subterane ºi grupuri sanitare);

• Instalaþii de introducere aer proas-pãt tratat;

• Instalaþii de presurizare ºi eva-cuare fum în caz de incendiu;

• Preparare apã caldã pentruîncãlzire;

• Preparare apã rãcitã pentru cli-matizare;

• BMS – Building ManagementSystem.

Centrala termicã, amplasatã peterasa clãdirii, este echipatã cu 3cazane BUDERUS LOGANO, cu

focar presurizat, dotate cu arzãtoareCUENOD, cu emisii de noxe reduse.

Apa rãcitã, necesarã climatizãrii,este preparatã în staþia de rãcire, uti-lizând turnuri de rãcire EVAPCO, cucircuit închis, montate pe terasã.

Pentru asigurarea aerului proaspãtºi evacuarea aerului viciat s-au mon-tat centrale de tratare a aeruluiNOVAIR.

Pompele de cãldurã sunt mon-tate aparent, aspiraþia fãcându-sedirect din spaþiul deservit, iar aerulproaspãt este introdus prin anemo-state montate la h=3 m; anemo-statele îºi regleazã poziþia automat,în funcþie de temperatura aeruluirefulat.

În dreptul uºilor de acces s-aumontat perdele de aer cald.

Toate conductele, canalele deventilare ºi echipamentele s-aumontat utilizând tehnologii adecvateºi au fost fixate pe elementele deconstrucþie astfel încât sã permitãdilatarea termicã liberã, fãrã depla-sãri în afara limitelor admise.

Prin lucrãrile de instalaþii HVAC,realizate cu profesionalism deIAMSAT MUNTENIA SA, „Noua PiaþãObor”, a devenit un complex modern,care rãspunde nevoilor actuale, încondiþii mult mai bune. �

Antreprenor: IAMSAT MUNTENIA SA BucureºtiBeneficiar: Piaþa Obor Market & Complex Comercial SRL Bucureºti Proiectant general: Studio 10M SRLProiectant instalaþii: Sfera Design Division SRLManagement proiect: Asai Management & Consulting SRL

Page 45: Revista Constructiilor

Conform Studiului Pieþei Pardoselilor Industrialedin România, ediþia 2011, realizat de IBC Focus,

compania ROMFRACHT este liderul de piaþãpe segmentul fibrelor de polipropilenã.

Aºa cum am promis cândva am ajuns, iatã,în momentul de faþã, lideri de piaþã. Nu a fostuºor, dar firma noastrã fiind dinamicã ºi cu ori-entare cãtre cerinþele clienþilor am reuºit sãajungem în vârf.

Am generat idei noi, materiale noi ºi suntemîn continuã efervescenþã faþã de cerinþelepieþei. Trãim într-un mediu concurenþial ºiacest lucru ne þine activi.

Sigilantul rezistent la sare este cel mainou produs pe care l-am lansat pe piaþa dinRomânia. Este un sigilant de top, cu grad marede acoperire, care se aplicã atât pe beton crud,cât ºi pe beton vechi. Are efecte spectaculoaseºi pe betonul amprentat. Sigilantul se numeºteSuper Diamond Clear ºi este ambalat înbidoane de metal de 18,9 litri.

Sã nu uitãm fibrele! Forþa Ferro este sin-gura fibrã de polipropilenã care înlocuieºte100% metalul în armarea pardoselilor. Cândvorbim de generarea de economii sustenabile,de pânã la 60%, cred cã meritã atenþie.

Ca producãtori de fibrã metalicã putemafirma cã, faþã de anul 2008, când piaþa dinRomânia absorbea cca. 3.500 tone pe lunã,astãzi vorbim de o piaþã de pânã la 800 tonepe lunã, iar din acest segment noi acoperimcam 70%.

Recomand, în continuare, folosirea fibrelorproduse în România mai ales cã venim înîntâmpinarea beneficiarilor cu sprijin tehnic(inclusiv calculul dozajului de fibre). �

www.fibre-polipropilena.roTel.: 021.9448

Florin FLORIAN - director vânzãri Romfracht Spedition

FIBRE ARMARE BETOANE

Page 46: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201346

Page 47: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 2013 47

Page 48: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201348

Soluþii de fundarepentru generatoarele eoliene

conf. dr. ing. Ioan Petru BOLDUREAN, conf. dr. ing. Ion BOGDAN,as. dr. ing. Alexandra CIOPEC, dr. ing. Valentin IGHIAN - Universitatea „Politehnica“ Timiºoara,Facultatea de Construcþii, Departamentul de Cãi de Comunicaþie Terestre, Fundaþii ºi Cadastru

Calculul sistemelor de fundare cudimensiuni mari în plan, prin consi-derarea variaþiei liniare a presiunilorde contact dintre talpa fundaþiei ºiterenul de fundare, poate duce larezultate eronate, atât în ceea cepriveºte distribuþia presiunilor trans-mise terenului de fundare, cât ºi dis-tribuþia eforturilor în elementele deinfrastructurã. În aceste condiþii, prinutilizarea unor metode de calcul mailaborioase, se pot obþine rezultateconforme cu realitatea, care potasigura economii importante în ceeace priveºte proiectarea unor aseme-nea tipuri de sisteme de fundare.

Una dintre metode este metodaWinkler. Aceasta presupune prezenþaunor reazeme discrete sub talparadierului, care permit modelareaunei comportãri elastice a terenuluide fundare.

Caracteristicile de deformabilitateale terenului de fundare se introducîn calcul sub forma unei constante

elastice, respectiv a coeficientului depat, notat în literatura de specialitatecu ks. Stabilirea valorii acestui coefi-cient de pat, respectiv a valorii con-stantei elastice utilizate în metodaWinkler, constituie o problemã com-plexã. Valorile coeficientului de pat -ks - depind de neomogenitatea ºiflexibilitatea sistemului de fundare,precum ºi de dimensiunile, în plan,ale fundaþiei.

Conceptul de reazem elastic afost introdus de Winkler în anul1867. În aceastã metodã, radieruleste discretizat într-un numãr degrinzi cu rezistenþã la încovoiere ºitorsiune (fig. 1). Rezistenþa la torsi-une, caracterizatã de modulul deforfecare G, este folositã pentru alua în considerare voalarea plãcii. Înterminologia elementelor finite, meto-da foloseºte elemente neconforme,deoarece compatibilitatea între defor-maþiile elementelor este asiguratãnumai în noduri.

Karl Terzaghi a propus o metodãde estimare a valorii constantei elas-tice. Metoda propusã, denumitãcurent metoda coeficientului dereacþie, s-a rãspândit, fiind folositã,pe larg, la proiectarea sistemelor defundare tip radier.

Coeficientul de reacþie (coeficien-tul de pat) a fost definit ca fiind pre-siunea transmisã terenului de fundare,p(x) împãrþitã la tasarea aferentã aterenului, d(x), adicã:

Distribuþia presiunii de contact nueste, însã, liniarã nici chiar în cazulîn care radierul este solicitat la o pre-siune constantã. Alura variaþiei pre-siunii de contact depinde de naturaterenului. În cazul pãmânturilor coe-zive, valorile maxime sunt înregis-trate pe conturul radierului, iar lapãmânturile necoezive, valorile maximesunt înregistrate în zona centralã.Alura distribuþiei presiunilor de con-tact depinde, de asemenea, în foartemare mãsurã ºi de flexibilitatea sis-temului de fundare.

Aceste aspecte au fost luate înconsiderare de cãtre Vesic, cel carea propus pentru calculul coeficientu-lui de reacþie urmãtoarea formulã:

Fundaþiile generatoarelor eoliene de curent electric constau, în principal, dintr-un bloc masiv din beton,cu dimensiunile, în plan, de circa 15,0 m - 20,0 m. Acest bloc masiv din beton are rolul de a asigura stabi-litatea structurii metalice solicitatã la momente de încovoiere foarte mari, precum ºi o presiune de contactcu terenul de fundare în limitele capacitãþii portante a acestuia.

Varianta de fundare supusã analizei constã în realizarea unor piloþi (micropiloþi) sub talpa fundaþiei.Stabilirea numãrului de piloþi, precum ºi dispunerea acestora sub talpa fundaþiei, constituie obiectul aces-tui articol. Piloþii de sub talpa fundaþiei suportã reacþiunea terenului de fundare, intensitatea acesteiadepinzând de numãrul ºi dimensiunile piloþilor. Totodatã, piloþii pot prelua solicitãri de smulgere impor-tante, ceea ce poate duce la reducerea dimensiunilor în plan ale fundaþiei, cu consecinþe importante înceea ce priveºte consumurile de beton ºi oþel beton.

Fig. 1: Modelul Winkler

(1)

continuare în pagina 50��

Page 49: Revista Constructiilor
Page 50: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201350

în care s-au luat în considerare mo-dulul de deformaþie liniarã a terenu-lui (Es), lãþimea radierului (B), formafundaþiei, prin coeficientul de formã(Ip) ºi coeficientul de deformabilitateal terenului (νs).

În cazul unor fundaþii extinse înplan orizontal, atunci când avem infor-maþii privind neomogenitatea terenu-lui de fundare, se recomandã, chiar,introducerea în calcul a unor valoridiferite ale coeficientului de reacþiepe diverse zone ale radierului.

FUNDAÞII PENTRU GENERATOAREEOLIENE DE CURENT ELECTRIC

Prezentãm în continuare o analizãa unui sistem de fundare pentrugeneratoarele eoliene de curentelectric.

Generatoarele eoliene de curentelectric sunt alcãtuite dintr-o struc-turã metalicã tubularã cu o înãlþimemare, 80,00 m ... 100,00 m, caretransmite la nivelul fundaþiei mo-mente de încovoiere foarte mari. Înaceastã situaþie, fundaþiile structurilorconstau dintr-un bloc masiv dinbeton armat care are, în principal,rolul de a constitui o masã suficientde mare pentru a compensa efectulsolicitãrilor excentrice provenite dinsuprastructurã.

Dimensiunile, în plan, ale acestorfundaþii de formã pãtratã sau octogo-nalã sunt de ordinul de mãrime15,00 m ... 20,00 m. Chiar ºi înaceste condiþii, rezultã din calcul cãtalpa fundaþiei este solicitatã numaiparþial pentru anumite ipoteze deîncãrcare.

O altã problemã majorã la calcululde proiectare a acestor sisteme defundare îl constituie solicitarea ciclicã,repetitivã la care este supusã fun-daþia, respectiv terenul de fundare.

În calculul la obosealã, se con-siderã cã trecerea fiecãrei pale îndreptul turnului reprezintã un ciclude încãrcare. În aceste condiþii,solicitarea parþialã a terenului de subtalpa fundaþiei, acceptatã în cazulcombinaþiilor din gruparea specialã,conform NP 112-04 (>80%), nu semai poate aplica din cauza carac-terului permanent al solicitãrii ciclicea fundaþiei.

CALCULULDE DIMENSIONARE-VERIFICARE

AL FUNDAÞIEIAceastã problemã a fost analizatã

prin calcul utilizând metoda Winkler.Soluþia de fundare propusã constãdin realizarea unui numãr de piloþi (8sau 16 bucãþi) dispuºi perimetral,care au rolul de a asigura o redis-tribuire a presiunilor de contact din-tre talpa fundaþiei ºi teren. Prezenþapiloþilor sub talpa fundaþiei constituieconcentratori de eforturi, care potduce la o modificare substanþialã amodului de distribuþie a presiunilorpe talpa fundaþiei.

În funcþie de dimensiunile piloþilor- lungime, respectiv diametru -aceºtia au capacitãþi portante diferite.Cu cât dimensiunile sunt mai mari,cu atât capacitatea lor portantãcreºte ºi, în consecinþã, vor prelua oparte mai semnificativã din încãr-carea transmisã terenului. Rezultã oreducere a presiunilor de contactdintre talpa fundaþiei ºi teren.

Aspectul cel mai favorabil al aces-tui fenomen îl constituie posibilitateapreluãrii unor eforturi de întinderedintre talpa fundaþiei ºi terenul defundare, fapt care modificã atât can-titativ cât ºi calitativ distribuþia pre-siunilor de contact dintre talpafundaþiei ºi terenul de fundare.

Fundaþia analizatã este de formãoctogonalã, având o lãþime de 16,00 m.În figura 2 se prezintã deplasareape direcþia verticalã pentru o fundaþie

Fig. 2: Variaþia deplasãrilor pe verticalã ale tãlpii fundaþiei

Fig. 3: Valorile eforturilor reacþiune din nodurile elastice ale reþelei de discretizare

(2)

�� urmare din pagina 48

Page 51: Revista Constructiilor

cu un numãr de 8 piloþi, dispuºifiecare în dreptul centrului unei laturia fundaþiei.

Distribuþia presiunii - reacþiune esteproporþionalã cu valorile deplasãrilorrezultate din calcul, conform princi-piului enunþat de Winkler (ecuaþia 1).

Valorile rezultantelor solicitãrilordin fiecare reazem elastic sunt pre-zentate în figura 3.

Analiza s-a efectuat în mai multeetape, pentru rigiditãþi care au fostmãrite consecutiv în nodurile în cares-au considerat amplasaþi piloþii.Aceste rigiditãþi corespund unorpiloþi cu o capacitate portantã cres-cãtoare, capacitate care se poateobþine prin mãrirea dimensiunilorsecþiunii transversale ºi a lungimiipiloþilor.

Calculul s-a efectuat în cincietape consecutive, prin modificarearigiditãþii reazemelor (coeficientuluide reacþie) corespunzãtoare punctelorîn care s-au considerat piloþii.

În tabelul 1 sunt prezentatevalorile solicitãrilor rezultate din

ca lcu l pentru cel mai solicitatreazem elastic, corespunzãtor tãlpiifundaþiei, respectiv valorile reacþiuniimaxime pe pilotul cel mai solicitat.

Din datele prezentate rezultã oreducere a presiunii maxime peteren de ordinul a 25% ºi o capaci-tate portantã maximã necesarã,pentru un pilot, de cca. 1.000 kN.Astfel, s-a obþinut o solicitare la com-presiune pe întreaga suprafaþã a tãlpiifundaþiei.

CONCLUZIIPrin soluþia de fundare propusã

s-a eliminat posibilitatea desprinderiitãlpii fundaþiei de terenul de fundareastfel încât întreaga suprafaþã atãlpii fundaþiei poate fi consideratãactivã. Numãrul de piloþi ºi modul de

distribuþie al acestora în teren, pre-cum ºi dimensiunile lor, se vor puteastabili numai printr-o analizã detali-atã, care sã þinã seama ºi de carac-teristicile geotehnice ale fiecãruiamplasament în parte.

Prezenþa piloþilor sub talpa funda-þiei asigurã ºi o reducere substanþia-lã a volumului de beton ºi armãturãnecesare executãrii fundaþiilor.

BIBLIOGRAFIE1. BOWLES J. E., Foundation

Analysis and Design, Ed. McGraw-HillInternational Editions, Civil Engineer-ing Series, Fifth Editions (1997);

2. STANCIU A., LUNGU L,Fundaþii, Editura Tehnicã, Bucureºti(2006);

3. Normativ pentru proiectareastructuri lor de fundare directãNP112-04 (2004). �

Tabelul 1. Valorile solicitãrilor ºi ale reacþiunilor maxime

Page 52: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201352

Drepturile cumpãrãtorului- PRACTICÃ COMERCIALÃ –

av. Marius Vicenþiu COLTUC - fondator CASA DE AVOCATURÃ COLTUC

Dupã cum se ºtie, în construcþiise folosesc, pe lângã tehnologii ºiservicii, cantitãþi mari de diferite pro-duse care asigurã finalizarea inves-tiþiilor respective. Iatã de ce ºi cei dinacest sector este bine sã cunoascãanumite prevederi legale privindachiziþionarea materialelor pentruconstrucþii.

Orice consumator ar trebui sãpoatã sã identifice în viaþa de zi cu zisituaþi i le când un comerciantabuzeazã de poziþia sa pe piaþã saucând acesta recurge la practiciînºelãtoare în promovarea pro-duselor ºi/sau serviciilor sale.CE SUNT PRACTICILE COMERCIALE?

