revista 6

Click here to load reader

Post on 02-Nov-2014

52 views

Category:

Education

20 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

REVISTA CRONICILE ŞCOLII 27 - Nr. 6

TRANSCRIPT

  • 1. CRONICILE COLII 27 2010 APRILIE. REVIST COLAR. NUMRUL [email protected] EDITAT DE ELEVII CLASEI a VI-a C Redactori: Ctlina Moise, Cristina Rotaru,Denisa Stnciucu Prof. coordonator Elena erbnoiu www. econsiliere.blogspot.com

2. Primvara ncepe cu TINE! Prim varaPrimavara e momentul cel mai potrivit pentru a ne mobiliza si a renunta la toate lucrurile si toategandurilecarene impiecau sa evoluam si sa ne PRIMVARA... PRIM VARA...fiecare bucuram de fiecare zi si de ncepe cu TINE! noastre. reusitele noastre.Ei, i cum tot ne ntreba cinevaZiua de Paste a venit odata cu drag nou ce culoare mai au un soare bland de primavara si primvarvar visele n prag de prim varun vant abia simtit. Incurajati parca de sarbatoare copacii au cred cinflorit ca intr-o explozie, florileau aratatmai visele noastre i pun earfe stralucitoare, vrabiutele au vaporoase,se plimb ciripit dis- de- dimineata... prin parcuriproaspt nmugurite, arunc un ochi spre scene de teatru, savureaz un suc i-o prjitur cu un strop de fric, rsfoiesc cri noi n librrii mici, mping bncile i fac din nou piruete n clasa noastr de la etajul 2i, uneori, dup ce au fcutSper c v-ai bucurat cu toii de toate astea ca i cnd ar fi ceasrbtori, de vacan... dinti primvar simit, mpartSi iat-ne iar mpreun pe cu prietenii o jumtate de zi iholurile colii... n ultima cteva frme de poveste bucic a anului colar... Mult baft v dorim (i ne dorim )... 3. mare, mare,sanatatea,sanatatea, sfatul psihologului, horoscop, psihologului, horoscop, Razi cute nsoete pe acest final de promiteam noi. Dupa cum promiteam n drum... aducndu-i aproape numarul anterior al Revistei, povetile tale i ale colegilor ti. dezbatemsi noua Lege a n paginile acestui numr alEducaiei. Educa iei. ieigsisi Cronicilor vei g simulteINFOrmatiiINFOrmatiidespre activiti i proiecte derulate nctivit i icoal coal n luna aprilie 2010 (sicoal CONCURS i premiem cea i bun fotografie mai bunde chiar a fost o luna plin de plin primvarvar prim var evenimente!), NELESURI evenimente!), N ELESURI I I TRADIII TRADI IIlegatede lunaCREAEAIE ARTISTIC aprilie, CREA IE ARTISTIC (primvara (prim vara ne inspir ! ), inspir! n rubrica LA PAS PRINCOAL faci cuno tinCOAL COAL cunotintin cu 3- elevii clasei a 3-a B si lectia lor de muzica si apoi afli despre un optional apreciat de elevi Primvara Prim vara techeam cheamla Decizia e a mea! . Regasestistrzi lturalnice, plimbare pe str zi l turalnice, rubricile deja consacrate:vcr ri prin parcuri, pe c rri de invitm s cunoate i, tia invit m s cunoa te i, tia itei tiaipdure...dure...Pmntuluimntului, c, minunile P mntului, timp , Ia i apartul de fotografiat cu ifotografiat tine! liber- games, liber- games, profii sunt cu noi,noi, Surprinde oimaginede l tori i cl torii interviu torii, rviu, cltori i c ltorii, interviu,primvar i var prim var i trimite fotografia scriitorullunii, lunii,atitudine, atitudine,realizat de tine pe mailul realizat concurs, reete concurs, re ete pentru pauzaredaciei redac iei Cronicilor! 4. Cele mai frumoase fotografii revist... vor fi publicate n revist ... alturi realizrii al turi de povestea realiz rii lor...primvar varV dorim o prim var ct maifrumoas, mult luminfrumoas , cu mult lumin n Iubiisuflet. Iubi i frumosul dinnatur i oameni, renuna inatur i din oameni, renun aila stereotipuri i ncercai si ncerca i szmbiizmbi i ct mai des. Pentruc PrimvaraPrim vara ncepe cu TINE!ateptteptm Te a tept m s faci parte din echipa Cronicilor!Vom elibera i diplome de participare la proiectul nostru editorialPoi s trimi i articole Po i s trimii pe adresa [email protected] drag, De asemenea ne-ar fi utile sugestiile i comentariile tale! Da, ne plac evalurile! 5. PRIMVARA... PRIM VARA... ncepe cu TINE! Editorial PRIMVAR VARCONCURS FOTOGRAFIE DE PRIM VAR Contribuii Contribu iiMEDIUL NCONJURTOR. NCONJUR TOR.ZIUA PMNTULUI. P MNTULUI. Patele. Semnificaii. Tradiii i Pa tele. Semnifica ii. Tradi ii imediu.Simpozionul despre mediu. obiceiuri.Opinii materialPrimavara scolilor. Opinii. -Opinii. realizat de ctre Ctlinamaterial realizatde ctre Moise, CristinaRotaru iCtlina Moise,Cristina Denisa Stnciucu, 6CRotaru i Denisa Stnciucu, 6C INFO Expoziia SrbtoareaThe Environment. Earth Day. Patelui prof. coordonatormaterial realizatde ctre Cornelia GherlanCtlina Moise,Cristina NELESURI I TRADIII N ELESURI I TRADI II - Rotaru i Denisa Stnciucu, 6C LUNA Aprilie,1 APRILIE-APRILIE-INFO.SimpozionChimie.PC LELILOR ZIUA P CLELILORMILITANTIIMEDIULUI CREAIE ARTISTIC CREA IE ARTISTIC Sunt(PanaitCezara, Simionescu un copil bun Lola 6. Maria,NestianAndreeasi La pas prin coal - coal coalOra de ConstantinDiana)si educaie muzicaleduca ie muzical la cls. 3 B, AMBASADORIIMEDIULUIprof. Vali Iatan i Opionalul ionalul ionalul (Sinulescu Bogdan si Budea mea!,Decizia e a mea!, la clasele 7 D Ioan) material realizat de i 7 E, prof. Elena erbnoiu i catre Diana Constantin, 7 BINFO- Activit extracolareINFO- Activit i extra colareviti Creaie Crea ie artistic. artistic . Pamantul.LECIILEC IIDE VIA VIA Andreea Frujinoiu, 3 C BROSCUELORALEGORIA BROSCU ELOR INTERVIU cu doamna prof.SFATUL PSIHOLOGULUI - deistorieElenaState,sCum s scapi de timiditate? Reporteri: Stanciucu Denisa si Bajenaru Diana, 6 CATITUDINE - Talianu Patriciasi Padina Maria (5 A) INTERVIU cu doamna prof. de religieRamona Neblea, INFO -Campania Global Global Reporteri: Stanciucu Denisa si pentru Educaie, Educa ie,LECTIA Bajenaru Diana, 6 CPENTRUTOTI. Imagini culucrrilelucr rile elevilor. OPINII.OPINII. PMNTULUI MISTERELE P MNTULUI MISTERE I LEGENDE NI NOUA LEGE A MUNII MUN II BUCEGIEDUCATIEIEDUCATIEI prin ochii unuielev Horia Velciu, 6 C V INVITMINVIT M SS CUNOATE I... CUNOA TEI... 1O BISERICI TE INFO PROIECTUL INTA INTA UNICEMEA, LICEUL!INFO - Proiect de parteneriat CLTORI L TORI I ICL TORII. C LTORII. ALEGETILICEUL VATICANUL.Povesteste POTRIVIT doamna prof. Elena State 7. INFO-Studiul privind REPORTERLA MUZEUL opiunile colare ale elevilor TARANULUI ROMAN, Stroe claselor a VIII-a, ale prinilorCatalina Andreea, 2 E acestoraialeprofesorilorReporter la Muzeul Satului, diriginiNicolae Malina Ioana, 2 ECTIGTIGTORII CONCURS . C TIG TORIIREETERE ETE PENTRU PAUZA EDIIEI EDI IEIII-a II-a- LUNAMARE - Sandwich toast, APRILIE. APRILIE. AUTORII BUBULINA-GOSPODINA PRIMELOR3ARTICOLE PRIMITE N REDACIEbunSANATATEA, mai bun decttoate! material realizat de Scolii INFO SPORT. Campionii Scolii ctre Andrei Petre-Fogliata, 6 27 - material realizat de ctreC Horia Velciu, 6 CGAMES. AVATAR Jocul. SCRIITORUL LUNII APRILIE material realizat de ctre Horia OCTAVIAN GOGAVelciu, 6C SCLI SC LIA, DSC LI A,POEZIE DEZMBETEZMBE TE CU NOI OCTAVIAN GOGAHOROSCOP... LUNA MAI O or or pe strad. strad .LAAndreea PLIMBAREPRIN BUCURETI... BUCURE TI... De final... Cu drag, 8. Elevii:dosarelor pentru Salvati Copiii(o parte din lucrarile lor apar Stroe Catalina Andreea (2E),Revist)fotografiate n Revist )Ma Nicolae Malina Ioana, (2E), (3C Andreea Frujinoiu (3C), TalianuProfii: A), Patricia (5 A), Padina MariaA) Lola, (5 A), Lola, Andreea, VelciuERBNOIUERB NOIU ERBELENA, STATE (6C 6C) 6C)ELENA,BURLACU VERONICA, Horia (6C), Ctlina Moise (6C), t linaNECULESCUNECUL ESCUCORINA,IATAN CristinaRotaru6C)(6C),RDULESCUVASILICA, R DULESCU MIRELA, Stanciucu StanciucuDenisa(6C(6C),PSLARIUANGELA,STNESCU ST NESCU Diana (6C Bajenaru Diana (6C), AndreiILEANA,NIGAI NICOLETA, Petre- 6C), Petre- Fogliata (6C), DobrinDUMITACHE MIHAELA, ENACHE Bogdan 6C) (6C),CostoviciDANA,UGUIUGUIDELIA,COZAC(6C 6C)Andreea Teodora (6C) , Andreea YangCRISTINA,TEODORESCU6C), (6C), Nestian Andreea (7B),(7B 7B)SALOMEIA, POPESCU IOANA,IOANA, Panait Cezara (7B), Simionescu 7B)BANUMIRABELA,NECULCEA7B), Maria (7B), Constantin DianaMIHAELA,TIATI ARODICA,7B) (7B), Iulia (7 B), SinulescuRAMONA NEBLEA, MIHAELA Bogdan (7), Budea Ioan (7)CANACHEU, GNDAC DANIELA,GABRIELA,OPRESCU GABRIELA, MIHAELAelevi I- Cei 491 de elevi din cls I-VIII,REITER,CORNELIAGHERLAN, GHERLAN, autori ai lucrarilor ExpozitieiMADALINAUZUM,UZUM, bibliotecar Campaniei Globale pentru TANIA STAN Educatie, Educatie, precumsia 9. La moartea Sa,Cristos Iisus a coborat cu sufletul la A nviat ! iad, eliberand pe Adam si Evasi pe toticeidrepti ai Desi stimVechiului Testament. In zorii ca voi cunoasteti o multimecelei de-atreia zi de la de lucruri despre Paste, unele punerea Sa in mormant, Iisus dintre acestea s-ar putea sa a inviat. nu fiein totalitate adevarateVenind la mormantul Deaceea, cu ajutorul Mantuitorului, si intrebandu- DoamneiProfesoaredese cine le va da lor piatra la o religie, Neblea Ramona,parte, femeile minorosite s-au ne-amhotaratsa vaminunat cand au vazut ca impartasim cateva cunostinte acesta este deschis si gol. despre adevaratul sensal Insa, Dumnezeu a trimis un sarbatorii Pastelui! Inger al Sau pentru a vestiaceastamareminune. Invierea Domnului este cea Intelagand cele intamplate, mai maresiimportanta femeileau fugit sa sarbatoarecrestina.Estepovesteascaaceasta minuneaprincareintamplare si Apostolilor. Mantuitorulnostru, Iisus Hristosa biruitmoartea,Soldatii care pazeau eliberand sufletele dreptilormormantul, au fost orbiti de din mainile raului. De aceasta lumina puternica a Ingerului, minune se bucura intreagacazand la pamant ca si morti. omenire. 10. Lumina pe care crestinii o iauprintr-un fulger, iar aceasta noapteade Inviere esteeste raspandita in restul lumii. luminacu care Hristos a biruit intunericul si moartea siMielulreprezinta jertfa cu care va cobori din nou peMantuitorului. pamant. In Ierusalim, aceasta este data de Dumnezeu Dna. Prof. Reiter Mihaela : Incetul cu incetul aceasta sarbatoare devine mai putin apreciata decat Craciunul. In Crisu, Ct, Deni : Desi noiciudaoamenilor carein preferam Craciunul, stim ca noaptea de Inviere merg sa ia sarbatoarea Pastelui a fost lumina, adevaratul spirit al un moment important in societatea crestina. Avand in Pastelui incepe sa paleasca. vedere ca lucrurile care ne Acestfapt se intampla plac la Sarbatoarea Pasteluideoarecepentru noua nu sunt tocmai crestine, noigeneratie, Pastile se rezuma la tot le indragim, fiind pentru cadouri, mancare noi adevaratele comori ale si designul caselor.In Pastelui decursul anilor s-au inventat Dna. Prof. Uzum Madalina :mai multe lucruri care iti fac Sfanta sarbatoare a Invierii caminul saaratesclipitor, Domnului nostru Iisus Hristos spectaculos pentru a te simti este miracolul ce ne umplebine in casa ta de Paste. sufletele de lumina, bucurie si Toate acesteafacca speranta.adevaratul sens al sarbatorii sa dispara. 