REVISTA BISERICEASCĂ, ŞCOLARĂ, LITERARĂ ŞI ECONOMICĂ:

A B O N A M E N T U L :

P e un a n — - - — 10 Lei. P e j u m ă t a t e d e an 5 Lei.

APARE ODATĂ ÎN SĂPTĂMÂNA:

DUMINECA.

REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA? Arad, S t r a d a E M I N E S C U Nr. 3 5 .

Telefon pentru oraş şi comitat Nr. 268.

Nr. 1773—921.

Anunţ şcolar. Se aduce la cunoştinţa celor Intere­

saţi, că petiţiuniie de primire în Institutul nostru teologic din Arad pentru anul şcolar 1921/22 au să fie înaintate sub­scrisului Consistor cel mult până în 2/15 August 1921, instruite cu:

1. Extras de botez dela oficiul paro­hial extrădat în timpul cel mai recent.

2. Testimoniul şcolar prin care se dovedeşte, că are pregătirea recerută prin regulamentul institutului.

2. Atestat de moralitate dela oficiul parohial, la care aparţine, vidimat de protoprezb'terul tractual.

4. Atestat medical despre starea sa­nitară şi întregitatea membrelor corporale.

5. Dacă petentul dela absolvirea şcoalelor medii s'ar fi dedicat altei cari­eri, ori a avut altă ocupaţiune, atunci prin atestat dela oficiul parohial la care apar­ţine, vidimat şi de concernentul protopop, are să dovedească ocupaţiunea şi timpul petrecut dela ultima frecventaţiune şcolară până la timpul de faţă.

6. Se obsearvă că în anul şcolar 1920/21 clericii seminarului nostru teo­logic au beneficiat de burse dela stat de câte 1000—1500 şi 2000 Iei.

7. Cei ce reflectează la burse să alăture şi atestat de paupertate, respective despre starea materială a lor şi a părinţi­lor lor.

8. întreţinerea în seminarul teologic este obligatoare pentru toţi elevii primiţi în teologie.

9. In condiţiunile de intreţinere în seminar sunt următoarele:

a) In numerar 2000 lei (adecă două mii lei) anual, plătibil in două rate semes-trale anticipative la cassa consistorială.

b) Pe lângă aceasta taxă în numerar fiecare elev va mai plăti la începutul anului şcolar şi o taxă în alimente şi anume: î m/m. făină; 1 m/m. cartofi; 10 klg. unsoare; 10 klg. fasole.

c) La intrare în seminar elevii vor aduce cu sine: 6 cămeşi 6 părechi izmene, 3 cămeşi de noapte, 6 părechi de ciorapi ori obele, haine de pat (saltea cearcea­furi, ţol ori plapomă, pernă şi o cuver­tură de pat) 3 ştergare, 3 serviete, pahar, cuţit, furculiţă, lingură, o ceaşcă, 3 far­furii, pieptene, săpun, perie de dinţi de haine de ghete, ace, aţă, hainele şi imbrăcămintele necesare.

10. Petiţiuniie au să fie timbrate legal şi scrise cu mâna proprie.

11. Petenţii se avizează a scrie corect şi legibil locui ubicaţiunii şi poşta ultimă.

Arad, din şed. cons. ca sen. bis. ţinută în 17/30 Iunie 1921.

Joan <£ Stapp, Episcop.

Sinodul eparhial. Şedinţa V.

(Urmare şl fine.)

Nr. 62. Trecându-se la raportul spe­cial al Consistorului în chestia datelor sta­tistice şcolare privitoare Ia anii şcolari 1918 şi 1919/920, la propunerea comisiunei se enunţă următorul conciuz :

1) Cererea, ca Venerabilul Consis tor să fie dispenzat de îndator i rea de a întocmi tabloul stat is t ic şcolar pe 1918/1919 şi 1919/1920 nu se poa te încuviinţa ci se invită senatul şcolar a com­plecta tablourile cu datele ce l ipsesc şi a le pre­zenta Ia p rox ima ses iune împreună cu acelea aie anului şcolar 1920/921.

2. Se învită to toda tă Consis torul a lua mă­surile cele mai severe, ca astfel de intrelăsări să nu se mai în tâmple în viitor, iar organele cari se fac vinovate de negl igenţă de a nu prezenta datele ia t imp să fie t ratate în consecinţă .

3. Datele s tat is t ice atât gentru trecut cât şi pentru viitor se vor es t inde numai asupra şcoa­lelor apar ţ ină toare României , r ămânând ca aces tea să fie însoţi te în fiecare an de câte un rapor t special referitor la soar tea şcoalelor noastre din Jugoslavia şi Ungaria . In acelaş t imp să fie r e -cereat senatul biser icesc a pregăt i deasemenea an de an câte un rapor t despre s tarea biserici­lor noas t re d e peste hotare, care împreună cu cele şcolare să fie înaintate guvernului pentru re -gularea pe cale d ip lomat ică a situaţiei biser iceşt i şi culturale a români lor de sub jugul străin.

Nr. 63. Cererea preotului Avram Giur­giu din Bodeşti pentru a i se acorda aju­tor din fondul preoţesc sau alte fonduri diecezane.

Se t r anspune Ven. Consistor pentru com­petentă rezolvire.

Nr. 64. Rugarea Reuniunei învăţăto­rilor ort.-români din dieceza Aradului pen­tru asigurarea salariilor în măsura cu ale acelora de stat în caz de sistare a intre-girilor din partea statului.

Se t r anspune Vener. Consistoriu, ca luând în d reap tă cons iderare dorinţele jus te ale învă­ţători lor noştri confesionali să intervină ia mi ­nisterul instrucţiunii pub l ice ca şi p â n ă la defi-nit izarea chest iunei şcoalelor confesionale să o r ­donanţeze tuturor învăţători lor confesionali ajuto­

rul de întregire a salariilor conform normelor d e salar izau ' valsbile astăzi pentru învăţătorii de stat .

Nr. 65. Deputatul dr. Gheorghe Ciu­handu cu alţi nouă deputaţi prezintă ce­rerea în scris, ca în temeiul dispoziţiilor cuprinse în § 58 din Regulamentul intern al afacerilor sinodale, chestiunea sulevată sub titlul de statificarea şcoalelor confe­sionale, să fie avizată la Măritul congres naţional bisericesc, singurul for chemat a se pronunţa în meritul sau fondul acestei chestiuni, în calitatea sa de suprem organ legislativ în biserica noastră.

C e n r e a se pr imeş te şi se învită Cons i s to ­rul a t ranspune afacerea Măritului Congres n a ­ţional biser icesc spre competen tă rezolvire.

Nr. 66. Pentru autenticarea protoco­lului acestei şedinţe

se des ignează birou! şi deputaţ i i cu 1 sediul în Arad.

Terminate fiind agendele prezentei se­siuni, P. S. Sa D-nul Episcop-preşedinte, mulţumeşte lui Dumnezeu, că ne-a învred­nicit a încheia cu bine lucrările avizate la aceasta sesiune şi mulţumind totodată şi deputaţilor pentru promptitudinea cu care s'au prezentat la şedinţele sinodale şi pen­tru zelul, înteresarea cu care au participat, Ia rezolvirea chestiunilor puse la ordinea zilei implorând darul şi binecuvântarea ce­rească asupra tuturor domnilor deputaţi şi asupra lucrurilor îndeplinite şi poftindu-le la toţi reîntoarcere cu bine la casele şi familiile lor şi revedere norocoasă la se­siunea proximă, declară sesiunea sinodală din acest an de închisă.

Deputatul dr. îoan Robu mulţumeşte P. S. Sale d-nului Episcop în numele de­putaţilor pentru zelul, pacienta şi tactul cu care a condus sesiunea încheiată accen­tuând stăruinţele si rezultatele bune la cari au ajuns afacerile diecezei sub conduce­rea P. S. Sale şi îi doreşte mult fericiţi ani.

Mihaiu Păcăţianu, notarul şedinţei.

Acest protocol s'a cetit şi autenticat în şedinţa comisiunei sinodale de autenti-care ţinută în 30 Aprilie (13 Maiu) 1921.

<3oan <3. <&appf

preşedinte .

Radu Pancu, Dr. Teodor Botiş, Dr. îoan Robu, Traian Vafianu, losif Moldovan, Dr. Cornel Iancu\

Dr. Gheorghe Ciuhandu.

Cercul religios Mândruloc la Mleălaca

O serban; de rară frumseţe a umplut de bucur ie inimile săteni lor noştri din Micalaca în a doua zi drf Rusalii, iniţiativa preoţilor ioan Ardelean şi Ioan Marşieu pentru r idicarea unui monumen t în memoria eroilor satului, a dat rezul ta te lăudabi le şi am putut vedea cu ochii noştr i cum aceşt i doui preoţi au aflat calea care duce ia inima poporului . Un monument de toată frurosetea, î i preţ de opt mii de Lei, î m p o d o ­beşte as tă / i întră:ea dela sfânta biserică din Micalaca şi mângâie inimile părinţi lor, ale soţ i i ­lor şi ale orfanilor, că numele scumpilor lor nu sunt date uitării, ci cu litere de a r r s t ră lucesc ca mărturii ale supremelor sacrificii.

O contr ibuţie a şcoalei normale de fete, din Craiova- c o n d u s ă de d o a m n a directoară colonei El. Paşa lega şi de 25 de profesoare şi profesori a înăl ţa t inimile credinţioşi.lor noştri din Micăiaca, c-iri pr inzând vestea sosirii lor, cu mic cu mare au ieşit întru în tâmpinarea lor.

