mitismmHtwuum

REVISTA BISERICEASCA, ŞCOLARĂ, LITE. NOMICÂ*

A B O N A M E N T U L : P e un a n _J20 c o r o a n e . P e j u m ă t a t e d e a n __. „ . 1 0 c o r o a n e .

P r e o t . — O scrisoare şi un răspuns. —

Dragă pretine! îmi scrii să trec la oraş, să akg o altă „carieră civilă", îmi scrii că sunt un nesocotit că mai stau şi mă chinuesc aici la ţară în mijlocul urmi popor nerecunoscător şi otrăvit de curente rele şi slabe.

E adevărat ceeace îmi scrii. Îmi dau şi eu seama, că de fapt e mizer traiul meu în raport cu pregătirile mele. Inii dau apoi seama, că din starea mizeră de aici aş putea scăpa .şi ieşi pe sute de uşi: mintea m'ar ajuta să devin întro bună dimineaţă funcţionar la oraş, profesor, ziarist, etc. Şi totuş dragă cu groază mă gândesc la soluţia ta. N'o pot asculta.

De 10 ani port lângă numele meu vorba „preot" şi cu fiori mă gândesc la dimineaţa aceea, în care numele meu ar apărea fără această vorbă, să şterg cu­vântul „preot" de lângă numele meu şi să scriu altul în locu-i, hotărît e o so­luţie fericită pentru un traiu mai fericit — dar nu pentru suflet, căci pentru mine cuvântul „preot" însamnă un fior, un dar, o mărire, o răspundere şi nu o carieră carea să poate lăsa şi schimba oricând. E adevărat că sunt văduv — la 3 2 de ani — şi numai vorba „preot" mă îm-pedecă să mă căsătoresc, să fiu fericit iară. Insă pe mine mă ţine ceva să ră­mân aici şi mai departe chiar într'un cuib şi o fericire spartă. Ace! ceva c gla­sul Lui: „Celace iubeşte pe tată, mamă sau soţie mai mult decât pe mine, nu poate fi învăţăcelul meu" . . . Eu, dragă, vreau să rămân cu această numire sfântă de „preot" şi nu este suferinţă, nici mi­zerie, nici durere, putere sau amăgire în această lume, carea m'ar putea despărţi de ea.

5 ani ai purtat şi tu această numire şi chemare. Acum te-ai mutat în cance­lariile Clujului. Mă mir şi regret că ai părăsit ogorul lui Hristos. Dacă pe mine suferinţa şi mizeria nu m'a putut scoate de aici — pe tine ce te a îndemnat să te duci?

Cu durere mă gândesc că de acum dragă . . . căile noastre să despart. Tu apuci spre „domnii mai mari". Parcă te văd cu doamna de braţetă pe străzile Clujului, te văd la teatru, te văd sus la „resort" în birou cu „şeful" tău (parcă văd şi turma jidanilor dela uşa cancela­riei, cum îrrlîă şi ies cu „afaceri"). Faci .egături, cunoştinţe, politică şi ca mâne

A P A R E O D A T Ă ÎN S Ă P T Ă M Â N A :

DUMINECA.

[tic. pi a sui treptele avansărilor şi e u . .

eu rămân aici un umil popă dela ţară. Când peste câţiva ani voi mai da pela Cluj, tu nu mă mai „recunoşti". Trecând cu mersul tău grăbit şi elegant pe lângă mine şi mersul meu greoiu şi stângaciu dela ţară, tu nu mă vei mai „observa", (sau după ce voi trece te vei uita cu compătimire după mine).

Dar totuş eu sunt şi rămân aici la ţară mai mare ca tine şi şeful tău. Ţă­rani sfioşi şi curaţi să apropie de mine, îmi sărută mâna, căci eu sunt pastor, pă­rinte şi tată în sat şi de aceasta îmi dau seamă sufletească.

E adevărat că poporul ni s'a stricat întrucâtva. Dar tocmai lucrul acesta este un strigăt, o chemare, şi răspundere pas­torală: să rămânem între oiîe noastre, să tămăduim pe cele infectate, să ferim pe cele sănătoase de otrava vremilor.

Nu este oare de osândit .doftorul ce-şi lasă bolnavii şi fuge?

Şi acum la dureroasa noastră des­părţire încă o vorbă să te întreb: După 5 ani de păstorire nu simţeşti aşa o su­fletească mustrare pentru ceia ce i-ai lăsat?

Nu ţi să „face milă" ştiind că păs­toriţii tăi au rămas ca „oi ne având păs­tor" ? (Marcu 6, 34). Nu te gândeşti că „după plecarea ta vor întră lupi grozavi între ei necruţând turma?" (Faptele apos­tolilor 20, 29). Nu te gândeşti la ziua judecăţii, când Domnul va cere „sângele lor". (Ezechil 33, 6) şi răspunderea noastră pentru oile noastre. Eu acolo voi fi în fruntea turmei mele să mi dau seamă despre ea şi grija ei. Tu cu cine vei veni acolo? Cu turma jidanilor dela uşa biroului ?

De cumva nu te-ai laicizat cu totul şi mai ceteşti câte odată în Scripturi, des­chide la epistolele lui Pavel II. Timoteiu 4, 10: „Iară Denja m'a părăsit fiindcă a iubit veacul de acum şi a plecat la Te-salonic" . . . Aşa că e multă^ durere şi mâhnire în vorbele lui Pavel. în mijlocul ostenelelor pastorale un soţ, un ostaş îl părăsise.

Dacă ştergi cuvântul „Tesalonic" şi scrii deasupra „Cluj", gândeştete oare nu te apasă cumva şi pe tine vorbele şi mustrarea lui Pavel? — în ceasurile-ţi libere gândeşte-te mereu la acest Dema şi nu mai chema pe alţii la Cluj, ci bagă de seamă nu cumva te chiamă pe tine răs­punderea înapoi în via Domnului.

Cu drag al tău pretin losif Trifa, preot.

REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: A r a d , S t r a d a E M I N E S C U Nr . 3 5 .

Telefon perrtru oraş şt comitat Nr. 266.

Dotaţia corpului didactic dela preparandia (şcoala normală) ort. română din Arad

d e Dr . T. B o t i ş . (Urmare din ." r. 21.)

Dar între salarul de 600 t i , cât aveau profesorii şi între cel de 1000 fl. şi bani pent ru locuinţă, cât li-s'a stabili t prin regulamentul congresual şi legea statului, era mare dis tanţa , ce t rebuia aplanată . Deci precum mai nainte nizuinţele corpului profesoral se concentrau în a reclama salarul de 800 fl., cât li-s'a stabilit prin rezoluţia preainal tă la înfiinţarea preparandiei , acum ' ţuita aces tor nizuinţi era a ajunge la b e ­neficiile, ce le prescrie legea pentru profesorii dela p r epa rand i e 1 ) .

