Ciprian Porumbescu, Colecþiunede cîntece sociale, postfaþã: LecaMorariu, ediþia a III-a, îngrijitã deNicolae Cârlan, Fundaþia Culturalã„Leca Morariu”, Suceava, 2008, 50 p.

Placheta este de fapt reproducereaediþiei Colecþiune de cîntece sociale pen-tru studenþii români, compuse ºi dedi-cate Junimei academice române, publi-catã de Ciprian Porumbescu (semnãturaeste Ciprian Golembiovschi-Porum-bescu) la Viena, în 1880. Deschisã de o

fotografie a lui Ciprian Porumbescu student la Viena, o scurtã„prefaþã” – mai mult o notã explicativã, semnatã de autor, cîtevatexte însoþite cu reprezentarea pe portativ a liniei melodice, apoi opostfaþã semnatã de Leca Morariu, interesantã prin interpretãrile ºiexplicaþiile aferente. Pe coperta a IV-a este reprodusã o fotografiea corului teologilor, condus de Ciprian Porumbescu.

Constantin Blãnaru, Însemnãridespre autori ºi cãrþi, Fundaþia Culturalã„Alexandru Bogza”, CîmpulungMoldovenesc, 2008, 190 p.; Vertij prinmemorie, prozã autobiograficã,Biblioteca Mioriþa, CîmpulungMoldovenesc, 2008, 236 p.

Constantin Blãnaru reuneºte înacest volum „o selecþie de articole,cronici ºi recenzii literare”, publicate îndiferite ziare ºi reviste într-un interval detimp cuprins între 21.11.1965 –octombrie 2008, la care se adaugã„douãzeci de articole subsumate titluluiDicþionar”. Autorul a scris, printre alþii,despre: Nicolae Labiº, MihailSadoveanu, Dragoº Vicol, VasileAndru, Ion Beldeanu, Traian Chelariu,Ion Cozmei, Emilian Marcu, IonParanici, Mircea A. Diaconu, CarmenVeronica Steiciuc, Vasile Tãrâþeanu,Lucian Teodosiu, Ilie Dan, GloriaLãcãtuºu, Teofil Lianu º.a. Dincolo de

recenziile în sine, un material bun bibliografic. În Vertij prin memorie vedem un alt Constantin Blãnaru, care

se lasã prins în mrejele amintirilor, povestind despre copilãrie,despre prima lui minge, despre satul Dracea, întîmplãri cu profe-sori ºi elevi, rememorarea unor clipe din viaþa de dascãl º.a.

George L. Nimigeanu, Nobleþea tãcerii, versuri, Casa deediturã Samuel, Mediaº, 2008, 142 p.

Un nou volum de versuri semnat de bucovineanul plecat peîndepãrtatele plaiuri medieºene, scris cu pana muiatã ºi în nostal-

gia dupã drumuri trecute, locuri depãr-tate ºi clipe de suflet. Din cartea (alcã-tuirã din ciclurile poetice: Nobleþeatãcerii, Interferenþe, Memoria umbrei,citãm cîteva versuri: „ªtiu doar cã întãcerile mele/ cuvintele/ unul pe altul cunobleþe se rînduie/ iluminîndu-se în aºafel/ încît/ înþelesurile sã umble fãrãteamã/ pe suspendatele punþi/ ale gîndu-lui” – Nobleþea tãcerii.

Paraschiva Abutnãriþei, Ioan Abutnãriþei, Monografiacomunei Coºna, judeþul Suceava,Editura Axa, Botoºani, 2008, 252 p.

Þara Dornelor, parte din trupulBucovinei, înseamnã un numãr de 12localitãþi, într-un cadru de o frumuseþeaparte. Una dintre acestea este comunaCoºna, aºezatã la o altitudine de 840 demetri, a cãrei monografie, alcãtuitã deParaschiva ºi Ioan Abutnãriþei, areurmãtoarea structurã (dupã un cuvîntînainte semnat de primarul comunei,Iliuþã Ivan, ºi un argument): Cap. I.Cadrul natural, Cap. II. Repere istorice,Cap. III. Activitatea economicã, Cap. IV. Populaþia, Cap. V.Instituþii, Cap. VI. Cultura tradiþionalã, Cap. VII. Evoluþiaadministrativã a localitãþii, la care se adaugã: Cetãþeni de onoareai comunei, Glosar ºi Bibliografie.

Sînt pagini despre o comunã frumoasã, cu istorie încãrcatã,ca multe alte localitãþi din acea zonã, tradiþii ºi obiceiuristrãvechi, aºezatã într-o zonã de o frumuseþe aparte.