La orele 8 şi 45 minute toţi preoţii cercu­lui, în frunte cu preotul lancu Ştefănuţ p reşed in­tele •despăr ţământului şi cu toţi învăţătorii sunt în aş teptarea scumpelor noastre surori şi a fraţilor noştri dragi. Trenul electric soseşte şi prima descinde dist insa d o a m n ă directoară Ei, Paşa lega , un spirit de valoare şi de o energie potenţ ială , apoi profesoarele şi profesorii cu toate elevele, primiţi cu urale şi cu accentele fanfarei militare şi de un pluton de onoare din oroica noas t ră armată , Ochii lăcrimau de emoţie când tr ium-fale cântăr i răsunau din pepturi le mândre lor noas t re surori.

O lume imensă umple sânta biserică din Micăiaca, iar la altor slujesc preoţ i i : lancu Ştefanuţ. Cons tan t in Mihulin, Valeriu Felnecan, Ioan Ardelean şi Ioan Marşeu, răspunsur i le li­turgice ie dă corul plugari lor din Micăiaca. O pronunţa tă so lemni ta te se remarchează prin prezenta corpului ofiţeresc, în frunte cu dl colonel Paşa lega , maior Constant in Bugariu, Dr. Gheorghe Ciuhandu, preşedinte le secţiei eparhia le , a număroase i intel igenţe din Arad şi din toate satele învecinate: Cornel Lazar d i r ec ­torul tipografici şi librăriei d iecezane cu doamna , Virgil Mihulin adminis t ra toru l spitalului jude ţean cu doamna , Vasile Olariu referent consistorial , d o a m n a Hortenzia Mihulin, d o a m n a p reo teasă Felnecan din Sâmbăten t şi a mai multor d o a m n e din locali tate şi din celelate sa te . Satui în t reg e în spa ţ ioasa biserică, o imitaţie a catedralei din Arad, semn că toţi sunt păt runşi de î n s e m n ă ­ta tea zUei, carea reaminteş te clipe din vieaţa acelora cari a tâ t de ap roape erau de inimile lor. Mirezme de t ămâ ie şi de smirnă pă t runde atmosfera şi cucernici ie rugăciuni ale preoţi lor îmblândesc inimile; evlavie ceteşti din feţele tuturor credincioşi lor dornici de un dulce graiu mângăi tor .

După pr iceasnă preotul lancu Jitefănuţ suie amvonul şi ros teş te o predică despre în­semnăta tea serbătoarei , a ră tând în cuvinte simple, însă de o frumseţe rară a limbei noastre , că ce este Duhul Sânt , cari sunt lucrările Lui şi cari sunt dator inţe le creş t inului . P red ica a fost în t re­ţesu tă cu o istorisire despre un preot misionar care a propaga t evangeHa lui Mristos prin pus­tiile Siriei şi care a îmbrăca t hainele, c iobanului în credinţa că oile lui vor veni şi după ei. O amăgi re depl ină şi în u rmă ciobanul îi esp l ică că ele nu cunosc glasul s trăinului şi dacă to tuş p leacă vr'o oaie îmbolnăvi tă , aceea se ră tăceşte . Alusie la vr'o doauă- t re i familii ră tăci te în calea credinţi i . P red ica vost i tă cu avânt orator ic ră­sunet au aflat în inimele credincioşilor, cari au subl inia t -o prin un „Amin" al lor.

Terminată sfânta liturgie. în sunetele c lo­potelor ies preoţii şi întreg poporul înaintea monumentului înălţat la intrare. Monumentul e din marmure de coloare niţel ga ib ină c ; vâm-natura le roşcate, pe un soclu aproape de un metri", de laturi sus ţ inut de două coloane, în mijloc tabla pe cs re sunt scrise cu litere d? aur numele tuturor eroilor, în fnmfe cu locotenentul Victor Bugariu fiul. de mari spe ran ţe ia învâ-ţâtoriului Savu Bugariu. Am regretat toţi per -derea aceas ta , pent ' t ică s impaticul tânăr temi-nându-ş i cu bun succes studiile din chimie la univers i ta tea din capi tala acum reduse-i Ungari i , ocupase încă inaiute de răsboiu pos$t>l impor­tant de inspector hidustr iai în Ungaria de nord, la Caşovia, şi carele în patria noas t ră acum întregi tă ar fi putut să aducă mari serviţii şi mari foloase neamului . De asupra tablei orna­mente, cari complectează monumentul şi mai d 'asupra crucea, simbolul crăst inătăţ i i noastre şi al acelora cari au adus suprema lor jertfă.

Protoiereul Dr, Gheorghe Ciuhandu, în­conjurat de clerul din cercul religios, cu tonul său duios sânţeş te apa ş 'apoi s tropind cu aghi -astnă monumentul , fanfară militară în acente de doiiu secundează de trei ori sânţ i rea m o n u m e n ­tului. A urmat paras tasu l pentru eroi, csre ter­minat, preotul Valeriu Felnecan într 'o f rumoasă cuvântare face istoricul răsboiului , arată cauza, s t ră ină de inimile fiilor neamului nostru, pentru care s'a purtat răsboitil de împărăţ ia d ispărută , în cuvinte mişcă toare face apogeul morţilor noştri eroi, cari nu de lacrimi, ci de p reamăr i ­rea noas t ţă sunt vrednici ; eroii nu se plâng, pentrucă ei sunt făuritorii patriei întregite, visată de strămoşii noştri.

Itivăţătoriul Nicola Cristea din Mândruloc, carele to tdeauna a luat parte efectivă la cercurile rel igioase, a pronunţa t o cuvântare de toată frumseţea, p u r t â d u u - n e printre toate mormintele d» la toate fronturile, unde zac osăminte ie fiilor noştri, celea mai viguroase e lemente ale nea­mului nostru, fără vr'un sem dinstictiv, sau fără cruce la căpătâiu . Din oasele şi din trupurile lor zdrobite de şrapnele a răsărit mândra noas t ră România -Mare şi când simţim - - zice oratoul — repuis iunea în contra opresori lor de feri-alaltăieri , să nu uităm, că însuş fiul Iui Dumnezeu M â n -tuitoriul Hristos, a fost răst igni t pe cruce pentr 'un ideal : scoaterea omului din robia păcatului s t ră­moşesc şi înăl ţarea lui la divinitate, ideal pentru careie a păt imit cu suprema jertfă. Şi noi am avut un ideal unirea tuturor fraţilor noştri de nu sânge şi de o lege, dar acest ideal jertfă a cerut şi noi am adus -o cu prisosinţă . Păs t ra ţ i m e m o ­ria eroilor voştri cari au binemeri ta t de r ecunoş ­tinţa neamului î n t r e g ! — termină zelosul învă­ţător, vrednic de numele de „învăţător" .

Căpi tanul , comandantu l plutonului , accen­tuează dator inţa ostaşului mai vârtos în răsboiu, suprema Iui virtute militară d e a lupta pentru pa ­trie. Eroii acestei patrii şi-au făcut-o în cel mai înalt grad, înaintea cărora p lecăm genunchi i noştri . în t reg plutonul îngenunchează .

Invitate profesorele şi profesorii dela şco ­ala normală de fete din Craiova la masa noastră , comună, impreună cu voinicii noştri ofiţeri, s'a servit un prânz modest . Preotul Ioan Marşieti a închinat pentru Rege şi familia regală, d u p ă care fanfara militară a intonat imnul regal . Preotul lancu Ştefănuţ a toastat pentru eroica armată română, carea a rezistat ca o s tâncă de granit şi de a cărei bun simţ naţional s 'au sfărmat toate valurile succesive de asalt, con-ştie de sup rema datorie în clipele cele mai hotărâ toare între moarte şi vieaţă.

învăţătorul Ţ a b i c dela şcoala pr imară din Micăiaca sa lu tă pe profesoarele şi profesorii dela şcoala normală de fete din Craiova şi to t ­

oda tă expr imă recunoaş t in ţă eierui-.i din acest cerc religios pentru felul cum a ştiut se ap ro ­pie inimile fiilor nearmiiui nostru dela graniţă şi deia malurile Dunării .

Cat ichetul dela şcoala normală de fete din Craiova spune , că ei ne-au cunoscut mimai din carte, dar acum ne vad cu ochii şi în privirile lor ne jnvâlue cu toată dragos tea lor r o m â n e -scă şi in a cest-? a clipe când sunt copleşiţi de emoţie închină p e m t u preoţii şi învăţători i ne­amului din Transi lvania , cari- ne-au susţ inut in­tac te limba şi neamul.

Invăţătoriul Nicolae Cristea as igură pe scumpii noştri oaspeţ i , că largi a:; găsi t inimile noas t re cari palpi tă emoţ ionate nu numai pentru înrudirea sufletească, ci mai vârtos că senti­mente de recunoşt inţă s tâ rnesc admira ţ ia noastră pentru urmaşii eroilor din vechiul regat, cari au venit să imbrăţoşeze pre fraţii desrobiţ i .

Căpi tanul ca reprezentant al armatei , ieşit ca elev din şcoala militară, azi bă rba t în anii cei mai frumoşi ai tinereţe!, aminteş te clipe duioase din răsboiu, în care neamui nostru şi-a vărsat sângele în abunden ţă pentru măreţul ideal care este unirea noas t ră sufletească. În­chină pentru aceas ta 'unire.