în 5/17 Aprilie 1874 înaintează rugare căt ră Sinodul eparhial şi cer să li-se reguleze sa la ­riile conform dispoziţ i i lor legii şi a r e g u l a m e n ­tului congresual , iar învăţământul p reparandia l să fie complec ta t şi corpul profesoral să fie în ­tregit, precum d ispune l egea s ) .

Sinodul eparhial însărc ina Cons i s toml d i e ­cezan cu regularea chest iei , 3 ) iar aces ta pe t e ­meiul autorizării primite urcă lefile, ca începere dela 1 Martie 1875, la 800 fl. «).

Aceasta resolvire a chestiei , s tând depar te de cea ce cereau şi la care erau îndreptă ţ i ţ i profesorii pe temeiul legii, nu putea satisface aşteptări lor şi pretensiuni lor lor juste. Prin noui rugări şi dau espres iune nemulţămir i i lor 5 ) .

în urma aces tor cereri şi solicitări chest ia regularii salariilor pentru profesorii dela p r e ­parandie se ţinu la suprafaţă şi formă obiect de per t rac tare şi îngrijire şi în ses iunea s ino­dală din anul 1876 6). Era însă o greuta te la mijloc, ce impedeca şi amâna resolvirea g r a b ­nică a afacerii.

Fondurile, din cari se sus ţ inea p r e p a r a n ­dia erau comune cu dieceza Caransebeşu lu i — până la anul 1884 — şi aşa epitropia a c e s ­tor fonduri comune considera de unilaterale ho -târîrile Sinodului din Arad referitoare la s u s ­ţ inerea preparandie i din Arad şi imbunătă ţ i rea salariilor profesorale şi nu- le esecuta, dacă nu se învoia şi Sinodul din Ca ransebeş 7 ) . Pr in înţelegere reciprocă se trecu însă şi peste aceas ta greu ta te şi formalitate, aşa că Sinodul din 1877, — în urma unui proiect prezentat de deputa tu l Vasilie P a g u b ă — hotâr i , ca profesorilor de la teologie şi p reparand ie să li-se dee un s d a u s anual de 10%. până când aces t a d a u s d impreună cu salarul actual de 800 fl. va face suma r o ­tundă de 1000 fl. pentru profesori, iar pentru propunătoru l de economie 500 fl. Se observă însă, că aceas ta întregire nu se va putea lua în considerare la eventuala pens ionare a r e spec ­tivilor profesori. Pent ru directorul ambelor ins t i ­tute, îmbinate acum într 'un s ingur institut „pe -dagogico-c ler ica l" se luă în buge t un salar de 1200 fl. 8).

Pe temeiul acestei hotârîri şi prin în t r e ­girea succes ivă profesorii ordinari şi definitivi de la insti tutul pedagogic- teologic diecezan au ajuns, în anul 1878, la un salar fundamental de 1000 fl., adecă la salarul prescr is de lege. Profesor i ­lor începător i , provisori şi suplenţi li-se d ă d e a un salar mai mic, de regulă 900 fl., iar pen t ru cel de economie se stabili un salar pe r sona l de

800 fi. 9). Propunător i lor de cântare şi tipic, ca­ligrafie şi desemn, igienă, muzică vocală şi ins t rumenta lă şi de g imnas t ică li-se dădeau ono ­rare de 100 400 fl.

De sine urmează, că aceas ta îmbunătă ţ i re , deşi în rapor t cu trecutul nu tocmai î ndepă r ­tat, era considerabi lă , pu tea mulţămi numai p e un t imp. Schimbarea referinţelor de traiu reclamau nouă îngrijiri şi ameliorări . C o n d u s de a semenea consideraţ i i Sinodul din 1884 în urma propuneri i , ce-o făcu în chestie ep iscopul Ioan Meţianu „recunoaşte în principiu neces i ta tea şi eficacitatea introduceri i aşa numitului „qu inque-nar iu" în dota ţ ia corpului profesoral dela ins t i ­tutul nostru teo log ic -pedagogic , p recum şi cre­a rea unui fond de pens iune pe seama aceluiaşi. Din acest motiv Consis torul eparhiei din Arad se avizează a e labora şi prezenta viitorului S i ­nod un operat special , în cerele să facă p ropu­neri cu privire la mărimea şi condiţiunile, după cari va avea să urmeze beneficiul qu inquenar iu -iui şi ăl pens ionăr i i . " 1 0 )

Nu era însă lucru uşor a afla şi a creia mijloacele şi resursele de l ipsă pent ru noua îm­bunătă ţ i re şi înfiinţarea unui fond de pens iune pentru profesori şi familiile lor, într 'un t imp, când dieceza se lupta cu mari greutăţ i f inan­ciare şi bugetul consis torial se încheia de r e ­g a l ă cu def ici te 1 1 ) .

Din aceas ta pricină chest ia îmbunătăţ i r i i formă obiect de desba te re ab ia în sesiunea s i ­noda lă din 1889. Sinodul s tă tea în faţa alor 2 propuner i . Consistorul eparhial din Arad, în r a p o r t u l 1 2 ) ce-1 inaintă în chest ie S inodu lu i 1 3 ) , era de părerea, că pentru îmbunătă ţ i rea do ta -ţiunii profesorilor să se Introducă cvincvenali i le pe următoare le p r inc ip i i :

1. Salarul unui profesor ordinar, fie el p ro ­vizor ori definitiv se începe cu suma de 900 fl. v. a.

2. Salarul profesorilor extraordinar i , de a t a re se cons ideră profesorul de economie, de can t şi cel de gimnast ică , nu se fixează, ci se lasă la aprecierea Consistorului . Măr imea lor a t â rnă dela împrejurarea, dacă cutare profesor ext raordinar mai p ropune şi alte obiecte de specia l i ta tea sa.

3. Cvincvenalii le compet numai profesori­lor ordinari şi aces tea tot la cinci ani , socotiţ i de la apl icarea respectivului profesor în post , se computa în căte 75 fl. v. a.

4. Pe baza acestor principii d u p ă r id icarea lor la conclus şi din par tea Sinodului se va p ro -cede şi la regularea pensiuni i corpului d idact ic .

Comis iunea şcolară a Sinodului şi rapor ­torul ei, deputa tu l Teodor Ceontea , p ropunea :

I. Salarul unui profesor ordinar definitiv să fie 1200 fl. şi 200 fl. bani de cvartir. 2. Ca şi profesorul de muzică să fie decre ta t de profesor ordinar . 3 . Ca cvincvenalii le să fie 100 fl., în loc de 75 fi.

Sinodul d u p ă o desba te re mai înde lunga tă pr imi p ropunerea Consis torului , cu adausu l că cvincvenali i le se s tabi lesc în 100 fl. „şi că Con­sistorul p â n ă la proximul Sinod se cerce a afla mijloacele din care s'ar putea amel iora şi mai mult salarii le profesorale" 1 *).

