revist+ de proprietate intelectual+ magazine of...
TRANSCRIPT
REVIST+ DE PROPRIETATE INTELECTUAL+MAGAZINE OF INTELLECTUAL PROPERTY
2/2005
Chiºinãu ¬ 2005
AGENÞIA DE STAT PENTRU PROPRIETATEA INTELECTUAL A REPUBLICII MOLDOVA
Ă
EDITOR:
COEDITOR:
CONSILIUL NAÞIONALPENTRUACREDITAREªI ATESTARE
Apare din 1995
25 iunie – ziua inventatoruluişi raţionalizatorului
STIMAŢI PRIETENI,Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală
a Republicii Moldova vă adresează cele mai calde felicitări cu prilejul
Zilei Inventatorului şi Raţionalizatorului,
dorindu-vă sănătate, prosperitate, realizări creatoare, noi proiecteşi elaborări.
Cu această ocazie, îi invităm pe toţi cei antrenaţi în activtatea creativăla o colaborare cât mai prodigioasă cu AGEPI.
Agenţia este disponibilă să vă acorde
tot sprijinul în protejarea şi promovarea elaborărilor dumneavoastră.
Cu cele mai sincere urări de bine,
Ştefan NOVAC,Director General AGEPI
3
Inte
llect
us 2
/20
05C
UPR
INS /
CO
NTE
NTS
5
11
19
22
26
34
38
42
44
49
52
56
59
64
67
OBIECTIVE PRIMORDIALE
Евразийская патентная система, ее место ироль в международной системе охраны
промышленной собственностиАлександр ГРИГОРЬЕВ
Activitatea instituţiilor de cercetare-dezvoltare deprofil agrar în condiţiile economiei de piaţă
acad. Vasile MICU
ASPECTE ACTUALEALE PROPRIETĂŢII INTELECTUALE
Protecţia proprietăţii industriale este un privilegiuAndrei MOISEI
Cercetări asupra riscului de contrafacereVeaceslav CRECETOV
Aspecte ale activităţii inventive în domeniulagroindustrialTudor JOVMIR
Perspectivele Colecţiei Naţionale de Documenteîn domeniul proprietăţii intelectuale
Petru RACU
Protecţia mărcii, cale de protejarea veniturilor firmelor
Elena ŞTIRBU
COOPERARE INTERNAŢIONALĂ
PATLIB-2005
PROPRIETATEA INTELECTUALĂŞI ECONOMIA DE PIAŢĂ
Soluţii manageriale contemporane ale promovăriiproduselor moldoveneşti pe piaţa europeană
Andrei ZAKHAROV
TEHNOLOGII INOVATIVE
Conservarea vitaminei C în vişine, uscate prindiferite aporturi de căldură
Vasile TARLEV
Prognozarea funcţionării circuitelor integratela iradiere
Vitalie RUSANOVSCHI
Activitatea inovativă – un factor esenţial înrelansarea economiei
Mihai CUCEREAVII
PROPRIETATE INTELECTUALĂŞI RESURSE UMANE
Nimic nou la capitolul „noutate”…(1)Iurie CLĂTINICI
Brevetele în lumea universitară (2)Mario CERVANTES
AFLUX DE FORŢE TINERE
Tineri cercetători în ştiinţăAlexandru GHIMZA
PRIMORDIAL OBJECTIVES
Eurasia patent system, place and role thereof inthe international industrial property protectionsystemАlexandr GRIGORIEV
Activity of the agricultural research-developmentinstitutions in the conditions of market economyacad. Vasile MICU
ACTUAL ASPECTSOF INDUSTRIAL PROPERTY
Industrial property protection is a privilegeAndrei MOISEI
Examination of the counterfeit riskVeaceslav CRECETOV
Aspects of the inventive activity in theagroindustrial fieldTudor JOVMIR
Perspectives of the National Collection of Docu-ments in the field of intellectual propertyPetru RACU
Protection of trademarks - the way to protect theincome of firmsElena ŞTIRBU
INTERNATIONAL COOPERATION
PATLIB-2005
INTELLECTUAL PROPERTY AND MARKETECONOMY
The modern managerial solutions of the promotionof the Modovan products on the European marketAndrei ZAKHAROV
INOVATIVE TEHNOLOGIES
Conservation of the vitamin C in cherries dried atthe different temperature contributionVasile TARLEV
Prognostication of the integrated circuits functionat the radiationVitalie RUSANOVSCHI
Innovative activity – the important factor of raisingthe bid of the economyMihai CUCEREAVII
INTELLECTUAL PROPERTY AND HUMANRESOURSES
Nothing new in the sector of „novelty”…(1)Iurie CLĂTINICI
Patents in the university world (2)Mario CERVANTES
AFFLUX OF THE YOUNG FORCES
Young people – investigators in the scienceAlexandru GHIMZA
Inte
llect
us 2
/200
5
4
The materials from the main columns of theperiodical “Intellectus” are considered by the HighCommittee for Attestation (HCA) to be scientific works
Materialele din rubricile de bază ale revistei“Intellectus” sunt considerate de Comisia Superioară
de Atestare a Republicii Moldova (CSA) lucrări ştiinţifice.
CU
PRIN
S /
CO
NTE
NTS 71
73
76
79
84
85
86
89
90
9295
96
98
99
100
103
105
107
108
Doctorantura: realitate şi perspectiveMihaela MACARI
NUME NOTORII
Cavaler Rabelaisian al OenologilorDumitru BATÎR
Personalităţi ale intelectualităţii tehnice dinBasarabia. (1) Gleb Drăgan.
Valeriu DULGHERU
COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE
Зависимость морфологии предметов ремесла,выполненных из камня известняка-ракушечника,
от естественных свойств материала (2)Михаил ПУЗУР
REPERE ACADEMICE
Nicolae Corlăteanu - savantul nonagenar
Antonie Ablov – 100 ani de la naştere
ANIVERSĂRI
Revista „Intellectus” – 10 anide la fondare
Ion DIVIZA
Alexandru Gromov la 80 de aniMihai CUCEREAVÎI
AGEPI NEWS
Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale-2005
„Lecturi AGEPI-2005”: opinii, sugestii, doleanţe
Un succes categoric al inventatorilor moldoveni
„ECOINVENT-2005”
Protecţia şi promovarea activităţii inovaţionale înmedicină şi farmacie
Controale la punctelede comercializare a exemplarelor de opere
şi fonograme
MOZAIC
Inventica şi dezvoltarea stomatologiei (1)Teodor POPOVICI
DICŢIONAR EXPLICATIVDE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
RIDENDO
JUBILIARI LA AGEPI
PUBLICITATE
Doctor’s thesis: reality and perspectivesMihaela MACARI
WELL-KNOWN NAMES
Rabelaisian Cavalier of the OenologistsDumitru BATÎR
Personalities in the technical intellectualityof Basarabia. (1) Gleb Drăgan.