11. sufletul inehrnete Dna. Prof. Neblea speranele Ramona :Pasteleeste o sarbatoare care ne este Mi-amintesc cu nostalgie cum revarsata din Ceruri. Este o de Pate alergam mpreun cu sarbatoare a tristetii, dar in fraii mei n Livada de cirei i acelasi timp si o bucurie,cutam ore n ir, printre pentru ca Iisus s-a introspomi, fire de iarb i flori, langa Dumnezeu. Noi trebuie ou ncondeiate ascunse cu sa ii multumim Mantuitoruluigrij de bunici... pentru ca ne-a dat dreptul la i-n final, ne trnteam ostenii pe pmnt cu braele i viata. Datoria noastra este de buzunarele pline de ou a pastra aceasta sarbatoare colorate ipriveam asa cum trebuie. zmbitori norii ce defilau pe cerul primveriiDna. Prof. Eta Serbanoiu :V doresc s trii fiecare SrbtoareaPatelui... Pate din tot sufletul i s imaginea deneuitat apstrai din aceast bucurie i copilriei, alergnd cu pentru mai tarziu! picioarele descule prin iarba rece, cu mirosul de cozonac fierbinte din buctria bunicii, cu bucuria de a tri intens, de a-i avea alturi pe toi cei dragi, cu sentimentul de a fi fericit fr a avea un motiv anume, cuacea inocencareneanim 12. Oul simbolizeaza neudate nu ii va merge bine mormantul in care a fost pustot anul. Mantuitorul, iar ciocnirea saInainte de a pleca la sluba simbolizeaza eliberarea din Invierii,oamenii se spala pe mormant si invierea lui Iisus. fata cu apa inrosita de la 1 Cand Hristos era rastignit, ou, in care este pus un banut Sfanta Maria a asezat un cos de argint, apoi iau cosul cu cu oua sub crucea Lui, iar pasca si se duc la biserica. sangele din ranile Acestuia a inrosit ouale. De aceea eleIepurasul de paste este o trebuie vopsite in rosu si nu intraditie pascalapagana.El alte culori. Roseataeste pastrat ca fiindun simboloizeazasangeleobicei pentru ce cei mici, Mantuitorului.asemenea lui Mos Craciun. In unele zone ale tarii, DePaste sepregatesc obiceiul este ca in a doua zi multe bucatespecifice, de Paste,fetelesa fie precum: ouale rosii, drobul, stropite debaieti,iarin carneasi borsul de miel, schimbacestiaprimesccozonacul, pasca cu branza. daruri. Se spune ca fetei 13. V-VI- Clasele a V-a C si a VI-a C au organizat impreuna cu doamna profesoara de desen, Cornelia Gherlan, o expozitie de icoane pe sticla si oua vopsite. Iata cateva imagini: CTREMATERIAL REALIZAT DE C TRE CT LINA,DENISA, C TLINA, CRISTINA, 6 C 14. DenumirileDenumirile populare ale lunii Aprilie Prier (deschiztor)Traist-n B(cndvremeaera Florariu (nfloritor)neltoare, cu timpfrigurosisecetospentrusemnturi)Se spune c atunci cndFecioara a trebuit s treac unru, salcia s-ar fi aplecat peste Aprilie, sau prier, cumap, nlesnindu-i trecerea. mai este cunoscut n tradiia Dreptrsplat, Maica popular, este o lun plin de Domnului a binecuvntat-o i credine vechi i practici i-a hrzit s nu se transforme fortificatoare. Natura esteniciodat n crbune (ca pregtit s ne ofere tot felullemnele de foc) i s fie de remedii, inclusiv pentrupurtat la altar. Conform sntate i dragoste. n popor tradiiei, crengile de salcie se spune c dac toate sfinite n biseric trebuie gndurilenoastre vorfi pstrate i pot fi folosite exprimate cu sufletul curat se inclusiv ca remedii n diferite vor mplini dup Noaptea afeciuni. nvierii.Potrivit tradiieiSalcia poart,populare, dac nghiim muguri ntradiiapopular,de salcie vom fi ferii de dureri binecuvntarea Sfintei Maria. 15. de gt tot anul, iar copiii scldai n apa n care s-a scufundat o crengu cu miori vor fi sntoi.1 Aprilie Ziua PacalelilorSupranumitasi Ziua Pacalelilor, 1 aprilie este alaturi de 1 iunie si una dintre zilele preferate n aprilie sporesc i ale copiilor, care incearca in puterileciuboicii cucului, fiecare an sa isi pacaleasca despre care se crede c dac o parintii si profesorii. fierbi i o dai femeilor care i Pentru cei cu simtul umorului hrnesc pruncii la sn vor dezvoltat si cu un gust alpta mai mult timp. La fel de deosebit pentru farse, ziua de puternic este, n luna lui 1 aprilie este un prilej foarte Prier, i fumaria, apreciat bun de distractie. drept elixirul tinereii pentru Pentru cei cu multi dusmani c ajut la curarea rinichilor, sau prieteni glumeti, s-ar putea a ficatului i nnoiete sngele. sa fie mai degraba o zi in care sa nu isi doreasca sa iasa din casa.Vremea din lunaDupa cum spunea Mark Twain, aprilie se afl n coresponden ziua de 1 aprilie este ziua in cu cea din luna mai. Aa secare ne amintim ce suntem in face c, dac n aprilie este celelalte 364 de zile ale anului. cald i frumos, n mai vin frigul ichiarngheul. Dac, dimpotriv, este mult prea frig i morocnos, n mai soarele va strluci i vremea va fi cald. 16. 1 aprilie Pacaleala lui Noe sau a bisericii? 1 aprilie Pacaleala Una dintre ipotezele cu privire internationala internationala la originea zilei de 1 aprilie este legata de Noe, care se pare ca Ziuade1aprilie este si-a trimis porumbelul sa caute recunoscuta ca fiind Ziua in mod gresit pamant uscat Pacalelilor in Statele Unite ale dupa ce inundatia a inceput sa Americii,Marea Britanie, se retraga de pe uscat pe 1 Spania, Spania,Italia, Portugalia, aprilie. Suedia, Norvegia, Germania si Franta. O a doua ipoteza, acceptata de In Franta cel care cade victima majoritate, sustine ca originea unei pacalelieste numit zilei de 1 aprilie are legatura cu poisson dAvril (peste de schimbareacalendarului aprilie), in Anglia este numit gregorian. noddy, iar in Scotia acestuia i In vechiul calendar gregorian, se spune April qowk sau ziuaAnuluiNouera April cuckoo(cuc de aprilie). sarbatorita pe data de 1 aprilie, Se pare ca Ziua Pacalelilor in loc de 1 Ianuarie. este sarbatorita chiar si in unele tari din America Latina, Dupa schimbarea calendarului cum ar fi Peru si Columbia Columbia. gregorian, in anul 1582, in Diferenta este ca in aceste tari timpul lui Carol al IX-lea, sarbatoarea are loc pe data de oamenii auavutinitial 28 Decembrie si poate numele probleme de a se obisnui cu de Dia de los inocentes (ziua sarbatorirea noului an pe 1 celor naivi). Chiar daca numele Ianuarie. Cativa oameni care si data difera, farsele care se sarbatoreau anul nou pe 1 aprilie, au fost numiti April fools (nebuni de aprilie).aceleasieleasi. fac sunt aceleasi 17. Miroase a pamant. OrganismulSUNT UNasta imens, de care stau lipita, COPIL BUNrespira. E viu.Canta pasari si soarele ma Sunt un copil. Ma intind mangaie pe spate. Nimeni n-a lipindu-mi abdomenul de cel almai stiut sa ma iubeasca asa, femeii gigantice. Buna si uriasalasandu-ma libera. mea mama ma linisteste. Textura pielii ei e mereu alta. Pamantul si soarele ma iubesc Poate fi de nisip fierbinte, de pur si simplu. Ma alinta, ma piatra slefuita, de iarba verde linistesc si imi spun ca sunt un si un pic umeda.copil bun.1.30dupa-amiaza. Stauin s- Foarte putin mi s-a spus asta in mijlocul parcului lungita. Tincopilarie copilarie ochii inchisi. E aproape pustiu. Se aude vorbind o doamna. Cineva o asculta. Pe langa mine trece o vrabiuta, plimbandu-siLOLA blog puii. La nivelul ierbii se petrec multe. E o lume, mare sau mica, depinde cum te uiti la ea. 18. Elevii planteaza copaci in curtea scolii, toata lumea 1. SIMPOZIONUL este imbracata in verde, se DESPRE MEDIU: recicleaza o multime de baterii, iar peretii scolii sunt Doua dintre noi (Cristina si decorati cu afise referitoateDenisa) au participat la la mediu si animale acest simpozion, unde am Ce se intampla???? Este 22 vazut o prezentare Power Pamantului!!! aprilie, Ziua Pamantului!!!Point despreMediulInconjurator. Azi toti suntem prieteni buni cu Planeta!!! Ziua Pamantului s-a nascut in SUA!!! Aceastaa fost fondatde senatorul american Gaylord Nelson, n anul 1970.Pentru a ne convinge sa pastram un mediu curat scoala noastra a organizat Invitatii ne-au vorbit despre un simpozion despre mediu si o actiune a Primariei din actiunea PrimavaraBucuresti si anume Capitala Scolilor, a construit RoataCreste Verde Aceasta va Verde. Ecologistului si a strans o are mai multe etape: rola de 30 metri cu semnaturi pentru un Bucuresti mai curat 19. a)21.03.2010 Lansare luna curateniei! b)21.03.2010 Ziua Mondiala a Apei27.03.2010 Curatenia in scoli d)27.03.2010 - Actiuni eco-civice in scoli e)27martie2010- Curatenia in spitale Ne-au mai povestit despreCei 3 R: Recicleaza,f)27 Martie 2010 OraRefolosestesiReduce, Pamantului despre cele 3 containere dereciclare de culori diferite:g) 24aprilie 2010 -verde - sticla, galben - Curatenie in Complexeleplastic, albastru - hartie, Studentestidesprecat dureazah) 24 aprilie 2010 - Graffiti descompunerea deseurilor. Street Art Am mai invatat si defininitiapoluarii, deseurilor si ai)30 aprilie 2010 - reciclarii. Afiseaza-te corect! 20. 2. Primavara scolilor Ecologistului3.Roata Ecologistului Este vorba despre o roataPrimavarascolilor este unde noroc de aproximativ 1 concurs in care sunt cuprinse metru in care sunt scrise toate scolile din sectorul 2. diferiteactiunipentru protejarea mediului pe care Acestaaredrept obiectivecastigatorul va trebui sa le curatarea parcurilor din zona, si faca. sensibilizarea populatiei cu privirelamediu. Clasa a VI-a A impreuna cu diriginta lor, doamna profesoara de 4. Rola de 30 metri: sport, Dana Enache au fost in In parteneriat cu Liceul Italian Dante Aligheri, s-au Parcul Plumbuita, unde au realizat strans deja peste 700 de o actiune de maturare a strazilor si semnaturi pentruun de adunare a frunzelor uscate. Bucuresti mai curat. La finalul Campaniei, ea va fi trimisalaMinisterul Mediului. 21. Dna. de Biologie, UzumMadalina : Pentru a avea unmediu mai curat trebuie sa neschimbam mentalitatea.Nestian Andreea impreuna cu alte 3 colege ale ei (Panait Cezara, Simionescu Maria si Constantin Diana) fac parte din echipaMilitantii Mediului. Mai jos este parerea ei, impreuna cu a catorva cadre didactice si a unor eleviDna. de geografie, Mihaela Nestian Andreea, 7B: CredAndreea,Canacheu:Canacheu: Poluarea mediului ca Pamantul are multe sa neareo importanta ofere, dar noi nu il ingrijiminfluenta asupra societatii destul. Ar trebui sa neumane. Poluarea mediului => implicam maimultin o prioritate la nivel local si la protejarea lui.nivel global.Calitateamediului natural se rasfrange Dna. de engleza, Delia Tugui:in calitatea vietii omenesti. Oamenii ar trebui sa faca pentru naturamai multCostovici Teodora, 6C: decat ceea ce fac in prezent.Ziua Pamantului si celelalte Ei nusarbatori ale naturii sunt stiu ce sa faca pentru natura, evenimente importante. dar prin Trebuie sa tinemcont vointa pot realiza foartede mama natura si sa o ajutam multe lucruri. saisicreascacopacii si florile. 22. taie mai putini copaci, sa foloseascamai putine masini si sa mearga mai mult pe bicicletele Andreea Andreea Yang, 6C Parerea6C: mea este ca mediul inconjurator trebuie ingrijit de catre noi toti, trebuie mentinut curat si ingrijit. Dar cei care il ingrijesc suntCata, Crisu, Deni, 6C: Cel 6C: foarte putini. Asa ca trebuie mai pretios lucru este mediul sane straduim mai inconjurator. mult. Poluandu-l, oamenii nu isi dau seamaca isipun Velciu Horia, 6C Mediul este6C:viata in pericol. In zilele intr-o stare foarte proasta.noaste, oamenii nu stiu Oamenii arsaapreciezeceea ce trebui sa investeasca mult maiPamantul are de oferit. Zi de mult in protejarea lui. zi, ei dau cu piciorul celor oferite.Poate Dobrin Bogdan, 6C Mediul 6C: daca pentru o perioada de este foarte poluat,iartimp toate acestea ne-ar fi oameniiartrebuiisaluate, ne-am da seama ca avem tot ce avem nevoie si chiar mai mult. ToiTo i elevii colii au sarbatorit colii Pmntului. Ziua P mntului. Holurile interesant colii au purtat o interesantcolii Expoziie ie- Expozi ie-Manifest. 