Faptul , că s inodul eparhia l înd rumă Con­sistorul a afla mijloacele, din cari s'ar putea şi mai mult îmbună tă ţ i salariile profesorale, arată , că prin Int roducerea cvincvenaliilor nu se sa t i s -făcură aş teptăr i le şi pretensiuni le îndreptă ţ i te ale corpului profesoral.

In t roducerea cvincvenali i lor era fără î ndo ­ială o amel iorare a situaţiei, d a r în schimbul acestui favor salari i le fundamentale ale profeso­rilor ordinari se reduse ră dela 1000 fl. la 900 f l . 1 6 ) . Nii se resolvi nici chest ia bani lor de cvartir, pe cari profesorii îi rec lamau pe temeiul regula­mentului pentru organizarea învăţământului con­fesional din anul 1870 şi în vederea urcării tot mai s imţi toare a chiriilor. Chiar şi esecutarea hotărîrei s inodale şi punerea în curgere a cvincve­naliilor decre ta te în t împină greută ţ i . Consis torul eparhia l din Arad rapor tează sinodului , că pentru o nouă îmbună tă ţ i re n'a aflat resursele de lipsă.

în u rma acestui raport chestia îmbună tă ­ţirii şi a cvincvenaliilor provocă „discusiune mai îndelungată" ş i 'n sesiunea sinodală din 1890. Sinodul decretă din nou susţinerea nealterată a hotărîrii luate cu privire la Introducerea cvlncve-rialiilor şi aviză pe cei Interesaţi să-şi validiteze dreptul pe calea Consistorului , iar acesta să stă­ruie şi mai departe la aflarea mijloacelor de îm­bunătăţire a salariilor şi să presinte Sinodului un regulament pentru crearea unui fond de pen­

s iune 1 6 ) . Prin aceas ta nouă hotărîre a sinodului eparhial chestia îmbunătăţir i i de salare, prin in t ro­ducerea de cvincvenalii , primi o resolvire defi­n i t ivă 1 7 ) , iar cu privire la crearea fondului de pensiune se luară următoarele dispoziţii :

Sinodul enunţă principiul pensionări i g é n é ­r a l e , a d e c ă : a t u tu ro r . funcţionarilor bisericeşti

şi pe temeiul acestui principiu proiectul de sta­tute, prezentat de Consistorul eparhial din Arad, îl pr imeşte de bază al desbateri lor. Pentru a s t a ­bili însă definitiv statutele, operatul prezenta t se redă Consistorului din Arad, ca să-1 comunice Consistorului din Oradea -mare şi tuturor pro to­popilor din dieceză pentru a-şi 'face eventualele observări . Sinodul numeşte din sânul său o co -

' misiune de 3 membri şi persoanele deputaţ i lor Augustin Hamsea , Nleolae Zigre şi Paul Rotariu, cu însărc inarea , ca pe baza materialului aduna t să compună un s ta tut întreg, pe care să-! p r e ­zinte Consistorului din Arad, care apoi îl va t ipări şi împărţi deputaţ i lor şi-1 va înainta s ino­dului proxim spre desbatere şi stabilire defi­n i t ivă 1 8 )

Enunţând sinodul eparhial din 1893 prin aceas ia hotărîre a sa principiul pensionări i gene ­rale se ivi în t rebarea , oare e mai consult, că dieceza să înfiinţeze două fonduri de pensiuni separa te , unul pentru preoţ imea diecezană, prin prefacerea „fondului p reo ţesc" , înfiinţat la anul 1 8 / 7 , în un fond de pensiune preoţesc şi altul pentru profesorii şi funcţionarii consistoriali , sau un s ingur fond pentru a m â n d o u ă p ă r ţ i l e ? în t re ­bată fiind adunarea generală a fondului preoţesc îşi espr imă dorinţa de a-se formă un fond de pensiune pentru preoţ ime şi familiile lor separa t de cel al profesorilor şi funcţ ionar i lor 1 9 ) .

Desbă tându- se chestia şi ses iunea s inodală din 1895, deputa tul Vincenţiu Babeş propune înfiinţarea unui s ingur fond. Majoritatea s inodu­lui însă., d u p ă o desba te re mai înde lunga tă primi cont rapropunerea deputa tului Dr. Nicolae Oncu şi enunţă , că pentru ajutorarea preoţimei, a fa­miliilor lor şi a parohiilor sărace susţ ine şi mai depar te fondul preo ţesc , iar pentru pens ionarea funcţionarilor consistoriali şi a profesorilor în­fiinţează un alt fond de sine s t ă t ă t o r 2 0 ) .

Astfel dupăce se împl ini ră toate formali tă­ţile, ce se iviră în jurul înfiinţării fondului de pens iune , s inodul eparhial în sesiunile sale din 1895 şi 1896 resolvi în merit afacerea şi înfiinţa

fondul de pensiune al funcţionarilor consistoriali şi al profesorilor institutului pedagogic-teologic votând şi s tatutele lu i 2 1 ) .

Prin crearea acestui fond soar tea profeso­rilor şi a funcţionarilor consistorial i şi a familii­lor lor se as igură şi uşoră. Se făcură îngrijirile, posibi le , d u p ă împrejurări în puter i le mater ia le ale diecezii, pentru as igurarea lor şi a familiilor lor în cazuri de nenorociri şi încapabi l i ta te de oficiu. Dar împrejurări le de vieaţă rec lamau şi regularea salarii lor conform cerinţelor t impului şi a referinţelor de traiu. îndeosebi l ipsa bani lor de cvartir era a d â n c simţită în urma scumpir i i din an îp an a locuinţelor. La rugarea ce-o adre­sară consistorului eparhial , în care cer amel io ­rarea dotaţ iuni i prin acordarea de bani de cvartir l i-se r ă spunse însă, că veniturile fondurilor d iece ­zane nu sunt în s tare a acoperi nici măcar t re ­buinţele bugetului . Profesorii sunt într 'o categorie cu ceialalţi funcţionari şi au dota ţ ie mai bună. D a c ă li-s'ar da lor bani pentru locuinţă, ar t r ebu i să li-se dee şi funcţionarilor. Mai mulţi d intre profesori au apoi şi venite l a t e r a l e 2 2 ) . Fără r é ­sultat r emase şi cererea corbului profesoral de a i-se da un adaus de scumpete în faţa g reu tă ­ţilor de traiu, ce se iviră în urma recoltei s labe din anul 1897 2 3 ) .

(Va urma.)