Protoiereul Df. Gheorghe Ciuhandu cu multă bucurie consta ta sol idar i ta tea învăţătorilor din acest cerc, cari toţi sunt pătrunşi de înalta chemare ce au pentru r idicarea şi luminarea fii lor acestui neam; nu vede nici o deosebi re între învăţătorii dela şcoalele noastre confesionale şt dela celea pr imare naţ ionale, identică fiind mi­siunea tuturor. închină pentru preoţii şi învăţă­torii din acest cerc religios.

Preotul lancu Ştefănuţ vrea să se achite de o plăni tă dator ie când închină pentru doamna di rec toară El. Paşa lega , carea înţelegând rolul de terminant ce-1 are femeia română, s'a decis la eroica ho tărâre de -a contribui la unirea suflete­ască, luând lăudabi la iniţ ativă pentru cercetarea noas t ră . Următoare a eroinei dela Jiu, a fecioa­rei Ecatar ina Teodoro in , a noas t ră Ioane D' arc, c'un vul turesc avănt împlineşte stăruinţe patriotice. închină pentru s impat ica şi distinsa directoară a şcoalei normale de fete din Craiova.

Masa s'a r idicat ş'apoi s'a încins o horă, d u p ă care oaspeţi i noştri expr imându-ş i bucuria că ne-au putut cunoaş te şi că au putut constata că aici au neam viguros s t ăpâneş te pământu l şi ţara , au plecat insoţiţi de noi la trenul electric, din care fluturau bat is tele până ce trenul o dis­părut din ochii noştri .

Amintesc că elevele s'au re 'ntors la Arad la oarele doauăsp tezece şi ceva cu tren separat , că erau aş tepta te cu prânzul la şcoala normală de fete.

in orele p . m. vrednicul învăţă tor Avram Nini a da t o şezătoare cu şcolarii şi şcolăriţele sale, ob ţ inând un rezultat moral şi material îmbucură tor .

Aşa s'a terminat aceas ta f rumoasă serbare, care neş tearsă remâne din inimele poporului şi din ale noas t re deopotrivă. Un curent sănătos se porneşte în aceas ta parohie nu nuumai pentru întărirea dreptei noastre credinţe, dar o legitimă mândr ie naţ ională şi patr ioî ice senti­mente încălzesc inimile şi peptur i le tuturor fii­lor acestui popor, în urma prestaţii lor slujitori­lor al tarelor noas t re , secundaţ i de vrednicii noştri învăţători . Raportor.

Hirotoniri. P . S. Sa părintele nostru episcop Ioan a binevoit a hirotoni întru presbiteri pe absolventul de teologie Ştefan R. Lungu, ales de paroh în Şilindia şi pe Vasilie Popa instituit de adminis t ra tor pentru pa roma Soroşag.

} Nr. 29 BISERICA ŞI ŞCOALA Pag. 3

•k Vieaţa internă şi organizaţia institutului teologic din Arad

{ d e D r . T . B o t i ş .

(Urmare.)

[ Pe când organizarea institutului ajunge ia \ acest grad de desvoltare şi perfecţionare. în sî-• nul corpului profesoral se în tâmplă următoarele l schimbări:

Pensionarea profesorului p reparandia ! dr. f Atanasie Şandor, în tâmplată la sfârşitul anului \ 1879, aduce cu sine necesitatea de a intregi co-I legiul profesoral şi a face o nouă arangiare a ob iec-\ telor de învă ţă r ânt la ambele secţii ale inst i îu-I lui. Consistorul epa/chial satisface acestor t re­ji'' buinţi în cursul anului şcolar viitor 1 8 8 0 - 8 1 şi f numi de profesori interimali pe loan Ghibu, care i mai servise în aceas tă cali tate şi pe Romul Cio-I togariu, care ca bursier al diecezii îşi cotnplec-' iase studiile teologice la universităţi le din Leip-\ tzig şi Bonn. Primul să se aplice cu preferinţă ( la preparandie, iar cel al doilea la teologie. A-j mândoi fură introduşi în oficiu şi îşi ocupară ca-' iedrele la începutul semestrului al doilea din a. : şcolar 1 8 8 0 - 8 1 , la 3/15 Febr. »881.

Catihetul loan Russu conduce afacerile d i ­recţionale ale institutului p â n ă la începutul anu-

': lui şcolar 1881 — 2, când la cerere fu pus în binemeritatul stat de pensiune, şi pentru bu-

•; nele şi îndelungatele lui servicii pres tc te institu­tului, consistorul i-a votat o pensiune anuală de 500 fl. 1).

Deşi t recut în starea de pensiune părăseş te definitiv institutul abia în pr imăvara anului 1882.

La sfârşitul anului şcolar 1880—81 părăsi institutul, fiind ales de asesor-referent în senatul bisericesc al consistotului din Arad şi profesorul August:n Aron Hamsea.2) Pentru a se umplea goiu' , ce se făcu în colegiul profesoral prin p t n t i c n a -

; rea directorului şi catihetului loan Russu şi t re -; cerea profesorului August in H a m s e a In serviciu

administrativ biser icesc se făcură u-urătoarele în­grijiri. Profesorului Vasiiie Mangra i-se încredin­ţează cu începerea anului şcolar 1881 — 2 înscr ie­rile.3) iar dela 1 Martie, în calitate de director substituit, are în manile sale înt reaga conducere a institutului. Catedra vacan tă fu îndepl ini tă pi in instituirea de profesor a lui Atanasie Tuducescu. Profesorul Vasiiie Mangra, s tă în fruntea inst i -

• tulului până ia începutul anului şcolar 1883 — 4, I când fu absolvat dela conducere . Necesi ta tea a-

cestei schimbăr i o motivează Consistorul epar­hial prin următoarele :

In t impul din urmă s'au obse iva t multe d e ­fecte în conducerea institutului. Direcţiunea nu respectează regulamentul şi legile institutului. Faţă de elevi s'a Introdus „o t ractare s trăină," care înstrăinează pe e'evi şi părinţii lor dela in­stitut şi astfel î m p u ţ â a â n d u - s e numărul elevilor multe parohii rămân fără preoţi şi şcolile fără învăţători. Deşi regulamentul institutului prescrie ca episcopul diecezan să fie invitat la toate con­ferinţele profesorale, direcţ iunea n'a făcut-o a-ceasta niciodată. N'a executat nici ord inul 4 ) ce 1-a dat capul diecezii, în cali tate de „director su­prem" al institutului, ca cont inuând praxa din trecut, de sub veteranul director Russu, să nu lase elevii institutului în dumineci şi sărbător i fără esortări . Deşi s tudiul principal în p repa ran­die este motodica, în anul şcolar 1882—3 nu s'a propus de fel, nici nu s'au ţinut prelegeri prac­tice cu elevii în şcoala de aplicaţie, s şa că in­spectorul regesc de scoale a admonia t institutul. 5 ) Clasificaţiunile elevilor dela sfârşitul acestui an şcolar prezintă un tablou fără păreche în în t reaga ţară. Dintre 76 elevi ai secţiei p reparandia le 43, adecă mai mulţi de jumăta te an . bţinut din s tu­dii note nesuficiente. Scuza colegiului profesoral, că acest rezultat provine din insuficienţa p regă ­tirilor anter ioare ale elevilor nu stă, pent rucă în­şişi profesorii au examina t candidaţ i i , cari n'aii avut pregătir i le prescr ise şi numai aceia au fost prim ţi de elevi, pe cari corpul profesoral i-a d e ­clarat de. apţi , iar 23 au fost respinşi Capul d ie ­cezii şi membrii „comisiunii anche ta re" s'au con­vins însă, că pricina rezultatului s lab zace în faptul, că unii profesori propun studiile prea pe larg, ba unii p redau şi materi i , cari nu sunt pre­scrise pentru preparaneie , cum e bunăoară Cro­nologia. Urmarea acestui procedeu e scăderea nu­

mărului elevilor şi că din lipsa de candidaţ i să sporesc tot mai mult şcolile fără învăţători şi generaţ ia viitoare a poporului nostru r ămâne fără carte, iar statul are motiv a înfiinţa şcoli de ale sale în satele noastre . Se observă un regres şi în privinţa disciplinei şcolare. Intr'un singur an au fost relegaţi şi eliminaţi 12 elevi, dintre cei mai calificaţi şi ce e mai trist unii dintre ei a-firmă, că n'au 'fost de fel ascultaţ i la protocol şi nici nu li-s'a aplicat mai nainte pedepse mai u-uşoare. Inceicarea direcţiunii de a motiva şi a-cest procedeu cu intenţ iunea „de a moral iza" nu se poate accepta , pent rucă mijlocul principal al „moralizării" t rebuie să fie „esortaţ iunea descon­s iderată de direcţ iune şi bunele exemple din par­tea profesorilor".