23. Acest articol a fost realizatRotaru de catre Rotaru Cristina, Moise Catalina si Stanciucu Denisa, Denisa, 6C 24. The students are planting 1. The conference about the flowers and trees in theenvironment: schoolyard; every body is Of course school is the best so they dressed in green. They arecongratulated us for our activity, involvement and imaginative material recycling a lot of batteriesof environmental protection!!! and the schools walls are decorated with a lot of They are a lot of conferices posters about animals inabouttheenvironment danger, wildlife, pollution organized by our school and environment. What isbutwe will tell you just happening??? It is April 2222,about one. the Earth Day!!! Two of us, Cristina & Today, all of us are best Denisa, wereat this friends with our Greenconference. There we saw a Planet! Earth Day was bornPowerPoint presentation in the USA. It was foundedaboutthe environment. by Gaylord Nelson, an They told us about a American senator, in 1970.manifestation organized by the Bucharest City Hall To convince us to keep thenamedCapitalGrows environment clean,the Green. It had several stages school organizeda of development: conferenceabout the environment and a schoola)21.03.2010 The activitycalledSchools Cleaning Month spring,built the b) 1.03.2010 Word Water Environmentalist wheel, Day gathered signatures on ac) 27.03.2010 Cleaning 30meter roll of paper toin Schools support a cleaner d) 27.03.2010 - Eco- Civic Bucharest.Actions in Schools 25. e) 27.03. 2010 Cleaning in h) 24 04. 2010 - Graffiti Hospitals Street Artf) 27.03.2010 Earth Hourg) 24.04.2010 Cleaning ini) 30.04.2010 - Look RightStudent ComplexesThere they also told us order to maintain and enrich about the The 3 R-s : the green resources of the Recycle, reuse, reduce , Earth. It works like a about the3 recyclingfortune wheel, which must containersofdifferent be spun for everybodys luck colours: blue for glass, greento tell each person what to for paper and yellow fordo to help the green plastic, about how long itdevelopment in this world. will take for the garbage toSo one could go to the park decompounds. We learnt theto plant a tree or a flower, definitionofpollution,recycle plastic or paper, or dumps and recycling.ride a bike.2. Schools spring: 4. The 30meter Roll of All the schools in ourPaper: district will take part in this In partnership with competition. We intend to Dante Alighieri high-school, clean the parks in our area we have gathered more than and involve everyone in the 1000 signatures for a cleaner process of taking betterBucharest.That means care of our environment.there are a lot of people interested in this subject, 3. Environmentalist wheel:willing to contribute to aWe are talking about a better and healthier city and one-metre-high wheel on consequently to a greener which there are written Planet. downseveralactions regardingthings people could do in 26. Canacheu Mihaela Geography teacher: The pollution of the environment is one of the most important reasons for the evolution ofHello again!... Haventthe human society. This is a you known it yet? Nestian local as well as a global Andreea and three other priority. The quality of the classmates of hers: Panaitnaturalenvironment Cezara, Simionescu Mariadetermines the quality of and Constantin Diana arethe human life. membersof thePro Environment team. Here isCostovici Teodora, 6thC: her opinion about Earth My opinion about Earth Day,pollution and Day and all the other environment,alongwith festivities regarding nature some of the teachers andis that these are important pupils.events and we should take into consideration Mother Nestian Andreea, 7th B: INature, in order to help her think our Planet has much to grow its trees and to offer, but we dont take flowers. enough care of its resources. We should do Delia Tugui, English teacher: more for the protection ofPeople should do more for the environment. nature than what they are doing nowadays. They dont really Uzum Madalina,Biology know what to do to help Earth, teacher:but they can achieve a lot of For havinga clener things throughwill and environment we have todetermination. change our mentality. 27. Andreea Yang, 6thC: My vehicles andride more opinion is that Earth, andbikes the entire environment must be taken care of everybody, Cata, Crisu, Deni, 6th C: to keep it clean and in Our most precious thing is order, but unfortunatelytheenvironment. By there are very few thosepolluting it, people dont who do it. So we should all realize they are putting their try harder to give our shareown lives indanger. of work for this Nowadayspeopledont appreciate what Earth has Velciu Horia, 6thC: Ourto offer, and day by day, environment is in a bad they are throwing away all shape. People should invest they are being given. Maybe, more in its protection.if all of these were taken for a while, we could all realize Dobrin Bogdan, 6thC: The thatwealready have environment is extremelyeverything that we need in populated and people should our lives and even more cut less trees, use lessCata, Crisu, Deni, 6th C 28. panzeifreatice.S-au In data de 29 martie a avut informat si au luat legatura loc Simpozionul de chimie cu firma care se ocupa de undes-auadunatreciclarea uleiului (din MILITANTII MEDIULUI fericire are sediul central in (Panait Cezara, SimionescuPanait capitala!) Domnul Marcu Maria, Maria, Nestian Andreea si Razvan,reprezentantul Constantin Diana)Diana si STOER MINERAL AND AMBASADORII VEGETAL OIL S.R.L, a fost MEDIULUI(SinulescuSinulescubucuros sa acorde un Bogdan si Budea IoanIoan) interviu. Deasemenea au pentru a duce mai departe construit ROATA traditiascoliinoastre,ECOLOGISTULUI , o roata realizand un manifest pentrucu indemnuri care sa ii mediu in lucrarile UN NOUindrume pe toti cei care o INCEPUT si S.O.S. vor vedea. NATURA. Mediului Ambasadorii Mediului au Militantii MediuluiMediuluiau prezentatefectele realizat un material despre dezastruoase ale poluarii Uleiul alimentar rezidual- aerului in timp, intreband poluant periculos explicandretoric Oameni mari, ce ca acesta nu este reciclat si faceti cu viitorul nostru?, in timp de 14 ani face ca apa realizand un videoclip care sa devina nepotabila avanddemonstreaza ca urmari dezastruoase asupraBucurestiul este cea mai 29. poluata capitala europeana, experienta traita la scoala si facand un top cu cele mai chiar putem sa ne laudam cu poluate zone. Pentru acastigate. doua premii I castigate. mobiliza cetatenii au facut SPERANTEI ROLA SPERANTEI care Materialrealizatde cuprinde deja peste 600 deConstantin Diana-Alexa, cls semnaturi.7BAu fost multe emotii, multa munca, dar sunt sigura ca ambele echipaje pot spune ca a fost cea mai frumoasaSalvaiSimpozion CHIMIE etapa pe municipiu - Salva i Albastr! Planeta Albastr !ILEANA:SCOALA NR. 27 PRINCIPESA ILEANA:Locul Ii... I !!! i...PROFESORI COORDONATORI DANA DANA GNDAC ,GABRIELA OPRESCU, MIHAELA REITER 30. Pamantul Andreea FrujinoiuClasa a III- a CPe pamant noi locuim,Si pe el mult il iubim.Nu vrem sa-l poluam, Noi vrem sa-l curatam. Pamant, pentru tine noi muncim,Pamant, de Soare esti luminat, Noi, copiii, te iubim, Si de noapte intunecat,Fara tine n-am traiDe fabrici esti poluat,Si de aceea TE VOM OCROTI! Si de oameni amenintat. 31. Denisa & Diana: De ce v-ati Buna! Ne-am gandit ca in acest Ne acest hotarat sa deveniti profesoara? numar sa stam de vorba cu Elena State: Am avut de doamnele profesoareElena ales in momentul in care am dat State si Ramona Neblea si sa admiterea la liceu: intre sanitar aflamcateceva despre si pedagogic. La pedagogic dumnea dumnealor si despre cum au trebuiau date niste probe devenit profesoare.eliminatorii si am hotarat cadaca le trec incerc mai departetot acolo, daca nu, la sanitar.Se pare ca am reusit, nu?Denisa & Diana: Dar deDenisa & Diana: Cati anice tocmai istorie? aveti? Elena State:IntotdeaunaElena State: 36 implinitimi-au placut povestile, iar celeDenisa & Diana: Pe ce datacu printi si printese erau pe v-ati nascut?primulplan. Apoiam avutmarea sansa ca in pedagogicElena State: Sunt nascuta sa-l am ca profesor de istorie pe 17 iulie.pe domnul V. Pasaila. Un omDenisa & Diana: Ce zodiedeosebit, care a stiut sa treaca sunteti? gandurile noastre de pustoaicede la povesti la analize deElena State: Sunt unsituatie,la descrieri ale adevarat rac.realitatiloristorice,la 32. comparatii intre evenimente Denisa & Diana: Ce locuri sau perioade etc. In mai putineistorice v-au impresionat cel vorbe, a stiut sa ne faca sa mai mult? iubim aceasta materie si sa Elena State: Din tara imi vrem mereu sa descoperim maiplac toate, pentru ca nu exista multe.loc in care sa fi fost si sa nuDenisa & Diana: Va placedescopar ceva interesant. In aceasta meserie? afara tarii am vazut, totusi,mult prea putine locuri... fataElena State: Da.de cate as fi vrut . LocurileDenisa & Diana: Va place sa care mi-au ramas intiparite in lucrati cu copiii? suflet au fost, in ordine: Roma,Venetia, Viena, Granada,Elena State: Da.Tassos, Pergam. Nu pot saDenisa & Diana: Cand eratispun ca celelalte nu m-au la scoala va placea istoria? impresionat, dar mi-ati cerutElena State: Nu prea, indoar pe cele care mi-au placutscoala generala, apoi destul dein mod deosebit. Oricum incercmult la liceu. sa va transmit si voua cateceva din experienta mea deDenisa & Diana: Va place sa calator prinintermediul vizitati locuri istorice?rubricii din revista.Elena State: Enorm ... si nu Denisa & Diana: De cat timp glumesc. Imi place ca in fiecare va intereseaza istoria? loc sa incerc sa descopar ceva care sa imi ramanain modElena State: De pe la 16-17special in minte.ani. 33. Denisa & Diana: Cat deDenisa & Diana: Ce hobby- importanta esteaceastauri aveti? materie in viata noastra?Elena State: Calatoriile siElena State: Dupa parerealectura. meaesteextrem deDenisa & Diana: Credeti ca importanta.Nuatatdatele aveti o metoda de predare istoricesuntesentiale, ci eficienta? modulin care reusiti sa intelegeti desfasurareaElena State: Da, dar poate evenimentelor, legaturile caresuferi si alte imbunatatiri. apar intre acestea, modul inAveti sugestii? care uneveniment sau oDenisa& Diana: personalitatea influentat Deocamdata nu, dar promitem destinul unei tari, sau chiar a sa va anuntam daca avem vreo maimultora.Cei mai mari idee. Ce ar trebui sa faca dintre voima cunoscdeja copiii pentru a lua o nota mare destul de binesistiuca la istorie? accentul il pun intotdeauna pe intelegerea evenimentelor. Elena State: Sa invete in modconstant, sarespecteDenisa&Diana: termenele si cerintele pentru Dumneavoastraorganizati proiecte, sa fie atenti in clasa multe excursii. De ce? in timp ce predau.Elena State:Imi placeDenisa & Diana: Ati mai mereu sa vad lucruri noi sau sa lucrat si in alte scoli inainte de descopar ce transformari au a veni la 27? mai avut loc. In plus cred ca si voua va plac, mai ales cand eElenaState:Da. Ca vorba de distractie...invatatoare timp de patru ani, 34. apoi ca profesor de istorie inca un an. Denisa & Diana: De cat timp predati istoria? Elena State: De 14 ani. Denisa & Diana: Cum v-ati caracteriza?Denisa & Diana: Cati aniaveti?Elena State: Opersoana apropiata de ceilalti, mereuRamona Neblea: 25 pregatita sa ajut, atat cat imi Denisa & Diana: Pe ce data permit cunostintele si timpul.v-ati nascut?Denisa & Diana: Daca ati Ramona Neblea: 1 iunie 1984 putea sa va intoarceti in timp pentru a vedea/a participa la Denisa & Diana: Ce zodie un moment istoric, care ar fisunteti? acela? Ramona Neblea: GemeniElena State: De la noi as Denisa & Diana: De ce v-ati