') Act. prep. Nr. 38, 5 9 - 1 8 7 3 . - ») Act. prep.Nr. 3 0 - 1 8 7 4 . — *) Concluzul sin. eparh Nr. 10 şi 205 1874. «) Actul consistorial din 22 Maiu 1875, Nr. 764. - 5 ) Act. prep. Nr. 54 1875. — «) Concluzul sinodal Nr. 41—1876. 7 ) Concluzele sinodale Nr. 19, 2 7 - 1 8 7 7 — 8 ) Concluzele sinodului eparhial Nr. 168,174,175 şi 2 1 6 - 1 8 7 7 . C o n ­cluzul sinodului eparh. Nr. 114, 195—1880. — Conclu­zele sinodului eparh. Nr. 35, 112 1834. — ") Concluzul sinodului eparhial Nr. 6 8 - 1 8 8 5 , Nr. 8 1 - 1886. — ») Nr. 2190—1888. — ") Concluzul sinodului eparh. Nr. 3 4 - 1 8 8 9 . ") Concluzul sinodului eparhial Nr. 6 6 - 1 8 8 9 . — »•) Con­cluzul sinodal Nr. 133-1891 . — ">) Concluzul sinodului eparhial Nr. 134-1890 - " ) Concluzul sinodului epar­hial Nr. 9 1 - 1 8 9 1 . — ") Concluzul sinodului eparhial Nr. 85—1893. — ") Concluzul sinodului eparhial Nr. 16 p. V. şl 5 4 - 1 8 9 5 . «°) Concluzul sinodului eparhial Nr. 57 -1895 . ") Concluzele sinodului eparhial Nr. 124 şi 128 -1895; Nr. 24e—1897. - »») Actul consistorial din 9 - 21 Aprilie 1897, Nr. 1128. - « ) Actele institutului Nr. 119-1897, &

Vorbirea de deschidere a protopopului M i h a i u L u c u ţ a ,

ţinută la adunarea secţiei Sir ia a Asociaţiunii „Andrei Şaguna".

Onorată Adunare ordinară. Iubiţi în Hristos fraţi!

Suntem podgoreni şi exper in ţa de ani în­delungaţ i ne-a întărit în credinţa, că via care o muncim cu atâ ta drag, are o mulţ ime de d u ş ­mani. Cutez se afirm că via Domnului , care o muncim noi vierii lui Hristos, are şi mai mulţi duşmani . Dacă oamenii gândi tor i au căutat şi aflat fel de fel de prezervative, ca se t â m p e a s c ă dinţii veninoşi ai feluriţilor duşmani ai viei, oare noi, cari de după s tarea noas t ră socială încă t rebue se ne cuge tăm mereu la întăr i rea şi p rosperarea viei noauă încredinţată , atunci când o vedem a taca tă de mulţ imea duşmani lor să nu ne ţ inem de sfântă dator inţă a căuta tot posibilul , ca se zădărnic im încercarea d u ş m a n i ­lor de a dis t ruge sfânta noas t ră moştenire ?

Ca se putem ajunge aceas ta ţ intă t rebue se fim bine echipaţ i cu a rme contra acelor d u ş ­mani şi întăriţi pe pea t ra cea tare a credinţei , care n e ga ran tează pu te rea cea mare a b i se -ricei pe care „nici porţile iadului nu o vor birui". Dar cel ce se îna rmează numai atunci se s imte în s iguranţă , dacă merge contra duşmanului , care din capul locului îl ştie mai slab, iar când are a face cu un d u ş m a n feroce se aliază cu mai mulţi , ca sunetul armelor lui se fie puternic şi înpunător . Un cântec executat de o s ingură per ­soană, ori p iesă muzicală de un s ingur instru­ment, fie cât de a rmonioasă , nici când nu va at inge nivelul unui cor respect ive a unei orchestre bine înşiruite.

Vedeţi dar Dior şi fraţilor de ce este lipsă de o organizare, de a str ingere a rânduri lor , de aceea ca societatea compusă din singuratici se fie mai înpunătoare , mai puternică şi glasul ei se fie mai tenore, ca se poa t ă fi auzit de d u ş ­manul căruia îi va s t r iga : în toarce- te din cale-Ţi şi nu îndrăsni a pune piedeci în calea activi­tăţii mele căci de nu T e vei întoarce, vei fi zdrobit de puterea voinţei noastre de a apăra vaza şi prest igiul bisericei ce ni-a încredinţa t -o nouă cel mai puternic om Isus fiul lui Dzeu.

Ne-am organizat în asociaţ ie poate noi mai pe urmă, întrecuţi de toate alte vietăţi, pentru că am văzut, că aşa ca pân 'aci nu vom mai pu tea conduce naia bisericei pe valurile isbite de viforul cel crâncen al acestei vieţi ia l imanul cel liniştit. Am văzut că furnîcele lucră în comun, că rândunele le şi barzele părăsesc la vremea sa, în societate pământu l nostru şi tot aşa revin, am văzut că albinele c lădesc fagurul lor cel dulce cu puteri unite. Am văzut că d i ­feritele clase sociale, dela cele mai înalte până la cele mai de rând se asociază, ca să se aju­tore rec iproc şi aşa bărbaţ i i noştri merituoşi ne-au chemat şi pe noi modeşti i - lucrători în via Dlui la unire şi ne -am unit, şi acum n 'a-vem se cerem alta decât ca cântecul unirii noas t re se fie. armonios . Lucrările noastre să se apropie cât mai mult de perfecţiune, de d e s e -vărşire, căci şi nouă ne sună cuvintele „fiţi desăvârş i ţ i precum şi Ta tă l vostru cel din ce ­ruri desăvârş i t es te" . Se lucrăm deci cu toţii din toate puterile, ca se creştem prestigiul bi­sericei, ai cărei reprezentanţ i suntem şi în rugăciunile noastre , t o t d e a u n a se cerem spr igi -nul atot puternic al provedinţei şi b inecuvân­tarea lui Dumnezeu asupra lucrărilor noas t re .

Când în virtutea §-lui 25. al Reg. pentru * organizarea despăr ţământe lo r ale Asociaţiei, v'am

învitat la pr ima adunare ordinară , iar frăţiile Voastre aţi da t ascul tare invitării mele, sunt vesel că Asociaţia noas t ră s'a pus în mişcare şi rog pe bunul Dumnezeu, ca se dea fiecărui membru al însoţirii noas t re tăria ca se poată contribui de după puterile sale cât mai mult la product ivi ta tea însoţirii noas t re şi când inplor b inecuvântarea Iui Dumnezeu asupra acestui început declar 1-a adunare ordinară ai despăr­ţământului Siria a Asociaţiei „Andrei Şaguna" a clerului metropoliei noastre, de deschisă.

Nr. 37 B I S E R I C A Ş I Ş C O A L A P a g , 3

INFORMAŢIUNI. Asociaţia la Oradea-mare.

Duminecă şi Luni, în 3 şi 4 Octomvrie 1820, se va ţinea la Qradea-mare adunarea ge­nerală a Asociaţiunii pentru literatura română şi cul tura poporului român.