Practicile comercianþilor în relaþiacu consumatorii, denumite în conti-nuare „practici comerciale“, reprezintãorice acþiune, omisiune, comporta-ment, demers sau prezentarecomercialã, inclusiv publicitate ºicomercializare, efectuate de un

comerciant, în strânsã legãturã cupromovarea, vânzarea sau furniza-rea unui produs consumatorilor. Dindorinþa de a domina piaþa ºi de avinde produse sau servicii, comer-cianþii uitã, de cele mai multe ori, sãpunã preþ pe consumator, sã îlrespecte, sã îi ofere produse sauservicii de calitate, ajungându-se caomul sã cumpere produse expirate,sã fie agasat de practicile comer-cianþilor, sã fie înºelat prin reclamefrumos „coafate“, dar care nu au nicio corespondenþã în realitate.CÂND PUTEM SPUNE CÃ O ACÞIUNE

COMERCIALÃ ESTE ÎNªELÃTOARE?O practicã comercialã este con-

sideratã ca fiind acþiune înºelãtoaredacã aceasta conþine informaþiifalse, îl induce în eroare pe con-sumator sau este susceptibilã sã îlinducã în eroare, astfel încât fie îldeterminã, fie este susceptibilã a-ldetermina pe consumator sã ia odecizie de tranzacþionare pe carealtfel acesta nu ar fi luat-o. Practicilecomerciale înºelãtoare pot lua naº-tere din furnizarea de cãtre comer-ciant a unor informaþii eronate cuprivire la existenþa sau natura pro-dusului; principalele caracteristici aleprodusului (cum ar fi: disponibili-tatea, avantajele, riscurile, fabrica-rea, compoziþia, accesoriile, asistenþaacordatã dupã vânzare ºi instru-mentarea reclamaþiilor, modul ºidata fabricaþiei sau prestãrii, livra-rea, capacitatea de a corespundescopului, utilizarea etc.), preþul saumodul de calcul al preþului ori exis-tenþa unui avantaj specific al preþu-lui; necesitatea service-ului, a uneipiese separate, a înlocuirii sau areparãrii etc.

Practicile comerciale înºelãtoarepot sã aparã în orice activitate decomercializare privind produsul,inclusiv prin publicitatea compara-tivã, creându-se, astfel, o confuziecu alt produs, marca, numele sau cualte semne distinctive ale unui co-merciant concurent.

Urmãtoarele practici comercialesunt considerate de cãtre legiuitor cafiind înºelãtoare:

• Afirmarea de cãtre comerciantcã este parte semnatarã a unui codde conduitã, în cazul în care nu este.

• Afiºarea unui certificat, a uneimãrci de calitate sau a unui echiva-lent fãrã a fi obþinut autorizaþia nece-sarã.

• Afirmarea cã un cod de conduitãa primit aprobarea unui organismpublic sau a unui alt organism, încazul în care aceasta nu a fost primitã.

• Afirmarea cã un comerciant,inclusiv practicile sale comerciale,sau cã un produs a fost agreat, apro-bat ori autorizat de un organism pu-blic sau privat, în cazul în care nueste adevãrat, ori afirmarea cã a fostagreat, aprobat sau autorizat fãrã arespecta condiþiile de agreare, apro-bare sau autorizare.

• Lansarea unei invitaþii de acumpãra produse la un anumit preþ,în cazul în care comerciantul nudezvãluie existenþa unor motiverezonabile în baza cãrora ar apreciacã nu va putea sã furnizeze, elînsuºi sau prin intermediul altui co-merciant, acele produse sau pro-duse similare la acelaºi preþ, pentruo perioadã ºi într-o cantitate rezona-bilã, avându-se în vedere produsul,amploarea reclamei ºi preþul oferit.

• Lansarea unei invitaþii de acumpãra produse la un anumit preþ,pentru ca apoi comerciantul sãrecurgã la una dintre urmãtoarelefapte:

- refuzarea prezentãrii articoluluice a fãcut obiectul publicitãþii;

- refuzarea luãrii comenzii privindrespectivul articol sau a livrãrii încadrul unui termen rezonabil;

- prezentarea unui eºantion cudefecte, în scopul promovãrii unuiprodus diferit.

• Afirmarea falsã cã un produs nuva fi disponibil decât pentru operioadã foarte limitatã de timp saucã nu va fi disponibil decât în anu-mite condiþii, pentru o perioadãfoarte limitatã, în scopul obþineriiunei decizii imediate ºi al lipsirii con-sumatorilor de alte posibilitãþi sau deun termen suficient pentru a puteaface o alegere în cunoºtinþã decauzã.

• Angajamentul comerciantului dea furniza un serviciu postvânzarecãtre consumatori, fãrã însã a-iinforma în mod clar, înainte de anga-jarea acestora în tranzacþie, cu

Page 53: Revista Constructiilor

privire la limba în care furnizeazãserviciul, în situaþia în care comer-ciantul a comunicat cu consuma-torul, înaintea încheierii tranzacþiei,într-o limbã ce nu este limba oficialãa statului membru în care el estestabilit.

• Afirmarea sau crearea impresieicã un produs poate fi în mod legalvândut, în situaþia în care acest lucrunu este posibil.

• Prezentarea drepturilor oferiteconsumatorilor prin lege ca o carac-teristicã distinctã a ofertei comer-ciantului.

• Utilizarea unui context editorialîn mass-media, în vederea pro-movãrii unui produs pentru a cãruireclamã comerciantul a plãtit, fãrãînsã ca aceasta sã se precizeze clarfie în cuprins, fie prin imagini sausunete uºor de identificat de cãtreconsumator (publicitate mascatã).Aceastã dispoziþie nu aduce atin-gere prevederilor Legii audiovizualu-lui nr. 504/2002, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare.

• Lansarea de afirmaþii inexactecu privire la natura ºi amploareariscului pentru securitatea personalãa consumatorului sau a familieiacestuia, în situaþia în care con-sumatorul nu achiziþioneazã produsul.

• Promovarea, cu intenþia de ainduce în eroare consumatorul, aunui produs care se aseamãnã cuun alt produs fabricat de un anumitproducãtor, astfel încât consuma-torul sã creadã cã produsul este fa-bricat de acest producãtor.

• Crearea, operarea sau pro-movarea unui sistem promoþionalpiramidal, pe care un consumator îlia în considerare datoritã posibilitãþiide a primi remuneraþie, ce provine înspecial ca urmare a introducerii unuialt consumator în sistem decât caurmare a vânzãrii sau consumuluiproduselor.

• Afirmarea de cãtre un comer-ciant cã îºi înceteazã activitatea sause stabileºte în altã parte, atuncicând acest lucru nu este adevãrat.

• Afirmarea cã un produs poatefacilita câºtiguri la jocurile de noroc.

• Falsa afirmaþie cã produsulpoate vindeca boli, disfuncþii saumalformaþii.

• Transmiterea de informaþii ine-xacte cu privire la condiþiile oferitede piaþã sau la posibilitatea achizi-þionãrii produsului, cu intenþia de adetermina consumatorul sã cumpereprodusul în condiþii mai puþin favora-bile decât în condiþiile normale alepieþei.

• Afirmarea, în cadrul unei practicicomerciale, cã se va organiza unconcurs sau se va oferi un premiu înscopuri promoþionale, fãrã însã aacorda premiul promis sau unechivalent rezonabil.

• Descrierea unui produs ca fiind„gratis“, „fãrã costuri“ sau într-unmod similar, în cazul în care con-sumatorul trebuie sã suporte altecosturi, în afarã de costurileinevitabile ce rezultã din rãspunsul lapractica comercialã ºi din plata pen-tru livrarea sau ridicarea produsului.

• Includerea în materialele publi-citare a unei facturi sau a unui docu-ment similar referitor la platã, princare se dã consumatorului impresiacã acesta a comandat deja produsulpromovat, când, de fapt, acesta nul-a comandat.

• Afirmarea falsã sau creareaimpresiei cã acþiunile comerciantuluinu sunt legate de activitãþile salecomerciale, industriale sau de pro-ducþie, artizanale ori liberale, saufalsa prezentare a calitãþii sale deconsumator.

• Crearea impresiei false cã ser-vice-ul postvânzare cu privire la unprodus este disponibil într-un statmembru, altul decât cel în care pro-dusul este vândut. �

Page 54: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201354

Construcþii de susþinere din pãmânt armatas. dr. ing. Luiza ROMAN, as. dr. ing. Octavian ROMAN - Universitatea „Politehnica“ Timiºoara,

Facultatea de Construcþii, Departamentul Cãi de Comunicaþii Terestre, Fundaþii ºi Cadastru

Conceptul de pãmânt armat îºiregãseºte utilizarea încã de laconstruirea Marelui Zid Chinezesc.Aceastã construcþie este o mãrturiea eficienþei sistemului, realizat înacea perioadã cu ajutorul împleti-turilor din bambus, intercalate custraturile de pãmânt.

Arhitectul Henri Vidal este celcare, în anul 1965, în Franþa, aregândit metoda ºi a propulsat ideeapãmântului armat cu fâºii metalice,sub conceptul de Terre Armée.

Datoritã evoluþiei pe piaþa indus-trialã, a materialelor plastice, în anii`70 a fost propusã ºi susþinutã ideeautilizãrii materialelor polimerice pen-tru fabricarea geosinteticelor, folosite,pentru început, la realizarea struc-turilor de pãmânt armat.

În anii ce au urmat, acumulândexperienþã ºi curaj sporite de faptulcã eficienþa acestor materiale eraevidentã, creativitatea celor implicaþiîn fabricarea geosinteticelor a dus ladezvoltarea unor materiale specificefiecãrui domeniu din construcþii, cucaracteristici ºi funcþii precise, carestau la baza unor lucrãri remarcabile,realizate pe tot mapamondul.

În România, una dintre primelelucrãri la care s-au realizat ziduri dinpãmânt armat cu benzi metalicedateazã din anul 1973. Lucrarea afost proiectatã de Catedra de Geo-tehnicã ºi Fundaþii a Facultãþii Poli-tehnice din Timiºoara ºi s-a realizatpe DN 24 Timiºoara-Lugoj.

Abordarea teoreticã a conceptu-lui de pãmânt armat este datã deideea conlucrãrii a douã materialediferite, care se completeazã reci-proc ºi anume pãmântul (necoezivsau coeziv), asociat cu armãturageosinteticã cu rol de preluare a

Pãmântul reprezintã cel mai vechi ºi cel mai la îndemânã material utilizat în construcþii. Evoluþia, întimp, a metodelor de execuþie ºi a calculelor din domeniu au facilitat apariþia unor sisteme extrem de efi-ciente, rapide ºi economice, legate de creºterea capacitãþii portante ºi a stabilitãþii pãmântului, prinarmarea acestuia.

Fig. 1: Tipuri de structuri din pãmânt armat („Ghid privind proiectarea structurilor din pãmânt armatcu materiale geosintetice ºi metalice GP-093-06“)

Page 55: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 2013 55

eforturilor de întindere, rezultând uncompus eficient în stabilizarea unuimasiv de pãmânt.

Construcþiile de susþinere, com-puse din pãmânt ºi material geosin-tetic, sunt lucrãri stabile, eficiente ºirezistente în timp, cu condiþia camaterialul de armare sã fie alescorect, în funcþie de caracteristicilepãmântului ºi de solicitãrile asupraîntregului sistem. Punerea în operãa unor astfel de lucrãri este, deasemenea, importantã pentru andu-ranþa ºi exploatarea în siguranþã aconstrucþiei respective.

Geosinteticele au adus cu ele nudoar o ramurã tehnologicã completnouã, dar ºi posibilitatea abordãriiunor domenii prin soluþii excep-þionale, permiþând realizarea concep-telor de armare ºi apoi confinare,controlul scurgerii apei ºi, deci, con-trolul eroziunilor interne ºi externe ºiîmbunãtãþirea, uneori radicalã, aunor caracteristici fundamentale alepãmântului.

STRUCTURI DE SUSÞINEREDIN PÃMÂNT ARMAT

Caracteristicile geometrice ale uneistructuri de susþinere sunt impuse ºiadaptate fiecãrei lucrãri în parte,luând în considerare influenþele cli-materice, elementele geografice,posibilele catastrofe naturale, con-strucþiile adiacente, deja existentesau care urmeazã sã fie construiteetc., toate susþinute de standarde,norme ºi ghiduri de proiectare adap-tate þãrii noastre (fig. 1).

Lucrãrile de acest gen suntextrem de uºor de implementat înorice peisaj deoarece materialulgeosintetic permite modelarea struc-turii cu forme multiple, atât în plancât ºi pe verticalã ºi mai mult decâtatât, faþada elementului de sprijinirepoate fi realizatã în multe variante,care urmeazã sã fie dezbãtute încontinuare.

Elementele componente ale uneistructuri geotehnice de sprijin dinpãmânt armat sunt:

• pãmântul armat, constituit dintr-oalternanþã de straturi de pãmântcompactat (în general necoeziv) ºiarmãturi geosintetice sau metalice;

• umplutura din spatele structuriide pãmânt armat;

• terenul natural din spatele între-gii structuri;

• terenul de fundare de sub struc-tura de pãmânt armat;

• elementele de faþadã (parament);• conexiuni;• fundaþia.În funcþie de materialul de umplu-

turã utilizat la realizarea unei struc-turi de susþinere din pãmânt armatºi în funcþie de solicitãrile careurmeazã sã acþioneze pe acesta,existã trei categorii de materialegeosintetice de armare folosite: geo-textile, geocompozite ºi geogrile.

Geosintetice utilizatela realizarea structurilor

de susþinere din pãmânt armatÎn cazul în care pãmântul de

umpluturã este unul coeziv iar înãl-þimea finalã a structurii sau înclinareafrontului au valori medii, se pot folosigeotextile cu caracteristici bune lasolicitãri de tracþiune, cu permeabili-tate bunã ºi rezistenþã minimã nece-sarã la poansonare.

Geotextilele sunt realizate, înmarea lor parte, din mase plasticecare, dupã Koerner, au urmãtoareleproporþii: - polipropilenã 64%, poli-ester 32%, poliamidã 2%, polietilenã2%. Pentru nevoi speciale se rea-lizeazã ºi geotextile biodegradabiledin polimeri naturali sau din altemateriale naturale pentru durate deserviciu limitate.

Felul de încruciºare/legare a fire-lor se numeºte legãturã. Procesul derealizare a acestor legãturi influ-enþeazã, în mod direct ºi conside-rabil, caracteristicile materialuluigeosintetic. Modul de fabricare aacestor legãturi în materialelegeosintetice se face prin þesere înlinie, prin þesere diagonalã, þesere cuace (ace special realizate, al cãrorcapãt ascuþit este prevãzut cu oformã gen cârlig fiind distribuite uni-form pe palete), prin þesere cu jet deapã sub presiune (consolidare prininterþesere) sau termosudare, folosin-du-se fibre continue sau fibre dis-continue.

Din punct de vedere al procesuluide fabricare, geotextilele sunt reali-zate prin procedeul mecanic (coasere/ þesere), adeziv (lipire) sau coeziv(topire).

În general, prin þeserea în linie seobþin materiale geotextile rezistentela acþiuni mecanice iar þeserea dia-gonalã are ca rezultat crearea geo-textilelor cu þesãturã densã. Modulde fabricare a fiecãrui geotextil înparte îi modificã acestuia, considerabil,o gamã larga de caracteristici utilepentru funcþia pe care materialulurmeazã sã o îndeplineascã pe/înteren. Proprietãþile generale ºi rele-vante ale geotextilelor se rezumã lafuncþia pe care o îndeplinesc.

Beneficiind de toate avantajelegeosinteticelor puse în operã înultimii ani, utilizatorii au încercat sãgãseascã noi combinaþii din gamaacestor produse, care sã îmbine pro-prietãþile ºi funcþiile unora cu alecelorlalte, astfel încât s-a ajuns la oserie de fabricate complexe, denu-mite geocompozite. Sunt combinaþiide materiale din care, în general, celpuþin unul este un material geotextil.Datã fiind marea lor diversitate, geo-compozitele utilizate la structuri desprijin sunt definite ca materialecompuse din geotextil armat la rân-dul sau cu fibre polimerice sau desticlã.

Geocompozite fabricate dintr-ungeotextil ºi o reþea din polimeri saufibre de sticlã, sunt utilizate, în ge-neral, la armarea pãmânturilor, astraturilor rutiere ºi la susþinereastraturilor portante la lucrãri de piloþi.Reþeaua poate fi realizatã din fibrede polietilenã de înaltã densitate,fibre de sticlã, fibre de sticlã tip E,polivinil alcool, fabricatã fie ca oreþea ordonatã cu ochiuri de dimen-siuni bine stabilite, fie ca un con-glomerat de fire continue. Acestemateriale oferã o bunã armare întimp datoritã reþelelor din compo-nenþã, prezentând deformaþii micisub acþiunea eforturilor de lungãduratã, o bunã conlucrare cu dife-ritele pãmânturi, datoritã structurii ºiflexibilitãþii materialului. Totodatã,asigurã o protecþie ridicatã împotrivadeteriorãrii mecanice, datoritã com-binaþiei de materiale din compo-nenþã, precum ºi o excelentã filtrareîn timp, fiind un filtru stabil ca urmarea funcþiei de separare a straturilor dediferite granulozitãþi.

La lucrãri de armare sunt incluseatât lucrãri de sprijin noi cât ºi refa-cerea pantei, în cazul alunecãrilor deteren.

continuare în pagina 56��

Page 56: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201356

Se poate utiliza ºi un material deumplere de calitate mai slabã, datfiind faptul cã se va compacta stratcu strat iar influenþa geotextiluluieste categoric beneficã. Astfel, sepot realiza, prin proiecte bine verifi-cate, structuri uºoare pe spaþiirestrânse, care sã reducã sub-stanþial impactul asupra mediuluiînconjurãtor. În mod normal, nu estenecesarã realizarea unei faþadestructurale pentru taluzuri armatede 450 sau mai line.