Din aceste şi „alte asemenea motive" şi pentru îndreptarea lucrului Consistorul se află necesi ta t a concrede - in mod provizor — di ­recţ iunea institutului protopopului Constantin Gurban, iar pe profesorul Vasiiie Mangra , cu în­cepere dela 1/15 Septemvrie 1883 a-1 d i spensa dela conducere . Reproabă to todată procedura de până acum a corpului profesoral şi-i îndrumă „la observarea strictă a regulamentului , la t rac tarea păr in tească cu elevii, la propunerea studii lor p re ­scrise în mod uşor de înţeles, la ţ inerea esorta-ţiunilor rel igioase în dumineci şi sărbători , la a-plicarea mai întâi a gradelor mai uşoare de pe­depse ş> pe&te tot la celece privesc regenerarea institutului". ' ' )

Dar aceas ta sch imbare şi relaţiunile încor­date , ce se observă între superiori tatea d iecezană şi colegiul profesoral fură pricinuite nu numai prin anumite întrelăsâri şi neobservăr i de d i spo­ziţii regulamentare , ci şi aveau izvorul şi cauza şi în deosebi rea de vederi, ce despăr ţea corpul profesoral de gremiul consistorial. Multe dorinţi şi planuri ale colegiului profesoral, pornite d in-tr'un avânt t ineresc şt o concepţ ie mai ideal is tă a lucrurilor, se izbeau nu mimat de neajunsurile noas t re materiale, ei şi de mental i ta tea şi simţul practic al conducerii d iecezane. Curentul de n e ­mulţumire, ce începu a se manifesta faţă de superior i ta tea diecezană avea aderenţ i şi p ropo­văduitori şi între profesori şi desbinarea Româ­nilor aradani pe terenul social, politic şi b iser i ­cesc creie par t ide şi în sânul corpului profesoral. „Duhul cel rău al împerecher i i" s t răbătu apoi şi între elevi şi în toa tă dieceza „care cu ajutorul lui Dumnezeu până şi anii trecuţi a fost scuti tă de a semenea s ămân ţă rea . ! ' 7 )

Deci pentru a mântui situ ţia imposibilă, ce se creia în urma acestor neînţelegeri şi pentru a aduce afacerile şcolare la ogaşul lor normal se făcură încercări cu bărbaţ i aşa numiţi „pract ic i" , cu protopopul Butenilor Constantin Gurban. şi cu parohul din Toracu l -mare Paul Tempea, dar fără rezultat . Directorul Gurban, căruia Consis to­rul eparhial îi încredinţa conducerea institutului „în plăcuta speranţă , că se va restabili discipl ina şi buna ordine în toate spre înflorirea inst i tutu­lu i" 8 ) stătu în aceas tă cali tate numai un an, a-nul şcolar 1883—4. Fără a putea contribui prin act ivi tatea sa la restabi l i rea păcii, îndreptarea stărilor de disordine şi îmbunătă ţ i rea disciplinei , 9 ) la 4/18 Sept. 1884, fiind ales de deputa t în ca­mera ungară — renunţă la postul de director al inst i tutului . 1 0 ) In urma acestei abdicăr i episcopul diecezan îşi rezervă sieşi conducerea institutului în cali tate de „director canonic" al lui, iar ca­tedra, ce deveni vacan tă prin depăr ta rea pro to­popului Gurban o îndepl ineş te cu începerea anu­lui şcolar 1 8 8 4 - - 5 instituind de profesor şi su -suplent al său în afacerile direcţ ionale pe pa ro ­hul şi asesorul consistorial Paul Tempea.11)

(Va urmă.)

>; Conclusul sinodal eparh. Nr 188 -1882 8) Con­cluzii! sinodului epsrşial Nr. 144—1881. 3) Act consist, din 1/13 Sept. H-8l, Nr. 2010 B. <) Nr. 134 Pres.

1882. B) Rescr'ptu! inspectorului regesc din 8 August, 1883, Nr. 775 s) Actul consist, din 18/30 August 1783, Nr. 205H—lfy3 ') Act consist din 20 Maiu 1884, Nr 1653-1884 «j Act consist, din 20 Maiu 1884, Nr. 1653 ») Ra­portul direcţiunii către Consistor Nr. 141- 188»- 4. Act. instit. Nr 193 1883-4. ") Act censist. din 4 Sept 1881 Nr. 1608. Put. cons proî din 4 Sept. v. 188*, Nr 1.

Aducere aminte despre Episcopia românească apusă a

Orăzii-mari. I.

După o s t rângere aproape de două veacuri şi jumăta te , la anul mântuirii 1921, episcopatul istoric al Orăzi i -mari e reactivat.

Cel carele de soar tă fu chiemat, ca să înoade şirul întrerupt, e P. S. Sa Roman Cioro-gariu.

Acuma câţiva ani, „Revista Teolog ică" din Sibiiu (a. 1915 pg . 148) vorbind despre trei episcopi vechi ai Orăzi i-mari z icea:

„Dacă se şi rupe cu Petru Hristobor seria episcopilor orădani ortodoxi, invieze, crească şi înflorească încurănd seria a ll-a".

Pres tan ţă pres ta ţ iune ar fi pentru biserică şi neam, dacă acum cu prilejul inaugurării S io -nului părăsi t , de pe pământu l botezat de Jorda-nul treimii Crişurilor, s'ar găs i cineva, care să-i reconst ru iască duiosul t recut ; începând adecă dela Vodă Menumorut , cel cu multe neveste, zu­grăvind apoi chipul vlădicului român, — carele avea fete scris de m â n d r e ; pe una din ele o mântueş te beizadea unguresc din ghiarele sacr i ­lege a călăreţului Cuman, — şi terminând cu ultimul titular, Petru Hristofor — peatra , s tânca, conţ inătoare , pur tă toare de Hristos, — carele dr ipea unirea Biinşenilor, ca mai târziu să repr ime şi pe cea din judeţul Hinedor i i !

Cele ce s'au publicat până azi despre t re ­cutul biser icesc al Bihorului, sunt numai c râmpee răzleţe şi combinaţ iuni , ca pes te tot în t reaga noas t ră istorie mai veche. Norocul, că în pr i ­vinţa asta, nu stau cu mult mai bine nici p o ­poarele conlocui toare, deşi d i spun de o cultură mai veche, şi de ce u'atn spune-o," mult mai solidă.

La Oradea -mare în veacul al XI-iea ar fi fost deja episcop. Acesta este cel mai vechiu ep i scop românesc despre ca re -pomeneş t e Klio !

Fa ta acestui ep iscop din puţin era să fie furată de un îndrăzneţ os taş Cuman. Din braţe le vânjosului viteaz, abia de o putu smulge o forţă ext raordinară , ca şi de care d i spunea numai un titan ce a fost bel iducele Ladis lau 1 ) , când cu n o ­rocoasa biruinţă din anul 1073, lângă Movila Gorunului , (Cse iha îom) din judeţul Dobâci i . 8 )

La fapta aceas ta eroică, pare să fi fost î n ­demnat , ori de frumseţea fetei, ori că de p r ie te ­şugul mare ce-1 avea prinţul cu vlădica tată. Prinţul Ladislau apoi t rebue că ţ inea nespus de mult la ţ inuta şi p rudenţa politică a prietenului arhiereu, căci în comţelegere cu fratele său Geicsa, (Geiza) tr imit pe episcop ca ostat ic la regele Solomon, 3 ) cu care aveau relaţii politiceşti destul de încordate, pentru succes iunea la tron.

D u p ă socotinţa istoriografiei ungureşti vechi, vlădica din vorbă a fost de neam român şi de lege or todoxă orientală; cu t impul apoi şi a t ranspor ta t domiciliul la Biinş, ori că airea undeva în ţinutul Bihariei,*) de vremece beizadea Lad i s ­lau, a jungând în curând rege at Ungariei , s u b numele de Ladislau cel Sfânt, (1077—1095) crează episcopie latină la O r a d e a - m a r e ; 5 ) eară trufaşii şi puternicii prelaţi ai catolicilor unguri , până târziu în t impurile noastre, nu r ăbdau creşt ineşte şi le şi da mâna să facă u n a ca aceasta , în capi tala şi rezidenţ iala lor, pe un prelat creştin, carele să nu fie supus iur isdic-ţiunii lor. (Va urmă.)

') Legendele 11 spun pe sf Ladislau, craiul ungu­resc, a fi fost şi foarte frumos şi de un fizic şi putere enormă — 21 Ungurul Stephanus Thuróczy, Ghronicon, p. II. c:XLIX şl LII, de trei ori menţionează de anonimul episcop al Orăzii-mari. *; Dr. Kerékgyártó Árpád, A müvelódés torténete Magyarországban Budapest 1^80, v I. pg 520. — *) Antonius Qánóczy, Uissert. hist critica etc Vienae 1777 pg. 7 şi Balagyánszky András, Egybázi torténelirat, Eperjes, 1846 pg. 301, 488 şl 489. — 5) Dr. Balics Lajos, A rom. kath. egyháztorténet Magyarorsxág-ban, Budapest 1885 voi. I. pg. 90 - 1 şi361-5.

Anunţ şcolar. Anul şcolar 1921/22 la Institutul teologic

şl Şcoala normală ort. rom. din Arad se va începe la 15 Septemvrie n.

Examenele de corigentă şi par t iculare se vor ţ inea în 9-—10 Septemvrie n., iar înmatricu­lările ( înscrieri le) din 12 — 14 Septemvrie n.

Primirile în institutului teologic le face Ven. Consistor.

La şcoala normală primiri le şi înscrierile le face Direcţ iunea institutului

1. in c lasa I se pr imesc băieţi cari au. te rminat cel puţin cu succes bun clasa IV primară, şi au vârsta între 12—14 ani.

2. In c lasa a 11-a băieţi , cari au terminat cel puţin cu susces bun clasa I la altă şcoală normală , la un liceu ori la o şcoală medie, ori cari au terminat cu succes bun 6 clase pr imare şi n 'au trecut de 16 ani.

3. In clasa a Ill-a bă eţi, cari au absolvat cel puţin cu succes bun clasa a ll-a la o altă şcoală normală, la un liceu ori la o şcoală civilă şi au vârsta corăspunzătoare clasei a IH-a.