Cornel-Constantin Ilie, Între Bellu ºi Montparnasse.Români celebri în faþa morþii. Dicþionar. Imagini. Testamente,Editura Historia, Bucureºti, 2008, 238 p.

Dupã modelul unei cãrþi semnate deIsabelle Bricard, Dicþionarul oamenilorcelebri în faþa morþii, cu informaþiidespre „modul în care ºi-au petrecutultimele clipe numeroase personalitãþi”care au trãit în Hexagon, preponderentfrancezi, dar nici un român, autorul,membru al echipei redacþionale a revis-tei „Historia”, a alcãtuit acest dicþionarmai aparte.

Aºadar, în aceastã carte întîlnim, latema datã, o serie de informaþii (inclusivcîteva testamente, fotografii) despre sute de personaje (români)dintr-un spectru social/ ocupaþional larg – de la NicolaeGrigorescu, Vasile Voiculescu, Constantin Brâncuºi, PanaitIstrati, Nicolae Iorga, Marin Preda la Mareºalul Averescu, Carol

!"!" 4545Revista românã nr. 2 (56) / 2009

FLASH FLASH ## FLASH FLASH ## FLASH FLASH ##

Davilla, George Vraca, Camil Petrescu, domnitori, conducãtoride stat (regele Ferdinand, Radu de la Afumaþi), oameni care aumurit de moarte bunã sau uciºi, condamnaþi de istorie º.a.

(Marius Chelaru)

Carolina Ilica, Puþin mai mult (55 de poeme + 2), ediþia aIII-a, Edit. Academiei Internaþionale Orient-Occident, Bucureºti,2008, 162 p.

„Carolina Ilica este una dintre valo-rile sigure ale liricii româneºti contem-porane”, afirmã în prefaþã, pe bunã drep-tate, Theodor Codreanu, continuînd:„Rareori am întîlnit o personalitate caresã îmbine atît de natural specificul aut-entic naþional cu universalitatea”.Alegem, din multitudinea de poemeantologice, Puþin mai mult: „Nu ºtiudecît sã cînt aici, pe lume./ (De altcevanu-s bunã de nimic?)/ ªi-n loc de-averi:doar nume ºi prenume,/ Unul mai mare,celãlalt mai mic.// Dar unde e iubitul?

Maica, unde?/ Apoi copilul? Unde-i Dumnezeu? –/ De minechiar în mine El se-ascunde,/ Cum se ascunde binele în rãu.//Copilul, crescãtor – tot mai departe,/ Mãicuþa,-mbãtrînind – totmai demult./ Iubitul cu uitarea mã împarte// Pînã-ntr-atît cã nicinu m-am nãscut./ Din ce-am avut nimic n-am pus deoparte./Decît... Decît sã cînt. Puþin mai mult”.

ªtefan Nemecsek, Literatura hunedoreanã (de la începuturipînã în prezent), 3 vol., Ed. Realitatea româneascã, Vulcan, 2008,

238+430+566 p.Impresionante cele trei volume ale

ziaristului de peste trei decenii ªtefanNemecsek (cãruia îi datorãm ºi douãvolume de Presa hunedoreanã), dis-tribuite pe tematici: Analiza ºi clasifi-carea activitãþii literare (vol. I),Scriitori din Valea Jiului (vol. II),Scriitori hunedoreni (vol. III). Gãsimaici, pe lîngã o trecere în revistã gener-alã, fiºele de scriitor ale unor: VasileCopilu Cheatrã, Ion D. Sîrbu, RaduStanca, Valentin Taºcu, Dumitru Velea,

Marcel Petriºor, Petru Poantã, Paulina Popa, MirceaSântimbreanu ºi lista s-ar întinde la nesfîrºit.

Mircea Popa, Incursiuni în presa româneascã, Ed. Eikon,Cluj-Napoca, 2009, 392 p.

Profesorul universitar Mircea Popa,ale cãrui cercetãri sunt recunoscute pen-tru temeinicia lor dusã pînã la extremalimitã, ne oferã acum aceste extrem deinteresante ºi de binevenite Incursiuni înpresa româneascã, volum structurat încinci capitole: Presã ºi naþionalitate,Presa regionalã, Categorii de presã (cu„Aspecte ale presei feministe dinRomânia”), Deschideri europene (undegãsim „Ziare franceze din România”,dar ºi „Reviste româneºti de la Viena”)ºi Contribuþii documentare.

Glasul Bucovinei (Cernãuþi-Bucureºti), An. XV, nr. 4 (60),2008, 140 p.