Dacã materialul de umpluturãeste un pãmânt necoeziv se vor utilizageogrile cu deschiderea ochiuriloradaptatã valorilor medii ale granu-lelor din componenþa umpluturii.

Posibilitatea de a realiza foi dinmase plastice mai groase de 1-2 cma dus la ideea de a crea un nou pro-dus, sub forma unei reþele cu golurimari în raport cu nervurile ei.

Pentru a se obþine un produsmonolit, pornind de la folia de bazãcare poate fi din polietilenã de înaltãdensitate, poliester de înaltã rezis-tenþã, polipropilenã, poliamide aroma-tice, polivinilalcool sau fibre de sticlã,se folosesc urmãtoarele tehnologii:

• Prin fante tãiate într-o folie depolietilenã. Urmeazã apoi etirarea,operaþie de întindere a fibrelor sinte-tice, în scopul orientãrii macromole-culelor ºi al creºterii rezistenþei lor lao temperaturã controlatã, de regulãpe douã direcþii: mai întâi pe senslongitudinal ºi apoi în sens transver-sal, astfel încât sã se evite frac-turarea structurii moleculare.

• Prin ºtanþarea unor goluri, circu-lare de obicei, dupã care se continuãprocesul de etirare ca ºi în primatehnologie.

• Producerea de benzi indepen-dente care se dispun în reþea, iar lanoduri sunt sudate sau lipite printopire-compresiune.

Geogrilele, indiferent de producã-tor, au câteva caracteristici comunecum ar fi:

• suprafaþa golurilor este foartemare în raport cu cea a nervurilor ceconstituie reþeaua;

• în noduri, grosimea este de 2-3 orimai mare decât grosimea nervurilor;

• rezistenþele diferite pe direcþiiletransversale ºi longitudinale.

Înglobate în pãmânt sau în altmaterial, geogrilele acþioneazã atâtprin frecarea care se produce întrereþea ºi materialul de pe ambelefeþe, cât ºi prin interacþiunea geogrilãcu materialul respectiv, în specialdupã compactarea ce are loc cuocazia punerii în operã.

Sunt folosite la armarea unorstraturi din materiale granularenecoezive, care acþioneazã asupramasei agregatelor, reducând depla-sarea lateralã a acestora - refularealui - ºi mãrind, deci, capacitatea saportantã, datoritã încleºtãrii materi-alului granular în geometria geogri-lei. Se pot realiza, astfel, sub diverseforme de reþea, cum ar fi: pãtratã,dreptunghiularã, dreptunghiularã alun-gitã subþire sau groasã, romboidalãsau triunghiularã.

În oricare dintre situaþiile expuse,existã douã tipuri principale de inter-acþiune între armãtura geosinteticãºi pãmânt. Cea mai importantã esteancorarea ce determinã transferulde efort dintre armãturã ºi pãmântulcu care intrã în contact. A douaformã de interacþiune este rezistenþala lunecare directã.

Materiale necesare realizãriiunei lucrãri de pãmânt armatÎn astfel de lucrãri sunt implicate,

de regulã, urmãtoarele materialegeosintetice (fig. 2):

1. geogrilã sau georeþea cu rol deantieroziune pentru suprafaþa careprotejeazã pãmântul vegetal ºi susþinecreºterea plantelor;

2. pãmânt local care nu necesitãîmbunãtãþiri, deoarece se va adaptageosinteticul de armare la caracte-risticile terenului;

3. geocompozit pentru drenareaºi colectarea apei;

4. geotextil þesut cu rol de sepa-rare ºi filtrare;

5. geocompozit de armare utilizatatunci când pãmântul de umpluturãeste unul coeziv;

6. geogrilã folositã în combinaþiecu pãmânturi necoezive.

Caracteristicile geometrice aleunei structuri de susþinere suntimpuse ºi adaptate fiecãrei lucrãri înparte, luând în considerare influ-enþele climaterice, elementele geo-grafice, posibilele catastrofe naturale,construcþiile adiacente, deja exis-tente sau care urmeazã sã fie con-struite etc., toate susþinute destandarde, norme ºi ghiduri deproiectare adaptate þãrii noastre.Lucrãrile de acest gen sunt extremde uºor de implementat în oricepeisaj, deoarece materialul geosin-tetic permite modelarea structurii, cuforme multiple atât în plan cât ºi peverticalã ºi mai mult decât atât,faþada elementului de sprijinirepoate fi realizatã în multe variante(înierbate, piatrã dispusã sub formãde gabioane, plãci prefabricate saumonolite din beton).

Pentru realizarea zidului de sprijinde pãmânt armat cu faþadã înierbatã,sunt necesare cel puþin urmãtoareleelemente:

• personal: 2 muncitori necalificaþiîn construcþii, un ºofer specializat;

• utilaje: un excavator ºi/sau unîncãrcãtor pe ºenile; un utilaj decompactare prin vibraþii;

• materiale: adiþional materialelorfolosite pentru armarea pãmântului,sunt necesare urmãtoarele materi-ale/obiecte: spray colorat, ruletã (20 m),sârmã pentru legat, cleºte, foarfecãºi/sau cutter, lopatã, cuþit pentrubolþuri/buloane, eventual douã capredin lemn ºi o þeavã metalicã de 6 m(diametrul aproximativ 60-100 mm).

Dupã faza de amenajare a ºan-tierului, se poate presupune o evoluþiea construcþiei de 50 m2 suprafaþã zidde sprijin, pe zi. Ziua de muncã tre-buie sã se încheie cu montareacompletã a unui strat.

Cofrajul:• cofraj pierdut din grilaj de oþel,

îndoit la unghiul cerut (1). Nu sefoloseºte tablã ondulatã ºi doar dacãeste necesar se introduc profile me-talice U pentru rigidizare;

Fig. 2: Materiale geosintetice care intrã încomponenþa unei structuri de pãmânt armat

�� urmare din pagina 55

continuare în pagina 58��

Page 57: Revista Constructiilor
Page 58: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201358

• 4 cârlige de ancorare (3) pentrufiecare cofraj de aproximativ 3 mlungime, tãiate exact la lungimeanecesarã grilei de oþel ºi prefabricatcurbate la capete;

• geogrila cu rol antieroziv, careîncarneazã pãmântul vegetal susþi-nând creºterea plantelor gata însã-mânþate sau sãdite ulterior.

Taluzul existent (din spatelezonei armate) trebuie stabilizat ºiamenajat împotriva eroziunii ºicedãrii pãmântului. De asemenea,trebuie evitatã formarea scurgerilorde apã cauzate de ploi peste con-strucþia în derulare a zidului de sprijin.Materialul de umpluturã trebuie pro-tejat împotriva umiditãþii, prin aco-perirea adecvatã, pentru a se puteaajunge la gradul de compactarecerut în timpul punerii acestuia înoperã, îndeosebi la folosirea materi-alului de umpluturã coeziv. Trebuieacordatã o mare atenþie drenãrii din-tre acesta ºi taluzul existent, pentrua evita acþiunea defavorabilã aîmpingerii hidrostatice. Terenul suporttrebuie sã atingã o capacitate por-tantã corelatã cu înãlþimea zidului desprijin ºi încãrcãrile aduse de acesta(fig. 3).

Fâºiile tãiate se aºazã cu direcþialongitudinalã perpendicularã pemuchia taluzului. Materialul se întin-de, fãrã cute ºi uºor pretensionat, iarfâºiile învecinate se suprapun pe olungime de aprox. 20 cm, lungimeimpusã de fiecare producãtor demateriale geosintetice în parte.

Grilajul de oþel, aplecat la unghiulde înclinare al zidului de sprijinarmat, se monteazã peste primulstrat de geocompozit sau geogrilãdeja instalat. Este important ca ºielementul de cofrare sã se pozi-þioneze pe suprafaþa planã, pentru ase evita schimbarea unghiului deînclinare a zidului de sprijin.

Cofrajele adiacente se suprapun(aºa încât elementele verticale sã sesuprapunã) ºi se leagã cu sârmã în3 locuri pentru a se evita alunecareaîn timpul turnãrii sau compactãriimaterialului de umpluturã. La fel seva proceda ºi în cazul gabioanelorsau al blocurilor prefabricate dinbeton. În ultimul caz, materialulgeosintetic se intercaleazã întrefiecare bloc, pe verticalã.

Ca ºi material de umpluturã sepoate folosi pãmântul de la faþa locu-lui, atâta timp cât acesta se poate

compacta la minim 98% densitateProctor. La pãmânturi coezive satu-rate, problemele legate de com-pactare pot fi critice; în partea frontalãa taluzului (3,0 m pânã la 0,5 m spreinterior) se toarnã pãmânt fertil,adecvat creºterii vegetaþiei, cu gra-nulaþie de max. 40 mm. Cu ajutorulexcavatorului, respectiv încãrcãtoru-lui pe ºenile, se toarnã ºi se împrãº-tie pãmântul pe înãlþimea stabilitã înproiect. Grosimea unui strat turnateste dependentã de distanþa nece-sarã, calculatã între douã straturi degeosintetic ºi de capacitatea decompactare a utilajului folosit.Se recomandã sã nu se depã-ºeascã 30 cm de material de umplu-turã la un ciclu de turnare ºicompactare.

În cazul existenþei apelor subte-rane, este obligatorie instalareadrenurilor adecvate în spatele ºirespectiv sub zidul de pãmântarmat. Drenarea în plan se va face,în acest caz, prin intermediul materi-alelor geosintetice rezistente la com-presiuni mari, aici fiind, de regulã,introduse geocompozite specialepentru drenare. Apa acumulatã seva dirija în spatele zidurilor de sprijinºi se va devia într-un colector.Drenul se va construi pe minim 2/3din înãlþimea zidului de sprijin.Deoarece pãmântul armat este oconstrucþie flexibilã, care prin defor-mare genereazã anumite tensiuni,se pot realiza cu uºurinþã construcþiiadiacente precum sisteme de colec-tare sau þevi de drenare. Presiunilelocale se transferã, cu uºurinþã, înterenul de fundare astfel încât nuapare fenomenul de instabilitate asistemului. La lucrãri adiacente maivoluminoase, care influenþeazã maimult decât o fâºie din zidul de sprijinde pãmânt armat, proiectul dedimensionare al acestuia va fi adap-tat ca atare.

Elemente de faþadã utilizatela realizarea structurilor

de susþinere din pãmânt armatUn alt avantaj al acestor soluþii

este diversitatea mare a elementelorde faþadã ce se pot adapta extremde bine oricãrui mediu în care seconstruieºte un sistem de sprijin dinpãmânt armat. Important, din punctde vedere arhitectural dar ºi în ideea

Fig. 3: Parament înierbat, parament independent realizat din beton concretat

Fig. 4: Detalii de parament

Fig. 5: Variante semirigide ºi rigide de parament

�� urmare din pagina 56

Page 59: Revista Constructiilor

pãstrãrii mediului înconjurãtor câtmai puþin agresat posibil, faþadelepot fi, în marea lor majoritate, aleseindependent de metoda de realizarea corpului structurii de susþinere.

În general, faþada îndeplineºteurmãtoarele funcþii:

• dã o formã exterioarã structurii,oferind o alurã necesarã pentruîncadrarea în peisaj;

• previne eroziunea pãmântuluiprin asigurarea unui suport pentrupãmântul din corpul masivului;

• în unele cazuri, asigurã anco-rarea armãturilor în zona activã.

Principalele tipuri de faþade sunt:• panouri prefabricate din beton,

cu înãlþime mai micã decât înãlþimeastructurii, îmbinate între ele prindiferite sisteme;

• panouri prefabricate din beton,cu înãlþime egalã cu înãlþimeastructurii;

• blocuri modulare prefabricate dinbeton;

• elemente metalice;• gabioane;• materiale geosintetice întoarse

la faþa zidului;

• elemente montate dupã con-strucþie, în cazul geosinteticelor întoar-se la faþa structurii, realizate din betontorcretat, beton, panouri prefabricatedin beton, lemn sau alte materiale,zidãrie de piatrã brutã ancoratã defaþada elasticã din plase de oþel betonsau faþade din traverse recuperate.Aceste elemente au un rol preponde-rent de protecþie a geosinteticelor con-tra intemperiilor, eroziunii la suprafaþã,vandalismului etc.

CONCLUZIIFaptul cã geometria întregii con-

strucþii este maleabilã ºi flexibilã,putând fi adaptatã oricãrei locaþii,conferã acestor lucrãri un avantaj înplus pentru alegerea unei astfel desoluþii. Verificarea stabilitãþii internesi externe se realizeazã cu pro-grame speciale de calcul, care iau înconsiderare teoriile ºi paºii de abor-dare conform normativelor.

Alegerea materialului geosinteticse face în funcþie de pãmântul deumpluturã ºi caracteristicile nece-sare de conlucrare geosintetic-pãmânt.

BIBLIOGRAFIE

1. M.B. DEGROOT & G. Den

HOEDT & R.J. TERMAAT. Geosyn-

thetics: Applications, Design and

Construction, European Geosyn-

thetics Conference Maastricht,

Netherlands, 1996, pp 499-508;

2. D.V. MOLDOVAN. Contribuþii

privind utilizarea materialelor geo-

sintetice în masivele de pãmânt

armat, PhD Paper, Cluj, România,

pp 259-193, 2010;

3. J. MUELLER-ROCHHOLZ.

Geokunststoffe im Erd - und

Straßenbau, Werner Verlag, Dussel-

dorf, Germany, pp 422-431, 2005;

4. http://www.tencate.com. „Ghid

privinid proiectarea structurilor din

pãmânt armat cu materiale geosin-

tetice ºi metalice GP-093-06“. �

Page 60: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201360

PREZENTAREA STRUCTURIIDE REZISTENÞÃInfrastructura

Alcãtuirea fundaþiei construcþiei ºia legãturii acesteia cu suprastruc-tura asigurã condiþia ca întreagaclãdire sã fie supusã unei excitaþiiseismice cât mai uniforme.

A fost adoptatã infrastructura detip cutie rigidã ºi rezistentã. Laproiectarea fundaþiei, forþele trans-mise de suprastructurã sunt celecare corespund mecanismului struc-tural de disipare de energie.

Aceastã soluþie de realizare astructurii de rezistenþã solicitã sis-temul de fundare cu valori mari aleforþei axiale ºi de moment astfelîncât terenul de sub acesta depã-ºeºte limitele de rezistenþã ºi dedeformaþie. În concluzie, în acestcaz a fost exclusã varianta de fun-dare directã cu radier general debeton armat.

Planºeul peste subsolul 2 esterezemat pe stâlpi din beton armat, lainterior, iar pe contur pe pereþi debeton armat. Placa de peste sub-solul 2 este o dalã groasã din betonarmat de 35 cm grosime.

Planºeul peste subsol 1 (placapeste cota ±0,00) este, de aseme-nea, tip dalã groasã cu o grosime de35 cm, iar pe zona cu deschiderimari ºi acces al maºinii de pompierio grosime de 40 cm. În placa de cota±0,00 existã un salt de 35 cm carese realizeazã prin intermediul uneigrinzi de 80 cm x 70 cm.

Adâncimea de fundare este lacota -9,45 m pe zona de radier de180 cm grosime ºi de -8,45 m undegrosimea radierului este de 80 cm.

Planºeele de subsol au fostdimensionate ºi conformate atâtpentru transmiterea eforturilor dinplanul lor (efectul de ºaibã), proveniteatât din sarcinile orizontale (seism,vânt, împingerea pãmântului asuprapereþilor de incintã din infrastructurã,presiunea hidrostaticã pe peretelede incintã) cât ºi din sarcinile verti-cale. Acestea din urmã provin din:

• componenta verticalã a sarciniiseismice;

• încãrcãri permanente datorategreutãþii proprii a structurii dar ºi a

straturilor de finisaj (trotuare locale,respectiv straturi alternante dinpãmânt în zonele verzi ºi din beton,ºape, dale de piatrã ºi tot ceea ceinclude zona pietonalã din jurul tur-nurilor);

• încãrcãri provenite din instalaþii; • încãrcãri locale din zonele de

spaþii cu destinaþie tehnicã, rezer-voare etc.;

• încãrcãri utile pentru zonele deparcaje ºi circulaþii;

• a fost consideratã o sarcinãexcepþionalã datoratã maºinii depompieri, de 40 tone, distribuite petrei osii (fiecare purtând aproximativ13,5 tone); pentru o mai mare sigu-ranþã s-a considerat ºi un convoi deforþe reprezentând mai multe maºinide pompieri care, eventual, ar venipentru intervenþie. Aceastã sarcinã afost luatã în calcul doar pe zonacarosabilã a plãcii de cota ±0,00.