4. In clasa a V-a se pr imesc elevi, cari au terminat cu succes cel puţin bun 4 clase nor­male, liceale ori civile.

Elevii sunt interni: bursieri semibursier i şi solvenţi. T a x a internatului este 1500 Lei anual şi a l imente în natură: 1 m/m. de făină, 1 m/m. cartofi, 10 kg. unsoare şi 10 de fasole cri linte. Pe lângă aces te taxe fiecare elev va plăti cu ocaziunea înscrierii la direcţ iunea institutului o taxa de 25 lei pentru medicamente şi o cauţ i ­une de 25 lei pentru s t r icăciuni le ce eventual le-ar face internatului . T a x a de întreţ inere în numerar să plă teş te la Cassa Ven. Consis tor în rate trei lunare anticipative, ear dintre a l imente făina şi fasolea Ia înscrieri Direcţiunii insti tutului.

Intr'o c lasă vor beneficia: 15 elevi bursă î n t r eagă de 1500 Lei, 15 cu bursă jumăta te de 750 Lei ceialalţi solvenţi .

Primirile se fac pe baza unui examen de concurs. Rugările să se adreseze până la 1 Sept. n. Direcţiunii Şcoalei Normale ort. române din Arad, cu următoare le documente : a) act de naştere dela oficiul stării civile; b) ex t ras din matr icula botezaţi lor; c) certificat şcolar ; d) cer­tificat de vaccină. Aspiranţi i la burse vor mai îna in ta : a) certificat despre si tuaţia familiara şi averea părinţi lor, şi b) o declaraţ ie iscălită şi de părinţ i (ori tutori) în faţa primăriei comunale , în care se obl igă a servi ca învăţători cel puţin, a tâţ ia ani, cât au beneficiat de bursă, în caz contrar vor restitui Ven. Consistor cheltueli le făcute cu ei în cursul anilor de sţudui.

Examenele de concurs se vor ţinea şi 9 -10 Septemvrie. Cel admiş i sunt obligaţi şă aducă: 6 cămăşi , 6 părechi ismene, 3 cămăşi de noapte , 6 părechi ciorapi, ori obiele, haine de pat (saltea, cearşafuri pentru sch imb, ţol ori pla-pomă, pernă şi o cuvertură de pat ) , 3 ş tergare , 3 şervete, pahar , cuţit, furculiţă, lingură, o ceaşcă, 3 farfurii de porţelan, cari r ămân propr ie ta tea internatului , peptene, săpun, perie de dinţi, perie de haine şi de ghete , aţă, ace, hainele şi în­căl ţămintea necesară şl o violină.

Toţi elevii sunt datori să se provadă pe s p e ­sele lor cu manualele şi recvizitele t rebuincioase .

Lista manualelor, ce se vor folosi în anul şcolar 1921/22 se află la Librăria diecezană.

Direcţiunea înstit. teol, şi a şcoalei normale ort. rom. din Arad.

Concurse. Nr. 1 7 7 4 - 9 2 1 .

Prin aceas ta se publică concurs pentru indepl inirea postului de spiritual la seminarul teologic din Arad.

Beneficiul împreunat cu acest post cons tă din salarul ce se va fixa pentru alte insti tute similare, conform cvalificaţiunei şi anilor de serviciu computabi l i şi cu cons iderare şi la aceea, că spiri tualul are să locuiască în seminar .

Rugările pe concurs sunt a se adresa Consistorului or todox român în Arad în termin de 30 de zile socotit dela pr ima publ icare a concursului în organul oficial al diecezei.

Dela concurenţi se cere cvalificaţiune de cel puţin pentru parohii de clasa p r imă şi au să prezinte următoare le documente .

1. Ext ras de botez din matricula biser i ­cească spre a dovedi, că sunt români de rel igi-unea ortodoxă.

2. Atestat de cvalificaţiunea p reo ţească pentru parohii de clasa primă.

3. Atestat de serviciu dela autor i ta tea imedia t super ioară pentru cazul, că concurent ;1 a funcţionat deja şi până aci la vre un institut de învăţământ ori în altă calitate.

4. Eventuale dovezi despre act ivi tatea literară a concurentului .

5. Autobiografia pe scurt. Arad, din şed. cons. ca sen. bis., ţ inută în

17/30 Iunie 1921.

<3oan c£ cPapp, episcop.

- n — 3 - 3 Pentru deplinirea parohiei vacan ie d e clasa

doua din Tornea se publică concurs cu te rmin de 30 zile computa t dela pr ima publ icare în organul oficios „Biserica şi Şcoa la" .

Emolumente le sunt: 1. Alesului preot i-se pune la dispoziţ ie ca locuinţă edificiul şcoalei confesionale. 2. Sesiunea parohială , cons ta ta toa re di 2 4 , 2 , ) , , / i 6 0 0 jug. jughere ca tas t ra le . 3. Birul legal în naturalii . 4, Stolele legale. 5. Ajutoarele cari la va acorda statul.

Alesul va suporta toate contr ibuţ i i le după venitele paroh ale.

Va catehiza elevii ort. români . Doritorii de reflecta la aces t pos t , —

recursele lor adresa te comitetului parohial din Tornea, adjustate cu documen te l e de cvalifica­ţ iune de parohii de clasa a doua, conform concluzului s inodului eparhia l 84/910, — au să le ineinteze P. On. Oficiu p r o t o p o p e s c din Arad, în terminul concursual , în care r e s t imp»pe l a r g ă încunoşt inţarea prealabi lă a protopresbi terului t ractual şi dovedirea că î n t r a n e s c toate condi -ţiunile concursului , va avea să se prezinte în s. biserică din loc, spre a-şi a ră ta des ter i ta tea în rituale şi oratorie. în t rucât reflectanţii vor fi din altă dieceză, vor avea să dovedească că au cons imţământul Consis torului a respect ive al Episcopului diecezan.

întrucât nu s'-ar afla nici un s ingur reflec­tant cu cvalificaţiune de clasa a doua, se vor admi te la c o n c t r s şi cei cu cvalificaţiune de clasa treia.

Comitetul parohial. în conţelegere cu: Traian Vaţian, m. p .

pro topop.

— f i - . 1 3

Pentru îndepl in i rea postului învăţă toresc dela şcoala Ia confesională ort rom. d in Socodor, se publ ică concurs cu termin de 3 0 zile dela pr ima publ icare în „Biser ica şi Şcoa l a " , pe lângă următorul .

Salar: 1. Salar fundamenta l în bani gata 600 lei. întregirea salarului, conform legii se va cere dela Stat. 2. Cvartir în na tură şi grădină corespunzătoara dela comuna b iser icească . 3. Pentru cantora t folosinţă a lor 4 jughere mici pământ sau 200 lei. Benefieiul de 4 jugh. pămân t din propr ie ta tea sf. biserici se va da numai până când şcoala va avea carac teru l confesional. Pentru încălzitul salei de î nvă ţ ămân t 3 s tângini lemne. 4. Pent ru s c r i p t u r i s t i c ă ' 2 0 lei. 5. F a m u -laţie 150 lei. 6. Spese le de conferinţă dacă va part icipa 50 lei. 7. Veni te le can tora le îndat inate .

Reflectanţii s u n t ' a v i z a ţ i a-şi înainta recur­sele adjustate cu documen te l e necesare adresa te Comitetului parohia l din Socodor . — Rev. Domn.

protopop Dr. Dimitrie Barbu în Chişineu — iar in cutare Duminecă sau sărbă toare s a s e prezinte în sf. biserică din Socodor, pentru a-şi arăta dester i ta tea în cântare şi tipic.

Din şedinţă comitetului parohial din Socodor, ţ inuta la 7/20 Iunie 1921. Petru Marşieu m. p. Cornelia Murăsan in. p.

preot. prez. corn. par. uot. corn. par. Înţelegere cu: Dr. Dimitrie Barba, protopop.

- • - ' 1 - 3

Pentru îndepl ini rea postului învăţătoresc dela şcoala confesională ort. română a II. din Socodor, se publică concurs cu termin de 30 zile dela pr ima publ icarea în foaia oficioasă „Biserica şi Şcoa la" pe lângă salarul următor :

1. Salar ' fundamental 600 lei, în bani gata ; cvartir în natură cu grădină corespunzătoare dela comuna bisericească. întregirea salarului se va cere dela Ltat. 2. Pentru cantorat dela s. biseri că 200 lei. 3. Trei s tângeni de lemne pentru încălzirea salei de învăţământ . 4. Scrip-turis t ică 25 lei. 5. Famulaţ ie (curatorat) 150 lei. 6. Spcse de conferinţă (dacă va par t ic ipa) 50 lei.. 7. Venitele cantorale îndatinate.

Recurenţii sunt aviz; ţi aşi înainta recur­sele lor instruite cu documente le de lipsă, ad re ­sate Comitetului paroh al din Socodor, Prea On. Domn. protopop Dr. Dimitrie Barbu în Chişineu; iar în cutare Duminică sau serbătoare a se prezenta în s. biserică pentru a-şi arăta dester i­tatea în cele cantorale .

Dat în şedinţa Domitetului parohial din Socodor, ţ inută la 21 Iunie (4 Iul e) 1920.

Aurel D. Papp m. p . preşedinte le comitetului parohial , losif Ivan m. p. notar.

In conţelegere cu: Dr. Dimitrie Barbu, protopop al tractului Chiş ineu.

u— 1 3

Pentru îndeplinirea parohiei Cuveşdia, pro­topresbi teratul L'povei, deveni tă vacentă prin decedarea preotului Ioan Suciu, în conformitate cu ordinul Ven. Consis tor de sub Nr. 1766/921 se publică de nou concurs cu termin de 30 zile dela pr ima publ icare în organul oficios „Biserica şt Şcoala.

Emolurnintele: parohiei sunt: 1. Două in­travilane parohiale. 2. Una sesie parohială con­s ta ta toare din 30 jugere catastrale . 3 . Stolele legale. 4. Birul legal. 6. Eventuală întregire dela stat.