Prestigioasa publicaþie a InstitutuluiCultural Român, având-o ca redactor-ºef pe Alexandrina Cernov, ne aduce unamplu interviu cu pictorul ªtefan Purici(de Ilie Luceac), Trei prozatori bucovi-neni (Radu Mareº, Constantin Blãnaru,Mircea Filip) de Ion Filipciuc, poeme deSimion Gociu (care a împlinit 60 deani), Marin Gherman ºi CarmenVeronica Steiciuc, prozã de IonMuscalu, Amintiri din închisoare deDumitru Oniga ºi ecouri la apariþia cãrþiiDiscursurile lui Eudoxiu Hurmuzaki înDieta Bucovinei (ediþie de Ilie Luceac).

Marian Nicolae Tomi, Maramureºul de ieri pînã astãzi, Ed.Grinta, Cluj-Napoca, 2008, 280 p.

În afara piesei de teatru Ghilgameººi a volumului de versuri Jogging, vred-nicul nostru colaborator Marian NicolaeTomi a mai pus în circulaþie anul trecutun amplu tom de istorie maramureºeanã,în care înglobeazã studii ºi cercetãriinedite sau apãrute în publicaþii peri-odice ºi volume colective, grupate îndouã capitole definitorii: Despre celecîte s-au petrecut ºi aflat dinMaramureº (printre altele: „Contribuþiila cunoaºterea învãþãmîntului mara-mureºean – sec. XIII-XX” ºi „Istorie ºi destin la românii de pesteTisa”) ºi Despre cele cîte s-au petrecut ºi aflat din Viºeu de Sus(alegem: „Viºeu de Sus – o schiþã istoricã” ºi „O comunitate ger-manã – þipþerii din Viºeu de Sus”).

Arhiva genealogicã (Iaºi), An VII (XII), nr. 1-4, 2000, 308 p.Publicaþia Institutului Român de Genealogie ºi Heraldicã

„Sever Zotta” cuprinde în acest volum, apãrut, din pãcate, cu oregretabilã întîrziere, actele celui de-alX-lea Congres de Genealogie ºiHeraldicã, care s-a þinut la Iaºi în 13-16mai 1999. În afara unui grupaj maiamplu de comunicãri privindu-l peSever Zotta, gãsim evocãri ale unor fig-uri proeminente de genealogiºti (IoanNãdejde, Nicolae Docan, MihaiCostãchescu, Constantin I. Karadja,Marcel Sturdza-Sãuceºti, Eugen D.Neculau, Traian Larionescul) ºi studiicum ar fi: Un izvor genealogic necunos-cut: însemnãrile memorialistice inediteale lui A.C. Cuza de Marian ªtefan, Pe urmele domniþeiRuxandra a lui Vasile Lupu de Radu Sc. Greceanu, Un model deintegrare: familia Ilschi de Ioan Scripcariuc, ConteseleBãlãceanu. Douã boieroaice române la curtea din Viena de C.Bãlãceanu-Stolnici.

!"!" 4646 Revista românã nr. 2 (56) / 2009

Astra blãjeanã, An. XII, nr. 1 (50), martie 2009, 72 p.Publicaþia trimestrialã editatã de

Despãrþãmîntul „Timotei Cipariu”(redactor ºef Silvia Pop) ne aduce, înacest prim numãr din 2009, printre altearticole interesante: Dimitrie Vaida ºiepiscopul Ioan Bob de Mircea Popa,Eminescu economist de ArcadieHinescu, Gîndirea ºtiinþificã, econom-icã a iluministului Gheorghe ªincai deAugustin Urian, 90 de ani de la apariþiaperiodicului „Unirea poporului” deClaudia Oancea-Raica.

Constelaþii ieºene, An. IV, nr. 1 (13), apr. 2009, 52 p.Revista trimestrialã a Organizaþiei

de Tineret a Despãrþãmîntului „MihailKogãlnicea-nu” (director Areta Moºu,redactor-ºef Mircea-Cristian Ghenghea)ia atitudine hotãrîtã în faþa lui Aprilie2009. Luna pãcãlelilor în stil„moldovenesc” (de Mircea-CristianGhenghea), ne înfãþiºeazã Mãrturiaunei bucovinence despre deportarea ºiexilul familiei sale (de Dana-RamonaVatamaniuc), intrã în dialog cu istoriculIon Varta, fost deputat al PartiduluiPopular Creºtin-Democrat dinRepublica Moldova ºi cu prof.univ.dr.

Alexandru-Florin Platon, decanul Facultãþii de Istorie aUniversitãþii „Al.I. Cuza” din Iaºi.

Floare de latinitate (Novi Sad), An.V, nr. 4 (21)/2008, 90 p.