Toate aceste valori reprezintãîncãrcãri în faza de exploatare.

Din motive de protecþie la foc,acoperirea cu beton a armãturii estede 4 cm, dupã cum urmeazã: lapartea inferioarã a planºeului de lacota ±0,00 m, la partea inferioarã ºisuperioarã a planºeului de pestesubsol 2, la conturul exterior alpereþilor de nucleu ºi pe ambele feþeale pereþilor de subsol.

Pereþii de contur (cu o grosimede 30 cm) au fost prevãzuþi, la ros-turile de turnare, ca ºi la rosturiledintre radier ºi perete, cu elementebandã cu rol de barierã hidrofugã.

În ceea ce priveºte radierul,acesta a fost turnat în douã ploturiorizontale, fãrã suprapunerea ros-turilor verticale dintre ploturi.

SuprastructuraStructura de rezistenþã a clãdirii

este alcãtuitã din pereþi de betonarmat ºi cadre metalice. Având învedere cã peste 95% din forþa seis-micã este preluatã de sistemul depereþi, cadrele metalice au doar rolde a prelua sarcinile gravitaþionale.

Pereþii din beton armat sunt gru-paþi în trei nuclee dispuse central.S-a dorit ca grosimea pereþilor dinbeton armat sã rezulte cât mai micã

ºi, din acest motiv, s-a folosit unbeton de clasã ridicatã C40/50 curezistenþã mare la întindere.

Pentru a obþine un surplus derezistenþã la încovoiere, precum ºipentru a permite o tehnologie delucru în care structura metalicã semonteazã înaintea realizãrii pereþilordin beton armat, la colþurile nucleelors-au introdus profile metalice HD320,profile care sunt conectate cu o cen-turã din grinzi metalice.

S-a avut în vedere satisfacereaunor condiþii care sã confere acestorelemente o ductilitate suficientã, iarpentru structura în ansamblu sã per-mitã dezvoltarea unui mecanismstructural de disipare a energieifavorabil. Principalele mãsuri legatede dimensionarea ºi armarea pere-þilor structurali, prin care se urmãreºterealizarea acestei cerinþe, sunt urmã-toarele:

• adoptarea unor valori ale efor-turilor de dimensionare care sã asigure,cu un grad mare de credibilitate, for-marea unui mecanism structural deplastificare cât mai favorabil;

• moderarea eforturilor axiale decompresiune în elementele verticaleºi, mai general, limitarea dezvoltãriizonelor comprimate ale secþiunilor;

• moderarea eforturilor tangenþia-le medii în beton, în vederea elimi-nãrii riscului ruperii betonului laeforturi unitare principale de com-presiune.

Prin moderarea eforturilor tan-genþiale medii în beton ºi folosireaunei clase ridicate de beton, grosi-mea pereþilor de beton armat arezultat de 65 cm pe direcþia longitu-dinalã, iar pe direcþia transversalã de65 cm ºi 80 cm.

În zonele de goluri de uºi alenucleelor sunt dispuse rigle decuplare compozite, cu înãlþimea de80 cm ºi grosimi egale cu grosimeapereþilor. În interiorul riglei esteînglobat un profil metalic HEB500.Aceste rigle prezintã suficientã rigi-ditate pentru a conlucra cu pereþiidin beton armat ca niºte nuclee laacþiunea forþelor laterale, fapt confir-mat de distribuþia eforturilor de întin-dere ºi compresiune în pereþi la acþiunea

Proiect imobil de birouri„UNICREDIT ÞIRIAC BANK”

2S+P+15 etaje (IV)ing. Ionel BADEA, ing. Ionel BONTEA, ing. Mihaela DUMITRAªCU,

ing. Dragoº MARCU, ing. Mãdãlin COMAN - SC Popp & Asociaþii SRLing. Tudor SAIDEL - SC Popp & Asociaþii - Inginerie Geotehnicã SRL

dr. ing. Mircea GALER - verificator tehnic, colaborator SC Popp & Asociaþii - Inginerie Geotehnicã SRLprof. dr. ing. Anatolie MARCU - UTCB

Page 61: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 2013 61

seismului în sens V-E ºi E-V pedirecþie longitudinalã. De asemenea,prezenþa riglelor de cuplare estebeneficã deoarece sunt elementesuplimentare de disipare a energieiseismice.

Prin calculul eforturilor de dimen-sionare pentru pereþii din betonarmat a rezultat cã zona de disiparea energiei seismice (zona A) estedistribuitã pe înãlþimea parterului ºi aetajului 1. De la etajul 2 în sus, pre-cum ºi în infrastructurã, se pãstreazão comportare în domeniul elastic desolicitare.

Coeficientul ω (=1,5 pe direcþielongitudinalã ºi 1,25 pe direcþietransversalã) rezultat s-a calculat,conform CR2-1-1.1, ca fiind raportulîntre eforturile capabile ale secþiuniiºi eforturile efective. Prin multipli-carea momentelor ºi a forþelor tãie-toare cu acest factor ºi coeficienþiikM, kQ se obþine dirijarea articulaþiilorplastice cãtre baza pereþilor de betonarmat ºi se evitã producerea uneicedãri de tip fragil la acþiunea forþeitãietoare.

În cadrul acestui sistem de ele-mente verticale, stâlpii au rolul de asusþine gravitaþional elementele ori-zontale. Forþele orizontale sunt,aproape integral, preluate de pereþi.La stâlpii astfel calculaþi este de aº-teptat o comportare elasticã, reali-zându-se un calcul ºi o verificare înipoteza acþiunii seismului. Dimensiu-nile geometrice ale stâlpului aurezultat în funcþie de nivelul de încãr-care cu forþã axialã atât din grupareafundamentalã cât ºi din cea specialãdar ºi din condiþii tehnologice (înglo-barea profilelor metalice cruce deMalta necesitând un strat de aco-perire de beton mai mare). Pentrudimensionarea stâlpilor s-a folositcurba de interacþiune N-M ca ºi încazul pereþilor. Stâlpii au o încãrcaremoderatã la forþã tãietoare, careeste preluatã, în aproape toatecazurile, în proporþie foarte mare, depereþi. Dimensiunile stâlpilor dinbeton cu armãturã rigidã sunt de75 cm x 75 cm, înglobând douã pro-file HEA500. Stâlpii înclinaþi suntrealizaþi din profile tubulare cu secþi-unea RHS 500 x 300 x 14,2 (20).

Grinzile principale au secþiuniIPE400, IPE500, HEA500, cu prin-deri încastrate sau articulate lacapetele lor de stâlpii BAR ºi pereþiidin beton armat.

Planºeele de suprastructurã suntrealizate în sistem compozit, undegrinzile secundare, dispuse la dis-tanþe cuprinse între 2,00 m ºi 3,00 mconlucreazã cu placa din betonarmat, rezultând grinzi compozite.Grinzile secundare sunt executatedin profile IPE240, IPE300, IPE330.Plãcile din beton armat au o grosimetotalã de 13 cm (folosindu-se o tablãcutatã cu o înãlþime a cutei de 2 cm

Fig. 29: Plan subsol 2

Fig. 31: Plan etaj curent suprastructurã

Fig. 30: Alcãtuire structurã etaj curent

Fig. 32: Secþiuni longitudinale structurã

continuare în pagina 62��

Page 62: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201362

ºi suprabetonare de 11 cm). Tablaare doar rol de cofraj pierdut.

Nucleele din beton armat dinsuprastructurã se continuã pânã lanivelul fundaþiilor, suplimentar îninfrastructurã fiind introduºi pereþi,pentru a spori rigiditatea acesteia.Conform calculelor de dimensionarea pereþilor, a rezultat cã anumiþipereþi trebuie armaþi mai puternic însubsol decât la nivelul parteruluipentru a putea obþine mecanismulde disipare de energie cel mai favo-rabil, astfel infrastructura rãmânândîn domeniul elastic pentru solicitareaseismicã impusã de codul de pro-iectare P100-1-2006.

La dimensionarea structurii s-aluat în considerare posibilitatea de adevansa cu execuþia structurii me-talice faþã de structura din betonarmat. În urma calculelor a rezultatcã structura metalicã poate lua unavans de douã tronsoane (4 etaje).

Ca particularitate a acestei struc-turi, clãdirea prezintã un atrium careeste „agãþat“ de structura principalãprintr-o prindere glisantã la parteainferioarã. S-a ales decuplarea stâl-pilor înclinaþi, deoarece la acþiuneaseismului pe direcþie longitudinalã,în sens V-E, prin eforturile mari,lungimea mare de flambaj a stâlpului(cca. 30 m) ºi inexistenþa unor legã-turi laterale (deoarece s-a doritobþinerea unui spaþiu deschis dinpunct de vedere arhitectural), ar firezultat o secþiune foarte mare.Astfel, prin decuplarea stâlpilor, înurma unui calcul de limitare a vibraþi-ilor la acþiunea vântului, a rezultatpentru stâlpi o secþiune RHS 300 x500 x 14.2. De asemenea, din motiveestetico-arhitecturale, s-a dorit caelementele de rezistenþã ale atriu-mului sã aibã aceeaºi secþiune ceeace conduce la o soluþie uºor neeco-nomicã. Pentru limitarea vibraþiilor,grinzile atriumului au fost rigidizatecu ajutorul grinzilor cu zãbrele peri-metrale dispuse orizontal.

Pentru decuplarea atriumului, labaza celor 4 stâlpi înclinaþi s-a pre-vãzut, iniþial, utilizarea unor reazemeglisante pe o singurã direcþie, caretrebuiau sã permitã rotirea stâlpilordupã orice direcþie cu ±20. Acestedispozitive au fost montate în cadrulstructurii dar din cauza unor defectede fabricaþie s-a constatat cã ele potprelua rotiri doar pe direcþie longitu-dinalã. Ca urmare a abaterilor laexecuþie a structurii metalice a atriu-mului, anumiþi stâlpi prezentau rotiridupã direcþie transversalã, aceastãrotire a stâlpului determinând, la rân-dul ei, rotirea dispozitivului de rea-zem, ducând, în unele cazuri, lablocarea acestuia.

Având în vedere cã înlocuireaaparatelor de reazem neadecvate arfi însemnat o întârziere a lucrãrilor ºiimplicit a termenului de finalizare aclãdirii, s-a optat pentru înlocuirea

Fig. 34: Distribuþia eforturilor de întindere ºi compresiune în pereþi la acþiunea seismuluiîn sens V-E ºi E-V pe direcþie longitudinalã

Fig. 33: Secþiune transversalã structurã

Fig. 35: Distribuþia eforturilor de întindere ºi compresiune în pereþi la acþiunea seismuluiîn sens N-S ºi S-N pe direcþie transversalã

�� urmare din pagina 61

Page 63: Revista Constructiilor

acestor dispozitive, furnizate de unproducãtor specializat, cu un sistemde rezemare care sã satisfacã ace-leaºi condiþii de rezistenþã ºi func-þionare. Pentru a permite miºcarealiberã în lungul stâlpilor principali aiatriumului, a fost montatã, la bazaacestora, o structurã de tip dubluarticulat, cu blocaje laterale supli-mentare.

Ca materiale de construcþie s-auutilizat betoane de clase variind dela C25/30, pentru radier, la C35/45pentru plãcile de subsol, pânã laC40/50 în pereþii nucleelor centrale.Armãturile folosite au fost con-fecþionate din PC52, pentru armareaverticalã a pereþilor centrali, S500pentru radier, plãci subsol ºi armareorizontalã pereþi nuclee ºi SPPBpentru armarea planºeelor de supra-structurã.

Îmbinãrile uzinate ale structuriimetalice s-au realizat prin sudurã(categoria de acceptanþã B), iar celedin ºantier, cu ºuruburi de înaltãrezistenþã (gr. 8,8 ºi 10,9). Acesteadin urmã s-au folosit pentru redu-cerea dimensiunilor îmbinãrilor, con-tându-se pe rezistenþa lor deosebitã,nu însã ºi pe efectul de pretensio-nare, pretensionarea lor fãcându-sela jumãtate din momentul minim depretensionare.

(Va urma)

Fig. 36: Structura de rezistenþã atrium

Fig. 37: Sisteme de rezemare stâlpi atrium: prima soluþie - stânga, a doua soluþie - dreapta

Page 64: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201364

Comportarea ancorajelor în terenla solicitãri dinamice

º.l. ing. ªtefan C. ARDELEAN, asist. univ. dr. ing. Daniel M. MANOLI, asist. univ. dr. ing. Alin C. NEAGU -Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti, Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþii

În cazul structurilor înalte, ampla-sate în zone seismice, pentru fun-dare poate fi luat în considerare unsistem compus dintr-un radier ºiancoraje în teren. Aceste tipuri declãdiri au, în general, fundaþiile de tipradier general, datoritã încãrcãrilorsemnificative pe care le transmitterenului de fundare. Din grupãrilefundamentale de încãrcãri, pentruterenuri relativ bune de fundare,soluþia care s-ar impune ar fi unradier general. Din grupãrile spe-ciale de încãrcãri, în urma acþiuniiseismice, pe talpa radierului generalapar presiuni foarte mari pe o parte,iar pe altã parte, chiar presiuni„negative“. Utilizarea ancorajelor înteren poate fi o soluþie pentru prelu-area presiunilor „negative“ ºi atenu-area presiunilor foarte mari.

În cele ce urmeazã ne referim lasimularea tridimensionalã a unuiancoraj în teren, în timpul solicitãrilordinamice, cu ajutorul unui programde element finit, având ca suportîncercãri in-situ. Aceastã simulare se

poate constitui ca un prim pas pen-tru simulãri ulterioare ale ansamblu-lui teren - infrastructurã – structurã,cu soluþia de fundare datã de un sis-tem format din radier general ºiancoraje în teren.

MODELAREA ANCORAJELORÎN TEREN

Calibrarea ºi descrierea modeluluiÎn vederea modelãrii s-a utilizat

programul ABAQUS. Modelul tridi-mensional creat iniþial a fost unulperfect elastic. Dupã cum se poateobserva în figura 1, s-a modelat unmasiv de pãmânt cu un volum sufi-cient de mare pentru a nu influenþarezultatele analizei. S-a folosit unmasiv de pãmânt cilindric, cu razade 50 m ºi înãlþimea 25 m, pentrusimplificarea discretizãrii solidului

creat ºi pentru compatibilitatea din-tre geometria lui ºi cea a ancorajului.

Ancorajul a fost creat din douãpãrþi: toroanele, asimilate în totali-tatea lor cu un cilindru cu raza de0,1 m, cu lungimea liberã de 10 m ºilungimea în zona bulbului de încã6 m ºi bulbul, care are o secþiuneinelarã, cu raza exterioarã de 0,2 mºi cea interioarã egalã cu raza exte-rioarã a fasciculului de toroane.

Ca parametri de calcul pentrubulbul de beton, care are o com-portare perfect elasticã, s-au alesmodulul lui Young E = 2,7*107 kPaºi coeficientul lui Poisson ν = 0,25,iar pentru fasciculul de toroanes-au utilizat valorile E=29*107 kPa ºiν = 0,30. Pentru modelarea terenu-lui de fundare a fost ales un pãmânt

În acest articol autorii prezintã rezultatele unor simulãri numerice, bazate pe metoda elementului finit,ale comportãrii unui ancoraj în teren. Ancorajul a fost supus atât unor solicitãri statice - prin modelarenumericã ºi încercãri in situ - cât ºi unor solicitãri dinamice - prin modelare. De asemenea, s-au pus în evi-denþã câteva concluzii, în special în urma solicitãrilor dinamice asupra ancorajelor în teren.

Astfel, se observã o diferenþã între valorile deplasãrii ancorajului la partea superioarã a fasciculului detoroane, la partea superioarã a bulbului, respectiv la partea inferioarã a bulbului, precum ºi o degradare aparametrilor mecanici care influenþeazã frecarea dintre bulb ºi pãmânt, la efectuarea mai multor cicluri deîncãrcare-descãrcare.

Fig. 1: Geometria modelului tridimensional analizat Fig. 3: Discretizarea modeluluiFig. 2 Secþiune prin model

Page 65: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 2013 65

care, iniþial, a avut o comportareelasticã, cu urmãtorii parametri:E=18.000 kPa ºi ν = 0,30. Pentrumodelarea comportãrii plastice aacestuia a fost utilizat modelul con-stitutiv Drucker - Prager, cu urmãtoriiparametri: β=13,700 ºi d=10,50 kPa.

Între bulbul de beton injectat ºifasciculul de toroane a fost aleasã ointeracþiune tangenþialã de tip „Rough“(fãrã alunecare), simulând, astfel,priza dintre armãtura ancorajului ºibetonul injectat. De asemenea, pen-tru componenta normalã a interacþi-unii dintre cele douã, s-a ales tipul„Hard Contact“, fãrã posibilitateadeplasãrii relative a bulbului faþã detoroane. În acest fel, s-a modelatîntreaga interacþiune beton-metaldin interiorul ancorajului.