alege incoronarea de la Albahotarat sa deveniti profesoara? Iulia a regelui Ferdinand si a reginei Maria, iar din istoriaRamona Neblea: Imi place universala as alege perioada foarte mult sa lucrez cu copiii. interbelica din SUA.Denisa&Diana: De cetocmai religie?Ramona Neblea: Pentru capot saajungmai usor la 35. sufletele (curate, inocente) aledacafaci cu dragaceasta copiilor. meserie. Daca ar fi sa raspund la intrebarea care este cea mai Denisa & Diana: Credeti ca complexa meserie din lume as aveti o metoda de predare spunecaesteaceeade eficienta? profesor. Ramona Neblea: Nu am oMantuitorul a fost metoda anume, ma straduiesc invatator siastiut sa sa ma fac inteleasa prin orice vorbeasca tuturor oamenilor metoda (ortodoxa) este nevoie. pe intelesul lor. Pe Mantuitorul Trebuie sa te cobori la nivelul trebuie sa-L avem si noi ca fiecarui om pentru a-l intelege. modelde rabdare, intelegere, Denisa & Diana: Ce studii dragoste. atiurmat pentruapredaDenisa & Diana: Va place sa aceasta materie? lucrati cu copiii? Ramona Neblea: FacultateaRamona Neblea: Imi place de Teologie Ortodoxa "Sfanta foarte mult, sunt cei care aduc Mucenita Filoteea",Pitesti, bucurie si speranta. Pentru sectiaTeologie -Limba copii lupti in viata; sunt cei Romana. carete tin tot timpulin Denisa & Diana: Va placemiscare. Prin copii iti doresti sa aceasta meserie?implinesti ceea ce tu nu ai reusit,lasandu-lein acelasi Ramona Neblea: Da, imi timp si libertatea de alegere. place si aceasta meserie. Este grea intradevar, nu am Denisa & Diana: Va place crezut pana nu am inceput sascoala nr. 27? profesez. Poti avea satisfactii 36. RamonaNeblea: Da,imi sufleteste pe viata. Acolo am place.intelesceinseamna viata religioasa, deatunci m-amDenisa& Diana:Cate apropiat mai mult de Biserica. manastiri ati vizitat?Denisa & Diana: Cand eratiRamona Neblea: Am vizitat la scoala va placea religia? multemanastiri din nordul Moldovei,dinMuntenia siRamona Neblea: Da, imi Oltenia si cateva din Grecia. placea religia in scoala, dar si De fapt unul din visele mele de limba romana. De aceea si cand eram mica este acela de afacultateaam urmat-ope vizita toate manastiriledin aceste doua domenii. Romania. Sper sa ajung intr-o ziDenisa & Diana: Va lipsesc sa spun ca mi-am indeplinit anii de scoala? Cat de mult? acestvis,dacanu toate manastirile macar pe cele maiRamona Neblea: Ooo, daa !!! importante sa reusesc sa le Cel mai mult imi este dor de vizitez.anii de liceu. Au fost cei mai frumosi ani de scoala. Iar peDenisa & Diana: Care v-au locul doi sunt anii de facultate. impresionat cel mai mult? Aici responsabilitatile incepeauRamonaNeblea: Celmai sacreasca, iar distractia aproape m-am simtit deincepea sa piarda teren, dar am Manastirea Putna, este loculreusit sa imbin cu succes utilul unde m-as intoarce mereu si nucu placutul. m-as satura de el, insa de Manastirea Razboienidin Targu Neamt sunt legata 37. Denisa&Diana: Ati citit revista scolii? Ce parere aveti despre ea? Ramona Neblea: Da, am citit revista. Este foarte interesantaSCOALA NOASTRA si colorata. Trateaza subiecte deactualitatesi scoate in evidenta nevoile copilului din ziua de astazi. Va multumesc pentru interviu. Asteptsi urmatorul subiect.multumimSi noi multumim celor doua Doamne profesoare deoarece DEVIZA COLII COLII si- si-au facut timp pentru a ne Este uor s nvei a merge. Important acorda aceste interviuri! este ncotro te ndrepi. Reporteri: Stanciucu Denisa sitim c nu toi copiii sunt la fel. VI- Bajenaru Diana, Clasa a VI- a C Noi, mpreun cu familia ta, te cluzim Persoaneleintervievate: spre reuit i mplinire, cci tu ne reprezini. Doamna profesoara de istorie, State Elena,Doamna profesoara de religie, Neblea Ramona 38. MuniiMistere i legende n Mun ii Bucegi i Descoperiti un taram mistic: Muntii Bucegi. O lume a relaxarii siaventurii intr-un cadru natural exceptional. Legendele din Bucegi va vor incanta. Orice vizitator al Bucegiului, cabana Babele se ajunge in indiferent de unde vine, a auzit circa 15 minute. Scurtul episod si a dorit sa vada, cel putin oiti ofera imagini unice asupra dataciudateleforme ale vaii salbatice, in care singurele stancilordepe platou.semne ale interventiei omului StatiuneaBustenieste cea sunt poteca in serpentine de-a douapoartademarunte si putinii stalpi de fier patrunderein Bucegicuce sustin cablul telecabinei. numeroase puncte de plecare pentru trasee turistice. Pe jos, cu telecabina ori pe poteci turistice marcate, traseul se parcurge in cinci-sase ore, iar la 39. Pelasgi aufosttriburipreindeoeuropene care aupopulat indeosebi regiuneaMarii Egee, pana la migratiaIn peretii stancosi cu forme triburilor grecesti, extindu-sebizarese schiteazavarfuriastfel pana in Elada, Asia Micainguste, pe care adesea se pot si Egipt.vedea capre negre. In cateva minute va ramane tiparit in memorie padurea de fag si conifere, jepii compacti sau Babele si Sfinxul sunt cele mai razleti, insinuati sub peretii vizitate monumente ale naturii, verticali si pajistile alpine. formate de-a lungul timpuluidatoritaploilor sieroziuniivantului. Foarte putini dintremiile de turisti care urca in Cel mai atractiv, Sfinxul cu o fiecare an pe platoul Bucegi altitudine de 2216m, creaza ostiu, insa, ca aici exista multe imaginetulburatoare prin alte forme si figuri care pot aspectul sau omenesc: fata bucura ochiul si sufletul. Noile proportionata, buze severe,monumente alenaturii, barbie voluntara. Dupa toate descoperite pe platoul probabilitatileexista omasivului Bucegi se numesc: reprezentare a supremeiDelfinul,Broasca, Gemenii, divinitati a timpului pelasge. Cainele, Imparatul sau Soparla. 40. Legende - Babele. Pe teritoriul Babele. intregului lant carpatic se afla numeroase coloane de piatra impozante care din departare seamana cu figuri omenesti. Dar ce reprezinta ele? Despre acestea in popor se Gemenii reprezinta doua figuri crede ca ar fi reprezentarea de caini si se gasesc in spatele unorpersonalitatimitice. cabanei Babele, Delfinul s-a Aceste imagini primitive sunt format din eroziunea vantului numai pe varfurile muntilor, ale si datorita ploilor pe partea din dealurilor, pe vai, in apropiere spate a Sfinxului, iar Broscuta de drumuri,de undese cu puiul poate fi admirata la deschide o vasta perspectiva. circa 100 de metri in fata Sfinxului. Langa aceastase afla Soparla, iar langa Baba Mare troneaza Imparatul, inPeplatoul timp ce Cainele poate fi vazut Muntiilor Bucegi se inalta un de pe poteca spre Varful Omu, grup de stanci cu forme bizare la cateva sute de metri inainte care au fost numite in traditia de intrarea in Cerdac. O buna populara Babele. In geografie, parte din aceste figuri pot fi aceste roci cu forme ciudate admirate oricand, altele, insa, sunt numite ciuperci, Babele in functie de unghi, lumina si rezultand dinactiunea umbra. vantului,numita coraziune, 41. care aerodatcalcarele si mai culta, este cea in care gresiile din care acestea sunt Dochia era preafrumoasa sora alcatuite.Istoriciispuncaa regelui dac, Decebal, iar Babele, denumire traditionalacand acestaa fostinvins, ce atesta aceste monumente,imparatul Traian a vrut sa o ia au fost odata simulacrele unor cu el la Roma. Pentru ca nu divinitati montane numite de dorea sa paraseasca pamantul romani Deae veteres. scump al tarii, Dochia, care erapastorita, a rugatmunteleCeahlaul sa o transforme instana de piatra. O data cu eaau fost impietrite si cele 20 deAlte stanci care oi pe care le pastea.poarta denumireadeBabe: Baba Dochiadin Muntii Ceahlau,o stancainaltaIn locul numit inconjurata de circa 20 de Valea Rea, de la obarsia raului stanci mai mici. Legendele spunDoamnei (judetul Arges) se vad ca o batrana a plecat, de 1niste figuri de piatra in forma martie, pe munte cu oile lade femei. Legenda spune ca pascut. Ea a fost surprinsa de erau noua batrane care au un ger puternic si a inghetat pe plecat cu caprele la munte, munte impreuna cu mioarele insa din cauza gerului s-au sale, gheata transforma ndu-se transformat in stane de piatra. in piatra. O varianta a legendei, 42. fiecare zi cate un cojoc. In ziua a zecea, a venit un ger In apropiere de puternic si a inghetat, mai apoi Vama Buzaului, in valea a fost transformata in stana de Urlatoarea, se afla chipul de piatra. In acest interval este piatra al unei femei, numiteobiceiul ca toata lumea sa isi Baba Dochia,deundealeaga o zi (alegerea zilei se izvoraste o apa foarte limpede. face in functie de ziua de O varianta a legendei desprenastere), iar daca acea zi va fi zilele Babelor (1-9 martie): oinsorita, se crede ca asa va fi femeie batrana a plecat cu oile viata persoanei respective in pe munte. Fiind inca iarna, eaacel an. era imbracata gros. Inselata de vremea calda de la inceputul lunii martie, ea si-a scos in Informatii preluate de pe site-ul:www.zonainterzisa.ro/articole128/Mistere-si-legende-in-Muntii- Bucegi 43. 10 Biserici UniceCatedralaCatedrala Sfntului Basil:Biserica Colorata din PiataRosie Rusia Se afla in Moscova, Rusia - PiataRosie... este o biserica ortodoxa cuo serie de cupole colorate care sesubie pn la un punct, numitcupole in forma de ceapa, care facparte din arhitectura Kremlinului.Catedrala a fost comandata de Ivancel Cumplit, pentru a comemoracapturarea lui Khanate de Kazan, in Harajuku: Biserica Japoneza1588este construita in Tokyo , in 2005, are un tavan special care creeaza ecou de 2 secunde si ofera o experienta unica pentru ascultatori. 44. Hallgrmskirkja : Biserica Unica din IslandaDe Hallgrmskirkja (literalmente, biserica de Hallgrmur) este o Temppeliaukio Kirkko: Biserica biseric Luterana parohial situat in de Piatra Reykjavk, Islanda.De Temppeliaukio Kirkko (Bisericade Piatra) este un lucru senzaional Are 74.5 metri , si este cea de-a 4-ade arhitectura moderna din Helsinki cea maiinaltastructura arhitecturala din Islanda. Finalizata n 1952, este construit nntregime n subteran i are fcut un Biserica este numita dup poetul iplafon de cabluri de cupru. Acesta preotulislandez Hallgrmur a fost proiectat de arhitectul Timo Ptursson (1614 - 1674), autor alfrai i Tuomo Suomalainen i Pasiunii Corale. completat n 1969. Ei au ales unafloriment de piatra de 40 de metri A fost comandata n 1937 si a luat 38peste nivelul strzii. Este unul din ani sa fie construita. cele mai populare atractii turisticede la Helsinki i, adeseori, plin devizitatori. 