Valeriu DULGHERU
SCIENTIFIC COMMUNICATIONS
Dependence of the morphology of handicraftobjects, made of the limestone-shell rock, ofmaterial natural properties (2)Михаил ПУЗУР
ACADEMIC REFERENCE POINTS
Nicolae Corlăteanu – the nonages scientist
Antonie Ablov – 100-th anniversary
ANIVERSĂRI
The Journal „Intellectus” – 10-th anniversary fromfoundationIon DIVIZA
Alexandru Gromov at 80-th anniversaryMihai CUCEREAVÎI
AGEPI NEWS
The World Day of Intellectual Property - 2005
„Lecturi AGEPI-2005”: opinions, suggestions, wishes
A categorical success of the Moldovan inventors
„ECOINVENT-2005”
Protection and promotion of the innovationalactivity in medicine and pharmacy.
Inspection of the commercial activity relating to thecommercialization of the copies of the works andphonograms
MOZAIC
Inventiveness and development of the stomatology (1)Teodor POPOVICI
THE INTELLECTUAL PROPERTY EXPLICATIVEDICTIONARY
RIDENDO
AGEPI JUBILEES
PUBLICITY
5
Inte
llect
us 2
/200
5O
BIE
CTI
VE
PRIM
OR
DIA
LE
Сегодня Евразийское патентное ведомство поправу считают одним из наиболеепрофессиональных и динамичноразвивающихся патентных ведомств, идущим вногу с мировыми тенденциями в областитеории и практики патентной экспертизы,совершенствования законодательной базы,автоматизации информационных процессов.
В настоящее время девять стран являютсяучастницами Евразийской патентнойконвенции, в частности: Туркменистан,Таджикистан, Беларусь, Россия, Казахстан,Азербайджан, Кыргызстан, Молдова, Армения.
Среди стран, которые подписали Евразийскуюпатентную конвенцию, но еще нератифицировали ее, Украина и Грузия.
ÅÂÐÀÇÈÉÑÊÀß ÏÀÒÅÍÒÍÀß ÑÈÑÒÅÌÀ,
ÅÅ ÌÅÑÒÎ È ÐÎËÜ Â ÌÅÆÄÓÍÀÐÎÄÍÎÉ
ÑÈÑÒÅÌÅ ÎÕÐÀÍÛ ÏÐÎÌÛØËÅÍÍÎÉ
ÑÎÁÑÒÂÅÍÍÎÑÒÈ
Àëåêñàíäð ÃÐÈÃÎÐÜÅÂ,Ïðåçèäåíò Åâðàçèéñêîãî ïàòåíòíîãîâåäîìñòâà
12 августа 2005 года исполнится десять лет со дня вступления в силуЕвразийской патентной конвенция, в соответствии с которой образованаЕвразийская патентная организация. Всего 3-4 года потребовалось, чтобы оназавершила этап становления и органично вошла в мировое патентное сообщество.
Перед евразийской патентной системойставилась задача обеспечить доступностьпатентования и высокое качество патента.Прежде всего, было важно достичьвыраженных преимуществ и процедурного, иэкономического характера.
Inte
llect
us 2
/200
5
6
OBIE
CTI
VE
PRIM
OR
DIA
LE
Сегодня не вызывает сомнения, что на стадииподготовки и подачи евразийской заявкибезусловными преимуществами являются:
Ô подача одной заявки для полученияпатента, действующего на территориидоговаривающихся государств;
Ô возможность выбора заявителем местаподачи (через национальные патентныеведомства, непосредственно вЕвразийское патентное ведомство либопутем подачи международной заявки всоответствии с PCT с указанием наполучение евразийского патента);
Ô оформление и подача материалов заявкина любом языке с возможностью переводана официальный язык Конвенции в болеепоздние сроки.
Следует отметить, что условия патентоспособ-ности изобретений и требования к оформ-лению и содержанию евразийских заявок неявляются неожиданными для заявителей. Ониотвечают положениям Договора о патентнойкооперации, Европейской патентнойконвенции, национальных законодательствосновных патентующих стран.
Несложно проиллюстрировать и преимуществаэкономического характера:
ü поэтапная уплата пошлин позволяетизбежать затрат в отношениинесовершенных действий в случае отказазаявителя от продолжения патентования;
ü при подаче евразийской заявкизаявитель оплачивает услуги одногопатентного поверенного и перевод толькона один (русский) язык;
ü при наличии отчета о поиске, подго-товленного одним из международныхпоисковых органов, единая процедурнаяпошлина взимается в меньшем размере;
ü уплата всех видов пошлинпроизводится в одно ведомство;
ü в период до уплаты первой годовойпошлины заявителю предоставляются
исключительные права на изобретение вовсех договаривающихся государствах безуплаты специальных пошлин;соответственно он пользуется правом наполучение компенсации от лиц,использовавших изобретение в периодвременной охраны в любом издоговаривающихся государств.
Понятно, что все региональные и националь-ные патентные системы нацелены на упро-щение процедур и удешевление патентов,поскольку высокая стоимость и сложностьпатентования - всеобщая и весьма болезнен-ная проблема охраны промышленнойсобственности и особенно изобретений. Длярешения подобных задач у евразийскойпатентной системы есть преимущество малойинерционности: не секрет, что изменения назаконодательном уровне, регулирующиедеятельность национальных и крупныхрегиональных патентных ведомств, требуютзначительных усилий и времени. В нашемслучае от возникновения экономических итехнологических предпосылок дляудешевления патента и упрощения процедур донеобходимой корректировки нормативнойправовой базы проходит короткий срок.