Alesul e obligat a solvi toate dările publice după întreg venitul parohial , din care jumătate compeîe văduvei un an de zile computa t dela moartea soţului ei, la U / 2 4 Octomvrie 1920, pe lângă supor tarea sarcinilor în aceeaş proporţ iune, şi are să cetihizeze la şcoala confesională din loc.

Parohia e de clasa I, deci reflectanţii au să dovedească că posed asemenea cvalificaţiune.

Se» admit şi reflectanţi cu cvalificaţiune de clasa a II (doaua) dacă au 8 clase gimnaziale aceşt iea însă numai în acel caz vor fi candidaţi dacă nu se va prezenta nici un reflectant cu cvalificaţiune de clasa I-a.

Recursele adjustate cu documente le prescrise precum şi un atestat despre eventualul serviciu prestat până aci, au să se substerne în terminul concursual la P . On. oficiu pro topopesc gr. ort. rom. din Lipova, adresate Comitetului parohial din Cuveşdia.

Reflectanţii sunt obligaţi a se prezenta în vreo Duminecă ori sărbă toare în sf. b ' ser ică din Cuveşdia, dar numai după ce vor dovedi proto­presbiterului tractual, că au cvalificaţiunea rece- ;

rută, iar cei din altă dieceză, că au inalta încu-j vlinţare a P. S. Sale Domnului Episcop diecezan, de a putea reflecta la acea parohia.

Dat din şeeinta comitetului parohial gr. ort, rom. din Cuveşdia, ţ inută la 28 Martie (10 Aprilie) 1921.

Comitetul parohial. în conţelegere cu protopresbi terul tractul

Fabriciu Manuilă. — q ~ 1 - 3

Pentru primirea elevilor ort. român în internatul din Beiuş pe 1921 1922.

, • Pentru primirea elevilor în internatul român ! ortodox din Beiuş, pe anul şcolar 1921 -1922,

se publică următorul concurs:

«. Cererile de pr,mire' .cu taxă, au să fie înaintate, până la 7/20 August a. c. rectorului internatului în .Be iuş , iar cererile pentru primire fără t !<xa să se inainUze Veneratului Consis tor român or todox din, Oradea-mare până ia 3 ! , iulie n. n. c.

2. La cererea de primire să se a lă ture : Certificatul anului trecut şcolar, a tes ta t de botez, certificat medicat despre s tarea sani ta ră a re -

j curentului, şi o declaraţi:; din pa r t ea părinţi lor , că cunosc condiţiuniie din acest concurs şi se spune lor.

3 T a x a de întreţ inere e 130 iei lunar, de elev, şi t rebue solvită în rate trei lunare anrici-

' pat iw' .

4. Afară de aceas ta taxă fiecine elev va solvi la începutul anul şcolar 2 (două) mm. grâu trierat, 30 (treizeci) kgr. fasole albă aleasă, 1 (una) mm. cartofi, 6 (şase) kgr unsoare de porc c;;rată şi 1 (una) ş te rgură de culină, Un­soare se poate achita şf in două rate, la în­ceputul anului şcolar şi la Ianuarie a. viitor.

5. Pentru bibl iotecă şi corespondenţă , la începutul anului , fiecare elev va solvi câte îO (zece) lei.

6. Elevii, cari nu vor achita taxa scaden ţă , nici după 10 zile dela expirarea terminului de selvire, vor părăsi internatul imediat , ce vor fi provocaţ i de rectorul internatului , iar cei ce vor p ă r ă s ' internatul, fără motive plauzibile, în cur­sul anului şcolar, au să p lă tească câte 60 (şasezeci ) lei, lunar, pentru fiecare lună res tanţă din a şcolar.

7. Acei elevi, cari sunt în res tanţă cu taxe din anii trecuţi , nu pot fi primiţi pe viitor în internat .

8. Fiecare elev trebuie să aducă cu sine ves tminte le necesare hainele de pa t cu o sa l t ea pentru paie şi un covor de pa t precum şi schirr.burile în de ajuns, având pe fiecare haină să-ş i coasă numele , căci pentru vesmin te le / ne-provăzute cu numele, rectorul nu ia r ă spunderea . Toa te vesmintele t rebue cupr inse într 'un inven­tar , care t rebuie adus ga ta de acasă :

9 Fiecare elev să fie provăzut cu perii de g h e t e si de haine, cu un pep ten rar şi unul des , două farfurii, c eaşcă de lapte cuţit, furculiţă, l inguri ţă şi l ingură şi un paha r de apă. Acestea toate t rebuie să fie c u p r i » * * ide-'asemene* în inventar. Tăiere le şi ceaşca de lapte r ămân propr ie ta tea internatului , Acestea t rebuie să fie d e porţelan.

10. Toţ i elevii sunt dator i să se provadă, p e spesele lor, cu cărţile şi recvizitele necesare , p recum şi cu o carte de rugăc iune ; d e a s e m e n e a e i vor solvi taxele de înscriere la liceu şi d idac t ru i .

11. Elevii vor primi în internat: locuinţă , de jun, prânz, cină, spăla t , lumină electrică, în* călzit, baie, medic , m e d i c a m e n t e şi ins t rucţ iune d u p ă toate cer inţele p e d a g o g i c e şi igienice.

12. Elevii cu toţii sunt supuşi r e g u l a m e n ­tului şi disciplinei internatului şl astfel cei din c lasele super ioare , fără a putea pre t inde vre-o remunera ţ iune , sunt dator i a instrua pe elevii, car i spre aces t scop, li se vor încredinţa , şi pentru resul ta tu l aces to ra în studii , au toa tă r ă spunde re a .

13. Pent ru pr imire în internat t rebuie să recurgă şi acei, cari au fost în anui trecut în internat , fie solvenţi , fie gratui ţ i , ori semigratui ţ î cu observarea , că cei ce au fost în anul t recut în internat , nu e l ipsă să p roducă a tes ta t medi ­cal, cei ce doresc să fie, -îusă primiţi gratuit , ori semigratui t , sunt dator i a p roduce atestat de pauper ta tea . • • > . - . ; 14 Neobservarea cutărei condiţi i din acest concu r s , învoalvă în sine neprîmirea respectivului elev în internat .

" O r a d e a - M a r e , la 1/14 Iulie 1921.

Consistorul eparhial ortodox.

- n - r 2 3

Pentru îndeplinirea definitivă a parohiei vacante din Păt î rş - ppresbiteratul Lipovei, în conformitate cu concluzul Ven. Consistor de sub Nr. 1765/921 se pu­blică concurs cu termin de 30 ZÎI8 dela prima publi­care în organul oficios „Biserica şt Şcoala".

Emolumentele împreunate cu parohia sunt : 1) Un intravilan parohial, 2) una sesiune paro­

hială în estenziunea cuprinsă în foaia catastrală, 3) Sto­lele legale, 4 Birul legal în naturalii, 5) Eventuala în­tregire dela stat.

Alesul e îndatorat a solvi toate dările după întreg beneficiul parohial şi a catehiza la şcoala confesională din loc.

Parohia este de clasa a IlI-a dela reflectanţi se pretinde cvalificaţiune recerută pentru asemenea parohii.

Recursele adjustale cu documentele recerute şi cu atestat despre eventualul serviciu prestat până act şi ad­resate Comitetului parohial din Pătîrş au a se subşterne în lerminu! concursual P. On. Oficiu ppopesc din Li-pova, iar reflectanţii pe. lângă observarea strictă a celor cuprinse în § 33 din Regulamentul pentru parohii au să sc prezinte sub durata terminului concursual în sf. biserică din Petirş în vre-o Duminecă ori sărbătoare spre a-şi arăta desteritatea în cele rituale şi oratorie, dar numai dupăce vor dovedi pprezbiteratului tractual, că posed cvalificaţiunea prescrisă, iar cei din alta die­ceză, că au înaita încuviinţare a P. S. Sale D-lui Epi­scop diecezan de a putea reflecta la acea parohie.

Pătîrş, din şedinţa Comitetului parohial gr.-or.-rom. ţinută la 17/3o Maiu 1021.

Comitetul parohial. în conţelegere cu Fabriciu Matmilă, ţrotopresbiter

tractual.

— [J-- 2—3

Pentru întregirea vacantului post de preot din pa­rohia de clasa a 11-a, Checheş. din tractul Belinţului, se escrie concurs cu termin de 30 ZÎis, dela publicare în „Biserica şi Şcoala".

Emolumentele împreunate cu acest post sunt: 1) O casă a fundaţiunei T. Papp, împreună cu

intravilanul, pentru care alesul preot va plăti chirie V. Consistor, după cum se va decide; 2) O sesie de pă­mânt, conform coalei catastrale, parte arător, parte fa­nat ; 3) Bir parohial dela fiecare casă 1 5 litre de grâu ; 4) Stolele legale ; 5) Eventuala întregire de dotaţie dela stat, care însă parohia nu o garantează. Uela reflectanţi se cere cvalificaţie pentru parohii de clasa a II-a.

Alesul e obligat a caethiza la şcoala noastră con­fesională fără altă remuneraţie şi a suporta toate dările publice după venitul parohial.

Reflectanţii nainte de a-şi aşterne petiţiile con-cursuale, adresate comitetului parohial din Checheş, tre­bue să se prezenteze la protopresbiterul tractual, spre a dovedi că au cvalificaţie pentru parohi de clasa a 11-a.