Pentru a crea interacþiunea dintreancoraj ºi terenul de fundare din jur,elementul de rezistenþã a fost sepa-rat în douã suprafeþe de contact: unaîntre bulbul activ ºi pãmânt, ºi adoua între fasciculul de toroane ºipãmânt.

Pentru prima suprafaþã, compo-nenta normalã a fost aleasã de tipul„Hard Contact“, fãrã posibilitateadeplasãrii relative faþã de teren; com-ponenta tangenþialã a fost de tip„Lagrange multiplier“. Asupra aces-tuia a fost realizatã întreaga calibrare,neexistând date asupra coeficientuluide frecare staticã μ. Calibrarea a fostrealizatã urmãrindu-se, pe parcursulmai multor modele, obþinerea, lapartea superioarã a toroanelor, aaceleiaºi deplasãri, sub aceeaºi

forþã de pretensionare, care a fostobþinutã ºi din încercãrile in situ. Arezultat o valoare a lui μ, de 0,82. Adoua suprafaþã de contact, dintrefasciculul de toroane ºi terenul defundare, a fost consideratã, la nivelulcomponentei tangenþiale, de tipul„Frictionless“ - fãrã frecare. Aceastãalegere a fost fãcutã þinându-se contde coeficientul de frecare staticã μ,dintre teaca de PVC care protejeazãarmãtura ºi fasciculul de toroane,care are o valoare foarte redusã.Componenta normalã a acesteiinteracþiuni a fost aleasã tot de tipul„Hard Contact“, însã cu posibilitateadeplasãrii relative a celor douãsuprafeþe aflate în contact.

Modelul fãrã cedareAu fost modelate douã ancoraje

încãrcate diferit: cu 225 kN, respec-tiv cu 520 kN. Deplasãrile la parteasuperioarã a toroanelor astfel obþi-nute au fost apropiate de cele rezul-tate în urma încercãrilor in situ.Astfel, pentru forþa de pretensionarede 225 kN a fost obþinutã, pe teren, odeplasare de 10,1 mm, iar în model9,7 mm, respectiv pentru forþa depretensionare de 520 kN a fostobþinutã pe teren o deplasare de35 mm, iar în model 37 mm (fig. 4).

Modelarea cedãriila interfaþa bulb-pãmânt

Prin modelare s-a dorit sã se evi-denþieze caracteristici ale efectelordiferitelor încãrcãri asupra ancora-jelor; de exemplu, depãºirea capa-citãþii portante prin îndeplinireacondiþiei τmax ≥ τinterfaþã.

Pentru îndeplinirea condiþiei decedare la interfaþa bulb-pãmânt, afost adoptat un criteriu liniar descãdere a coeficientului de frecarestaticã μ - în funcþie de deplasareabulbului - adimensionalizatã faþã demãrimea acestuia (fig. 5). Cedareaancorajului a fost consideratã înmomentul în care fie deplasareadepãºea 5% din lungimea bulbului(0,30 m), fie la partea superioarã abulbului efortul de compresiunedatorat împingerii acesteia asuprapãmântului devine foarte mare.Astfel, pentru modelul încãrcat cu625 kN, s-a putut constata cã, deºi aavut loc o alunecare a bulbului de66 mm faþã de terenul de fundare,partea superioarã a lui s-a încãrcatcu un efort de 662 kPa. În cazulîncercãrii in situ s-a putut evidenþia,înainte de cedare, o deplasare lavârf de 64 mm.

Modelarea unui ancorajsolicitat dinamic

În aceastã parte s-au urmãrit -prin intermediul modelãrii utilizândMEF - efectele pe care o încãrcaredinamicã le are asupra unui ancoraj.

A fost utilizat modulul de calculdinamic explicit din programul ABAQUS.Modelarea unei forþe dinamice, vari-abile în timp, s-a realizat cu o funcþiede tipul celei din figura 10. Forþaconstantã asupra cãreia s-a aplicataceastã funcþie a fost de 200 kN. S-aconstatat cã, dupã terminarea unuiciclu de încãrcare-descãrcare, depla-sarea ancorajului scade de la valoa-rea maximã înregistratã în momentulde maxim al forþei aplicate, la unadiferitã de 0, datoratã comporta-mentului plastic al pãmântului, precum

Fig. 4: Drumuri efort - deformaþie, parcurse de cãtre ancoraje, atât în cadrul testelor in situ,cât ºi în cazul modelãrii

Fig. 5: Variaþia coeficientului μμ cu deplasareaadimensionalizatã

continuare în pagina 66��

Page 66: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201366

ºi o creºtere a valorii coeficientuluide frecare staticã. Astfel, corespun-zãtor unei valori maxime a deplasãriide 19 cm, s-a înregistrat o valoarerezidualã de 14 cm.

Se poate concluziona cã μ vascãdea nu doar odatã cu deplasarearelativã, cât mai ales cu creºtereavitezei cu care se „mobilizeazã“ancorajul, iar la revenirea acestuia lastarea de repaus, μ va creºte iar, darnu la o valoare maximã, ci la unamai micã.

Prin aceastã modelare s-a evi-denþiat, de asemenea, o degradarea capacitãþii portante posibile, de laciclu la ciclu, prin scãderea forþei defrecare la interfaþa dintre bulbul activºi terenul de fundare.

CONCLUZIIPrin modelare s-a putut evidenþia

diferenþa dintre valorile deplasãriiancorajului la partea superioarã afasciculului de toroane, la parteasuperioarã a bulbului, respectiv lapartea inferioarã a bulbului. În acestsens, s-a putut observa o diferenþãfoarte micã a deplasãrilor diferen-þiale, ce poate fi neglijatã, întrenivelul superior ºi cel inferior al bul-bului, explicaþia constând în faptul cãelementul din beton armat este unulfoarte rigid în comparaþie cu fascicu-lul simplu de toroane, de lungimeconsiderabilã.

O altã concluzie importantã aacestui studiu este aceea a degra-dãrii parametrilor mecanici care

influenþeazã frecarea dintre bulb ºipãmânt la efectuarea mai multorcicluri de încãrcare-descãrcare. Învederea unei modelãri mai apropiatede realitate se pot propune teste insitu, care, prin calcul indirect, sãarate capacitatea portantã a ancora-jului, precum ºi o valoare orientativãa coeficientului de frecare μ, cedepinde de litologia amplasamentu-lui ºi de stratul de încastrare al anco-rajului.

BIBLIOGRAFIE1. ARDELEAN, C. S., Sisteme

de ancoraje în teren pentru structuriînalte în zone seismice. Teza deDoctorat, U.T.C.B., Bucureºti, 2011;

2. IVANOVIC, A., The dynamicresponse of ground anchoragesystems, PhD thesis, University ofAberdeen, Aberdeen, UK, 2001;

3. MARTAK, L., Bucharest Metro-polis, Results of anchor tests exe-cuted on 29th and 30th October 2008,Explanation of the results;

4. Abaqus 6.10 - User Manual. �Fig. 10: Variaþia amplitudinii

forþei de pretensionare în timp

Fig. 6: Deformaþiile longitudinale (dupã axa 0Z)ale ancorajului; U3max = 66 mm

Fig. 8: Eforturi normale la suprafaþa de contactdintre ancoraj ºi pãmânt

Fig. 9

Fig. 7: Eforturi verticale (dupã axa 0Z) în ancoraj

Fig. 11: Variaþia efortului vertical (σσ3) în ancoraj în cazul unei încercãri de tip dinamic:de la stare de repaus (stânga-sus), la încãrcare maximã (dreapta-sus), la descãrcare totalã (dreapta-jos)

�� urmare din pagina 65

Page 67: Revista Constructiilor

Firma TEGERO SRL a fost înfiinþatã în anul 1991 casocietate mixtã germano-românã.

În anul 1999 denumirea societãþii s-a schimbat în„TEGERO & Co.“ profilul de activitate lãrgindu-se în dome-niul hidraulicii.

Încã din anul 2000 s-a implementat logistica necesarãpentru reparaþii motoare diesel, pompe ºi motoarehidraulice, cutii de viteze ºi punþi, precum ºi reparaþii capi-tale începând cu utilaje mici (ex: miniexcavatoare, mini-încãrcãtoare) ºi pânã la utilaje medii ºi mari.

Începând cu 2004 s-a extins gama de mãrci de utilaje.TEGERO & Co. livreazã piese de schimb originale ºi OEMpentru care se asigurã ºi service. S-a ajuns pânã înprezent la urmãtorul portofoliu: Akerman, Ammann, Atlas,Benati, Bobcat, Case, Caterpillar, Daewoo, Doosan,Demag, Eder, FAI, Faun, Fiat, Fiat-Allis, Fuchs,Furukawa, Hamm, Hanix, Hanomag, Hitachi, Hydrema,Hyundai, IHI, JCB, Kobelco, Komatsu, Kramer, Kubota,Liebherr, Mitsubishi, Neuson, New Holland, Nobas,O&K, Poclain, Samsung, Schaeff, Sennebogen, Terex,Voegele, Volvo, Yanmar, Zeppelin.

Suntem în prezent în situaþia de a rãspunde prompttuturor solicitãrilor din partea clienþilor, în orice localitate dinþarã, având la dispoziþie trei echipe de service ºi autove-hiculele aferente dotate cu sculele ºi echipamentele nece-sare pentru intervenþii rapide la beneficiar.

Putem asigura atât reparaþii pe subansamble: motor,pompe, hidromotoare, transmisii: cutii de vitezã ºi punþi,instalaþie electricã ºi electronic, precum ºi revizii ºiîntreþinere periodicã.

La sediul firmei se aflã parcul de utilaje second-hand, atelierul pentru reparaþii capitale, maºina de serti-zat furtunuri hidraulice, magazia de piese schimb ºiconsumabile.

În întâmpinarea clienþilor venim, de asemenea, cu oechipã de vânzãri profesionistã care face identificareapieselor, corect ºi rapid, în vederea asigurãrii tuturor ce-rinþelor pentru clienþii noºtri.

Calitatea serviciilor ºi seriozitateasunt cele douã principii de bazã laTEGERO & Co.

Vã invitãm sã ne vizitaþi, atât la sediuldin Sibiu cât ºi pe internet la adresawww.tegero-utilaje.ro.

Piese de schimb ºi reparaþii utilaje de construcþiiScule hidraulice ºi pneumatice profesionale: www.spitznas.de

Page 68: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201368

Expertizã - Consultanþã - Teste laborator construcþii

Oferta de Servicii furnizate cuprinde:1. Expertizare tehnicã, Consultanþã ºi inginerie, Arhitecturã ºi

Proiectare, Testãri in situ de construcþii ºi cãi de comunicaþii ºiLaborator grad II autorizat ISC pe domeniile:

GTF - Geotehnicã ºi teren de fundare;MBM - Materiale pentru betoane ºi mortare;BBABP - Beton, beton armat, beton precomprimat;ANCFD - Agregate naturale pentru lucrãri de CF ºi drumuri;MD - Materiale pentru drumuri;D - Drumuri;HITIF - Hidroizolaþii, izolaþii termice ºi izolaþii fonice;VNCEC - Verificãri nedistructive ºi a comportãrii în exploatare a

construcþiilor;2. Studii Geotehnice, Geologotehnice, Hidrogeologice ºi

Impact de mediu, Foraje pentru apã, foraje de observaþie nivelhidrostatic ºi epuismente pentru construcþii ºi cãi de comuni-caþii – Drumuri, Cãi Ferate, Poduri, Lucrãri de artã, Construcþiicivile ºi industriale;

3. Servicii de Arhitecturã – PUZ, PUD, CU, PAC, PTh+DDE;4. Subtraversãri prin foraj dirijat de cãi de comunicaþii - dru-

muri ºi cãi ferate.

EURO QUALITY TEST pune la dispoziþia beneficiarilorserviciilor sale personal competent / recunoscut / atestat /autorizat de:

• ISC - ªef laborator ºi ªefi Profile;• MLPAT(MLPTL) - Diriginþi/Inspectori de ªantier, AQ, CQ,

Verificatori de proiecte ºi Experþi Tehnici pe domeniile Af, A1,A2, A3, A4, B2, B3, D;

• MTI-AFER – Responsabili SC.

EURO QUALITY TEST are documentat, implementat ºicertificat un Sistem de management integrat conform stan-dardelor SR EN ISO 9000:2008 - Calitate, 14000:2005 - Mediuºi OHSAS 18001:2008 – Sãnãtate ºi Securitate Ocupaþionalã,iar pentru Laboratorul de încercãri conform SR EN ISO/CEI17025:2005.

EURO QUALITY TEST este membrã a asociaþiilor profesionale:• CNCisC - Comisia Naþionalã Comportarea in Situ a

Construcþiilor;• APDP - Asociaþia Profesionalã de Drumuri ºi Poduri din România;• RNLC - Reþeaua Naþionalã a Laboratoarelor din Construcþii;• AICPS - Asociaþia Inginerilor Constructori Proiectanþi de Structuri;• SRGF – Societatea Românã de Geotehnicã ºi Fundaþii;• ISSMGE - Societatea Internaþionalã de Mecanica Solului ºi

Inginerie Geotehnicã;• EuroGeoSurvey - Societatea Europeanã a Inginerilor

Geotehnicieni.

Beneficiarii serviciilor noastre ºi proiectele realizate inte-gral de noi, în care am fost parteneri sau la care am fost coop-taþi ca proiectanþi de specialitate:

1. Servicii de consultanþã tehnicã de specialitate ºiexecutarea de încercãri ºi verificãri de laborator pentru:

• COMPANIA NAÞIONALÃ DE INVESTIÞII – Realizareatronsoanelor experimentale cu materiale noi (PRP) în vedereaReabilitãrii infrastructurii rurale din România (Mãsura 322 UE) ºia drumurilor comunale în jud. Argeº, Caraº-Severin, Constanþa,Giurgiu ºi Gorj;

• Primãria Mãcin, jud. Tulcea - Lucrãri de reabilitare strãzi;• CONSTRUCCIONES RUBAU (Spania) - Reabilitare DN7C;• BUTAN GAZ - Staþie de îmbuteliere gaz lichefiat jud. Dâm-

boviþa - platforme, construcþii tehnologice ºi racorduri la DN ºi la CF;• KASSIANOS DEVELOPMENTS – Parc industrial Bucureºti Vest;

2. Studii geotehnice, hidrogeologice, expertize tehnice,proiectare ºi verificare proiectare pentru:

• Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului - Studiigeotehnice, Expertize tehnice ºi Studii de fezabilitate Reabili-tare infrastructurã ruralã - drumuri, poduri ºi podeþe, Mãsura322 UE în judeþele Bistriþa Nãsãud, Braºov, Buzãu, Dâmboviþa,Galaþi, Harghita, Ialomiþa, Mureº, Prahova, Teleorman, Tulcea;

• CNADNR – DRDP Bucureºti - Studii geotehnice, Elimi-narea efectelor inundaþiilor pe DN1 Comarnic - Sinaia, Podeþe– Posada;

• CNADNR – DRDP Iaºi - Studii geotehnice, Eliminareaefectelor inundaþiilor pe DN17A Moldoviþa - Suceviþa, km 37-41;

• CNADNR – DRDP Braºov – Studii geotehnice, Reabi-litare poduri ºi podeþe DN7A Predeal – Zãrneºti - ªercaia;

• Primãria municipiului Braºov - Studiu geotehnic, Reabi-litare Pasaj rutier – Calea Fãgãraºului pe DN 1 peste CF Braºov- Râºnov;

• Consiliul Judeþean Mureº – Studii geotehnice, Reabi-litare poduri DJ106 Apold – Sighiºoara;

• Primãria Bãile Herculane, jud. Caraº Severin - Expertizetehnice, Studii geotehnice în vederea realizãrii DALI, PTh, ºiDE pentru obiectivul „Reabilitare ºi modernizare Strãzi, Poduriºi Parc Central Bãile Herculane“;

• Primãria Sector 2 Bucureºti ºi Primãria Alexandria, jud.Teleorman - Expertize tehnice în vederea Reabilitãrii termice ablocurilor de locuit;

• Primãria Panciu, jud. Vrancea - Studiu geotehnic ºiExpertizã tehnicã în vederea realizãrii DALI, PTh ºi DE pentruobiectivul „Amenajarea spaþiilor necesare funcþionãrii Labora-torului de imagisticã medicalã ºi dotarea cu tomograf a ambu-latoriului spitalului Panciu;

• Consiliul Judeþean Teleorman - Studii geotehnice,Expertizã tehnicã ºi Studii de fezabilitate / Proiecte tehnicepentru Proiecte de Reabilitare infrastructurã ruralã - drumuri,reþele edilitare de apã ºi canal în 6 comune;

• COSMOTE ROMANIAN MOBILE TELECOMMUNICA-TIONS - Expertize tehnice privind starea actualã a 60 site-uriGSM (Staþie fixã pentru telefonie mobilã) din jud. Satu Mare,Harghita, Covasna, Braºov, Dâmboviþa ºi Argeº;

• ROMPETROL DOWNSTREAM – Expertize tehnice StaþiiLITRO de distribuþie carburanþi Rompetrol, pe AutostradaA2 Bucureºti - Cernavodã;

• Grupo RAYET Internaþional (Spania) - Studii geotehnice,PUZ ºi Proiect tehnic pentru ansamblul din Baloteºti pentru3.000 locuinþe S+P+4E-7E;

• JV ICOP Spa (Italia) ºi Soares da Costa (Portugalia) -Studiu geotehnic, Reabilitarea ºi extinderea reþelei decanalizare ape pluviale ºi uzate din Municipiul Piteºti, jud.Argeº, zona colectorului cu microtunelul;

3. Lucrãri subtraversãri prin foraj dirijat • Primãria Dragomireºti, jud. Ilfov, Proiect de Reabilitare

infrastructurã ruralã – reþele edilitare de apã ºi canal. �

Realizarea unei investiþii de calitate, durabile ºi eficiente nu se mai poate face astãzi fãrã a apela la serviciile unorfirme de specialitate care furnizeazã activitãþi de inginerie ºi consultanþã tehnicã. Aceste exigenþe sunt cerute prindiferite reglementãri tehnice, juridice ºi economice aparþinând Uniunii Europene ºi asumate de cãtre România.