В этом смысле можно говорить о готовностиЕвразийской патентной организации к решениювозникающих проблем и о подходе к деятель-ности Евразийского патентного ведомства как кразвивающемуся организму, реагирующему иотвечающему на требования современныхреалий. Произошедшие положительные
7
Inte
llect
us 2
/200
5O
BIE
CTI
VE
PRIM
OR
DIA
LE изменения уже успели оценить евразийскиепатентные поверенные и заявители.
Перечисление преимуществ евразийскойпатентной системы останется во многомдекларативным, если не показано основное:что получили страны от участия в Конвенции,выиграли они или проиграли?
Обратимся к конкретным примерам.
В России, как и в остальных странах на постсо-ветском пространстве, сложное экономическоеположение не могло не сказаться наизобретательской активности заявителей.Число подаваемых заявок на изобретения, каки на другие объекты промышленнойсобственности, резко упало и продолжало бытьнизким до 1999 года, когда ситуация сталаулучшаться. Показатели этого и последующихгодов позволяют говорить о том, что тенденцииспада в изобретательской активности былипреодолены, и начался устойчивый рост.
Итак, с ростом изобретательской активности вРоссии пропорционально увеличивалосьпоступление заявок от иностранных заявите-лей. Одновременно росло и количествоевразийских патентов российских и иностран-ных заявителей с указанием России. Не секрет,что это обстоятельство вызывало определен-ную настороженность Роспатента. Былонеясно, как отразится функционированиеевразийской патентной системы на поступле-нии в Роспатент заявок и соответственнопошлин. Сегодня выводы сделаны, и ониговорят в пользу Евразийской патентнойсистемы. Так, за период с 1999 по третийквартал 2004 года пошлины за поддержаниеевразийских патентов в России составилиболее 2,5 миллионов долларов при устойчивомросте подачи заявок по национальнойпроцедуре России.
Еще более нагляден эффект евразийскойпатентной системы при сопоставленииобъемов патентования в соседних странах сблизкими экономическими условиями - вУзбекистане и в тех среднеазиатских странах,которые являются участниками Евразийскойпатентной конвенции.
Ниже приведены показатели выдачи патентовв Узбекистане на имя иностранных заявителейи за тот же период - евразийских патентов суказанием Договаривающихся стран того жерегиона.
Поступление пошлин за поддержаниеевразийских патентов с 1999 года по третийквартал 2004 г. в Кыргызстане превысило одинмиллион долларов, в Казахстане - полтора
*/ - Здесь и далее приводятся данные годовыхотчетов национальных патентных ведомств,опубликованные на их официальных веб-сайтах(www.patent.uz, www.sakpatenti.org.ge,www.sdip.gov.ua, www.belgospatent.org,www.kaspatent.kz, www.armpatent.org,www.agepi.md, www.fips.ru, www.tjpat.org,www.tmpatent.org).
Ниже для сопоставления приведена динамикароста количества евразийских патентов, покоторым произведена уплата первой годовойпошлины в отношении России (что аналогичновыдаче патента в этой стране).
Годы 1999 2000 2001 2002 2003
Подано заявок*/, всего, в том числе:
24659 28688 29989 29225 31573
Националь-ными заявителями
19900 23377 24777 23712 25685
Иностран-ными заявителями
4759 5311 5212 5513 5888
Inte
llect
us 2
/200
5
8
OBIE
CTI
VE
PRIM
OR
DIA
LE
миллиона; в Таджикистане оно составилооколо полумиллиона и в Туркменистане - почти1,3 миллиона.
Подобная картина наблюдается и присопоставлении количества национальныхпатентов Грузии, выданных иностраннымзаявителям, и евразийских патентов, покоторым произведена уплата первой годовойпошлины в закавказских странах-членахЕвразийской патентной организации. Если вГрузии по данным национального патентноговедомства в 2001 и 2002 годах выдано,соответственно, 194 и 108 патентов, то в эти жегоды для Армении количество патентовсоставило 221 и 284 и для Азербайджана - 258и 325, причем в последующие годы в обеихстранах происходил устойчивый рост этогопоказателя.
патентных ведомств и обеспечиваетдополнительные финансовые поступления засчет патентных пошлин.
Расширяются и возможности национальныхпатентных поверенных. Около двухсотпатентных поверенных, представляющихинтересы заявителей перед национальнымиведомствами, стали и евразийскимиповеренными. Без слаженной работы с нимиЕвразийское патентное ведомство не смоглобы в короткие сроки достигнуть высокихпоказателей деятельности.
Наши патентные поверенные работают вразличных странах и городах. Приблизить их кведомству, создать условия для оперативногообмена информацией уже сегодня позволяетнаш сайт. Через веб-портал Евразийскойпатентной организации поверенные могутознакомиться с законодательной, норматив-ной правовой и справочной информацией,официальными изданиями Евразийскогопатентного ведомства, национальнымипатентными законодательствами, процеду-рами и нормами. В работе поверенных важнытакже простота получения информации изэлектронного реестра евразийских патентов,возможность оформления в автоматизирован-ном режиме заявлений и ходатайств.
Поверенные имеют большой практическийопыт взаимодействия с Евразийскимпатентным ведомством. На ежегодныхсовещаниях с их участием обсуждаютсяактуальные проблемы, ведущие специалисты
Годы 2000 2001 2002 2003
Узбекистан 70 30 96 68
Кыргызстан 230 279 350 363
Казахстан 301 387 471 509
Таджикистан 228 278 348 354
Туркменистан 238 311 367 370
Существование параллельных систем охраныпромышленной собственности, как показаламировая практика, не только не снижаетинтереса к национальному патентованию, но испособствует свободе выбора системыпатентования для заявителей, появлениюновых возможностей для национальных
9
Inte
llect
us 2
/200
5O
BIE
CTI
VE
PRIM
OR
DIA
LE Ведомства информируют об измененияхнормативных правовых актов, знакомят сновыми информационными продуктами.
Перспективы совершенствованиявзаимодействия с ними мы видим и в развитиирегиональной евразийской патентно-информационной системы (ЕАПАТИС), доступ ккоторой в настоящее время предоставленчерез Интернет национальным патентнымведомствам стран региона.