Membr i i Asociaţiei, cari doresc să par t i ­cipe Ia adunare şi la festivităţile împreunate cu serbarea aceasta, precum şi delegaţi i societăţi lor culturale şi artistice, sânt rugaţi să-şi anunţe participarea cât mai neîntârziat la adresa dlui Ştefan Mdrcuş, şeful poliţiei în Oradea -mare .

Se prevede o numeroasă cercetare a ser­bării din oraşul bihorean, unde Asociaţia se întruneşte acum pentru întâia oară.

Reprezentanţa fundaţiunii Agora Gali a ţinut în 30 August v. şedinţă sub prezidiul I. P . S. S. Mitropolitului Nicolae, participând membri i : P . S. S. D. Episcopul Aradului loan, Dr. llie Beu, Dr. Aure! Lazar şi Dr. Lucian Borcia. S'au luat dispoziţiuniie de lipsă pentru inact iva-rea fundaţiunii, conform dispoziţ iunilor fericitu­lui testator.

Dl Ernanuil Ungureanu, advocat în Timi­şoara, a renunţa t la mandatu l de membru al acestei Funda*'- ' ' i i . Şi până la întregirea locu­lui devenit astfel vacant prin congresul naţ ional bisericesc, comisia a accepta t ca membru pe dl Dr. Eugen Piso, advocat în Sibiu.

Reprezentanţa fundaţiunii Gozsdu a ţinut şedinţă în 31 August v. sub prezidiul I. P. S. D. Mitropolitului Nicolae, par t ic ipând P, S. Sa D. Episcopul Aradului loan Papp, nou alesul Episcop al Caransebeşulu i Dr. losif Badescu, diiii Avram Berlogia, Dr. Nicolae Poynar, An-toniu Mocsonyi de Foen, Andreiu Bârseanu, Dr. Constant in Popazu şi notarul Dr. Aurel Crăciunescu.

S'au luat dispoziţ iuniie de l ipsă pentru a s i ­gurarea averii fundaţiunii aflătoare în Budapes ta .

In locul regretatului membru Vasile Al-tnăşanu, trecut la cele eterne, a fost a les dnul Parteniu Cosma, director de b a n c ă în pens iune .

Bibliotecile distruse. Guvernul francez a fă­cut guvernului ge rman o propunere de com-penziune cu privire la reinstalarea bibl io teci lor . franceze d is t ruse p ropunând a-i p reda bibl ioteca din Leipzig a cărţ i lor emise ' dela 1 August 1914. Iar Fran ţa va renun ţa în sch imb la rec lă­direa unor anumi te biblioteci franceze dis t ruse. După cum as igură reprezentantu l lui „Berliner Tagebla t" , guvernul francez a fost condus de raţionamentul că în urma răsboiului , bibliotecile franceze, nu vor pu tea obţine, ap roape 5 ani, cărţile ge rmane din nou apărute .

Guvernul ge rman a resp ins propunerea de compensaţ iune de oarece îndepl inirea acestei dorinţe ar fi identică cu o vă tămare i reparabi lă , a bibliotecilor germane .

Circulară cătră t oa t e oficiile p ro topresb i t e ra l e şi p a r o ­hiale din dis t r ic tul Consistorului din A r a d .

în t impul din u rmă în unele comune biser i ­ceşti s'a pornit o g o a n ă formală în contra şcoa -ielor confesionale române nu a tâ t din par tea p o ­porului, ci mai ales din par tea unor intelectuali , cari susţin, că în România -mare şcoala confesio­nală română nu mai are rost şi că s c ă p â n d u - s e poporul de şcoala confesională, se va s c ă p a şi rje dări le cultuale.

Agitaţiunile acestea , cari s-au in t rodus şi în unele corporaţ iuni parohiale , duc numai Ia tulburarea referinţelor interne din viaţa c o m u n e ­lor noastre bisericeşt i , ci şi la a tacarea însuşi dreptului bisericii asupra şcolilor sale şi chiar şi la primejduirea averilor de na tură cul turală ale comunelor noas t re bisericeşt i .

Contrari i şcoalelor confesionala nu pot, ori nu vreau să înţeleagă, că biser ica are nu numai dreptul, da r şi da tor ia de a se îngriji de c reş ­terea fiitorilor ei credincioşi .

Dreptul acesta , de care s'a bucurat b iser ica « b regimul strein, nu poa te fi contes ta t s u b rşgitnuf român.

Sinodul nostru eparhial şi Măritul congres naţional bisericesc âu decis sus ţ inerea şcoalelor confesionale; prin urmare statificarea aces to r scoale nu mai poate fi d iscuta tă în corporaţ iu-nile parohiale , pent rueă o corporaţiune inferioară nu poate eluda hotărîrile corporaţ iuni lor su­perioare .

Prin agitaţ iunile pornite de jos. contra şcoa­lelor confesionale nu se face statului român nici un serviciu bun, ci din contră se p ropagă in parohii disordinea, anarhia, ura, duşmănia şi cearta între fraţi.

Deci pentru a pune capăt aces tor curente distructive şi pentrueă cei ce s'au pus în servi ­ciul bisericii nu pot se lucreze contra in te rese­lor bisericii, — dispunem următoare le :

1. Câtă vreme Sinodul eparhial şi Măritul congres rămân pe lângă hotărîrea de a sus ţ inea şcoalele confesionale, interzicem a se mai d i s ­cuta în corporaţ iuni le parohiale statificarea şcoalelor.

2. Cei ce nu se vor conforma acestui ordin, vor fi scoşi din corporaţ iuni le parohiale , ca şi unii, cari prin a t i tudinea lor duşmănoasă s'au ară ta t nevrednici de onoarea şi înc rederea ce le-a da t -o biserica.

3. în special conducători i oficiilor parohiale , prezidenţii comitetelor şi s inoadelor parohiale , cari vor îndrăzni se pună la ord inea zilei în comitet şi s inod statificarea şcoalelor, vor fi urmăriţi pe cale d isc ipl inară pentru desconz ide -rarea ordinaţ iunilor în vigoare.

Arad, din şed. con. a sen. bis. ţ inută în 9/22 Sept. 1920.

Consistorul ort. român din Arad.

C o n c u r s e . Pentru îndepl ini rea ştaţ iunei învăţă toreş t i -

cantorale dela şcoala p r imară gr.-or. rom. din Băneşti pprezbi tera tul Hălmagiului , să publ ică concurs cu termin de 3 0 zile dela 1. publ icarea aces tuia în „Biserica şi Şcoala" .

Emolumente le s u n t : în salar fundamental dela comuna Băneşt i 290 cor. în bani şi un in­travilan de circa 1 jugher şi jumăta te arător, de după care dările publ ice va avea să solvească învă ţă toru l ; dela filia Cristeşti 144 cor. în bani . 2. Dela ambele comune de tot 10 s tângeni de lemne focali pentru şcoală şi învăţător . 3 . Spese de conferinţă înv. '30 cor. Pent ru cantora t 30 cor. şi stofele dela înmormântăr i mari 4 cor. iar dela cele mici, u n d e va fi poftit 2 cor. Salarul învăţă-toresc a fost întregit cu ajutor de s tat conform art . XVI. 1913 şi întrejire legilor, deacum se va cere dela Statul rom. Nefiind cvartir de locuinţă să va îngriji alesul pe spesele sale .