Ia terminul concursual, sunt îndatoraţi a se pre­zenta în sf. biserică din Checheş, în vre-o Duminecă,

. ori sărbătoare, spre a-şi arăta desteritatea în cele rituale şi în oratorie, observând strict cele prescrise în §-ul 33 din Regulamentul pentru parohii.

întrucât sunt din altă dieceză, nainte de a se pre­zenta în parohie, trebue să se prezenteze P. S. Domn Episc«p dieceza, spre a-i cere voc să reflecteze la această parohie.

Comitetul parohial. In înţelegere cu mine: Gherasim Sârbu, proto-

presbiter. 2 — 3

Pentru îndeplinirea postului de învăţător-cantor la şcoala confes. rom.-ort. din Şuşt rea , protopopiatul Be-linţ, se publică concurs cu termin de 30 zile dela prima publicare în „Biserica şi Şcoala".

Dotaţia : 1) Salar, din cassa culturală, 50O lei ; 2) întregirea salarului şi diferitele ajutoare să cer dela stat, pentru cari comuna bisericească nu garantează; 3) Locuinţă în natură. De repararea internă a locuinţei se va îngriji alesul învăţător; 4) Stolele îndatinate : la în­mormântări 5 lei; 5) Scripturistica 10 lei; iar pentru conferenţă, dacă participă, 20 lei.

De curăţirea şi încălzirea şcoalei se îngrijeşte co­muna biseric.

Alesul învăţător e obligat să ţină regulat şi şcoala de repetiţie, în caz de lipsă, şi orele de religie şi să instrueze şcolarii în cântările bisericeşti şi naţionale.

Cererile adresate în regulă, cu toate actele pre­tinse, şi adresate comitetului parohial, sunt a se înainta P. O. Oficiu ppresbiteral din Belinţ; iar concurenţii să se prezenteze într'o Duminecă sau sărbătoare în sf. bi­serică din Şuştrea spre a-şi arăta desteritatea în tipic şi

; în cântare. Comitetul parohial.

In înţelegere cu mine: Gherasim Sârbu, protopresbiter.

" _ • - 2 - 3

Pentru întregirea parohiei devenite vacante (în urma strămutării fostului paroh Petru Mihuţa la Vădas), se publică concurs la parohia Pleşcuţa, cu filia Guravăii pprezbiteratul Hălmagiului, judeţul Arad, cu termin de 30 Zile dela prima apariţie a concursului în Biserica şi Şcoala organul of. din Arad.

Emolumontele sunt: 1) Stolele legale dela botezuri, cununii şi înmor­

mântări; 2) Birul parohial atât din matră cât şi din filie 15 litre de cucuruz sfărmat dela fiecare număr de casă (Pleşcuţa 92, Guravăii 72) în natură adus la casa pre-otulai de credincioşii cootribuenţi, ori la învoiala reci­procă a preotului şi a credincioşilor preţul de piaţă în timpul solvirei acelui bir; 3) Ajutorul de stat conform cvalificaţiei preotului, pentru care însă parohia nu ga­rantează; 4) Casă parohială nu este, alesul va trebui să-şi închirieze una pe spesele sale până la alte dispoziţii.

Alesul va avea să catehizeze fără alta remuneraţie la şcoala primară de stat din loc.

Parohia e de clasa III. Doritori de a ocupa acest post sunt poftiţi, să-şi

subştearnă recursele lor adjustate conform regulamen­tului p. par. şi adresate comitetului par. din Pleşcuţa, pe calea oficiului protopopesc al Hălmagiului, în termi­nul de sus ; totodată să se prezenteze în vre-o Dumi­necă ori sărbătoare în bisericile din matră şi fijjje spre a servi sf. liturghie respective a cuvânta cu prealabila învoire a protoprezbiterului.

Recurenţi din alta dieceză sunt poftiţi să-şi pre­zenteze legitimaţia dela P. S. Dl Episcop diecezan spre a dovedi că au dreptul de a recurge la parohia din die­ceza noastră.

Din şedinţa comitetului par. ţinută la 11 Iulie 1921. îoan Pantoş, Constantin Farcaş,

ss. adm. p. preşedinte. înv. notar. comp. p. In conţelegere cu : Cornel Lazar, ss. pprezb. tract.

- • - 2 3

Nr. 1 ¿05 /1921 . Cons is toru l eparhial or todox din O r a d e a -

mare publ ică concurs pentru un post de profe­sor de religiune la şcoalele normale de băieţi şi de fete din Oradea-mare, pe lângă următoarele condiţii :

Pot eompeta numai preoţi sau absolvenţ i de teologie cu cvalificaţie p reo ţească de clasa pr imă, eventual cu studii teolegice super ioare .

Vor fi preferiţi acei Dni preoţi cari în vara anului trecut au urmat cursul de pedagogie în Cluj, anume organizat în aces t scop.

Alesul va catehiza cel puţin 16 oare la s ă p t ă m â n ă şi o oră de exortare.

Profesorul de religiune va face par te de drep t din corpul didact ic al şcoalei normale , având toa te drepturi le şi dator inţele împreuna te cu aceas tă cal i tate .

Salarul puterilor didact ice pentru învăţă­mântul rel igumei se dă în int regime din pa r t ea statului, la fel cu salarul celorlalţi profesori dela şcoala normală cu toate drepturi le as igura te pe seama acestora .

Anii de serviciu împliniţ i mai nainte în altă funcţiune biser icească, chiar şi înainte de a se preoţi se vor socoti la salar după normale fixate.

Cei ce doresc să fie numiţi la aceas tă ca tedră îşi vor înainta cererile, Consistorului eparhial or todox din Oradea -mare până la 7/20 August 1921 însoţi te de următoarele documen te :

1. Autobografia pe scurt cu evidenţiarea anilor de serviciu, care să se socotească la s tabi l i rea salarului. 2. Ext ras de botez. 3 . T e s -t imimoniu de matur i ta te . 4. Absolutor teologic. 5, Tes t imoniu de cvalificaţie preoţească . 6. Ates ­tat despre s e rv idu lde până acum.

Documente le se vor înainta în or igina! ori în copie autent icaiă .

Oradea-mare , din şed. cons. a senatului şcolar, iinutâ la 22 Iunie (5 iulie) 1921.

Roman Ciorogariu, s. s. episcop. - !.! 2 - 3

Pentru întregirea vacantei parohii de cl 1. din Belinţ, iracţul Belinţului se . publică concurs cu termin de 30 zile dela pr ima publ icare în „Biserica şi Şcoa la" , pe lângă următoarele .

Emolum'ente: 1. Uzufructul sesiei parohiale folosită de răposa tu l preot Petru Căprar, în es tensiunea de 30 jughere . 2. Stolele legale. 3. Eventuala întregire dela stat , pentru care parohia nu garan tează .

Preotul ales va avea să p lă t ească toate, dările publice şi echivalentul după sesia, ce o

beneficiază si este obl igat să catihizeze la şcoa­lele noas t re din loc, fără al tă remunera ţ ie deia parohie .

Cu toate , că parohia este de clasa primă, totuşi în senzul preagraţ iosului rescr ipt cons i s ­torial de sub Nr. 1596 din 17/30 Iunie a. c , se admi t şi reflectanţi cu cvalificaţie de clasa doua, dacă au 8 cl. g imnazia le , în t rucât nu s'ar p re ­zenta concurenţ i cu cvalificaţie de ci. I.

Reflectanţii sunt poftiţi, ca recursele adjus­ta te cu documente le prescr ise şi cu a tes ta t d e s ­p re serviciul de p â n ă acum, adresa te Comi te ­tului parohial din Belinţ, s ă le Înainteze oficiu­lui p ro topopesc din Belinţ, judeţul Timiş , având până la terminul r egu lamenta r a se prezenta în sfânta biserică din Belinţ, spre a-şi ară ta d e s ­ter i ta tea în cele r i tuale şi oratorie.

Concurenţ i i din al tă dieceză au să dove ­d e a s c ă cons imţământu l Consistorului respect ive a P rea S. Sale Domnului Episcop diecezan, că pot reflecta la aceas tă parohie .

Comitetul parohial. - • - 2 - 3

Pentru îndepl ini rea postului vacant în-vă ţă toresc deia şcoala conf. gr. or. rom. din Laz, să publ ică concurs cu termin de 30 zile deia pr ima publ icare în org. of. „Biserica şi Şcoala*.

Salar anual : I. Din cassa cul tuală 100 lei. 2. P ă m â n t învă ţă to resc de 1 6 1 2 5 % e o o jug- cat, toate un loc, acător. 3 . Natura le : 6 şinice grâu. 6 şinice cucuruz. 4. 12 metri de pădure lemne, din cari 8 m. pentru înv. si 4 m. pentru şcoală, 5. Conf. 40 lei, script. 25 iei. Locuinţă, 2 odăi, cuină, cămară , grădină , grajd.

Alesul va provedea şi cantoratul fără al tă remunera ţ ie . La înmormântăr i va fi dotat con­form uzului, 3—4 — 5 lei.

Comitetul parohial. In conţelegere cu F. Roxin, p ro topop.

— a — 2 - 3

Pen t ru depl inirea parohiei Z ă b a I ţ, protopresbi tera tu l Lipovei. deveni tă vacan tă prin t recerea în statul de deficientă a parohului Am-brosie Popescu , în conformitate cu concluzul veneratului Consis tor de sut) Nr. 887/921 se publ ică concurs din nou cu termin de 30 zile deia pr ima publ icare în organul oficios „Bise­rica şi Şcoa la" .