Активных пользователей патентно-информа-ционных фондов сегодня уже не удовлетворяютузкоспециализированные собственныесистемы патентных ведомств, уступающиесвои позиции интегрированным патентно-информационным ресурсам различных странмира. На смену закрытым информационнымсистемам приходят системы, ориентированныена гибкую подстройку к нуждам конкретногопользователя. В этом отношении ЕАПАТИС -это система, удовлетворяющая информа-ционные потребности патентных ведомств. Оее удобстве говорит то, что ЕАПАТИС частоназывают системой «одного окна и трехщелчков мышью».
Промышленное освоение системы началось вконце 2003 года. Уже в первые месяцызарегистрированы тысячи обращений кЕАПАТИС со стороны экспертов национальныхведомств стран-участниц Евразийскойпатентной конвенции.
Общее для региональных патентныхорганизаций - то, что они работают в интересахгруппы стран и являются проводникамисовременных технологий в области патентногодела для стран своего региона. В то же времяони представляют собой прообраз болееширокой интеграции. Аккумулируя знанияособенностей национальных патентныхсистем, региональные организации обладаютреальной возможностью содействоватьдальнейшему сближению патентных систем напути к единому мировому патентномупространству.
Идеология, процедуры, интеграционныепроцессы в области охраны промышленной
собственности во всем мире инерционны. Иочень важно, чтобы экономическая интеграцияподкреплялась ослаблением патентныхбарьеров, как это было с европейскимпатентом, успевшим завоевать доверие дотого, как единая экономика стран Европыстала реальностью.
Опыт Евразийской патентной организации -хороший пример взаимодействияспециалистов различных государств в областиправовой охраны изобретений. Десять летпоказали, насколько четким и эффективнымможет быть это сотрудничество.
2004 год был для Евразийского патентноговедомства (ЕАПВ) годом стабильной ипродуктивной работы.
Он ярко продемонстрировал рост интереса кевразийской патентной системе со сторонызаявителей. В настоящее время евразийскаяпроцедура используется заявителями 58 странмира, включая, государства-участникиЕвразийской патентной конвенции (ЕАПК).
Отрадно, что наблюдается рост подачи заявоксо стороны заявителей Договаривающихсягосударств. Наибольшее количествоевразийских заявок было подано заявителямиРоссийской Федерации, Республики Беларусь иРеспублики Казахстан.
По сравнению с 2003 г. в 2004 г. общееколичество евразийских заявок увеличилось на22,5 % и составило 1630 заявок.
Следствием позитивного характера этойдинамики является постоянный рост
Inte
llect
us 2
/200
5
10
OBIE
CTI
VE
PRIM
OR
DIA
LE
количества выдаваемых евразийских патентов.В 2004 г. был выдан 1181 евразийский патент,что на 14% больше, чем в 2003 г.
Наибольшее число патентов выданозаявителям из США и Германии. Среди стран -участниц ЕАПК лидерами в получении патентовявляются заявители Российской Федерации,Республики Беларусь и Республики Казахстан.
При первой уплате годовой пошлины заподдержание в силе евразийского патентасреднее число указаний Договаривающихсягосударств продолжало расти и составило в2004 г. 5 государств.
Для региональной патентной системы, объе-диняющей всего девять государств, причемпереживающих период реформированияэкономики, указание более половины госу-дарств следует расценивать как доказатель-ство востребованности евразийской патентнойсистемы и интереса потенциальных инвесто-ров к охране изобретений в странах этогорегиона.
Успешно реализуется программасотрудничества с патентными ведомствамигосударств-членов Евразийской патентнойорганизации (ЕАПО) в научно-техническойсфере.
К приоритетным задачам, стоящим передЕАПО относятся:
Ô внедрение и освоение технологийэлектронной подачи евразийских заявок,что в свою очередь потребует создания ииспользования в ЕАПВ системы элек-тронного досье евразийских заявок ипатентов, а также системы электронныхплатежей и осуществления соответст-вующих технических проектов;
Ô проведение комплекса работ, связанныхс реформированием МПК в рамкахмероприятий ВОИС и соответствующейреклассификации евразийских заявок ипатентов;
Ô развитие работ в области патентнойинформации, средств и систем еераспространения;
Ô дальнейшее развитие ЕАПАТИС и единогоевразийского патентно-информационногопространства;
Ô развитие работ по пропаганде деятель-ности ЕАПО и другие.
Реализация намеченных мер позволитЕАПВ еще в большей мере соответствоватьстандартам, предъявляемым в настоящеевремя к современному патентномуведомству.
Summary
In this article the question is about the Euroasian Patent Organization formed in accor-dance with the Euroasian Patent Convention, the 10-th anniversary of which shall becelebrated in August 12, 2005. The author describes problems and aims put before theOrganization, the main of which are: to provide the accessibility to patenting and highquality of the patent.
11
Inte
llect
us 2
/200
5O
BIE
CTI
VE
PRIM
OR
DIA
LE
Agricultura este una dintre cele mai vechi îndelet-niciri ale omului, care a avut şi mai are încă un roldecisiv în formarea şi prosperarea civilizaţieiumane. Moldova a fost şi mai rămâne o ţară încare agricultura şi industria alimentară au opondere deosebit de substanţială. Deci, estefoarte important ca activitatea în agricultură să fieeficientă şi profitabilă atât pentru cei ce o promo-vează, cât şi pentru ţară. Această eficienţă nupoate fi obţinută fără aportul ştiinţei agrare, fărăcunoaşterea în profunzime a specificului activităţiiîn agricultură.
Problemele, rezolvarea cărora necesită aplicareaştiinţei agrare, sunt multiple şi de o importanţăvitală.