O asemenea firmã prezentã de mai mult timp în Revista Construcþiilor este EURO QUALITY TEST SRL Bucureºti.

drd. ing. dipl. Gabriel TRIF - Administrator EQTdrd. ing. ec. dipl. Daniela TRIF - Director EQT

Page 69: Revista Constructiilor
Page 70: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201370

Calculul structurilor de susþinerea unor excavaþii adânci

conf. univ. dr. ing. Horaþiu POPA, prof. univ. dr. ing. Loretta BATALI, prof. univ. dr. ing. Sanda MANEA -Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti, Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþii

Utilizarea unor modele complexeîn dimensionarea pereþilor de sus-þinere a excavaþiilor adânci pre-supune, de asemenea, realizareaunor investigaþii geotehnice detali-ate, capabile sã furnizeze toþi para-metrii necesari modelãrii [2]. Toateaceste aspecte pot conduce, în final,la o cumulare a erorilor ºi la rezultatede calcul diferite de cele reale, întimp ce influenþa asupra vecinãtãþiloreste dificil de estimat cu acurateþe.

Articolul de faþã prezintã cazulunei structuri de susþinere pentru

care a fost aleasã tehnologia top-down de executare [3]. Peretele desusþinere este realizat din panouriexecutate pe loc (perete mulat), cu ogrosime de 80 cm ºi o lungime de24 m. Adâncimea maximã de exca-vare este de circa 15 m. Secþiuneaverticalã prin structura de susþinerecorespunzãtoare etapei finale deexcavare este prezentatã în figura 1.Dupã cum se poate observa în figurã,peretele mulat este sprijinit în etapafinalã de excavare prin planºeele 1ºi 3 ale subsolului construcþiei.Aceastã etapizare a fost cerutã decãtre constructor în scopul simpli-ficãrii lucrãrilor de excavare subplanºeele turnate (înãlþimi de lucrumai mari, echivalente cu douã nive-luri de subsol).

Soluþia top-down a fost aleasã înconcordanþã cu condiþiile de peamplasament. Din cauza vecinãtã-þilor - un bulevard important cunumeroase reþele de utilitãþi ºi clãdiriprevãzute cu subsol - nu au putut fiutilizate ancorajele. Þinând cont dedimensiunile excavaþiei (circa 110 mx 60 m), ºpraiþurile au fost, deasemenea, considerate ca o soluþieinadecvatã ºi, în final, soluþia top-down a fost agreatã de toate pãrþileimplicate: beneficiar, executant,proiectant. Datoritã suprafeþei mariîn plan a subsolului a fost posibilãprevederea unor goluri tehnologicelargi în planºeele subsolului înscopul simplificãrii lucrãrilor deexcavare. Figura 2 prezintã ofotografie a lucrãrilor din timpuletapei finale de excavare.

INVESTIGAÞII GEOTEHNICEInvestigaþiile geotehnice au fost

efectuate în mai multe etape. Într-oprimã etapã au fost realizate 3 foraje:douã foraje de 45 m adâncime, res-pectiv unul de 60 m adâncime. Dinacestea au fost prelevate probepentru încercãri de laborator, curealizarea concomitentã a unor pe-netrãri de tip SPT. Forajele de 45 mau fost echipate ulterior cu piezome-tre pentru analiza hidrogeologicã aamplasamentului.

Excavaþiile adânci în zone urbane reprezintã lucrãri curente în marile oraºe. În funcþie de construcþie ºide amplasament este necesarã stabilirea acelor soluþii tehnice care sã protejeze vecinãtãþile, reducândriscurile asociate excavaþiilor adânci la un minim acceptabil. Aceastã limitã acceptabilã este, însã, dificilde estimat, fiind necesare investigaþii complexe ale amplasamentului ºi apoi modelãri, de asemenea com-plexe, ale structurii de susþinere în ansamblu pentru a se putea estima comportamentul acesteia ºiimpactul asupra vecinãtãþilor.

Structurile de susþinere a excavaþiilor adânci sunt lucrãri comune în construcþii, dar, cu toate acestea,riscul asociat este mare. Efectul excavaþiei adânci asupra structurilor învecinate poate fi important. Dinaceastã cauzã, sunt necesare mãsuri speciale în proiectarea, execuþia ºi monitorizarea peretelui desusþinere [1]. Extinderea zonei de influenþã depinde de soluþia adoptatã pentru structura de susþinere,aceasta fiind aleasã pe baza mai multor factori precum: amplasament, geometrie, vecinãtãþi, caracteristi-cile terenului, apa subteranã, adâncimea excavaþiei, starea construcþiilor învecinate etc. Complexitatea ºinumãrul acestor factori conduc la utilizarea unor modele ºi metode complexe în proiectare, capabile sã iaîn considerare toþi factorii implicaþi.

Fig. 1: Secþiune verticalã prin peretele de susþinerecorespunzãtoare etapei finale de excavare

Fig. 2: Goluri tehnologice în planºeele subsolului -etapa finalã de excavare

Page 71: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 2013 71

Din cauza unor neconcordanþeîntre rezultatele penetrãrilor SPT ºicele ale încercãrilor de laborator,s-a impus o nouã investigaþie într-oetapã secundã a amplasamentului,investigaþie bazatã, de aceastã datã,pe penetrãri de tip CPT (10 penetrãriCPT pânã la adâncimi de 30 m).

Investigaþiile geotehnice au con-dus, în final, la concluzia cã terenulde fundare este alcãtuit, sub un primstrat de umpluturi cu grosime vari-abilã între 0,50 m ºi 1,50 m, dintr-oalternanþã de straturi coezive ºi slabcoezive cu straturi de materialegranulare. Materialele coezive suntalcãtuite în principal din argile ºiargile prãfoase (vârtoase ºi tari), întimp ce straturile granulare suntcompuse din nisipuri fine ºi medii,adesea prãfoase sau argiloase,aflate în stare de îndesare medie.Tabelul 1 indicã principalii parametrigeotehnici pentru fiecare strat

(stratul 1 fiind primul strat de subumpluturi).

Nivelul apei subterane a fost întâl-nit la o adâncime de circa 7,4÷7,9 msub nivelul terenului natural.

Parametrii de forfecare au fostdeterminaþi prin încercãri de labora-tor în aparatul triaxial ºi în cel deforfecare directã.

MONITORIZAREA STRUCTURIIMonitorizarea structurii de susþi-

nere a cuprins urmãtoarele aspecte:• urmãrirea tasãrilor ºi evoluþiei

fisurilor clãdirilor învecinate;• înregistrarea tasãrilor ºi depla-

sãrilor laterale (deformaþiilor) ale pere-telui de susþinere;

• monitorizarea nivelului apei sub-terane în interiorul ºi în exteriorulincintei de pereþi mulaþi.

Pentru monitorizarea deplasãrilorlaterale ale peretelui mulat au fostinstalate 5 tuburi înclinometrice înzonele sensibile (panourile de lângã

construcþiile alãturate ºi în zona ram-pelor de acces în subsol). Deasemenea, un tub înclinometric afost instalat în teren, în spateleperetelui de susþinere, la o distanþãde circa 3 m de acesta, pentru moni-torizarea deplasãrilor terenului core-late cu cele ale peretelui.

Figura 3 prezintã deformaþiile pere-telui de susþinere înregistrate în tubulînclinometric amplasat în zona con-strucþiilor învecinate. Cele trei curbecorespund etapelor principale deexcavare:

• etapa 1: construirea pereteluimulat pe întregul contur al incintei;excavarea pânã la cota -3,75 m;realizarea planºeului peste nivelul 2al subsolului, cu pãstrarea unorgoluri tehnologice necesare lucrãrilorulterioare de excavare ºi construcþie;

• etapa 2: coborârea niveluluiapei subterane prin lucrãri de epuiz-ment în interiorul incintei pânã lacota de circa -17,0 m; excavareapânã la cota -10,15 m; realizareaplanºeului peste subsolul 4, cupãstrarea unor goluri tehnologicenecesare lucrãrilor ulterioare deexcavare ºi construcþie;

• etapa 3: excavarea pânã la cotafinalã de -15,05 m.

Dupã cum poate fi observat dingraficele din figura 3, deplasãrile la-terale maxime înregistrate sunt decirca 7-8 mm, la o adâncime deaproximativ 10 m. Trebuie menþionatcã precizia de mãsurare a fost de0,02 mm pentru 500 mm adâncime.

Tabelul 1: Parametrii geotehnici

Fig. 3: Deplasãrile orizontale mãsurate aleperetelui de susþinere

Fig. 4: Deplasãrile orizontale ale peretelui obþinute prin calcul prin metoda coeficientului de reacþiune(a - calcul iniþial; b - calcul secund, dupã calarea parametrilor)

continuare în pagina 72��

Page 72: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201372

MODELAREA STRUCTURIIStructura de susþinere a fost

modelatã prin metoda coeficientuluide reacþiune (MCR) ºi prin cea a ele-mentelor finite (MEF). Calculele auurmat etapele tehnologice de reali-zare a excavaþiilor ºi structurii desusþinere.

Modelarea pe baza metodeicoeficientului de reacþiune

Calculele prin MCR au fost reali-zate înainte ºi dupã executarea in-cintei, parametrii de calcul fiindîmbunãtãþiþi în scopul unei mai bunecorelãri între rezultatele de calcul ºimãsurãtori.

În figura 4 sunt prezentatedeplasãrile orizontale ale pereteluipentru ambele calcule: în figura 4ase regãsesc rezultatele obþinute princalculul iniþial, în timp ce figura 4bprezintã deplasãrile obþinute princalculul secund, dupã calarea para-metrilor de calcul.

Prin calculul iniþial deplasãrilemaxime orizontale obþinute au fostde circa 11-12 mm ºi au fost atinsepentru etapa corespunzãtoare exca-vãrii finale. În comparaþie cu valorilemãsurate se poate observa o dife-renþã de aproximativ 50%. De ase-menea, valorile maxime sunt atinsela o adâncime de circa 16 m, ceeace înseamnã cu 6 m mai jos decât încazul valorilor mãsurate. Diferenþeleîn alura curbelor sunt date în princi-pal de rigiditatea sprijinirilor pereteluide susþinere. În calculele iniþiale prin

MCR au fost considerate sprijiniriinfinit rigide, care blocau practicorice tendinþã de deplasare a pere-telui. În realitate, planºeele se defor-meazã (comprimã) sub efectulcompresiunii transmise de peretelede susþinere la care se adaugã ºivaloarea datã de contracþia betonului.O diferenþã a deplasãrilor poate fiobservatã ºi la partea inferioarã aperetelui. Mãsurãtorile indicã practico valoare nulã a acestora la bazaperetelui, în timp ce calculele aratã otendinþã de deplasare a vârfuluiperetelui pe mãsura avansãrii lucrã-rilor de excavare.

Calculele ulterioare, dupã calareaparametrilor, indicã valori maximeale deplasãrilor de 7 - 8 mm, ceea ceeste în concordanþã cu mãsurãtorile.Punctul de maxim al deplasãrilorrãmâne însã sub cel real, la circa 14 madâncime (faþã de capul peretelui).

Modelarea pe baza metodeielementului finit

Modelarea numericã a fost reali-zatã în 2D, modelul numeric având749 elemente finite ºi 6.275 noduri.Figura 5 prezintã reþeaua de ele-mente finite în stare deformatãcorespunzãtoare etapei 3 de calcul(etapei finale de excavare). Pentruteren au fost utilizate elemente tri-unghiulare cu 15 noduri, în timp ceperetele a fost modelat prin ele-mente finite de tip placã. Pentruinterfaþa perete - teren au fost uti-lizate elemente speciale de contact,iar sprijinirile peretelui (planºeele

subsolului) au fost modelate cu ele-mente de tip barã. Calculele au fostrealizate cu programul Plaxis - versi-unea 8.5.

Pentru modelarea terenului aufost utilizate douã criterii de compor-tare: Mohr-Coulomb ºi HardeningSoil. Parametrii utilizaþi pentru mo-delul Hardening Soil sunt indicaþi întabelul 2. În ceea ce priveºte mo-delul Mohr-Coulomb, pentru modululde elasticitate s-a considerat cã

E = E50ref

unde:E50

ref - modulul de elasticitatesecant;

Eoedref - modulul de elasticitate

tangent iniþial;Eur

ref - modulul de elasticitate pen-tru ciclul de descãrcare / reîncãrcare;

m - parametru în funcþie derelaþia între efort ºi rigiditate.

Datoritã faptului cã rigiditateaperetelui este mult mai mare com-parativ cu cea a terenului, s-a con-siderat pentru perete o comportareelasticã liniarã, caracterizatã printr-unmodul de elasticitate Eρ = 45.000 MPaºi un coeficient al lui Poisson ν = 0,3.

Figura 6 prezintã deplasãrilelaterale ale peretelui corespunzã-toare celor trei etape de calcul ºipentru douã serii de calcule: figura 6a- Mohr-Coulomb (MC) ºi figura 6b -Hardening Soil (HS).

Dupã cum se poate observa,modelul Mohr-Coulomb oferã depla-sãri ale peretelui mult mai mari decâtcele reale. Astfel, deplasarea ma-ximã este de circa 34 mm, ceea ce

Tabelul 2: Parametrii criteriului de comportareHardening Soil

Fig. 6: Deplasãrile orizontale ale peretelui obþinute prin calcul prin metoda elementelor finite

Fig. 5: Reþeaua de elemente finite deformatã -etapa 3 de calcul

�� urmare din pagina 71

Page 73: Revista Constructiilor

înseamnã de aproximativ 4 ori maimare decât valoarea maximã mãsu-ratã. Rezultatele au fost îmbunãtãþiteprin utilizarea criteriului HardeningSoil, pãstrând ceilalþi parametrineschimbaþi. Deplasarea maximãscade la circa 18 mm, dar chiar ºiaceasta rãmâne de mai bine de 2 orimai mare decât valoarea mãsuratã.Ambele calcule indicã o uºoarãtendinþã de rotire a peretelui desusþinere ºi o deplasare orizontalãdestul de importantã la bazã a aces-tuia (24 mm pentru MC ºi 8 mm pen-tru HS), în timp ce, în realitate, bazaperetelui rãmâne nemiºcatã. Aceastãtendinþã este totuºi normalã pentruun calcul prin MEF fiind cauzatã demodelarea lucrãrilor de excavareceea ce induce o tendinþã generalãde deplasare a terenului, peretelefiind astfel antrenat în aceastãmiºcare.

CONCLUZIILucrãrile de susþinere reprezintã

lucrãri pentru care interacþiuneateren - structurã este puternicã. Oanalizã corectã presupune utilizareaunor modelãri complexe ºi a unormodele constitutive avansate pentruteren.

Cu toate acestea, obþinerea unorrezultate într-o bunã concordanþã cuvalorile reale mãsurate nu este si-gurã. Din prezentul studiu de caz sepoate observa cã, chiar dupã ocalare a parametrilor de calculbazatã pe mãsurãtorile realizate,rezultatele diferã destul de mult faþãde cele reale. Acest lucru aratã cã, ºidacã au fost utilizate modeleavansate de calcul ºi o serie deparametri au fost îmbunãtãþiþi,rãmân incertitudini asupra multoraltor factori de influenþã: rigiditateasprijinirilor peretelui, încãrcãriletransmise de construcþiile învecinateetc. Bineînþeles, incertitudini existãºi în ceea ce priveºte mãsurãtorilerealizate pe structura de susþinere.