45. CatedralaBraziliei :Biserica Borgund : BisericaModernaaCea mai bineconservata arhitectului Oscar Niemeyer biserica din lemnCatedrala MetropolitanaNossa Senhora Aparecida din capitalaBiserica de Borgund este una din Braziliei este oexpresiea cele mai bine conservate din arhitectului Oscar Niemeyer.Norvegia dintre 28 de biserici de Aceasta structura hyperboloidalemn existente. incadrata de beton, are acoperi de sticl pentru a se deschide sus, la Aceasta biserica delemn, ceruri. La data de 31 mai 1970, construit, probabil, in secolul al structura Catedraleiafost 12-lea, nu i-a schimbat structura si terminata, i numai 70 m diametru denu a avut un reparari majore de la circulare zon au fost vizibile.data ce a fost construita. Proiectul Catedralei se bazeaz pe principiul hyperboloidului de revoluie cu seciuni asimetrice. Structura de sine are 16 coloane de beto simetrice. Aceste coloane, avnd seciune hiperbolica, au o greutate de 90 t, si reprezint dou mini ce se duc n sus la cer. 46. Catedrala Las Lajas : O catedrala gotica parca rupta din povesti Biserica Sf. Iosif : Cunoscuta pentru cele 13 turle de aur Catedrala Las Lajas este situata n sudul Columbiei, construita in 1916 BisericaSf. Iosifo biserica in canion riului Guaitara. Conformucrainean, Greco-Catolica, din legendei, acesta a fost locul n care Chicago. o femeie Mara Mueses de Chinone si-a adus fiica surdomuta Rosa si Construita in 1956, este cunoscuta care asezata pe o stnc, a vorbitpentru ultra-modernele treisprezece pentru prima data cand a vazut oturle de aur simboliznd cei aparitie in grota.doisprezece apostoli si Iisus Hristos ca fiind cel mai mare centru de Mai tarziu, o misterioas pictura a cupola. Fecioarei Maria, care purta un copil in brate a fost descoperita peInteriorul bisericii este complet peretele din pestera. S-a aratat dinornamentat in stil bizantin, cu studii de pictura ca nu exista nici o icoane(fresce).Dinpcate, dovad de vopsea sau pigmeniiconograful a fost deportat napoi folositi pe piatra, Insa n momentulin Ucraina, nainte de a termina s n care o baz de eantionare a fostscrie numele tuturor sfinilor, luat, s-a constatat c au fost conform traditiei. impregnate culori n piatra la o adncime de civa metri. Fie adevrat sau nu, legenda a dus la construireaacesteiuimitoare biserici. 47. Biserica Ruica:Unde candelabrele sunt facute din carcase de glonte. Situata n Cetatea Kalemegdan din Capela SfnSfntului Ghildas: Belgrad, Serbia, Biserica Ruica este o mic capel decorata cu ... arta de Construita Construita la baza unuivrf razboi!Candelabre sale sunt de piatra realizate n ntregime din carcasa de glonte, sabii i piese de tun. Capela Sf. Ghildas e asezata mai sus Spaiul bisericii a fost folosit de de Canalul riului Blavet n Bretagne, turci ca si depozitar de praf deFrana. pusca de peste 100 de ani, iar ea a Construita ca un hambar de piatra, trebuit s fie reconstruita in mare la baz a unei stnci, aceasta a fost masura n 1920, dup Primul Razboio dat un loc sfnt al Druids. Mondial.Deiafectata de bombardamente, a fost o minuneSf. Ghildas a umblat necontenit sa intr-un groaznic masacru din marele predice in ara Galilor, Irlanda i rzboi. n timp ce luptau alturi deScoia. El a sosit n Bretagne, n Anglia i SUA pe frontul din Salonic, aproximativ 540 e.n i se spune ca a soldaii srbiaureusit sa predicat cretinismul dintr-o grota, construiascaacesteuimitoare acum cuprinsa in capela. candelabre. Este unul dintre cel mai bun exemplu de arta de razboi. Institutor CorinaNeculescu 48. In mainile acestuia marmura pare sa fi prinsviata,iar VATICANUL sentimentele ce pot fi deslusite Vazut de prof. Elena Statepe chipul indurerat al Fecioarei Maria sunt coplesitoare. La fel de impresionante sunt altarul Este destul de greu de imaginat basilicii, sub forma unui tron splendoarea operelor de artaimens dinmarmuraneagra, pecareleadaposteste precum si zona centrala a navei Vaticanul in adancurile sale. bisericii, unde se tin slujbele.Inainte de a intra in muzeulDupa ce am iesit din basilica, Vaticanului am vizitat biserica am avut timp sa ne revenim Sf. Petru din centrul Romei.putin,asteptand la coada Imensitateaacesteia tepentru bilete pentru a vizita avertizeaza parca de ceea cemuzeul - vreo jumatate de ora va urma sa descoperi in muzeu.am statsub zidurilePe langa marimeaVaticanului, la o coada atat de impresionanta abasilicii, lunga incat ne-a amintit deintalnesti o serie de realizari vremurile in care aceste coziartistice deosebite. Una dintre erau frecvente inRomaniaele estecelebraPieta, pentru ca de ele depindeasculptata de Michelangello. propria aprovizionare 49. Odata intrati ne-am detasat cu totul de lumea exterioara. Am fost aruncati intr-o lume in care iti trebuiau cel putin doua perechi de ochi si o memorie fotografica deosebita ca sa poti satii minte fiecare amanunt,fiecaresenzatie, fiecare bucatica de arta ce intra in raza ta vizuala.Ca sa poti sa vizitezi tot Comoridinintreagalume, muzeul iti trebuiesc minim 3 insiratepe coridoare zile. Din pacate noi nu am avut nesfarsite Era greu sa te atata timp la dispozitie si a hotarasti unde sa privesti mai trebuit sa alegem ce anume intai: la plafonul sculptat se vom vizita. Hotararea a fost Sanzio, la tapiseriile medievale destul de simpla: zona care care impodobeauperetii, la cuprindea Capela Sixtina. Ca intarsiile de aur de pe sculpturisa ajungi in acea parte trebuia sau la minunatiile ce luaserasa strabati o serie de coridoare forma din mainile sculptorilor.si camere din Vatican,amenajate special pentru a teimpresiona. De asemenea, totin acest circuit ai ocazia savezi si apartamentul opulent alcelebrei Lucretia Borgia. 50. Nimic din ceea ce vazusem pana atunci nu a putut sa egaleze puternica impresie pe care mi-alasat-o Capela Sixtina: niciapartamentele Borgia, nici plafonul pictat de Sanzio, nici chiar originalul sculpturii grecesti Laocoon si fiii. Totulapalit in fata minunatieicreatede Michelangello. Este greu sa redai in cuvinte splendoarea picturii realizate de acesta, In momentul in care parasesti este greu sa redai modul in muzeulsi reviila viata care frumusetea acesteia itiobisnuita si intri in tumultul umplesufletul de o mare strazilor italiene teintrebi: bucurie, de o imensa uimire Oare am visat sau totul a fost pentru ceea ce a putut realizareal? Noroc cu biletul de un om de geniu folosindu-si intrare care iticonfirma, talentul. parca: Da, ai vazut unele dintre cele mai mari opere de artacreate de-ade-lungul lungul timpurilor in toate colturile lumii 51. Continuam rubrica La pas prin coal n care vom prezenta coal coal diverse discipline studiate de noi, obligatoriu sau opional (la decizia colii!)AZI LA CLASA 3 B PROF. VALI IATAN Componenta debazaaprinmuzica sentimentele si educatiei estetice,educatia ideile, sa comunice cu semenii, muzicala contribuiela sa vibreze afectiv la valorile formareauneipersonalitati arteimuzicalesi sale armonioase,sensibile si aprecieze. creative, capabila sa-si exprime 52. O componenta definitorie aAstfel, la lectia CANTAREA succesuluilacatedra si in INSTRUMENTALA, pentru a acelasi timpun elementrealiza o cunoastere concreta, psihosocial cu un mare roldirecta a muzicii, am integrat formativ il constituie stilul depe langa instrumentele ce sunt activitate didactica. Eu am manuite de toti si instrumente optat pentru un stil creativ, clasice, la care canta elevii ce bazat pe flexibilitate, centrat studiaza suplimentar muzica. pe angajarea elevilor in actulLectia a fost o incantare atat didactic,valorificand pentru mine, cat si pentru activitateaextrascolara a elevii mei. acestora. Prof. Vali Iatan 53. DECIZIA E A MEA! opional op ional de consiliere ctre erbnoiu,predat de c tre doamna prof. Elena erb noiu, la clasele 7 D i 7 Eerb iProgramul educaional "Decizia conflicteleinternei a-i ea mea!" se concentreaz configura propria identitate. asupra capacitii elevilor de a Programulmaiintetela se implica ntr-o maibunformarea unei noi dimensiuni a cunoatere a lor nile i a capacitii deanaliza celor din jurul lor,asupra situaiilor de via. abilitii de a-i rezolva singuri CLS. 7DIn viaa noastr cotidian deempiric a "ncercrii i erorii". aduli, nvm de cele maii ncercm s oferim acestor multeori dup metoda tineri soluiile condensate de 54. propria noastrexperien. de contemporani de la noi i de Uneori aceast metod nu esteaiurea, c o metod mult mai funcional pentru c nici uneficient este ca fiecare om s individnu poategndi caaibeansaproprieisale cellalt i pentru c nici o experiene i libertatea de a o situaie nu seamn cu alta. Severifica n relaiile cu ceilali. pare, din experiena generaiilor CLS. 7EUn loc central n Programulluciditatea deafacefa nostru educaional l ocupriscurilor,deanfrunta formarea abilitii de a analiza contient tentaiade a i prelucra individualizat deprinde comportamente informaia social i modelareaneavenite i duntoare, att capacitii de reflexie asupra proprieipersoane ct i propriei persoane, prin raport celorlali din jur. Precum, de la mediul ce o nconjoar. i, exemplu, consumul de alcool, nunultim instan, tutun sau droguri. 55. 7EProgramul educaional "DeciziaCele 12 teme sunt centrate pe e a mea!" propune prin metoda trei mari subiecte: nvrii naturale cteva teme lumea mea contiina sinelui,mea, de lucru,organizatei valori i atitudini referitoare structurateinteractiv.la propria persoan, moduri Acestea nu pot fi revendicate de a privi la propria de nici o disciplin particularinterioritate; i nici introdusen cadrul lumeadinjurulmeu,meu comunicarea cu ceilali i formalalorelor de clas respectul fa de acetia, convenionale.Scopul abilitatea de a nelege programului, din acest unghi de vectorii situaiilor sociale, vedere, esteacela dea simbolurile inormele propune o nou form de sociale; comunicare ntre profesori i riscurilepoteniale iale,poten iale elevi, fie ea i sub form de capcanele naivitii i relevana riscurilor la care se jocuri. Caracterul relaxat al pot expune n construcia comunicrii vanlesni lor identitar de adolesceni. transferul de cunoatere, n msura n care creeaz n orele erbnoiuProf. Elena erb noiu erb declas o atmosferde cooperare i participare. 56. VA INVITAM SA CUNOASTETI...... ACTIVITATILE EXTRASCOLARE ALE COLEGILOR NOSTRI... Vlad Matei, 6 B Premiul I , Estiimplicat in activitati Violoncel Concursul Nationalextrascolareinteresante, performante?Echipa Cronicilor deMuzicaInstrumentala Scolii 27 te provoaca sa le faci Tinere talente, aprilie 2010 . publice, scriind despre ele pe adresa [email protected] . 57. Alegoria broscuelor Broscuteleincepura sa abandoneze...Spectatorii continuau sa strige: A fost odata un "E mult prea obositor! Nu va grup de broscute care voiau sa putea nimeni sa ajunga sus!" se ia la intrecere. Telul lor era sa ajunga in virful unui turn Tot mai multe broscute se foarte inalt. resemnau si abandonau... Doar unasingura secatara Se adunasera deja multi consecvent mai departe... Nu spectatori, pentru a urmari voia cu nici un chip sa cursa si a le incuraja pe abandoneze! broscute. Cursa urma sa inceapa...In final renuntasera toate, cu exceptia acelei broscute, care Totusi... Dintre spectatori nucu o imensaambitie si credea nici unul ca vreuna dinrezistenta reusi sa ajunga broscute va reusi sa ajunga insingura in virful turnului! vrful turnului. Tot ce se auzea erau exclamatii de genul:Dupa aceea, toate celelalte broscute si toti spectatorii au "Oh, ce obositor!!! Nu vor reusivrut sa afle cum a reusit niciodata sa ajunga sus!" sau:broscuta sa ajunga totusi in varf, dupa ce toate celelalte se "Nici nu au cum sa reuseasca, vazusera nevoitesa turnul este mult prea inalt!" abandoneze cursa! 