1. Asigurarea alimentaţiei populaţiei.
2. Identificarea şi producerea surselor dematerie primă şi ingrediente pentruprotejarea sănătăţii umane.
3. Protecţia mediului, solului, apelor, resurselornaturale.
4. Identificarea şi valorificarea noilor surserenovabile de energie.
5. Asigurarea industriei prelucrătoare cu materieprimă.
6. Renaşterea satului ca un modul specific deviaţă şi de activitate.
ACTIVITATEA INSTITU|IILOR DE CERCETARE-
DEZVOLTARE DE PROFIL AGRAR
}N CONDI|IILE ECONOMIEI DE PIA|+
acad. Vasile MICU,Director General al Institutuluide Cercet=ri {tiin\ifice pentru Porumb[i Sorg “Porumbeni” SA
I. INTRODUCERE
Dezvoltarea durabilă a societăţii nu poate fi concepută fără dezvoltarea durabilă aagriculturii. După aprecierile FAO, anual în lume suferă de foame peste 850 mln de oameni(inclusiv în Europa), dintre care zeci de milioane mor de foame. Orice s-ar spune, noi încănu murim de foame, cu toate dezastrele pe care le-am suferit, cu toate că agricultura noastrăproduce doar 35-40% comparativ cu 15 ani în urmă. Însă şi populaţia ţării noastre suferăde subalimentaţie, de o alimentare unilaterală care nu asigură, pur şi simplu, dezvoltarea şimenţinerea funcţiilor biologice la tineri şi copii, mai ales în mediul rural.
Inte
llect
us 2
/200
5
12
OBIE
CTI
VE
PRIM
OR
DIA
LE Succesul în agricultură depinde de foarte mulţifactori care, în mod direct sau printr-o interacţiunecomplexă, pot influenţa atât negativ,cât şi pozitiv efortul în acest domeniu.Necunoaşterea sau ignorarea impactuluimultiplilor factori asupra eficacităţii activităţii înagrobusiness poate aduce grave prejudicii. Estebine cunoscut că agricultura este una dinactivităţile cele mai complexe şi riscante. Nu înzadar încă cu peste 150 de ani în urmă WilliamAmherst afirma că agricultura reprezintă cea maisigură cale de a pierde bani. Cu regret, şi astăziactivitatea în agricultură oferă posibilităţi de apierde banii.
Pentru a diminua cât e posibil riscul în agriculturăpentru toţi cei ce investesc bani şi forţe în aceastăactivitate, este necesar ca aceştia să cunoascămăcar în linii mari, dar mai bine în profunzime,factorii care influenţează această activitate,interacţiunea acestor factori şi impactul lor asupraeficacităţii activităţii în agricultură. Acestecunoştinţe le poate oferi doar ştiinţa agrară.
Evoluţia economiei naţionale spre o economiede piaţă este inevitabilă şi ireversibilă.Activitatea instituţiilor de cercetare nu poate fi oexcepţie, deci trebuie să fie adaptată la condiţiileeconomiei de piaţă. Capacitatea de a seacomoda adecvat şi operativ la cerinţele pieţeieste decisivă în asigurarea succesului activităţii.Acest proces de acomodare este de lungă duratăşi include mai multe etape şi componenteobligatorii, precum şi o mare diversitate de forme(modalităţi) concrete. Diversitatea, după cum seştie, este cel mai eficient leac contravulnerabilităţii, este una din condiţiile dezvoltăriidurabile.
Vom încerca, în cele ce urmează, să prezentămo sinteză din experienţa de 15 ani de acomodareşi activitate a Institutului de Cercetări Ştiinţificepentru Porumb şi Sorg în condiţiile economieide piaţă. Această experienţă include atâtelementele obligatorii, precum şi unele dintre celespecifice ale evoluţiei spre economia de piaţăa unei instituţii de cercetare-dezvoltare cu capitalde stat.
II. ETAPELE {I DIREC|IILEPRINCIPALE DE CERCETARE
Am afirmat cu altă ocazie că ştiinţa şi cultura suntdouă aripi ale civilizaţiei moderne. Ştiinţaformează baza progresului în economie şi îndezvoltarea socială, este o Forţă, după cumafirmă Fr. Bacon (axiomă preluată de la romani).Ştiinţa agrară poate asigura o producţie eficientă,de o calitate superioară, cu cheltuieli materiale şiumane reduse. Dat fiind faptul că complexul agro-industrial formează baza economiei republicii,cercetările care deservesc acest complex trebuiesă fie prioritare.
Etapele principale ale activităţii Institutului decercetare-dezvoltare în condiţiile economiei depiaţă sunt următoarele:
ü Aprecierea pieţei.
ü Crearea proprietăţii (valorilor) intelectuale.
ü Protecţia proprietăţii intelectuale.
ü Aplicarea (utilizarea) produselor intelectuale.
Direcţiile principale ale dezvoltării ştiinţei agrare arfi următoarele:
Ô Protecţia şi îmbunătăţirea solului, apelor,resurselor naturale.
Ô Păstrarea şi valorificarea genofondului deplante şi animale.
Ô Crearea şi aplicarea soiurilor şi hibrizilor deplante şi animale cu o înaltă productivitate şicalitate a producţiei, rezistente la boli,vătămători şi factori nefavorabili, cu unconsum redus de energie.
Ô Producerea de seminţe şi material săditorpentru piaţa internă şi pentru export.
Ô Elaborarea şi perfecţionarea mijloacelortehnice şi tehnologiilor eficiente de pro-ducere, prelucrare şi utilizare a produseloragricole.
Ô Informatizarea şi propagarea realizărilorştiinţifice.
13
Inte
llect
us 2
/200
5O
BIE
CTI
VE
PRIM
OR
DIA
LE Ô Pregătirea cadrelor.
Ô Instruirea agricultorilor şi pregătirea lor învederea preluării şi aplicării realizărilorştiinţifice.
Ô Comercializarea realizărilor ştiinţifice.
III.MODALIT+|ILE DE FINAN|ARE
Este raţional ca ştiinţa să fie finanţată debeneficiarii care aplică rezultatele realizărilorştiinţifice. Însă acest principiu nu trebuieabsolutizat. În ceea ce priveşte ştiinţa agrară, sepropun următoarele variante de finanţare:
ü Prin alocarea din buget a 4-5% din impozitulobţinut de la complexul agro-industrial,inclusiv 5% din impozitul funciar.
ü Prin comercializarea directă a realizărilorştiinţifice beneficiarilor.
Fondul bugetar de dezvoltare a ştiinţei agrare serepartizează de către Ministerul Agriculturiiinstituţiilor de cercetare de profil conformcontractelor şi proiectelor de cercetare, care seinclud în programul de stat prin concurs. Dinacest fond bugetar se finanţează prioritarurmătoarele direcţii:
Ô Protecţia solului şi a apelor.
Ô Păstrarea şi evaluarea genofondului deplante şi animale.