Toate acestea conduc spre con-cluzia cã monitorizarea structurilorde susþinere este extrem de impor-tantã, acest lucru oferind, pe de oparte, posibilitatea intervenþiei întimp real dacã o comportare pericu-loasã este înregistratã ºi pe de altãparte, oferind posibilitatea de îmbu-nãtãþire a modelelor ºi metodelor decalcul, în vederea proiectãrii unorlucrãri similare viitoare.

BIBLIOGRAFIE1. POPA H., Deep excavations in

urban areas - influence on the neigh-bouring structures; measurementsand calculat ion. GeotechnicalChallenges in Megacities - Interna-tional Geotechnical Conference,7-10 june 2010, Moscow, Russia,(2010);

2. POPA H., BATALI L., UsingFinite Element Method in geotechni-cal design. Comparison between soilconstitutive laws and case study,The 3rd WSEAS Int. Conf. on FiniteDifferences - Finite Elements - FiniteVolumes - Boundary Elements(F-and-B’10) - University Politeh-nica, Bucharest, Romania, April 20-22,2010, pp. 228-233, ISBN 978-960-474-180-9, ISSN 1790-2769, (2010);

3. POPA H., MANEA S., BATALI L.,Geotechnical design and monitoringof a deep excavation in Bucharest,Romania. 17th International Confer-ence on Soil Mechanics & Geotech-nical Engineering, 5-9 October 2009,Alexandria, Egypt, pp. 1985-1988,ISBN 978-1-60750-031-5, (2009). �

Page 74: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201374

Pasajul de la Ciochiuþa, jud. Mehedinþi

Pasajul de la Ciochiuþa este situatpe DN6 Bucureºti – Craiova – TurnuSeverin – Timiºoara (ramura sudicãa Coridorului IV Pan European), lakm 297+070 – km 297+384. Lucrãrilede finalizare a pasajului au fost cofi-nanþate prin intermediul mãsuriiISPA 200/RO/16/P/PT/004/10.

Lucãrile executate au cuprins:• Pasajul superior peste calea fe-

ratã Craiova - Drobeta Turnu Severin,cu o lungime de 421,1 m;

• Podul peste râul Huºniþa, culungimea de 50,9 m;

• Rampe de acces: Strehaia,intrare pasaj ºi pod, Drobeta TurnuSeverin;

• Alei pentru circulaþia localã.Pasajul superior are 19 deschi-

deri, care variazã între 18,74 m ºi24,66 m, având partea carosabilã de8,30 m, cu douã trotuare de câte 1,50 m.

Infrastructura pasajului este alcã-tuitã din douã culei cu fundaþie in-directã, piloþi foraþi cu diametrul 1,08 mºi 18 pile de tip cadru.

Suprastructura pasajului: 9 grinzimonobloc prefabricate precompri-mate, având lungime variabilã (18,0-24,0 m), h = 0,93 m ºi 9 grinziprefabricate tronsonate, asamblateprin postcomprimare, cu lungimea

de 30,60 m ºi h = 1,03 m; grinzileprefabricate sunt solidarizate prinplaca de suprabetonare ºi reazemãpe banchetele infrastructurii prinintermediul aparatelor de reazem dinneopren.

S-au realizat lucrãri de hidroizo-laþie ºi protecþie a hidroizolaþiei, dis-pozitive de acoperire a rosturilor dedilataþie, parapet pietonal ºi de sigu-ranþã a circulaþiei ºi guri de scurgerepentru evacuarea apelor.

Podul peste râul Huºniþa are treideschideri de 18,00 m + 14,75 m +18,00 m, cu partea carosabilã de8,20 m ºi douã trotuare de câte1,50 m fiecare.

Infrastructura este realizatã dinbeton simplu ºi beton armat, pile detip lamelar cu rigle din beton armat;fundaþiile sunt indirecte, pe piloþiforaþi cu diametrul de 1,08 m ºiradiere din beton armat.

Suprastructura – grinzi prefabri-cate cu armãturã aderentã, tip I cuL = 18,00 m ºi h = 0,80 m pentrudeschiderile marginale, iar pentrudeschiderea centralã L = 14,75 m ºih = 0,80 m.

Pentru asigurarea accesului lagospodãriile locuitorilor satului Cio-chiuþa, s-au executat alei carosabile(3,50 m) de o parte ºi de alta a ram-pei Strehaia. Pentru evacuarea ape-lor, atât de pe rampã, cât ºi de pealei, s-au prevãzut rigole carosabilela baza zidurilor de sprijin.

Prin finalizarea acestei reuºitelucrãri de artã, la un nivel calitativînalt, a crescut capacitatea rutierã înzonã, s-a redus timpul de deplasarepe partea sudicã a coridorului PanEuropean ºi s-a realizat îmbunãtã-þirea mediului ºi a vieþii în localitateaCiochiuþa. �

Antreprenor: Asocierea Societatea de Construcþii în Transporturi Bucureºti SA / Tehnologica Radion SRL / CCCF Drumuri ºi Poduri Timiºoara SRL

Beneficiar: CNADNR SAProiectant general: Search CorporationProiectanþi de specialitate: Iptana SA / Road Construct SRLConsultant: Search Corporation

Page 75: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 2013 75

Echipamente profesionale pentru curãþenie

Kärcher pentru construcþii, prin aparatele decurãþenie robuste ºi inovatoare, face din curãþareaoricãrui tip de murdãrie o activitate rapidã, simplã,economicã ºi eficientã.

1. Murdãrie aderentã - cu aparatele cu înaltã pre-siune, cu apã caldã sau rece, se vor îndepãrta resturilede murdãrie cele mai persistente, precum praf, vopselesau beton. Cu o presiune de pânã la 350 de bari se potcurãþa rapid ºi eficient faþade, pardoseli ºi utilaje.

2. Murdãrie neaderentã - cu aspiratoarele uscat /umede de la Kärcher. Fie cã sunt compacte ºi uºor demanevrat, fie în varianta cu volum mare, cu o forþã deaspirare extremã ºi cu o capacitate de pânã la 100 delitri – cu ele se poate aspira de la praf fin pânã la mur-dãrie grosierã, de la lichide pânã la lubrifianþi, ºpan,reziduuri neaderente.

3. Murdãrie cu volum mare - cu maºinile de mãturatºi mãturat-aspirat (de la aparatele compacte condusemanual pânã la maºinile cu post de conducere) - segaranteazã o intervenþie eficientã, pentru o curãþareoptimã a ºantierului, a terenului întreprinderii sau a haleide depozitare.

4. Murdãrie specialã - cu aparate cu presiune maximãcu pânã la 2.500 de bari pentru murdãriile cele mai per-sistente, aspiratoare de siguranþã pentru prafurileexplozibile sau nocive pentru sãnãtate, aparate desablat cu gheaþã uscatã pentru curãþarea protectoare asuprafeþelor sensibile. �

Page 76: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201376

PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIIIon IONESCU (1870 - 1946)

S-a nãscut la 4 decembrie 1870în comuna Creaþa-Leºile, satul Sto-ienoaia, judeþul Ilfov.

Dupã terminarea, în anul 1889, aªcolii comerciale din Bucureºti, s-aînscris la ªcoala Naþionalã de Poduriºi ªosele Bucureºti, pe care a ab-solvit-o în anul 1894.

Activitatea inginereascã a început-oîn acelaºi an, la Direcþia generalã acãilor ferate, pentru lucrãrile linieiCernavodã-Feteºti. A trecut la Servi-ciul podurilor, proiectând diferiteconstrucþii de poduri ºi alte lucrãri peliniile ferate.

În anul 1897 a fost delegat sã recep-þioneze podurile metalice comandateîn Franþa ºi Germania.

Între anii 1898-1899 a organizatatelierele de consolidare pe liniaPloieºti-Predeal iar în anul 1900, adevenit subdirector al Serviciuluihidraulic din Bucureºti unde a studiatdevierea apelor Siretului spre Prut îndreptul laºului.

În anul 1910, a fost numit directoral Serviciului hidraulic, verificândproiectele lucrãrilor care se execu-tau în albiile râurilor ºi proiectândpodul de cale feratã în curbã pestebazinul din Giurgiu. Una dintrelucrãrile importante ale Serviciuluihidraulic, de sub conducerea ing. Ionlonescu, a fost Harta hidrograficã aDunãrii, necesarã navigaþiei ºi lucrã-rilor de ameliorare în lunca Dunãrii.

În timpul primului rãzboi mondial,ca ofiþer în rezervã, a executat lucrãride restabilire a liniilor ferate în Tran-silvania ºi poduri peste Siret ºi Prut.

În anul 1919 a fost numit directoral Serviciului de poduri metalice, iarîn 1921, director general al aceluiaºiserviciu, având sarcina sã conducãlucrãrile de reconstruire a podurilordistruse în timpul rãzboiului. Menþi-onãm cã, în anul 1919, a fost înain-tat la gradul de inginer inspectorgeneral.

Activitatea didacticã a început-o,în anul 1898, la ªcoala Naþionalã dePoduri ºi ªosele Bucureºti, când l-asuplinit pe titularul cursului deMecanicã aplicatã. În anul 1903 afost numit profesor pentru Lucrãri destaticã graficã, rezistenþa materi-alelor, hidraulicã ºi proiecte depoduri, disciplinã pe care a predat-opânã în 1915. În anul 1912 a devenitprofesor suplinitor la cursul dePoduri iar în 1914, profesor titular înurma demisiei titularului cursului -renumitul profesor ºi inginer AnghelSaligny. A predat acest curs pânã lapensie, în anul 1938.

De menþionat cã, în anii 1897-1898, a funcþionat ca profesor dematematicã la ªcoala de telegrafie,Bucureºti.

În paralel cu activitatea ingine-reascã ºi didacticã, prof. Ion lonescua avut ºi numeroase funcþii de con-ducere: secretar ºi apoi vicepreºe-dinte ºi preºedinte al SocietãþiiPolitehnice Bucureºti; preºedinte alSocietãþii Române de ªtiinþe; vice-preºedinte al Asociaþiunii Românepentru înaintarea ºi Rãspândireaªtiinþelor; membru ºi vicepreºedinteal Consiliului tehnic superior; mem-bru în Consiliul permanent al instruc-þiunii publice pentru partea industrialã;

membru în Comisiunea pentru exe-cutarea tratatelor de pace ºi membruîn Comisiunea centralã a despãgu-birilor de rãzboi (delegat din parteaMinisterului Lucrãrilor Publice); mem-bru în Comitetul tehnic special dedirecþie, de pe lângã Direcþia gene-ralã a construcþiilor de cãi ferate;vicepreºedinte al Comisiei interioarela primãria Capitalei; membru înComitetul de direcþie de pe lângãDirecþia generalã a poºtelor, tele-grafelor ºi telefoanelor; membru înConsiliul superior al avuþiilor ºi între-prinderilor publice; preºedinte alColegiilor inginerilor etc.

O altã activitate, cu totul remar-cabilã, a desfãºurat prof. Ion lonescula revista Gazeta matematicã, înfi-inþatã de el ºi de alþi patru ingineri înanul 1895, revistã care a avut un rolde seamã la rãspândirea ºtiinþelormatematice în þarã. La revistã, prof.Ion lonescu a funcþionat ca redactortimp de 44 de ani. Pentru aportul sãuºtiinþific ºi organizatoric adus mate-maticii româneºti, a fost ales, în anul1909, preºedinte al Secþiei matema-tice din Societatea Românã deªtiinþe, iar în anul 1914, membru alSocietãþii Matematice din Anglia.

Un rol de seamã l-a avut prof. Ionlonescu la introducerea, reglemen-tarea ºi întocmirea prescripþiilor pentrucalculul static ºi alcãtuirea construc-þiilor. A depus o muncã intensã pen-tru ca þara noastrã sã aibã prescripþiiproprii privind încãrcãrile, gabariteleºi rezistenþele admisibile conform cucondiþiile existente de climã, materialeºi execuþie din þarã. De menþionat

Page 77: Revista Constructiilor

Consecvent în preocupãrile sale de a clarifica ºi pune pe baze ºtiinþifice lucrãrile dinconstrucþii, dl dr. ing. Felician Eduard Ioan HANN a finalizat ºi a oferit, celor interesaþi,ultimele douã volume (3 ºi 4) din cartea „Comportarea in situ a constructiilor ºi aptitudinealor pentru exploatare”, respectiv „Interacþiunea construcþii / mediu ambiant. Aptitudineapentru exploatare a construcþiilor” (vol. 3) ºi „Monitorizarea comportãrii in situ aconstrucþiilor” (vol. 4).

Cele douã cãrþi au preþul

de 100 de lei ºi se achitã,

direct sau prin poºtã, autoru-

lui, care le-a editat pe speze

proprii. Au prioritate cumpã-

rãtorii primelor douã volume,

în ideea cã acestea sunt o

carte unitarã în patru volume. Ele se vor vinde în

viitor numai sub aceastã formã, adicã patru volume.

Cele patru volume, al cãror preþ este de 200 lei, se

pot procura ºi pe bazã de comandã la adresa de

email: [email protected]. �

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 2013 77

participarea sa la elaborarea primelorprescripþii pentru proiectarea ºi exe-cutarea construcþiilor din beton armat.

Prof. Ion lonescu are ºi o activi-tate publicisticã impresionantã: peste200 de lucrãri din domeniul mate-maticii, tehnicii, istoriei ºtiinþelor,lucrãri de popularizare a ºtiinþei ºitehnicii etc. Cele mai importantelucrãri sunt Betonul armat (1915,1928) - prima lucrare de betontipãritã în þarã ºi Cursul de poduripredat la ªcoala Naþionalã de Poduriºi ªosele ºi la ªcoala PolitehnicãBucureºti.

Scrierile sale sunt redate cu odeosebitã claritate ºi competenþã, înconcordanþã cu cerinþele practiciiavând o contribuþie de seamã la pro-gresul ºtiinþific ºi cultural al þãrii dinacea vreme.

Pentru întreaga sa activitate deom de ºtiinþã, profesor, inginer ºicãrturar, a fost ales în anul 1919membru corespondent al AcademieiRomâne.

În cei 40 de ani de activitatedidacticã, profesorul Ion lonescu s-aridicat la cerinþele cele mai înalte aledascãlului, întrunind calitãþile unuimare ºi adevãrat profesor. Aptitu-dinile sale de a gândi logic ºi de a seexprima precis ºi ordonat s-audovedit virtuþi.

S-a dãruit învãþãmântului cãlãu-zindu-se dupã urmãtoarele trei prin-cipii: „profesorul este rãspunzãtorde timpul pe care elevii îl petrec înºcoalã la cursurile ºi lucrãrile pecare le fac“; „elevii sã iasã dinºcoalã cu încredere deplinã în eiînºiºi cã sunt în stare sã facã faþãcerinþelor practicii, sã aibã încredereîn puterea lor de a concepe ºi prac-tica lucrãri tehnice“; „seriozitatea înîndeplinirea îndatoririlor“.

Prin prodigioasa sa activitate dectitor ºi îndrumãtor al învãþãmântuluitehnic din România, prof. Ionlonescu a rãmas - în amintirea ge-neraþiilor de ingineri care l-au urmat -o legendã.

Cunoscut ºi apreciat de întregulcorp ingineresc din þarã, prof. Ionlonescu a fost o autoritate de seamãîn lumea tehnicii româneºti, o per-sonalitate asemenea oamenilor deºtiinþã ºi culturã Anghel Saligny, Gh.Þiþeica etc., animaþi de propãºireaþãrii, într-o perioadã încã de începu-turi ºi cãutãri.

Deopotrivã om de ºtiinþã, profe-sor, inginer, scriitor ºi om: modest,ferm, moralist, militant, exemplu deconduitã, de adevãr ºi dreptate apropovãduit ºtiinþa, tehnica ºi pro-gresul social, influenþând, în acestsens, numeroase cercuri ale soci-etãþii din acea vreme. Propãºireaþãrii prin educaþia moralã, cultivareaºtiinþei ºi aplicarea ei în practicã aufost ideile de care a fost animat pro-fesorul ºi inginerul Ion lonescu înîntreaga sa activitate de peste 50 deani.

A încetat din viaþã la 17 decem-brie 1946.

(Din vol. „Personalitãþi româneºti în construcþii“,autor Hristache Popescu)

Cãrþi de specialitate!

dr. ing. Felician Eduard IoanHANN

Page 78: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201378

BOLÞILE ROMANICE

Denumirea improprie, de arhitec-

turã „romanicã“, aparþine istoricilor

de artã din prima jumãtate a sec. al

19-lea. Se considerã cã arhitectura

romanicã ar avea legãturã cu cea

romanã, iar termenul ce o denu-

meºte este specific popoarelor care

vorbesc limbi romanice. Arhitectura

romanicã s-a dezvoltat, în general,

în þãrile europene catolice. Spre est ºi

sud, expansiunea romanicã este opritã

de influenþa arhitecturii bizantineadoptatã de þãrile ortodoxe. Arhitec-tura bizantinã era, din punct devedere conceptual ºi tehnic, multmai evoluatã decât cea romanicã.