Revista de culturã ºi spiritualitateromâneascã editatã de ConsiliulNaþional al Minoritãþii NaþionaleRomâne din Serbia (redactor ºef VasileBarbu) este bogatã în informaþii privindviaþa ºi realizãrile românilor din zonã(inaugurarea Institutului de Culturã alRomânilor din Voivodina, Muzeul liter-aturii române în grai bãnãþean – laUzdin º.a.), în creaþii poetice sau în arti-cole privind Identitatea noastrã

româneascã (de Maria Ciobanu Bãcanu) sau Spiritul european alpoporului român (de Ioan Sãlcudeanu).

Astra clujeanã, An. VI, nr. 1-2,2009, 62 p.

Redactorul ºef Mircea Popa –aniversat la 70 de ani – ne aduce înmemorie Un luptãtor pentru presãromâneascã – Nicolae Fekete Negruþiu,Sara Iercoºan stabileºte Repere petraiectul unui simbol naþional: Imnul,prof.dr. colonel (r) Vasile ªt. Tutuladezbate Rolul Gãrzilor NaþionaleRomâne din Transilvania în apãrarea

Marii Uniri din 1918 (octombrie 1918 – ianuarie 1919), pînã lasosirea Armatei Române din regat, Viorel Clemen Hodiº vine cuRomânii din Ungaria – Scurtã retrospectivã istoricã, OnufrieVinþeler ne împãrtãºeºte Din corespondenþa lui Onisifor Ghibu,Iulian Sãlãjan îl prezintã pe Petre Dulfu – Militant naþional deexcepþie din secolul al XIX-lea.

Nicolae Nicoarã-Horia, Vasile Barbu, Doi poeþi – Aceeaºilimbã, Edit. Nigredo, Arad, 2008, 150 p. + XII f.il.

Dialogînd peste graniþe, arãdeanul Nicolae Nicoarã-Horiaintrã în consonanþã cu Vasile Barbu din Uzdin. Primul selamenteazã: „Cresc pãdurile, Mamã, acolo pe crînguri,/ Fumuri lacase îs tot mai puþine,/ Oamenii pleacã spre alte tãrîmuri,/ Nimenila vetre nu îi mai þine...// Scurmã rugina în frunze ºi-n gînd,/ Ardetãcerea în tulnic ºi-n Dor,/ Singuricopacii se-aud murmurînd/ Precummoºnegii în bãrbile lor... [...]” (Crescpãdurile, Mamã...), cel de-al doilea emilitant: „Putna, izvor nesecat/ de cred-inþã româneascã/ în bine./ Putna, zid deapãrare/ ºi mãrturisitoare/ de rugi./Putna, candela veºnic vie/ a AdevãruluiSchimbãrii la faþã./ Putna,/ cruce,închinare, sînge...” (Putna). Ca un coro-lar, Dor de Eminescu al lui VasileBarbu: „Eminescu e mult mai mult/decît efemerul adevãrurilor/ din Glossa/ºi mai mult/ decît poimîinele/ din Luceafãrul./ Eminescu esteplanetarul/ nostru cuvînt/ ce-ºi are rãdãcinile în zãrile/ românes-cului altar din Kogaion.// Eminescu este privigherea/ din piept/ ºisãmînþa culcatã de vînt/ peste mormintele din nori./ Este zborulprimelor aripi/ ºi tãria poeziei de dragoste./ Eminescu, Eminescu/ºi-un dor/ ascuns ºi tãcut”.

Sãraca Þarã de Sus. 1000 de poezii populare din judeþulBotoºani, Antologie, index de vers, abrevieri, tabel culegãtori,informatori ºi surse Gellu Dorian,Prefaþa Prof. Petru Ursache, CentrulJudeþean pentru Conservarea ºiPromovarea Culturii TradiþionaleBotoºani, Edit. Axa, 2008, 646 p.

Antologia alcãtuitã de cunoscutulpoet Gellu Dorian constituie, dupã cumsingur o spune, „un corolar al unei activ-itãþi tradiþionale în domeniul creaþieipopulare din judeþul Botoºani, ilustrîndbogãþia poeziei populare, nu numai caprincipal element de pãstrare a iden-titãþii naþionale, dar ºi a unei vieþi trãiteintens ºi continuu ºi din acest punct de vedere" ºi este structuratãîn: I. Poezia obiceiurilor, II. Poezia liricã ºi epicã (de dragoste, deînstrãinare, de cãtãnie, de haiducie, istoricã, socialã ºi satiricã),III. Strigãturi. Rod al unor acumulãri de peste un secol, antologiase bazeazã pe texte apãrute în diverse culegeri, datorate unorculegãtori mai mult sau mai puþin cunoscuþi, printre care M.Eminescu („exemplul cel mai elocvent de culegãtor de folclor depe întreaga suprafaþã a României"), D. Furtunã, T. Crudu, Ion H.Ciubotaru º.a.

(Liviu PAPUC)

!"!" 4747Revista românã nr. 2 (56) / 2009