Ô Informatizarea şi propagarea realizărilorştiinţifice.
Ô Pregătirea cadrelor şi instruirea agricultorilor.
Ô Cercetările fundamentale în ştiinţele biologiceşi agrare.
Ô Cercetările privind argumentarea actelornormative.
Ca excepţie pot fi finanţate din buget şi uneleprograme de creare a soiurilor şi hibrizilor, atehnologiilor şi mijloacelor tehnice noi, care cer odurată de realizare de peste 5 ani. Însă, de regulă,aceste direcţii trebuie să fie finanţate princomercializarea directă a rezultatelor către
beneficiari, prin defalcarea a 10-15% din venitulobţinut de la aplicarea acestor realizări. La soiurişi hibrizi de plante – prin defalcarea a 10-15% dincostul seminţelor şi materialelor de sădit, lacrosuri şi rase de animale - a 10-15% din venitulobţinut de la comercializarea spermei sau (şi) aanimalelor de rasă. Modalităţile concrete şi coteledefalcărilor pot fi şi trebuie stabilite prin negocieri,confirmate prin contracte între instituţiile decercetare şi beneficiarii realizărilor ştiinţifice.
IV.APRECIEREA PIE|EI
Dat fiind faptul că în condiţiile economiei de piaţădictează cumpărătorul, este necesar ca în primulrând să analizăm şi să apreciam real, îndinamică, piaţa cu toate elementele ei, adică săidentificăm sectorul pieţei spre care este orientatăproducţia ştiinţifică.
4.1. Ce producem? Seminţe, material săditor,recomandări, mijloace tehnice, procedeetehnologice şi altele.
4.2. Cât producem – pentru uz intern şi pentruexport.
4.3. Pentru cine producem?Cine sunt cumpărătorii–beneficiarii.
4.4. Capacitatea de plată a cumpărătorilor.
4.5. Preţul producţiei şi preţul de vânzare.
4.6. Concurenţii.
4.7. Legislaţia, licenţierea, restricţiile.
4.8. Cerinţele faţă de calitatea producţiei.
4.9. Dinamica (evoluţia) pieţei(în toate aspectele – volum, preţ, concurenţă,posibilităţi de plată, legislaţie, mijloacetehnice etc.)
4.10. Stimularea evoluţiei pieţei în direcţianecesară (dirijarea evoluţiei pieţei, formareapieţei, formarea cerinţelor pentru un produsoarecare, inclusiv pentru o calitate specifică).
Piaţa este o conjunctură foarte capricioasă şi demulte ori, azi respinge categoric ceea ce căuta şicerea ieri, sau caută insistent ceea ce a respins
Inte
llect
us 2
/200
5
14
OBIE
CTI
VE
PRIM
OR
DIA
LE până nu de mult. Numai cei ce sunt receptivi lacerinţele pieţei pot aspira la succes.
V. CREAREA PROPRIET+|II(VALORILOR) INTELECTUALE
Despre rolul şi importanţa ştiinţei am puteavorbi mult, cu argumente multiple. Începând cuSocrate (peste 2000 de ani în urmă) careavertiza că „pentru om există un singur bun –ştiinţa (cunoaşterea), şi un singur rău – neştiinţa”,am putea continua cu Fransis Bacon care aformulat deviza – „Cunoaşterea este forţă”(„Knowleage is a power”). Am putea aminti decelebrul ordin al lui Napoleon care, fiind în marepericol în pustiul Nordului Africii, a ordonat:„Savanţii (şi măgarii) la centrul taberei”,dat fiind că numai savanţii îl puteau ajuta săcunoască realitatea.
Am putea continua cu exemple din zilele noastre,şi anume din activitatea conducerii actuale, careapelează la ştiinţă, atunci când o cere realitatea(când se confruntă cu probleme neordinare).Aceste exemple, şi multe altele, demonstreazărolul şi importanţa cercetărilor ştiinţifice în viaţanoastră.
Crearea valorilor (proprietăţii) intelectuale estepoate cea mai complexă etapă a procesului decercetare-dezvoltare. Succesul în aceastăactivitate depinde de mai mulţi factori şi, mai ales,de interacţiunea lor.
Factorii decisivi, care determină succesul încercetare şi aplicare sunt: 1. Ideea. 2. Informaţia.3. Cadrele. 4.Tehnica, tehnologia, materialele. 5.Finanţele. 6. Aplicarea (utilizarea) rezultatelor înproducţie. Nici un factor separat nu asigurăsuccesul, numai îmbinarea lor favorabilă sesoldează cu rezultate pozitive.
În linii mari instituţiile de cercetare acoperănecesităţile principalelor ramuri ale complexuluiagroindustrial şi trebuie menţinute şiperfecţionate. Însă unele modificări ar putea fioperate, şi anume cele menite să asigure ofuncţionare mai bună a institutelor de cercetare, ofinanţare şi o dotare materială corespunzătoare.Cea mai gravă situaţie ţine de pregătirea cadrelor,
asigurarea cu tehnică şi materiale care, practic,depind de nivelul de finanţare. Dacă ştiinţa agrară(precum şi ştiinţa în integritatea sa) nu va fisusţinută şi finanţată la nivelul cuvenit, Moldova vafi nevoită să plătească foarte scump pentrurealizările ştiinţifice din import (soiuri, hibrizi, rasede animale, tehnologii ş.a.m.d.), ceea ce vaagrava şi mai tare criza din economia ţării.
VI.PROTEC|IA PROPRIET+|IIINTELECTUALE
Protecţia proprietăţii intelectuale e un obiectiv totatât de important şi greu de realizat ca şi creareaacestei proprietăţi. Ignorarea acestei axiome decele mai multe ori duce la devalorizarearealizărilor ştiinţifice, demolarea procesului decercetare şi de creare a proprietăţii intelectuale.
Există mai multe metode şi posibilităţi deprotecţie a proprietăţii intelectuale, care pot ficlasificate (doar convenţional) în următoareletipuri:
1. Legislativ – legi, decizii ale guvernului,ministerelor, decizii judecătoreşti, precedentejudiciare ş.a.
Obligaţiunea de protejare legislativă a proprietăţiiintelectuale îi revine statului. Dar şi creatorii devalori trebuie să adopte o poziţie activă.