Arhitectura romanicã s-a conturatla începutul trecerii de la feudalismultimpuriu la cel dezvoltat (sec. 11 ºi12). În epoca romanicã se naºteoraºul medieval ºi începe procesulde formare a statelor centralizate dinapusul Europei.

Arhitectura romanicã se dezvoltãsub imperiul a douã dominante: feu-dalismul ºi biserica catolicã. Aceastadin urmã devine o însemnatã puterepoliticã ºi ideologicã a Evului Mediu,întreþinând ideea cã „arta poatedeveni o adevãratã biblie pentruanalfabeþi“. Astfel biserica dominãrigid întreaga viaþã culturalã. Con-ceptele religioase îºi vor imprimapecetea asupra arhitecturii roma-nice. Constructorii romanici sunt pre-ocupaþi de realizarea unui spaþiuinterior foarte încãpãtor ºi bineacoperit; locul de desfãºurare aceremonialului religios era astfelales, încât sã concentreze atenþiacredincioºilor ºi sã creeze o atmosferãmisticã.

Sisteme de execuþie. Pereþii edi-ficiilor romanice, care preiau împinge-rile bolþilor, au o grosime apreciabilãobþinutã, de cele mai multe ori, prinridicarea a douã rânduri de zidãrie,spaþiul dintre ele fiind umplut cu pia-trã sfãrâmatã. Bolta romanicã seîncadreazã aceloraºi tipuri, folositeºi de constructorii Romei Antice:bolta semicilindricã ºi bolta încru-ciºatã, simplã sau nervuratã.

Spre deosebire de bolta folositãîn Roma Anticã, bolta romanicã eramai subþire, mai uºoarã, având dea-supra o ºarpantã din lemn. Datoritã

Ingineria clãdirilorEVOLUÞIA CONSTRUCÞIILOR (IV)

prof. univ. dr. ing. Alexandru CIORNEI

Fig. 1: Catedrala romanicã. a. Faþadã, b. Interior, c. Plan, d. Secþiune

Page 79: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 2013 79

acestui fapt, bolta avea muchiiproeminente spre interior, alcãtuitedin bolþari de piatrã; împreunã cunervurile, situate în lungul muchiilorproeminente, pentru fortificare, boltacreeazã o structurã spaþialã.

Privitã comparativ cu bolta anticã(rezultatã din intersecþia a doi cilindride aceeaºi razã, obþ inându-se4 arce de capãt semicirculare, egaleîntre ele, ºi douã arce diagonalesemieliptice, bolta încruciºatã roma-nicã are arcele diagonale semicircu-lare, pe când cele de capãt pot fisemicirculare, egale între ele, sauegale douã câte douã (cele opuse).Arcele diagonale, în plin cintru,implicã supraînãlþarea arcelor decapãt. Faþã de bolta semicilindricã,cea încruciºatã este mai simplã,transmiþând presiuni mai mici. Cãtresfârºitul perioadei romanice, alãturide arcele în plin cintru apar arcelefrânte (obþinute din douã arcuri decerc) cu aceeaºi razã, trasate dincentre diferite plasate pe aceeaºiorizontalã), folosite la deschiderisporite. Acest arc permite traveelormici sã obþinã aceeaºi înãlþime petraveele mari. Prin forma sa, arculfrânt este aparent mai uºor decât celîn plin cintru, la densitãþi ºi volumeegale. Aceste arce frânte marcheazãmai bine articulaþia de la cheie.

Împingerile bolþilor erau preluate„la navele laterale“ de zidul portantmasiv sau de zidul cu contraforturi.Aceste sisteme de boltire erau uti-lizate la edificiile religioase romanice.

Din punct de vedere al sistemuluide acoperire, edificiile de cult roma-nice se împart în construcþii de tiphalã ºi tip bazilicã. Structurile tiphalã cuprind, sub acelaºi acoperiº,nava centralã ºi cele colaterale;împingerile bolþii care acoperã navacentralã sunt preluate de bolþile dedeasupra navelor colaterale, înde-plinind rolul unui arc de descãrcare,fiind, aºadar, prototipul viitorului arcbutant. Iluminarea întregului plan al

edificiului se face numai prin feres-

trele laterale. Structura tip bazilicã

are nava principalã mai înaltã decât

cele colaterale, pentru a primi direct

lumina naturalã.

CATEDRALA GOTICÃTermenul impropriu de „gotic“,

atribuit acestei arhitecturi medievale,era sinonim cu „barbar“. Denumireaaparþine artiºtilor Renaºterii Italiene,care considerau aceastã arhitecturãdrept haoticã ºi lipsitã de armonie.

Arhitectura goticã se contureazãîn perioada feudalismului târziu.Este perioada de creare a statelor

centralizate din apusul Europei ºiunele oraºe-republici independente(în Italia). Ca ºi în perioada roma-nicã, preocupãrile ºtiinþifice sunt,practic, inexistente. Orice concluziecu caracter ºtiinþific, fie ºi sporadicã, cecontrazice textele biblice, e curmatãde Inchiziþie.

Sisteme de execuþie. Acumula-rea cunoºtinþelor legate de tehnicaconstrucþiilor va conduce la apariþiabreslelor pe specialitãþi, alcãtuite înspecial din meºteri laici.

Edificiile gotice vor oglindi pãtrun-derea gândirii raþionale în tehnicaconstrucþiilor.

Fig. 2 a. b. Bolþi romanice, c (1, 2, 3) Trasarea arcelor de capãt ºi diagonale, d. Bazilica cu bolþi încruciºate

continuare în pagina 80��

Page 80: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 201380

Tehnica prelucrãrii pietrei vaatinge un nivel neobiºnuit, atât înconfecþionarea ornamentelor cât ºi aelementelor constructive propriu-zise. Pãtrunderea gândirii raþionaleîn concepþia edificiilor este evidenþi-atã de tendinþa de reducere agreutãþii bolþilor ºi zidurilor. Aceastãuºurare a construcþiei va conduce laeconomii însemnate de material,spaþiu ºi manoperã.

La construcþiile gotice, sistemelede execuþie folosite pentru acoperiresunt bolþile subþiri, cu panouri ºi

nervuri susþinute de coloane; împin-gerile laterale sunt preluate de con-traforturi ºi arce butante. Pentrupreluarea împingerilor laterale, zidulfoarte gros din perioada romanicãeste înlocuit cu un schelet (zid sub-þire neportant ºi o suprafaþã mare vi-tratã). La unele catedrale, pe uneleporþiuni, zidul dispare, rãmânândnumai scheletul ºi sticla vitratã.

Suprafeþele mari de sticlã vitratãau dus la realizarea unei impresiispectaculoase de continuitate întreinteriorul ºi exteriorul edificiului,

ceea ce constituie una din caracte-risticile spaþiului gotic.

Bolþile gotice acoperã traveedreptunghiulare sau pãtrate, cu laturiajungând pânã la 12-16 m. Bolþile auo structurã nervuratã. Nervurile suntalcãtuite din arce frânte în ogivã,întretãiate, care preiau eforturile dela panourile de piatrã ºi le repar-tizeazã în cele patru unghiuri.Traseul nervurilor se caracterizeazãprin arcul diagonal, arcele de capãtºi prin arcele dublouri. Uneori existão diferenþã între înãlþimea ogivelordiagonale ºi arcele de capãt, astfelîncât bolta cu muchii tinde sã devinão cupolã nervuratã, fasonatã înformã de stea (bolta sexpartitã), prinadãugarea unei nervuri suplimen-tare, din piatrã. Sporirea numãruluide nervuri duce la o micºorare asuprafeþei panourilor bolþii ceea cedeterminã acoperirea unei suprafeþemari sau, spre sfârºitul perioadeigotice, formarea unui fastuos motivdecorativ.

Bolta încruciºatã, cu nervuri înogivã, prezintã avantajul cã poatealcãtui ºi alte forme în plan decâtcea dreptunghiularã sau pãtratã -forme triunghiulare, poligonale. Boltaîncruciºatã nervuratã va deveni, înperioada goticã, boltã sexpartitã(stelatã), pentru ca, în cele din urmã,sã se transforme în boltã-evantai.Nervurile bolþilor gotice se executaudin piatrã cioplitã iar panourile deboltã din zidãrie de cãrãmidãuºoarã. Se cuvine semnalat faptulcã meºterii gotici deþineau înaltecunoºtinþe de tehnica stereotomiei,îmbinând perfect criterii geometrice,statice ºi estetice.

Ca elemente portante, care trans-mit încãrcãrile de la bolþi, construc-torii din perioada goticã au folositpila (stâlp interior), arcul butant ºicontrafortul. Pila evolueazã de la sec-þiune simplã (circularã) la secþiuniFig. 3: Catedrala goticã. a. Portal, b. Interior, c. Faþadã, d. Vedere longitudinalã a navei centrale

�� urmare din pagina 79

Page 81: Revista Constructiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� aprilie 2013 81

mai complicate, incluzând ºi colo-netele (prelungirile nervurilor bolþii).

Elementul, într-adevãr original,inventat din necesitate, al construc-torilor gotici, este arcul butant, careasigurã echilibru bolþilor înãlþate pepile. El transmite împingerile lateralede la boltã la contrafort. La început,arcul butant era amplasat în aco-periºul însuºi al navei laterale, apois-a degajat de masa lui, pentru ca,în cele din urmã, sã se înalþe izolatîn spaþiu, participând la estetica cen-tralã a catedralei. Pentru o mai mareeficacitate constructorii gotici înlo-cuiesc arcul unic prin douã arceamplasate deasupra ºi dedesubtulzonei de împingere. Ca o consecinþãa acestei evoluþii a arcului butant,secþiunile pilelor se micºoreazã, iarînãlþimea lor creºte; totodatã, vacreºte corespunzãtor suprafaþa desticlã vitratã în dauna zidului exte-rior. Contraforturile care primescîmpingerile arcelor butante suntpicioare masive din zidãrie aºezateîn exteriorul zidurilor perimetrale.

Catedrala goticã este programul

principal al arhitecturii gotice fiind

edificiul ce adãposteºte jilþul episco-

pal. Prin reducerea secþiunii ele-

mentelor de susþinere (pile), prin

sporirea înãlþimii navei centrale ºi

prin decoraþia bogatã clãdirile cate-

dralelor gotice se remarcã printr-o

subliniatã tendinþã spre verticalitate.

Aceste edificii, care serveau drept loc

de oficiere a cultului ºi drept sediu al

reuniunii politice ºi festive organizate

de rege, erau constituite cu sprijinul

întregii colectivitãþi a oraºului medi-

eval. Datoritã proiectelor extrem de

ambiþioase, lucrãrile de construcþii

ale catedralelor gotice depãºeau, în

timp, o generaþie, extinzându-se vre-

me de 2-3 secole.

Planul catedralei gotice are

formã de cruce latinã. Tipurile de

secþiune transversalã folositã de

constructorii gotici sunt aceleaºi din

perioada romanicã: bazilica ºi bise-

rica tip halã. Contrastul dintre dimen-

siunile pe verticalã ºi orizontalã ale

spaþiului interior constituie una dintre

caracteristicile catedralelor gotice.

Accentuarea acestui raport între

dreptunghiul secþiunii transversale

sau longitudinale ºi dreptunghiul

planului va creea diferenþele de

înãlþime, ce se fac simþite la diferite

edificii gotice. De menþionat cã acest

contrast va creºte cu atât mai mult

cu cât înaintãm spre nord, spre Ger-

mania. Edificiile gotice îmbinã cele

douã direcþii: cea verticalã (domi-

nantã la templele egiptene) ºi cea

orizontalã (caracteristicã bazilicilor

bizantine). Catedrala goticã este edi-

ficiul unui mit, deoarece nu este con-

struitã la scarã umanã (contrastând

cu templul grecesc). Aºadar va

degaja o impresie de mãreþie cople-

ºitoare asupra privitorului.(Va urma)

Fig. 4: Catedrala goticã. a. (1, 2). Structura arcelor în ogivã, b. Secþiune, c (1, 2, 3). Bolta goticã, d. Plan

Page 82: Revista Constructiilor

d i n s u m a rEditorial 3HIDROCONSTRUCÞIA:Domenii de activitate ale companiei 4, 5ADEPLAST: Gama profesionalã Aeria cu Porus X 6ADEPLAST preia operaþiunileDüfa pentru România ºi Bulgaria 7Legea calitãþii în construcþii pe calea schimbãrii 8QUALITAS la 15 ani de activitate 9-11MAPEI: Soluþii completepentru drumuri ºi poduri 12, 13 AKZO NOBEL: Sadolin Tinova -lac de impregnare pe bazã de apã pentru protecþia suprafeþelor din lemn 14, 15ing. Alexandru DOBRE -„Constructori ai secolului XX“ 16Constructori performanþi: ERBAªU 17PPTT: Noul Regulament al Produselorpentru Construcþii (CPR) ºi întocmireaDeclaraþiei de Performanþã (DP) 18, 19ARACO: 2013 - un alt an eºuat!?...Pânã când? ªi cine rãspunde? 20, 22A XXIII-a Conferinþã Naþionalã AICPS 22SIKA: Upgradarea seismicãa structurilor 23, C2INJECTOFORAJ DRILLING TOOLS:Consolidarea terenurilor ºi a fundaþiilor cu maºini specializate 24, 25EDILCOM: Armare profesionalã cu fibre din polipropilenã pentru betoane ºi mortare 26, 27IRIDEX: Materialele geosintetice la înãlþime! 28, 29Constructori longevivi -prof. univ. emerit, acad. Panaite MAZILU 30KONE: Oferta unuia din liderii mondialiîn industria ascensoarelor 31Teatrul Naþional Bucureºti -refacere ºi modernizare 32-34, 36, 37ALUPROF: Noi soluþiipentru îmbunãtãþirea parametrilor sistemelor din aluminiu 38, 393M: O soluþie idealã pentru protejareaîmpotriva incendiilor în depozitele de valori ºi pentru aplicaþii maritime 40, 41BAUER MASCHINEN:Invitaþie la BAUMA 2013 42, 43Dezvoltare infrastructurã Piaþa Obor 44ROMFRACHT SPEDITION: Fibre de polipropilenã pentru armarea betoanelor 45BAUDER: Termoizolaþii de ultimã generaþiepentru terase ºi balcoane 46, 47Soluþii de fundare pentru generatoarele eoliene 48, 50, 51Consultanþã juridicã:drepturile cumpãrãtorului 52, 53Construcþii de susþinere din pãmânt armat 54-56, 58, 59Proiect imobil de birouri. Unicredit Þiriac (IV) 60-63Comportarea ancorajelor în teren la solicitãri dinamice 64-66TEGERO&Co: Piese de schimb ºi reparaþii utilaje de construcþii 67EURO QUALITY TEST: Expertizã -Consultanþã - Teste laborator construcþii 68Calculul structurilor de susþinere a unorexcavaþii adânci 70-73Pasajul de la Ciochiuþa, jud. Mehedinþi 74SUPER CLEAN: Echipamente profesionalepentru curãþenie 75Personalitãþi româneºti în construcþii 76, 77Ingineria clãdirilor -Evoluþia construcþiilor (IV) 78-81

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170Vasile MÃCÃNEAÞÃ0727.911.222

Colaboratori

dr. ing. Felician Eduard Ioan Hanning. Dragoº Marcuprof. univ. dr. ing. Anatolie Marcuprof. univ. dr. ing. Sanda Maneaprof. univ. dr. ing. Mircea Ieremiaconf. dr. ing. Ioan Petru Boldureanconf. dr. ing. Ion Bogdanprof. univ. dr. ing. Alexandru Ciorneiav. Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922

0729.938.9660730.593.2600722.581.712

E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

„Revista Construcþiilor“este o publicaþie lunarã care sedistribuie gratuit, prin poºtã, lacâteva mii dintre cele maiimportante societãþi de: pro-iectare ºi arhitecturã, con-strucþii, fabricaþie, import,distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºiutilaje pentru construcþii, bene-ficiari de investiþii, instituþiicentrale (Parlament, ministere,Compania de investiþii, Compa-nia de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Statîn Construcþii ºi InspectorateleTeritoriale, Camera de Comerþa României ºi Camerele deComerþ Judeþene etc.) aflate înbaza noastrã de date.

În fiecare numãr al revisteisunt publicate: prezentãri demateriale ºi tehnologii noi,studii tehnice de specialitatepe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având catemã problemele cu care seconfruntã societãþile implicateîn aceastã activitate, reportajede la evenimentele legate deactivitatea de construcþii, pre-zentãri de firme, informaþii dela patronate ºi asociaþiile profe-sionale, sfaturi economice ºijuridice, programul târgurilor ºiexpoziþiilor etc.

Încercãm sã facilitãm, înacest mod, un schimb de infor-maþii ºi opinii cât mai completîntre toþi cei implicaþi în activitateade construcþii.

Caracteristici:� Tiraj: 6.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interiorºi DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

Page 83: Revista Constructiilor
Page 84: Revista Constructiilor