58. Unul din spectatori se duse la broscuta s-o intrebe cum de a reusit sa faca un efort att de mare si sa ajunga in vrful turnului. Asa se afla ca... Morala? Broscuta invingatoare eraSURDA!!!Nu asculta niciodata de oamenii care au prostul obicei de a fi intotdeauna negativi si pesimisti... fiindca ei iti rapesccele mai frumoase dorinte si sperante pe care le porti insuflet! Gandeste-te mereu laputerea cuvintelor, caci tot ceea ce auzi sau citesti teinfluenteaza in ceea ce faci! Fii MEREU OPTIMIST! mai Si mai ales fii pur si simplucnd SURD cnd cineva iti spune canu-nu-ti poti realiza visurile!Gndete-te: Po i reu i n via ,Poi reuivia,dacadevrat!dac vrei cu adev rat! 59. narmat cu acest hotrre 1. Studiaz-ti limbajul corpului! primit redacie: Scrisoare primit la redac ie:De la privirea ocolit la felul de De cte ori vreau s vorbesc a te aeza pe margineascaunului, vocea prea nalt cu cineva mi spun: Dac spunsau prea joas, tcerea asta, vor rde de mine sau setensionat, mimica i gestica vor plictisi aa c tac. Este mpietrite sau teatrale, pe care motivul pentru care am foartecei din jur nu prea "le gust" puini prieteni. Ce s fac?Incearc s priveti n ochipersoanele din faa ta! Acestlucru transmite sinceritate,ncredere i, de ce nu,simpatie. Cnd dai mana cu cineva,strngerea de mn nu trebuieCum s scapi de s fie defensiv (moale sau doartimiditate? schiat), dar nici ofensiv(puternic)! Exerseaz cum ar Este o realitate faptul c trebui s procedezi, acas, cu timiditatea reprezint o barier persoane apropiate ie, care psihologicn relaionarea pot i sunt dispuse s-i susin interpersonal. Parc ceva teeforturiledepusepentru oprete s te exprimi, s aridepirea timiditii. ceea ce eti i s comunici ceea ce doreti. 2. Studiaz Studiaz-ti modul de acomunicaverbal!Evit Primul pas i cel mai importantconversatia lacunar, laconic pe care trebuie s-l parcurgii mai ales tcerea, care este reprezint o condiie a reuitei blocajul cel mai frecvent. tale: s-i dore ti din tot- i doretidepirea timiditii. sufletul dep irea timidit ii. 60. 3. Abandoneaz-i felul de a fi Abandoneaz7. Triete n realitate i mai n singuratic, plcerea singurtii puin n imaginar! Ia lucrurile sau teama de oameni! Teamaaa cum sunt. pe care o resimi n mod subcontient este de fapt maiGnde 8. Gndete pozitiv n tot ceea mult imaginar.Fii maice ntreprinzi. Nu te mai gndi ndrazne, caut compania c nu eti si nu vei fi apreciat celorlali, ncearc s-i cunoti corectniciodat,deoarece i s-i nelegi. orice nencredere n forele 4. Inva s zmbeti atunciproprii are o conotaie exclusiv cnd ntreii o conversaie cunegativ i poate conduce la cei din jur! Vei atrage atenia eec. celorlali ntr-un mod plcut;pregtitreacii 9. Fii preg tit pentru reac ii de acetiate vor asculta cu prietenie prietenie din partea majoritii plcere ibunvoin. i las fruliber vorbelor, Conversaia sau dezbaterea te spontaneitii n comportament va ajuta s-i dezvlui calitile iexprimriiemoiilori necunoscutepnacum de sentimentelor. ctre ceilali. 10. Accept -i pe ceilal i a a Accept- ceilali aa emot 5. Exteriorizeaz- i emotiile i cum sunt gndete-te c poate sunt, sentimentele pentru a te face i ei au fost ca i tine, iar prin mai bine neles! F-o natural, dorin i perseveren i-au fr a pendula ntre cele dou depit strile de timiditate. extreme:izolare versus teatralism. Incearc Incearc s analizezi aceste sfaturi, s le nsueti i apoi s le adaptezi nsu e ti i s 6. Scap de ideea c eti opersonaliti, dup propriei personalit i, dup care, n persoan fragil! Gndete-te n timp, vei scapa n mod sigur de ca eti un lupttor puternic, ce timiditii. povara timidit ii.poate nvinge orice. 61. Fiecare dintre noi stie foarte Amstranspeste 400de bine ce este violenta. Ea ne semnaturi de laelevi, de la evoca in minte moarte, tortura, profesori, de la rude, de la masacre,razboi, oprimare, persoane din banci, din diferite criminalitate sauterorism, magazine, de la persoane pe epurare si genocid. care le-am oprit pe strada, si Intr-unregistru mai putin chiardela locatariiunor dramatic, ne gandim la lipsablocurilor. de civilizatie , insulte si injurii, Dorim cuadevaratsa se nepolitetesi atitudini opreasca violenta verbala si nerespectuoase. nonverbala! Suntem doua fete,TalianuTalianu Patricia si Padina Maria (5 A), si ne-am saturat de violenta.Am facutopetitie mpotriva violen ei. violeneiei. 62. folosirii resurselor pentru copii lanivelul bugetului,oferind astfel Campania Global pentru Educa ie esteGlobalEducaie vizibilitaten ceeaceprivete un eveniment desfurat anual, la nivelinvestiiile fcute n folosul copiilor. mondial. n Romnia este coordonat de ctre organizaia Salvai Copiii.Mesajul general al campaniei: Campania Global pentru Educaie 1Goal: Education for All! / dorete s reprezinte un factor de Educaie toi! 1Scop: Educa ie pentru to i! presiune la nivelul liderilor de opinie i Perioada de desfurare a Campaniei autoritilor, artnd c este timpulGlobale pentru Educaie: martie-aprilie martie- demarrii de aciuni pentru a nu se2010 permite nc unei generaii de copii iPerioada de desfurare a activitilor aduli s nu beneficieze de educaie. n n coli: 12 25 aprilie 2010 acestan, lanivel internaional,Colectarea de informaii i materiale Campania Global pentru Educaie vacare s reflecte opinia copiilor pune accentul pe finanarea educa ieifinan area educaiei iei. referitoare la: costurile educaiei,modul cum resimt ei impactul msurilor n Romnia, Campania urmrete sadoptate de autoriti cu privire la atrag atenia asupra sub-finanrii finanarea educaiei i modul n care educaiei! pot participa la luarea deciziilor privindalocarea fondurilor. n anul 2009, Comitetul ONU pentru Leciei toiData Lec iei pentru to i: 20 aprilie 2010 Drepturile Copilului formula, printrePrin acest eveniment, la nivel altele,urmtoarele recomandri internaional, se dorete mbuntirea adresate Romniei ca stat parte la recordului mondial deinut de Global Convenia cu privire la Drepturile Campaign for Education pentru lecia Copilului: cu cei mai muli participani implicai - s se asigure c nvmntul primarsimultan. este gratuit i obligatoriu pentru toiActualul record pentru un astfel de copiii,n speprin eliminarea eveniment este deinut tot de Global costurilor ascunseCampaign for Education i a fost - s integreze, s faciliteze i s punnregistrat n anul 2008, inclusiv prin npracticprincipiilerespectrii implicarea colilor din Romnia (printre opiniilor copilului la nivelul familiei, acestea s-a numrat i coala noastr!). colii i comunitii, dar i n activitatea administrativ i juridic - s adopte o abordare din perspectivaRecomandm: drepturilor copilului n elaborareahttp://www.salvaticopiii.ro bugetului de stat, prin implementarea unui sistem de urmrire a alocrilor i a 63. 20 aprilie 2010 - 1GOAL: Education for allCampania Scolii Noastre Cls 3 C, inv. Mirela RdulescuPeste 75 milioane de copiiansacoal! nu au ansa de a merge la coal !coal 64. Despre DREPTUL LA EDUCAIELegea 272 / 2004 privind formeze n spiritul nelegerii, protecia i promovareapciii toleranei. De drepturilor copilului specificasemenea, Convenia n art. 28 i art. 29 c oricedrepturilor copilului specific copil are dreptul la educaie. copilul are dreptul la educaie Educaia trebuie scare s-i permit dezvoltarea, pregteasc copilul pentru n condiii nediscriminatorii, a via, s-i dezvolte respectul aptitudinilor i personalitii pentru drepturile omului i s-l sale (www.copilul.ro) 65. Cls 2 A, prof. Cristina CozacAm auzit o povestire despreau luat un creion sau un caiet nite copii careerau btuipentru coal. Este absolut pentru c nu au venit cu banirevolttor. acas de la cerit, n schimb i-Andreea, cls 6 66. 1A, Stne nescuCls 1A, nv. Ileana St nescuDreptul la educatie este cel Horia, cls 7 mai iubit dar si cel mai ncalcat drept al copiilor. 67. Cls 3 D, inv. Nicoleta Nigai Atrag atenia nalilor demnitari asupra nevoii de a asigura educaie gratuit de calitatepentru fiecare. Andrei, cls 8 68. Cls 3 F, inv. Mihaela Dumitrache Ne dorim un teren de sport ca lumea, pauze mai lungi i nu vrem uniform. Mihai, cls. 7 69. Cls 1 B, inv. Mirabela Banu 70. Dreptul la educaie este nu Totceeacepoate folosi numai dreptul de a frecventacopilului idezvoltriisale coala, el este de asemenea trebuie s-i fie oferit, trebuie dreptul de a gsi n coala tot s-i fie facilitataccesulla ceea ce este necesar derulriiaceste cunotine. unor lecii bune. Ana-Maria, cls. 8 Teodora, cls. 7 Iulia, cls 7 71. Iulia, cls. 7 72. Nu neleg de ce copiii cu nevoispeciale nu pot nva n Educatiatrebuiesafieacceai coal cu noi!? gratuita si accesibilaoricui intrucat este indispensabila inAnastasia, cls. 3 asigurareaaltordrepturi umane. Fr educaienu exiti!Bogdan, cls. 6IULIAStatul nu imi garanteaza acest drept. drept Ar trebui, dar nu o Dan, cls. 6 face. 73. Imi doresc sa nu-mi mai zicn satul bunicilor mei coala e mama c nu avem bani s nchis. Are un lact mare i cumprm cri... ruginit pe poart. Copiii merg 5 km, mai mult pe jos, pn nClaudia, cls. 4 satul vecin... Au un microbuz, dar e mereu stricat. Eu... stau n blocul de lng coal...Cristina, cls. 6 IULIAStatul romngaranteazaAtunci de ce n-a putut mama accesul obligatoriu si gratuit la s-l nscrie pe fratele meu la educatie pentrutoti copiii, grdini? I-au zis c nu mai fara discriminare.sunt locuri. Diana, cls. 6 74. Noi, copiii, suntem cei care informatii si experienta. O adunainformatii despre colaborare ne poate ajuta sa ne drepturile copilului,iar intelegem mai bine si sa facem Dumneavoastra Domnule Prim-cu totii mai mult in favoarea ministru sunteti persoana care copiilor. ia decizii importante, bazate peMarius, cls. 8Cls 4, prof. NECULCEA MIHAELA ,n Romnia toate lucrurileCu dreptul copilului. trebuie sa inceapa cu dreptul.Ctlina, cls. 6 75. Fiecare copil care nu merge la ajutorul social toatviaa. coal va deveni un adult fr Acestlucru are consecine educaie. El va avea anse micifoarte grave, pe termen lung, s obin un loc de munc i pentru fiecare dintre noi. risc mai mare s devinIulian, cls. 6 infractor sau s depind de Fiecare copil are dreptul la educaie. La cel puin 10 clase. Cred ca prin educatie oamenii i copilul de pe strad cu mnapot fi invatati sa aprecieze si sa ntins. Pentru c doar coala respecte. te face om. Alex, cls. 6 Drago, cls. 7 76. Accesul la educaie nseamn arecunoatecorice copilpoate nva, nefiind nevoie Mie mi place la coal. Sigur,dect de profesori care s ar fi bine s lucrm i noi pe vad i s stimuleze calculatorcapacitatea de nvare i deun mediu n care copilul s Toni, cls. 6deprindabiliti deviaindependent.Roxana, cls. 8 77. Cls. 2 A, prof. Cristina CozacNu doar ca fiecare copil are TREBUIE SA I SE OFERE SANSADE A AJUNGE LA UN ANUMIT dreptul la educatie, ci fiecareNIVEL SI A SE PUTEA PASTRA copil are dreptul la o educatieLA UN NIVEL ACCEPTABIL DE corecta. INVATARE. [ ] SISTEMELEEDUCATIONALE AR TREBUIMihai, cls. 7 PROIECTATE SI PROGRAMELEEDUCATIONALE NOI CREDEM SI DECLARAM IMPLEMENTATE IN ASA FEL CAFIECARECOPILAREINCAT SA TINA SEAMA DE DREPTUL FUNDAMENTAL LA MAREADIVERSITATEA EDUCATIE SI FIECARUI COPIL COPIILOR. (DECLARATIA DELA SALAMANCA, 1994 ) 78. A. In Romaniacare participa laeducatie!- In medie, doar jumatate din elevii Ministerul Educatiei intentioneazade clasa a VIII-a din mediul rural sa inchida scoli in mediul rural!trec testele nationale! Aceasta masura va adanci declinul- n anul 2007, unul din cinci elevi au sistemuluide invatamant dinabandonat scoala, rata de parasire Romania si va limita dreptul copiilortimpurie a scolii fiind de 19,2%. la educatie!