2. Administrativ – decizii ale ministerelor,inspectoratelor de stat, ale organelor puteriilocale.
3. Economic şi financiar – principalul să fiecointeresaţi în protecţia proprietăţii intelec-tuale nu numai creatorii, dar şi beneficiarii.
Aspectele economico-financiare sunt foarteimportante şi complexe şi includ:
ü forma (modelul) contractului;
ü preţul dreptului de autor (royalty);
ü cine, când şi cui trebuie să plătească.
4. Genetic (de origine) care poate fi aplicat nunumai la soiuri, hibrizi, dar şi la maşini,tehnologii ş.a. şi includ următoarele com-ponente principale:
15
Inte
llect
us 2
/200
5O
BIE
CTI
VE
PRIM
OR
DIA
LE a) Produsul intelectual trebuie să conţinăelemente care nu pot fi reproduse fără(acceptul) participarea autorilor.
b) Produsul intelectual trebuie să posedecaractere, însuşiri deosebite, inconfundabile,care ar evidenţia acest produs dintre alteproduse similare.
5. Informaţional
Orice informaţie care poate servi la penetrareaprotecţiei proprietăţii intelectuale trebuie să fieaccesibilă numai unui cerc restrâns de persoane.Orice informaţie care poate servi la protecţiaproprietăţii trebuie răspândită pe larg tuturorconsumatorilor produsului intelectual.
6. Socio-uman
Acest nivel de protecţie a proprietăţii intelectualepresupune solidaritatea tuturor creatorilor înprotecţia proprietăţii, excluderea a orice forme dediscreditare reciprocă a produselor intelectuale,ajutorarea în asigurarea protecţiei, excludereapreluării sub orice formă a produselor intelectualeale altor creatori.
Creatorii de valori intelectuale trebuie să fie eiînşişi un exemplu în protecţia valorilor intelectualeale altor autori.
7. Combinativ sau complex
Nici unul din procedeele indicate separat nuasigură integral protecţia proprietăţii intelectuale.Aceasta poate fi asigurată doar printr-o îmbinareeficientă a mai multor metode şi procedee.
Utilizând metodele şi procedeele indicate,Institutul nostru asigură protecţia proprietăţiiintelectuale a peste 100 de hibrizi care suntpromovaţi pe scara largă în 8 ţări, în care atâtlegislaţia, cât şi relaţiile contractuale sunt departede a fi perfecte, şi deci, departe de a firespectate.
VII. IMPLEMENTAREA(COMERCIALIZAREA)PROPRIET+|II INTELECTUALE
Implementarea (utilizarea) realizărilor ştiinţificereprezintă o etapă foarte importantă în complexul
cercetare-dezvoltare. Această etapă, la rândul ei,conţine mai multe componente obligatorii:
Ô Aprecierea pieţei posibile de implementare.
Ô Crearea modelului funcţional.
Ô Testarea inovaţiei în laborator, instituţie, înComisia de Stat.
Ô Înregistrarea în Registrul de Stat, brevetarea.
Ô Organizarea producerii inovaţiei (hibrid, soi,procedeu etc.).
Ô Familiarizarea beneficiarilor cu avantajeleinovaţiei.
Ô Încheierea contractelor de implementare(utilizare) a inovaţiei (comercializarea).
Ô Instruirea beneficiarilor în procesul utilizăriiinovaţiei.
Ô Cointeresarea beneficiarilor în utilizareainovaţiei.
Ô Alte componente, inclusiv pregătirea şiinstruirea cadrelor, care se ocupă deimplementare şi comercializare.
Realizarea acestor componente ale procesului deimplementare poate fi efectuată cu succes destructuri speciale, de specialişti bine pregătiţi înproblemele relaţiilor cu beneficiarii. Încercările dea include (sau de a impune) cercetătorii ştiinţificisă fie responsabili de implementare nu este ceamai bună soluţie, ba chiar invers – vor fiprejudiciate ambele procese – şi cercetarea, şiimplementarea.
În Institutul nostru se creează şi se testează anual9-10 mii hibrizi, cei mai buni se transmit latestările de stat.
Următoarea etapă după înregistrarea hibrizilor(soiurilor) este producerea de seminţe. Pe loturiexperimentale se produc anual 25-30 hibrizi deperspectivă, 50-55 de componente (formeparentale) ale hibrizilor omologaţi şi deperspectivă. În scopul asigurării protecţieiproprietăţii intelectuale seminţele formelorparentale se produc la Institut sau doar în unelegospodării sub cifru închis. Seminţele hibride se
Inte
llect
us 2
/200
5
16
OBIE
CTI
VE
PRIM
OR
DIA
LE produc în gospodării semincere licenţiate. Pentrupromovarea hibrizilor în unele zone îndepărtate(Kazahstan, Kîrgîzstan, Uzbekistan) se practicăproducerea seminţelor hibride în bazatehnologiilor şi formelor parentale exportate dinMoldova.
În scopul instruirii producătorilor agricoli seorganizează anual Ziua porumbului, diverseseminare şi consultaţii. În ultimii 5 ani la serviciileCentrului de consultanţă au apelat peste 8 mii deagricultori. Invenţiile destinate implementării suntexpuse la expoziţiile din ţară şi de peste hotare (înzonele de interes). În ultimii 5 ani în 8 ţări au fostorganizate 681 loturi demonstrative, fiecare a câte10-15 hibrizi.
În procesul de implementare Institutulcolaborează cu Ministerului Agriculturii, Direcţiileagricole locale, Federaţia Fermierilor,„Uniagroprotect”, ACSA, Agroinform, Radio-Televiziunea, presa de specialitate. Anual sauperiodic sunt editate „Recomandări pentrucultivarea porumbului”, a altor culturi de profil.
Programul de implementare a realizărilorştiinţifice este realizat de Laboratorul deextensiune în care în alţi ani activau 30-50specialişti. Asigurarea informaţională aimplementării este efectuată de Laboratorul deinformare şi propagandă, iar comercializarea(contractarea) se efectuează de direcţiaInstitutului. În procesul de implementare suntantrenaţi un număr egal de specialişti, iar în uniiani chiar mai mare decât în cercetare. Aceştia îşidesfăşoară activitatea în zonele de implementare.Contractele de implementare variază îndependenţă de scop, volum, valoare, termen şimulte alte criterii. În anii 1989-2004 au fostîncheiate peste 10,2 mii de contracte în bazacărora au fost realizate programe de cercetare,implementare, producere de seminţe.