Alesul învăţător va fi îndatora t să conducă s t rana d reap tă în biser ică, să instruieze şcolari în cântări le bisericeşti şi să-i conducă în biser ică regulat şi în l ipsă de preot să catehizeze elevi.

Dori tori de a ocupa aces t post sunt poftiţi ca recursele lor adjustate cu toate documente le prescr ise , să le înainteze în terminul de sus adresa te comitetului par di Băneşt i -Cris teş t i pe calea oficiul ppresbi tera tului Hălmagiu şi sub dura ta concursului să se prezenteze în bisericile susamint i te spre a-şi arăta des ter i ta tea în cant şi t ipic.

Din şedinţa comitetului par. din Băneş t i -Cristeşt i ţ inută la 19 August 1920.

Comitetul pauohial. în conţelegere c u : Cornel Lazar m. p.

pprezbi ter insp. şcolar. — o — 1 - 3

Conform ord. Ven. Cons . d iecezan din Arad Nr. 1886/920 să escrie concurs de învăţă toare la şcoala confesională ort. r o m â n ă din I g r i ş , p ro­topopiatul Bana t -Comloş , cu termin de 3 0 z i l e dela pr ima publ icare în organul oficios „Biserica şi Şcoala" .

Emoluminte le împreuna te cu aces t pos t s u n t : 1. în bani gata 1400 cor. garanta ţ i de co­muna biser icească şi solviţi în rate lunare an t i ­cipative din casşa cultului şcolar. întregirea de salar se va cere dela stat , pentru care comuna biser icească nu garan tează . 2. Cuart ir în natură 1, care cons tă din 2 odăi ţ>adimentate, t indă, c ă ­mară şi o grăd ină de legumi în es tenzlune de 400 st. Q "De curăţ i rea cuarţ irului pe djh tă ­un ţru se va îngriji î n v ă k t o ^ e a ; iar pe din afară comuna biser icească . 3 . Pentrţt cbriferjnţă si ş e r ip -

• tur i ş t i i» ftQ-50'col. ' • <• "

Dela recurente să cere să a l b | cvalifica-ţ iunea prescr isă de lege, având a condu<;e' |coala de toate zilele cu clasele d i spuse de autorităţile şcolare şi cea de repetiţie, Duminecă sl în săr­bători, a conduce elevii săi la sf. biserică şi a-i supraveghea.

Recurenţi pot să fie şl învăţători, în caz că nu recurg învăţătoare. în cazul, când postul sa-r îndeplini prin învăţător, alesul va avea să poarte regulat şi cantoratul în una din strănile din sf. biserică fără de alta renumeraţ iune. La înmor­mântări stolele îndat inate ca şi ceialaiţi înv. din loc. Pr icepător i i de a instrua şi a conduce corul vor fi preferiţi.

Doritorii de a ocupa "acest post, vor avea să-şi înainteze rugări le lor înzestrate cu docu-mintele de l ipsă şi adresa te comitetului parohial din Igriş, în t impul legal of. protopopesc din B . -Comloş ; iar p â n ă la espirarea concursului să se prezinte în sf. b iser ică spre a-şi arăta des ­teri tatea în cant şi t ipic.

Comitetul parohial. în conţelegere c u : Dr. Ştefan Cioroianu adm.

pro topopesc . — • — 1—3

Pentru îndepl inirea alor două posturi în-văţătoreşt i din Ot laca , protopopiatul Chişineu, se publ ică concurs cu termin de 30 zile dela pr ima publicare în „Biserica şi Şcoala" .

Venitele împreunate cu fiecare post s u n t : l. Salar dela parohia în bani ga ta 1200

cor. 2. Cvartir în edificiul şcoalei cu grădină corespunzătoare . 3 . Stolele îndat ina te dela mor-mântări şi paras tase când va fi chemat . 4. T a x a anuală de conferinţă 50 cor. 5. Scripturist ica 50 cor. întregirea la sa lar după lege se va cere dela Stat.

încălzitul şi curăţitul salei de învăţământ precum şi îngrijirea pe din afară a edificiului şcolar cade în sarcina parohiei , iar îngrijirea înternă a locuinţei în sarcina învăţătorului ales.

Aleşii vor provedea cantoratul în şi afară de biserică, vor conduce şcolarii la sfânta b i se ­rică şi-i vor înstrua în cântări le bisericeşti şi naţ ionale.

Reflectanţi pot fi şi învă ţă toare diplomate . Recursele adjustate cu documente le nece­

sari se vor nainta oficiului p ro topopesc în Chi­şineu, având recurenţii a se prezenta în vre-o Dumineca ori sărbă toare în sf. biser ică din O t ­laca spre a cânta şi a se face cunoscuţi a le ­gătorilor.

Comitetul parohial. în conţelegere c u : Dr. Dimitrie Barbu,

pro topop . — a - 1—3

Conform resoluţiunei Vener. Consistor de sub Nr. 2194/920 pentru îndepl ini rea parohie i din Budinţ , deveni tă vacantă prin moar tea fos­tului preot Dimitr ie Iancoviciu se publ ică con­curs cu termin de 30 zile dela pr ima publ icare în „Biserica şi Şcoa la" .

Emoluminte le împreuna te cu parohia s u n t : 1. Un intravilan parohial de 8 0 0 Q . 2. Una

sesiune parohială de 3 0 jughere p ă m â n t arător. 3 . Stolele legale. 4. Eventuala întregire dela stat, pentru care parohia nu garantează .

Alesul e înda tora t a solvi toa te dări le după în t reg beneficiul parohiei şi a catehiza în şcoala confesională din loc fără altă remunera ţ ime dela parohie .

Parohia e de clasa II. (două) deci dela reflectanţi să cere a semenea cvalificaţiune. Se admi t însă şi aspiranţ i de c lasa III, (a t re ia) şi vor fi candidaţ i în cazul, dacă nu se va p r e ­zenta nici un reflectant de c lasa II. (doua) .

Concursele adjustate cu toate d o c u m e n ­tele necesare şi cu atestat de serviciu se a d r e ­sează Comitetului parohial din Budinţ pe calea oficiului protopresbi tera l din Belinţ, p lasa Re-caş, judeţul T imiş .

Reflectanţii pe lângă observarea § lui 13 din Regulamentul pentru parohii au a se p r e ­zenta în sf. biser ică din Budinţ într'o Duminecă ori să rbă toare , spre a-şi a ră ta des ter i ta tea în cântare , oratorie şi rituale.