Emolumenta te împreuna te cu parohia sunt: 1. Un intravilan parohial . 2. Una ses iune par, în es tenziunea cupr insă în foaia catas t ra lă , din care 10 jughere e fânaţ. 3 . Stolele legale. 4. Birul legal în naturale sau cu preţul curent de piaţă . 5. Eventuala întregire deia stat .

Alesul e îndatora t a solvi toate dări le d u p ă în t reg beneficiul parohial şi a catehiza în şcoala confesională din loc fără al tă remunera ţ iune .

. Pa roh ia e de clasa II deia reflectanţi se pret inde deci a semenea cvalificaţiune. Se admi t însă şi aspiranţ i cu cvalificaţiune de clasa a III. şi vor fi candidaţ i în cazul, că nu se va p re ­zenta nici un reflectant de clasa a II, având reflectanţii a-şi subş terne recursele lor în terminul concursual P. On . Domn. Pabr ic iu Manui lă p r o ­topresbi ter t ractual gr. or. rom. în Lipova, a d ­jus ta te cu documente le recerute, precum şi cu atestat despre eventualul serviţiu p res ta t p â n ă aici, iar pe lângă observarea strictă a celor cu­prinse în § 3 3 din Reg. pentru parohii a se prezenta în terminul concursual in vre-o D u ­minecă ori să rbă toare în sf. biserică din Zăbal ţ , spre a-şi a ră ta des ter i ta tea în cel rituale şi oratorie , dar numai după ce vor dovedi p ro to -presbiterului t ractual că posed cvalificaţiunea prescr isă , iar cei din al tă dieceză, că au înalta încuviinţare a P. S. Sale Domnului Episcop d ie ­cezan, de a pu tea reflecta la aceea parohie .

Comitetul parohial. în conţelegere cu: Fabriciu Manuilă, proto-

presbi terul Lipovei. - n — 2 - 3

Pentru îndepl inirea postului învăţă torasc deveni t vacant deia şcoala II. elem. conf. ort. r omână din Fenlac, pro topopia tu l Vinga, se publ ică concurs cu termin de 30 zile de ia pr ima apar i ţ ie în orgauui oficios „Biserica şi Şcoa la" .

Salariu împreuna t cu aces t pos t e s t e : 1. Cvartir în na tură cu 2 odăi , bucătăr ie ,

c ămară , pivniţă şi grădină deia locuinţă.

2. Deia c o m u n a biser icească salar 550 lei, în t regi rea salarului din vistieria s tatului .

3. Spese scr ipturis t ice 25 lei. 4. Pent ru conferinţă 35 lei. Curăţ i rea salei de învă ţământ şi provederea

salei cu lemne de foc cade în sarc ina comunei , bisericeşti .

Recurenţi i pot fi învăţători şi învăţă torea , cari posed cvalificaţiunea recerută .

Alesul sau a leasa va fi obligat a provede învă ţământu l la şcoala Ii. şi a conduce s t rana s tângă .

Recurenţii sunt poftiţi, ca cererile înzestrate cu documente le de l ipsă şi ad re sa t e comitetului parohial din Fenlac , să şi le înainteze P . O. Oficiu protopresbi tera l în Vinga şi sunt poftiţi a se prezenta în t impul concursului în vre 'o D u ­minecă ori să rbă toare în sf. b iser ică din Fenlac spre a-şi a ră ta dexter i ta tea în cân ta re şi a face cunoşt inţă cu poporul .

Fenlac, d a t în şedinţa comitetului parohial din 17/30 Decemvrie 1920.

Comitetul parohial. în conţelegere cu: Dr. P. Ţiurca m. p.

pro topop .

- d — 3 3

Pentru indepl ini rea postului de învăţător vacant deia şcoala confesională ort. r omână din comuna Jabăr, protoprezbi teratul Belinţului, se publ ică concurs cu termin de 3 0 zile deia pr ima publ icare în „Biserica şi Şcoala" .

E m o l u m e n t e l e : 1. Locuinţă cu 2 odăi, culină, cămară ,

grajd, şopru şi g răd ină de legune, în e s t enz iune de 8 0 0 Q

2. Bani ga ta din cassa cultului 700 Lei. 3. Întregirea dotaţiunii deia stat. 4. Diurnă de conferinţă 20 Lei. 5. Diurnă de scripturis t ica 20 Lei. 6. Deia înmormântăr i 5 Lei, pe lângă

lumină şi m a r a m ă preţui te la 15 Lei. 7. Pentru formarea, instruarea şi conduce ­

rea corului vocal 100 Lei, a s igu rându- i - s e şi jumăta te din venitul producţiunilor .

8. Alesul este obl igat a conduce cantoratul în s. biserică şi a instrua elevii şcoalei la r ă s ­punsuri le liturgice pe lângă un onorar de 5C0 Lei, în conformitate cu ord. Prea Ven. Metrop. Nr. 271 , dd to 2/15 Septemvrie 1920.

Doritorii de a ocupa aces t pos t sunt pof­tiţi să-şi inainteze cererile de concurs comi te ­tului parohial din Jabăr în terminul fixat pe calea Preo On. oficiu Protoprezbi tera l din Belinţ şi în vr'o Duminecă sau să rbă toare s ă se prezinte în s. biserică, spre a-şi a ra ta des ter i ­ta tea în cântare şi t ipic. Sunt preferiţi cei cu 4 clase de liceu, civile sau rca 'e şi cei apţi de a conduce cor.

Comitetul parohial. în înţe legerea cu mine: Gherasim Sârbu,

protopresbi ter .

— o — 3 - 3

Pentru îndepl inirea postului de învăţă toare la a treia şcoală (de fete) ort. rom. din Tulea protopresbi tera tul Tinca , judeţul Bihor, prin p r e -senta se escrie concurs cu termin de 30 zile deia pr ima publicare în „Biserica şi Şcoala*, — pe lângă următoarea do ta ţ iune :

1. Salar fix de 300 Lei, solvit lunar an t i ­cipative din cassa bisericei.

2. Cvart ir liber cu supraedif icate şi cu grădină .

3. Pen t ru comple tarea salariului deia stat, se vor întrepr inde demersur i le necesare oficioase.

Aleasa va fi înda tora tă a primi instrucţ iu­nea chaselor conform hotărârei corpului didact ic , — deia celea 6 scoale aflătoare în comune, — ap roba t ă de Veneratul Consis tor şi Rtvizoratul judeţan şi va fi înda to ra tă în Dumineci şi Sărbător i a conduce elevele la sf. Biserică.

Cererile adjustate în regulă şi adressa te comitetului parohial , se vor înainta oficiului ppesc în Salonta , iar recurentele au să - se p r e -sinte înainte de alegere în parohie .

Din şed in ţa comitetului parohial ort. rom. a parohiei Tulea , ţ inută la 13 /26 junie 1921 — în conţelegere cu s. p ro topresbi te r Dr. Nicolae Rocsin.

- o — 3 - 3

Pentru îndepl inirea parohiei de clasa I dirt Drăgoeşti, t ractul Belinţ, se publ ică concurs, cu termin 30 zile deia pr ima publ icare în "Biserica şi Şcoala" .

Emolumente le împreunate cu aces t post sunt :

1. O ses ie parohială , cons ta ta toare din 30 jugăre pămân t arător.

2. Intravilanul parohial şi o câneplşte de 400 D

3. Stolele legale. 4. întregire deia stat , pentru care însă

comuna biser icească nu garantează . Alesul preot va supor ta toate dări le p u b ­

lice după în t reg venitul beneficiat; va împlini toa te funcţiunile, ce se ţin de paroh ie ; va pre ­dica cel puţ in oda tă pe lună şi va catehiza la

şcoa la confesională din loc fără al tă remunera ţ ie . Cu toa te -că parohia e de clasa 1. conform

înaltului rescr ip t consistorial , Nr. 1827 din 17/30 Iunie 1921, se admi t şi reflectanţi cu cvalificaţie de clasa II, dacă au VIII clase g imn, . dacă nu sunt de cei cu cvalificaţia c lasa I.

Concursele , adjus ta te conform normelor în vigoare, şi cu a tes ta t despre eventualul serviciu d e p â n ă acuma, se aştern oficiului p ro top re s ­biteral or todox român din Belinţ, adresa te comite tului parohial din Drăgoeş t i , pe lângă observarea §-lui 33 din Regulamentul pentru parohi i .

Reflectanţii, în terminul concursual , t rebue să se prezenteze, într 'o Duminecă ori într 'o să rbă toare , în s-biserică din Drăgoeşt i , sp re a-şi a ră ta dexter i ta tea în ri tuale şi în orator ie .

Concurenţ i i din al tă dieceză, nainte de a se prezenta In parohie , t rebue să se prezenteze pprezbi terului t ractual , sprea dovedi că au cvali­ficaţia recerută şi P rea Sfinţitului Domn Episcop diecezan pentru a Ie da b inecuvântarea arhierească.

Comitetul parohial. în înţelegere cu mine : Gherasim Sârba,

protoprezbi teral .

- • - 3 - 3 -

fluiz. Prin aceas ta aducem la cunoşt inţa on.

publ ic , că

Croitoria Diecezana (S t rada E m i n e s c u Nr. 35) ş i -a re înce­put act ivi tatea.

Primeşte

pentru renovare, transformare, întoar­cere: haine civile şi îmbrăcăminte preo­ţeşti. C o n f e c ţ i o n e a z ă : baine civile, ornate bisericeşti, prapori, s t e a g u r i , eprtafe, perdele, măsaie etc. etc. ::

prompt şi pe lângă preţuri convenabi le .

Cu s t imă :

librăria Diecezană, A r a i

Cenzurat: V. D Â R L E A .