- Doar unul din patru copii dinB. In plan internationalmediul rural aresansade a-si - Romania in calitate de stat membru continua educatia dupaciclul al Uniunii Europene contribuie cu gimnazial! fonduri publice la eforturile dedezvoltare internationala; - In 2007 Guvernul Romaniei a alocat 6% din PIB pentru educatiei, cu- Romania sprijina tarile in curs de mult sub media bugetului alocat de dezvoltare ale lumii prin acordarea catre statele membre ale UE. Dede burse pentru educarea elitelor; atunci, suma alocata educatiei a- Romania trebuie sa-si orienteze scazut constant! fodurilede dezvoltareinternationala prin programe care sa - In perioada2000-2007,ratacombata rata abandonului scolar si abandonului scolar n rndul eleviloranalfabetismul (mai ales in randul din claseleI-VIII s-a triplat! fetelor) in zonelesaracesidefavorizate ale tarilor in curs de - Romnia este penultima tara dindezvoltare. UE n ceea ce priveste procentul de persoane cu vrsta ntre 5 - 29 de ani 79. Accesul copiilor din Romania laMilioane de copii ai lumii nu au un sistem educativ de calitate acces la educatie, pentru ca este subsemnul intrebarii! guvernele nu aloca suficiente Odata cu aderarea la Uniunea resurse; astfel nu se poate Europeana Romania a devenitvorbi despre un viitor mai bun! un stat donator ce contribuiePolarizarea societatii conduce cu fonduri publicela la injustitie sociala, frustrari si dezvoltareainternationala. violenta! 80. Cls. 2 C, prof. Rodica Tia 81. Cls. 2 B, institutor Corina NeculescuDaca toti elevii de scoala In mare parte aAfricii elementara ar primi o educatie de Subsahariene si a Asiei de sud copii sud, baza de buna calitate, de minim primesc in medie intre 4 si 7 ani de patru ani, problema abilitatii de a educatie. educatie In tarile industrializate, citi si a scrie ar fi rezolvata peprimesc intre 15 si 17 ani. parcursul unei singure generatii. Astazi, 870 de milioane de oameni Totusi, astazi: astazi tazi nu pot citi si scrie 70% sunt femei.scrie; 125 de milioane de elevi de scoalaAcum 50 de ani, Declaratia elementara nu sunt inca la scoala scoala; Universala a Drepturilor Omului a majoritatea dintre acestia sunt feteproclamat educatia gratuita si obligatorie ca drept fundamental al Alti 150 de milioane de elevi incep omului. In 1990, Conventia cu privire scoala elementara, dar abandoneazala drepturile copilului, semnata de inainte de a termina patru ani; marea toate mai putin doua dintre majoritate abandoneaza inainte de a guvernele lumii, a reafirmat acest putea scrie si citi drept ca o obligatie legala. 82. Cls. 4 A, prof. Angela PslariuDeatunci, aufost multe Tailanda. Aici s-au stabilit obiective angajamente internationale de nivelastfel incat, in mai putin de o inalt cu privire la acest dreptdecada, toti copii din lume sa aiba fundamental. sansa si accesul sa isi dezvolteabilitatile. Acestangajament Tarile dezvoltate s-au angajat in modacoperea accesuluniversalla repetat sa sustina cooperarea in educatie primara de buna calitate si scopul dezvoltarii, pentru a atingeeliminarea inegalitatii intre sexe. obiectivele stabilite la summit-urile internationaledinanii1990. Cel mai recent angajament facut de Guvernele sau intalnit in 1990 lastate si conducatorii guvernelor Conferintamondiala privind privitorla educatiaprimara Educatia pentru toti, din Jomtien, universala, tinteste sa atinga acest 83. obiectiv pana in 2015. Daca luam in summit mondial asupra educatiei consideraretendinteleactuale, (Dakar, 2000) sublinia ca: Educatia chiar si acest termen mai putin este un drept uman fundamental. ambitios nu poate fi respectat. DacaEstecheia catre dezvoltare guvernele lumii nu reusesc sa durabila, pace si stabilitate intre si actioneze acum, 75 de milioane de in cadrul tarilor, si astfel o masura copii vor fi privati de educatie de indispensabila pentru participarea baza pana in2015. 2015eficace in societate si economie in Cu toate acestea, cel mai recentsecolul XXI.Cls. 4 B, inv. Ioana Popescu 84. Cls. 3 B, prof. Vali Iatan 85. SALVATI SALVATI COPIIIToi, iar fotbalitii sper casuficient de muli suporteri s n septembrie2010,duptransmitmesajepentru ca Campionatul Mondialdeaceti lideri sia msurile Fotbal, toi liderii lumii se vornecesareastfelnct toate reunipentru adiscutapersoanele s aib ansa de a obiectivele Educaiei pentrumerge la coal i a nva. Cls. 5 8, prof. Elena State 86. In prezent, n multe ri, nu se de elevi perprofesor, aloc suficiente fonduri pentrudeoarece nu exist educaie astfel nct nu toisuficientdemuli copiii au ansa de a merge laprofesori. coal. Cteva exemple: Multe guverne cheltuiesc n Malawi, exist o mediepentru educaie mult preade 75 deelevi per puin, n comparaie cuprofesor, iar n zonele nivelul celorlalterurale, cifra ajunge la 120 cheltuieli ale statului.Cls. 5 8, prof. Eta Serbnoiu 87. Si guvernele au un buget, iareducaiei din rilemai fondurile pentru educaie intrpuin bogate. Organizaia n acest buget, dar pentru caNaiunilor Unite estimeaz educaias fie accesibilc rile bogate ar trebui tuturor,este nevoie ca s doneze 16 miliarde de guvernele s ia anumite msuri.dolari SUA. Unele dintre acestea sunt: Toi liderii lumii trebuie s S considere educaia ca garanteze realizarea pnprioritate naional i sn anul 2015 a obiectivelorfinaneze acest domeniu educaiei pentru toi, aan consecin cum au promis n anul2000lareuniuneadin Sreduc/s desfiinezeDakar, Senegal.taxele i alte cheltuielicolare pentru colilepublice. De suma ce urmeaz a fie urmeaz S pregteasc mai mulicheltuit educai cheltuit pentru educa ie nprofesori calificai care s urmtorii urm torii anidepinde ansa ansapredea i s supraveghezecopiilor din ntreaga lume de aclase cu cte maxim 40 decoal. merge la coal . coalelevi. muli Din acest motiv att de mul i Liderii rilor mai bogateoamenicer liderilorsstrebuie s aloce mai muli cheltuiasc cheltuiasc mai mult pentrubani pentru finanarea educaie. educa ie. 88. Cls. 5 8, prof. Veronica Burlacuhttp://join1goal.org/en/supporters/ambassadors-and-supporters 89. Susine campania! http://www.join1goal.org/ 90. Cred ca toata lumea a auzit de faptul ca s-a propus oAdmiterea la liceu dmiterea noua lege a invatamantului.Noua lege va modifica Din cate stiu eu aceste(pentru a patraoarain propuneri nu le-au placutultimii cinciani!!!) profesorilor asa ca ei aumodalitatea de admitere la intrat in greva pentru a seliceu. Liceul va avea trei ani renunta la aceste schimbari.(cuprinzandclasaa X-a, Am fost curios sa aflu carea XI-a si a XII-a), iar testarile sunt propunerilepentruelevilor vor avea loc in cel viitorul nostru. Si... iata cede-al doileasemestru din am gasit!clasa a IX-a. Trecerea de la gimnaziu la Potrivit propunerilor incluseliceu se va face tot pe baza n aa-numitul Cod al repartizrii computerizate. Educatiei schimbrile laLa admiterea n liceu media preuniversitar in, n generalobinutpe principal, de testrile de laparcursul claselorV-VIII finalul ciclurilor de studii.va reprezenta 50% din mediafinal, i restul de 50% va finota la un test dat dup 91. model european care va fi, aflati in acest moment in de fapt, noutatea adus n gimnaziu. locul tezelor unice. La acestBacalaureatul test care va fi susinut nForma actuala cu trei probe scris n semestrul al doileadate peparcursul din clasa a VIII-a vor fisemestrului sitrei probe verificatecunostintelescrise programate in vara are obinute deelev,toate sansele safie prin ntrebri din mai multeinlocuita,chiardeanul domenii.viitor, noul proiect al legii Testul va fi dat i la invatamantuluiprevazand finalizarea ciclului primar ca doua probe scrise in loc de verificare nainte detrei. Mai exact, este posibil gimnaziu,nsnotasa se renunte la cea de-a astfel obinut nu vatreiaproba scrisa,care conta la admiterea la liceu. consta in proba pe careelevul si-o alege din cadrul Nu s-a stabilit cand va intraspecializariipe care a in vigoarenoul tip deparcurs-o. admitere la liceu. In aceasta privintaexista douaAstfel, incepand cu anul posibilitati: prevederilesescolar 2011-2012, vor aplica fie incepand cu bacalaureatul va avea probe promotiacelor carein scrise doar la romana si la toamnavorincepeclasa matematica sau istorie (in a V-a, fie pentru cei care vor functie de profilul liceului), intra in clasa a VI-a, astfelfiindpastrate, totodata, incat sa ii excluda pe cei testele de competente dincursul anului. Dar cum pana 92. la BAC mai avem destul, sa O alta problem delicat n mergem mai departeacest moment pare sfie predarea religiei n coli.Exista propuneri ca religia ss O alta modificare adusa defie inclusinclus n programa noua lege este diminuareacolar obligatorie ns, la colar obligatorie, colar numarului de ore pe carecererea prinilor, elevii vor eleviile vorpetrece laavea posibilitatea de a nu scoala, orarul scolar urmandparticipa la orele aceastei sa aiba 20 de ore in cazuldiscipline. claselor I-IV, 26 de ore inEu unul nu prea sunt sigur cazul gimnaziului si 30 de oreca aceste legi vor fi in in celal liceului.vigoare preamult si ca Optiunea majora pe careurmatorul ministru nu va ministerul o are este caschimba legea din nou, iar parintii sa fie prezenti inurmatorul va face la fel ... proportie de1/3 inDar sper ca ma insel si vom administratia fiecarei scoli,descoperi sinoisensul iar 20% din programa scolaracuvantului ,,statornicie. sa poata sa fie decisa la nivelul scolii.Totusi hai sa lasam legea sipolitica deoparte pana la Alte modificri prevd caurmatorul an scolar si sa ne nvmntul nv mntul obligatoriu ssconcentram pe teze si aib aib11clase,clase incluznd incheierea mediilor. Asa ca grupa pregtitoarepentru doresc mult succes tuturor coal. Elevii vor fi nscrii ncelor ce urmeaza sa dea clasa I dac mplinesc vrstateze. Pentru ceilalti, mai e oluna pana la vacanta !!!!!! de 6 ani n anul n care ncep coala.Velciu,Horia Velciu, Cls. 6 C 93. ncadrul orelor dedirigenie au fost prezentateelevilor claselor aVIII-aexerciii de autocunoatere PROIECTULutilizaten consiliereaINTA INTA MEA, LICEULvocaional. proiectului: Scopul proiectului: orientarea A fost aplicat testul de colarcolar colariiprofesionalprofesionalainterese Holland,eleviielevilorcls.a VIII- VIII-a aflnd care este profesiuneaadecvat pentru tipul lor deCoordonatorii proiectului: personalitate -Cele 4directorprof. Oprescudimensiuni ale personalitii.Gabriela, director adj. prof.Au fost prezentai GndacDaniela,prof.factoriiietapeleunei Bitnescu Bit nescu Irina, prof. Prodanorientri colarei Lucia, prof. Reiter Mihaela, profesionale optime, precum prof.AmzaElena, prof.i modalitile de cutare a erbnoiu psihopedagog erb noiu Elena erbinformaiilornvederea int: int VIII- Grup int : elevii cls. a VIII-a orientriicolarei rinii prin ii acestora rinprofesionale. proiectului: Coordonatele proiectului: Elevii claselor a VIII-a auAutocunoatere, Cercetare, Autocunoa tere, fost orientai spre aplicarea Informare, Informare, Consiliereunor teste de aptitudini itestedeinterese ilis-aprezentatsite-ul resurswww.go.ise.ro. 94. Proiect de parteneriatALEGETI LICEUL POTRIVIT Colegiul National Desfasurarea deGeorgeBilingv George Cosbuc ,activitati socio-psiho-cu sediul in str. Olari nr.educationale in perioada 1 febr. 2010 31 mai 2010;29-31, reprezentat prin d- colaborare prin schimburina director Ilinca Buciu de experien, inter-sid-na psiholog Dianaasistene;monitorizareIoanescoordonator permanent a activitilorproiectcomune.siProiectul se adreseaz elevilor claselor a VIII-a i are ca scopcoala cu clasele I-VIIII- orientareacolari Nr 27 Principesa Ileana,cu profesional a acestora. sediul Str. Maina de Pine, nr. 65 ,sector 2,Bucuresti, Eleviai Colegiul National reprezentata prin d-na director Bilingv George Cosbuc vor GabrielaOprescu si d-na prezenta oferta educaional a psihopedagog Elena erbnoiu erbinstituiei precum i clarificri asupra statutului de licean. coordonator proiect vor derula n parteneriat proiectul ALEGETI LICEULPOTRIVIT . 