Comitetul parohial. în conţelegere c u : Gherastm Sârbu, p ro top .

- n - ' 1--3 Nr. 151—1920.

Pent ru îndeplinirea următoare lor s ta ţ iuni învăţătoreşt i confes. ort. din protopopia tu l Be'liuluj se publfcâ concurs cu terrnin (|e 30 zile «dela publ icarea primei .

1. Calacea: Salar 600 cor. 2. Căpâlna: Salar 600 cor. 3 Cărând: '¿32 cor. dela episcop, latin 54

cor. 5 jug. pământ , 12 şinice bucate , 8 orgii lemne.

4. Ctiişlaca: 600 cor. în bani', 8 orgii lemne. 5. Craiova: 300 cor. 4 jug. pământ , 12 cub.

bucate , 8 stângini lemne. 6. Ciuntăhaz: 600 cor. şi 8 s tângini lemne. 7. Dumbrăviţa de Codru 600 cor. 8 s t ân ­

gini lemne. 8. Olcea: 240 cor 16 cubule bucate , 6 jug.

pămân t şi compet in ţa de p ă ş u n a t 5 orgii lemne. 9. Şiad: 600 cor. şi lemne 4 s tângini . 10. Tăgădău: 1000 cor. 11. Tăutul negru: 700 cor. 12. Urvişul de Beiuş: 600 cor. Afară de Calacea, Ciuntăhaz şi Şiâd sunt

locuinţe acomoda te cu grădini de legume. Aleşii învăţători i vor provedea şi cantoratul

pentru stolele şi pr inoasele dela credincioşi . Beneficiile vor fi întregite dela stat. Recurenţii suplícele lor adresate Comitetului

parohial le vor tramite la subscr isul în Gir işul -negru (FeketegydrOs), având până la a legere în cutare Duminecă a-se prezenta la sf. b iser ică din comuna la carea reflectează spre a-şi dovedi cunoşt inţele în tipic şi cantare .

In conţelegere cu : Petru Sârba, p ro topop . —o— 1 - 3

Pe baza rezoluţiunii Ven. Consis tor de sub Nr. 2199/1920 prin aceas ta se escrie concurs pentru îndepl ini rea ambelor parohii de c lasa pr imă din Comlăuş , jird. Arad, p ro top . Siria cu termin de 30 de zile dela pr ima publicare în organul oficios „Biserica şi Şcoa la" pe lângă următoare le emolumente :

1. Câte una sesiune p ă m â n t extravilan în es tenziunea lor de astăzi, împreună cu dreptul de păşune .

2. Câte patru cânepiş t i apar ţ ină toare s e ­siunii.

3 . Câte un intravilan parohial . 4 . în re t r ibuţ iunea de bir şi stole câte

420 Lei. 5. Alte venite accidenta le şi eventuala în­

tregire dela stat, pe care însă comuna biser i ­cească nu o garantează .

Preoţii alegânzi vor supor ta toate dările publ ice d u p ă în t reg venitul beneficial, vor îm­plini toate funcţiile, vor predica fiecare la rân­dul său şi vor catehiza la toate şcoalele de pe teritorul comunei bisericeşti fără altă r e n u m e -raţiune.

Fiind parohii le de c lasa pr imă dela reflec­tanţi se cere cvalificaţiune prescr isă pentru atari parohi i .

Recursele adjustate regu lamenta r şi cu ates ta te de serviciu de până acum, eventual despre cons imţământul Archiereului Diecezan, dacă ar fi din altă dieceză sunt a-se înainta în terminul concursual oficiului p ro topopesc rom. ort. din Siria, ad resa te corn. par. rom. ort. din Comlăuş şi cu stricta observare a § . 3 3 din Re­gulamentul pentru parohii .

Concurenţi i vor avea a-se prezenta în sf. biserică din Comlăuş spre a-şi a ră tă des te r i t a ­tea omilet ică şi r i tuală .

Dat în şed in ţa ext raordinară a corn. par. rom. ort. din Comlăuş la 29 August 11 S e p ­temvrie 1920.

în conţelegere c u : Mihail Lucuţa, m. p. p ro topop .

— • — 1—3 Pentru ocuparea postului de învăţător-can-

tor dela şcoala ort. română pr imară din Miarlău, se publ ică concurs cu termin de alegere de 30 z i l e dela pr ima publ icare în foaia oficioasă.

Emolumente le sun t : 1. Dela parohie bani ga ta 602 cor. 2. Locuinţă corăspunză toare cu Intravilan

şi supraedif icatele de lipsă. 3 . în t regirea dela Stat. 4. Stolele înda t ina te . Despre încălzitul şi curăţitul salei de învă­

ţământ se îngri jeşte parohia. Alesul este obligat a provedea strana în

biserică, a înstrua elevii în cântăr i le bisericeşti a-i conduce la sf. biserică şi acolo a-i supra-veghia.

Reflectanţii vor avea a-şi prezenta rugările adjustate cu documentele de lipsă la P. O. oficiu protopopesc al Orăzii-mari, având a se

prezenta în vre-o Duminecă ori sărbătoare în sf. biserică pentru a-şi ară ta capabil i ta tea în cântări şi tipic.

Comitetul parohial. în conţelegere cu: Andreiu Horvath, m. p.

protopopul Orăzii-mari , inspector şcoiar.

- • — 2 - 3 Pentru îndeplinirea postului de învăţător-

cantor dela şcoala ort. română din Sa tu l -ba rb , se publică concurs cu termin de alegere de 30 zile dela pr ima publicare în organul oficios diecezan.

Emolumente le sun t : 1. Pământ , parte arător, parte fânaţ 12 jug.

catastr . 2. Păşuna t pentru 4 vite mari. 3 . Dela fiecare nr. de casă câte 30 litre

buca te (grâu. secară ori cucuruz) sau plăti te în bani .

4. De fiecare nr. de casă cu prunci de şcoală I V 2 lei, fără prunci 1 leu.

5. Locuinţă corăspunzătoare cu supraed i -ficate şi g răd ină de legume.

6. Stolele îndat ina te . 7. întregirea dela Stat. . De încălzitul şi curăţi tul salei de învă ţă ­

mânt se va îngriji biserica. Alesul va provede s t rana în şi afară de

biserică, ins t ruând şi şcolarii în răspunsur i le li turgice, pe cari îi va conduce regulat la sf. biser ică şi îi va supraveghia .

Reflectanţii îşi vor prezenta rugări le a d -ius ta te cu documente le originale la P . O. oficiu p ro topopesc al Orăzii-mari , având în terminul regulamentar , a se prezenta în vre-o Duminecă ori s ă rbă toa re la sf. biserică, pentru a se ară ta poporului şi a dovedi capabi l i ta tea în cântări şi t ipic.

Comitetul parohial. în conţelegere cu : Andreiu Horvath (ss.)

pro topopul Orăzi i-mari , inspector şcolar.

- • — 2 - 3 Se publ ică concurs pentru postul de învă­

ţător la şcoala confesională gr. or. româna din Varviz, cu termin de 30 de zile dela publ icare pe lângă următoarele emu lumen te :

1. Dela tot nrul de casa 1 (una) măsura bucate .

2. 16 (sesesprezece) cară de lemne tari, din cari se va încă lz i . ş i sa la de învăţământ .

3. 8 (opt) jughere de p ă m â n t ărător. 4. Locuinţa în natură. 5. întregire dela Stat. Recurenţi i sunt datori a-se prezenta p â n ă

la terminul de alegere în vre-o Duminecă sau sărbă toare la biserica, pentru a-şi a ră ta des te ­r i ta tea în cant, şi t ipic, d u p ă ce îşi vor înainta rugări le ad ius ta te cu documente le originale la P . O. oficiu p ro topopesc din Oradea -mare .

Varviz, la 20 Iulie (2 Aug.) 1920.

Comitetul parohial. în conţelegere c u : Andreiu Horvath (ss.)

protopopul Orăzii-mari , inspector şcolar.

— n — 2—3

In conformitate cu resoluţiunea Vener. Consistor ddto 26 August (8 Septem.) 1920 Nr. 2 0 9 9 / 1 9 2 0 , pentru întregirea parohiei vacante din Belînţ, se pub­lică concurs cu termin de 30 de Z i le dela prima publicare în „Biserica şi Şcoala" pe lângă următoarele emolumente:

1. Uzufructul sesiei parohiale folosită de răpo­satul preot Petru Căprar în estenziune de 30 jughere.

2. Stolele legale. 3 . Eventuala întregire dela stat, pentru care pa­

rohia nu garantează. Preotul ales va avea să plătească toate dările

publice şi ecvivalentul după sesia, ce o beneficiază şi este obligat a catehiza la şcoalele noastre din loc fără altă remuneratime dela parohie.

Dela recurenţi se pretinde cvalificaţiune pentru parohii de clasa primă.

Reflectanţii sunt poftiţi, ca recursele adjustate cu documentele prescrise şi cu atestat despre serviciul de până acum, adresate Comitetului parohial din Belinţ, să le inainteze oficiului protopopesc din Belinţ, judeţul Timiş, având până la terminul regulamentar a se pre­zenta în of. biserică din Belinţ, spre a-şi arăta desteri­tatea în cele rituale şi oratorie.

Concurenţii din altă dieceză au să dovedească consimţământul Consistorului respective a Prea Sf. Sale

Domnului Episcop diecezan, că pot reflecta la această parohie.

Comitetul parohial. In conţelegere cu : Gherasim Serb, protopresbiter»

— a — 2—3 Conform rezoluţiuni Veneratului Consistor de sub

Nr. 2 0 4 1 / 1 9 2 0 . Pentru întregirea postului de paroh din comuna.

Secaş , devenit vacant prin strămutarea părintelui Mi-haiu Nistor, se publică concurs cu termin de 30 zile dela prima publicare în organul oficios „Biserica şi Şcoala".

Beneficiul înpreunat cu acest post sunt: 1. Sesiunea parohială în estenziunea ei de astăzi,

constatatoare din 30 iughere, parte arător parte fânaţ. 2. Intravilanul parohial de 800 st. cvadraţi. 3. Stolele legale. 4. întregire (congrua) dela stat pe care parohia

nu-o garantează. Preotul ales are să supoarte toate dările după

beneficiul său şi este îndatorat a chatehiza la scoală gr. or. rom. fără altă remuneraţie.

Parohia fiind de clasa IlI-a dela reflectanţi se cere asemenea cvalificaţie.

Concursele adjustate cu documentele necesare şi cu atestat despre eventualul serviciu prestat până acuma să se adreseze Comitetului parohial pe calea oficiului protopresbiteral din Belinţ, judeţul Timiş.

Reflectanţii pe lângă stricta observare a §-lui 3 3 din Regulamentul pentru parohii, au a se prezenta în cutare Duminecă ori sărbătoare în sfânta biserică din loc, spre a-şi arăta desteritatea în rituală şi oratorie.

înainte de prezentare concurenţii vor dovedi pro-topresbiterului tractual, că posed cvalificaţiunea recerută,. iar cei din altă dieceză, că au inalta încuviinţare a P. S. Sale D-lui Episcop diecezan de a putea reflecta la aceasta parohie.

Comitetul parohial. în conţelegere cu: Gherasim Sârb, protopop.

— • — 3 — 3 Conform resoluţiuni Veneratului Consistor de sub

Nr. 2 0 3 9 / 1 9 2 0 . r Pentru ocuparea postului de preot din comuna

Pădurar i i , tractul Belinţulul, judeţul Caraş-Severin se publică concurs cu termin de 30 zile dela prima pub­licare în organul oficios „Biserica şi Şcoala".

Emolumentele sunt : 1. Sesiune pământ (30 iughere) parte arător (deal) parte fânaţe.

2. Birul câte 25 chil, cucuruz în boambe dela fiecare familie.

3 . Stola legală şi congrua stabilită dela Stat, pentru care parohia nu garantează.

4. Casă parohială cu două chilii şi culină, grajd pentru vite intravilan de 8 0 0 grădină şi 800 extravilan pământ arătoriu.

Parohia fiind de clasa doua dela reflectanţi se cere a-şi instrua petiţiile lor conform Regulamentului adresându-le Comitetului parohial din Pădurani şi a le trimite Prea Onoratului oficiu protopopesc în Belinţ având a se prezenta în sf. biserică din Pădurani, spre< a se arăta poporului.

Alesul va fi obligat a chatehiza elevii şcoalei lo­cale şi va suporta dările regeşti după beneficiile dela parohie.

Comitetul parohial. în conţelegere cu : Gherasim Sârb, protopop.

r — 3 - 3

Duplicate. Dimitrie Codrean n a s c . 17 Martie 1895 în

com. Şiclău, jud. Arad, p ierzându-ş i d ip loma de învăţător el iberată cu data de 9/22 Martie 1915 Nrul 2 P. M. î-s 'a ext rădat la 13 Sept. a. c. sub Nrul 61 P . 1920-21 dupl icat prin ce ori­ginalul se dec lară de anulat .

Gheorghe Popa născut în 17/30 Iulie 1904 în com. Cheşa, jud. Bihor, p ierzându-ş i tes t imo­niul din clasa I. a şcolii normale el iberat cu da t a de 7/25 Maiu 1920 Nrul 30 P . M. î-s'a extrădat la 13 Sept. 1920 sub Nrul 39 P . 1920-21 duplicat , prin ce originalul se declară anulat

Direcţiunea înst. ped. teol. ort. rom. Arad.

C e n z u r a t : A l e x a n d r u T . S t a m a t t a d .