95. Joi, 29.04.2010, ora 12...8- s- Elevii claselor a 8-a s-au ntlnitdin 10- cu 2 eleve din clasa a 10-a de la NationalColegiul National BilingvGeorge Cosbuc.S-a prezentat oferta educationala a Colegiului ii s-au povestit ntmpl ri din ntmplriviaavia a de licean. 96. Cabinetul de Asistencare coala poate oferi sprijin Psihopedagogic al colii elevilor i prinilor acestora n procesul de orientare colar i Elevi, prini i profesori profesional din coala noastr au fost parte din grupul int al unui studiu Cteva rezultate ale studiului:(coordonat de CENTRUL DETipul unitii de nvmnt pe care RESURSE IASISTEN elevii doresc s-ourmezedup EDUCAIONALALterminarea clasei a VIII-a: 67 % liceu teoretic, 8 % liceu vocaional, 7 % MUNICIPIULUI BUCURETI) liceu tehnologic, 17 % nehotri. opiunile Studiul privind op iunile Profilul: uman 42 %, real 38 % ... colare ale elevilor claselor acolare Factorii determinani n alegere: are VIII- prin rinilor VIII-a, ale p rin ilor acestora ii legturcuprofesia viitoare,dirigini. ale profesorilor dirigin i. rezultatele obinute le faciliteaz accesul, aptitudinile personale... OBIECTIVELE STUDIULUI STUDIULUI Identificarea inteniei deLicee vizate: Lazar, Mihai Viteazul,continuarea studiilor dupSava, Cosbuc...terminareaclaseiaVIII-a Motivele alegerii liceului: apropierea Identificarea distribuiei de cas, prestigiul instituiei, prieteni opiunilor colare pe filiere icare studiaz acolo...profiluri Identificarea factorilor i Studiul poate fi consultat pe motivelor care stau la baza site-ul www.cmbrae.ro opiunilor colare exprimate Identificare modalitilor prin 97. De aceea noi ne-am gandit saincludem toate clasele in acest Salut! Dupa cum probabil proiect,organizandun stiti deja clasa a VI-a C face o concurs... revista...Ease cheama Cronicile colii 27 si va colii reflecta activitatea in echipa a intregii scoli!Regulile sunt foarte simple: Gata articolul! Scrie pe el trimite-clasa si numele tau si trimite-l Pune-ti mintea la Pune-e-la adresa de e-mail: contributie. [email protected] Gandeste-Gandeste-te la ceva Daca esti un elev mai interesant.creativ poti sa ne dai si opoezie, compunere sau orice Aduna informatii despre el.intr-crezi tu ca merge intr-o revistascolara. Primele trei articole vor fiintr-Asaza totul intr-o pagina, nupremiate. Premiul va consta in uita de chemarea autorului,publicarea pozei castigatorului corectitudinea si aspectul!insotita de un scurtcomentariu. 98. S ne amintimCTIG TORII PRIMEI EDIII LUNA MARTIE amintimC TIGTORIITIGEDI II REDACIE AUTORII PRIMELOR 3 ARTICOLE PRIMITE N REDAC IENguyen Khanh Huyen Alexandra Onose Tanase Alexandra clasa a IV-a D clasa a V-a Bclasa a V-a A v prezentm... Si acum v prezent m... CTIG TORII EDIIEI II- C TIGTORII EDI IEI a II-a - LUNA APRILIETIG REDACIE AUTORII PRIMELOR 3 ARTICOLE PRIMITE N REDAC IESunt Andreea Frujinoiu din III- clasa a III-a C. Am 9 ani. Imi s i s place s compun poezii i s desenez. Culoarea mov este preferata mea. Sunt cuminte, asculttoare i ascult toare i mi place s sgndesc. spun ceea ce gndesc. Am 2 frai fra i cu care m n eleg foarte m neleg bine. 99. Ma numesc Padina Maria -numesc Ma numesc Talianu Patricia i i Diana, am 12 ani si sunt eleva in sunt din clasa a V-a A.V- V-clasa a V-a A la scoala nr. 27. Sunt o eleva constiincioasa, Suntconstiincioas, constiincioas ,nvnv sociabila, populara si putini s foarte bine i mi place sautoritara. Am facut aceasta Desfor i activiti citesc. Desf or i activit i petitie pentru a demonstra ca extracolare: englez, extra colare: englez , tenis i i violenta nu duce la nimic bun si am vrut sa ii fac si pe ceilalti modeling.violentei. oameni sa spuna "NU" violentei. Si...URASC VIOLENTA!Imi plac foarte multpetrecerile , expeditiile si imiplace sa citesc. Sunt STROE CATALINA ANDREEA, II-eleva in clasa a II-a E. Ador muzica si dansul, imi place sa ma joc si sa colorez. 100. OK. n LUNA MAI ctigtigtorii Acestia au fost c tig torii nAPRILIELUNA APRILIE! IE! SAI PUTEA S FII CHIARCTIG TORUL!!! TIGTORUL! TU C TIG TORUL!!! Sperm c v-au plcut cele Sper m c pl cut patru colege i articolele lor.iTOT CE TREBUIE SSSFACI ESTE S SCRII UN I S-ARTICOL I S -L TRIMII TRIMI I PE ADRESA Primele trei articole vor fi premiate !castigtorului nsotit Premiul va consta n publicarea pozei castig torului nsotit de unscurt comentariu. 101. Campionii Scolii 27 Doamnaprofesoar de religie spune c dac suntPe data de 25 aprilie 2010, la concursuri trebuie ca iBucureti, s-au desfurat coala noastr s trimit nite Campionatele Campionatele Naionale deionale participani cu care s seKarate Modern mndreasc. Ei bine, iat c nu trebuie neaprat ca(World Shotokan Karate aceste concursuri s fie dinFederation). domeniica matematica, romna, desenul sau engleza pentru ca coala noastr s Iat Iat c 5 elevi din coalacoala aib cu ce s se mndreasc.noastr noastr au participat i au i Putem s ne afirmm i n ieit ie it din Sala Antilopa cu domenii cum ar fi sportul imedaliile i diplomele de i de ce nu, la concursuri decampioni. campioni. anvergura unor campionate naionale... 102. Cei 5 colegi cu care v putei mndri sunt (n fotografie, de lastnga la dreapta): - Ctlin Oprea elev n clasa a VII-a D, omul cu viteza. A luat t lin Oprea, viteza. locul II la proba de kumite 13-14 ani i tot locul II la kata sincron (lupta imaginar cu mai muli adversari) n echipa cu cei doi de lng el. E un tip periculos pentru inamici, aa c facei bine i ...respectai-l! - Horia Velciu din clasa a VI- - Radu C lin din clasa a VI-aClinlin, a C (sta sunt eu), omul cuC, omul cu tehnica Atehnica. vna Am obinut locul VI lana. participat, ai ghicit, la kata kata individual, locul II la sincron, categoria 13-14 ani, kata sincron cu cei doi de unde a facut echip cu mine lng mine(dei am i Ctlin, lund cu toii locul participat la categoria 13-14II. E un pic cam nepstor, ani) i locul III la kumite 10-pn trebuie s se lupte, 12 ani, unde am dat pestecnd e cu totul alt om. unul ru cu centura maro- Costin Oprea nva nOprea prea, care m-a oprit din curs.clasa a III-a E, el e omulvostru dacdac v trebuievitez.vitez . A luat locul II la kata 103. sincron, categoria 9-11 ani. E mic, dar ru!- Rania Iousih (din pcate nu apare in poza), eleva in clasa a IV B. A luat locul II la kumite fete, categoria 10 ani. E bun la mai tot ce putem noi face, aa c se descurc n orice situa ie. descurc situaie.Cu toii am participat la competiiedinpartea Clubului Sportiv Budokai i vom mai participa i la alte competiii pentru rezultate mai bune i pentru mai mult onoare colii 27, academia campionilor.n octombrie, n Cipru, vor fi Campionatele Europene i putei paria c vom participa i la acestea.Dar pn atunci, hai s terminm cu bine anul colar. Aa c ...la treab !!!Horia Velciu, 6 C 104. APRILIEOctavian Gogaparte a comunei Cetatea de Balt i Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881,circa 20% din familiile din sat poart Rinari d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost numele de Goga. Poetul spunea: "Viaa un poet romn, ardelean, de origineranilor de pe delniele Crciunelului aromn, politician i prim-ministrulmi-au fost surs de inspiraie pentru Romniei din 28 decembrie 1937 pnPlugarii i Clcaii". n 1890, poetul s-anscris la liceul de stat din Sibiu (astzi la 11 februarie 1938. Membru alLiceul Gheorghe Lazr), ale crui Academiei Romne din anul 1920.cursuri l-a urmat pn n 1899, cnd s-atransferat la liceul romnesc din Octavian Goga s-a nscut la 1 aprilieBraov. La absolvirea liceului, n 1900 s- 1881 n satul Rinari, de pe versantula nscris la Facultatea de Litere i nordic al Carpailor, n casa cu nr. 778Filosofie a Universitii din Budapesta, de pe Ulia popilor, fiul preotuluicontinundu-i apoi studiile la Berlin i ortodox Iosif Goga i al soiei sale,ncheindu-le n 1904. Aurelia, nvtoare (i colaboratoare n tineree la ziarul Telegraful romn i laOpera poetic revista Familia). ntre anii 1886-1890, Goga a urmat coala primar din satulPoezii (1905), Ne cheam pmntul natal, avndu-l nvtor pe Moise Fril, intelectual patriot, prototipul(1909), Din umbra zidurilor (1913), posibil din poezia Dasclul, aa cum soraCntece fr ar (1916), Din larg sa, Victoria, stins de timpuriu, a fost (1939) - poeme postume prototipul din Dsclia. Cea mai mare parte a vacanelor, aa cum povesteteVenii BIBLIOTEC Veni i la BIBLIOTEC pentru a afla autorul n diverse texte autobiografice, mai multe despre scriitorul lunii! i le-a petrecut n satul natal al tatlui su, Crciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se afl pe Trnava Mic, astzi fiind 105. Dsclia de Octavian GogaCnd, tremurndu-i jalea i sfiala, La tine vin nevestele s-i plng Un cnt pribeag mbrieaz firea, Feciorii dui n slujb la-mpratul,i-un trandafir crescut n umbri tu ascunzi o lacrim-ntre slove,moare,n alte ri cnd le trimii oftatul...i soare nu-i s-i plng risipirea,i fete vin, s le-nfloreti altia, Eu plng atunci, cci tu-mi rsai nLa pragul tu e plin ulicioara, zare, i fetele i opotesc n tain: A vremii noastre dreapt muceni,"Ce mini frumoase are domnioara!" Copil blajin, cuminte prea devreme,Sfielnic, blaie dscli. ...Aa, grijind copiii altor mame, Te stingi zmbind n calea ta,Ca strlucirea ochilor ti limpezi,fecioar,Poveste nu-i mai jalnic povestit,Iar cptiul somnului tu vitreg Tu eti din leagn sor cu sfiala,De-un vis deert zadarnic se-nfioar. Pe buza ta n-a tremurat ispit. Tu parc-auzi cum picur la geamuriCununa ta de zile i de visuriUn ciripit de pui de rndunic Au mpletit-o rele ursitoare,i-un gnd rzle i nfierbnt Ca fruntea ta nu-i frunte de zpad, tmpla,i mn nu-i attea tiutoare.Cu tine-adoarme-o dulce, sfnt fric. Monegi, cetei ai crilor din stran, Din graiul tu culeg nvtur,Sfios, amurgul toamnei mohorte E scris parc-n zmbetele talei mic-ncet podoaba lui bolnav,Senintatea slovei din scriptur.Ca din cdelnii fumul de tmie,n barba lor, crunt ca amurgul, Prelung se zbate frunza din Ei strng prinosul lacrimilor sfinte, dumbrav. Cci vd aievea ntrupat ceaslovulTu stai n prag, i din frgar o frunz n vorba ta domoal i cuminte.La snul tu s-a cobort s moar,Iar vntul spune crengilor plecate Povestea ta, frumoas domnioar... 106. BUCURETI TI... LA PLIMBARE PRIN BUCURE TI... 107. - Mihai, ai mai vizitat acest REPORTER LA MUZEUL muzeu? TARANULUI ROMAN- Da, bineneles. i voi revenioricnd cu plcere.- La revedere, Mihai!- La revedere, Andreea!- Buna, Ana! Ma bucur ca te eleva STROEintalnesc. Ce faci? CATALINA ANDREEA - Am venit impreuna cuparintii sa vizitam acestII-CLASA a II-a Emuzeu.PROF. TITA ELENA RODICA - Ce ti-a placut cel mai mult?- Am aflat multe lucrurintr-o zi frumoas de interesante despre traditiile primvar am plecat n la muzeul populare, am vizitat galeria ranului Romn. Acolo m-amde arta taraneasca si cel mai ntlnit cu civa prieteni carora le- mult mi-a placut casa am cerut prerea despre acesttaranului Antonie Mogos, interesant muzeu, intr-un scurtdin satul Ceauru din judetul interviu. -Bun, Mihai!-Bun, Andreea!-Ce te-a impresionat mai mult Gorj. la acest muzeu ? - La revedere, Ana!-n acest muzeu se gsesc o - La revedere, Andreea ! serie de obiecte de art tradiional romneasc. Mi-aAm plecat de la acest plcut foarte mult bisericamuzeu placut impresionatade ceea ce am auzit cu