VIII. STIMULAREA ACTIVIT+|IIDE CERCETARE {I INOVARE
În contextul economiei de piaţă succesul înactivităţile de cercetare–inovare este determinatnu doar de idee (baza teoretică), informatizarea şi
competenţa cadrelor, utilajul şi tehnologiilemoderne, dar în mare măsura şi de cointeresareaparticipanţilor la acest proces. Ca bază legislativăpentru stimularea materială a participanţilor lacrearea şi utilizarea proprietăţii intelectuale, înprimul rând la crearea şi implementarea soiurilor(hibrizilor de plante), serveşte Legea (nr. 915-XIIIdin 11.07.96) privind protecţia soiurilor de plante.Articolul 12. p. 6 al acestei legi prevede pentruremunerarea autorilor utilizarea a cel puţin 15%din profitul obţinut de la utilizarea soiului,hibridului.
În baza acestei legi (la elaborarea căreiaInstitutul pentru Porumb şi Sorg a participat în celmai activ mod, împreună cu alte instituteşi cu departamentul (fostul) pentru ştiinţă alMinisterului Agriculturii şi Industriei Alimentare)la Institut a fost elaborat un Regulament specialprivind remunerarea autorilor şi participanţilorla procesul de cercetare-inovare.
Acest regulament, elaborat cu participareaautorilor de soiuri şi hibrizi, apro-bat de cătreconsiliul ştiinţific, consiliul sindical şi de cătreminister, prevede modalităţile concrete de formareşi repartizare a fondului de stimulare. Principiilede bază ale stimulării autorilor soiurilor şihibrizilor care sunt puse la baza Legii 915-XIII(utilizarea a 15% din profit) sunt utilizate şi înRegulamentul elaborat şi utilizat de către Institutpentru stimularea autorilor şi participanţilor lacrearea şi implementarea tehnologiilor şi altorinvenţii.
Existenţa unei baze legislative este o condiţienecesară, dar nu şi suficientă pentru a stimulaautorii. Se mai cer şi bani. Sursele financiarenecesare pentru cointeresarea autorilor pot fi şitrebuie să fie obţinute prin implementarea(comercializarea) creaţiilor intelectuale (soiuri,hibrizi, seminţe, material săditor, animale de rasă,tehnologii etc.).
Institutul obţine aceste surse financiare princomercializarea dreptului de autor asuprasoiurilor şi hibrizilor şi a tehnologiilor, princomercializarea directă a seminţelor şimaterialului săditor, prin acordarea de serviciiintelectuale.
17
Inte
llect
us 2
/200
5
Cultura № crt.
Ţara Porumb Sorg Legume Plante medicinale
şi decorative
Total
1. Moldova 74 8 11 22 115
2. Rusia 26 4 - - 30 3. Ucraina 17 4 - - 21
4. Belarus 18 - - - 18
5. Kîrgîzstan 5 - - - 5
6. Uzbekistan 4 - - - 4 7. Kazahstan 3 1 - - 4
8. Lituania 2 - - - 2
9. Letonia 2 - - - 2
Total 151 17 11 22 201
OBIE
CTI
VE
PRIM
OR
DIA
LE IX.UNELE REZULTATEALE ACTIVIT+|II }N CONDI|IILEECONOMIEI DE PIA|+
Acomodarea Institutului pentru Porumb şi Sorg lacondiţiile economiei de piaţă a fost declanşată înanul 1989, aplicând principiile expuse mai sus.Pe parcursul anilor acest proces a fostdiversificat şi adaptat la evoluţia pieţei. Au fostidentificate zonele de interes şi influenţă aInstitutului, cerinţele pieţei în dinamică (volum,calitate, preţ) pentru produsele Institutului, căilede pătrundere şi menţinere pe aceste pieţe aproduselor intelectuale ale Institutului,modalităţile de creare şi promovare a proprietăţiiintelectuale, diversificarea ofertelor, factorii deinfluenţă şi alte componente.
Utilizând modelul expus, Institutul a obţinutrezultatele care i-au asigurat competitivitatea pepiaţa produselor intelectuale de profil, au permismenţinerea şi promovarea potenţialuluiintelectual.
După cum am mai menţionat, actualmenteInstitutul creează şi testează anual 9-10 mii de
TABELUL 1
Numărul hibrizilor şi soiurilor omologate ale Institutului de Cercetări Ştiinţificepentru Porumb şi Sorg
hibrizi, menţine în registrele de stat a 9 ţări peste100 de soiuri şi hibrizi (tab.1). În ultimii 5 ani întestările de stat se află 44-120 de soiuri şi hibrizi(tab. 2). Pentru promovarea hibrizilor seorganizează anual 130-150 de loturi demonstra-tive în 6-8 ţări, se produc seminţe a 50-55componente ale hibrizilor de porumb, soiuri delegume, plante medicinale. Producerea deseminţe de porumb asigură necesităţile interne şiexportul (tab. 3).
Comercializarea realizărilor ştiinţifice asigură69% din sursele de finanţare ale Institutului, alte29,2% sunt obţinute din realizarea producţieiagricole şi doar 1,8% din contractele cu MinisterulAgriculturii şi Industriei Alimentare (tab. 4).
Deci, sursă principală de finanţare a Institutului adevenit comercializarea proprietăţii intelectuale.Anume această sursă asigura îndeplinireaprogramelor de cercetare şi implementare, aprogramelor sociale şi investiţionale.
Experienţa acumulată poate servi ca o dovadă aposibilităţilor oferite de economia de piaţăinstituţiilor de cercetare–inovare de profil agrar.
Inte
llect
us 2
/200
5
18
Anii În Moldova În alte ţări Total Media anuală 1974-1985 694,7 - 694,7 57,9 1986-2004 767,4 550 1317,4 69,3
Total 1462,1 550 2012,1 64,9
Anii № d/o
Ţara
2000 2001 2002 2003 2004
Total
1. Moldova 41 37 40 42 30 190 2. Rusia 20 18 3 4 - 45 3. Ucraina 6 6 1 4 - 17 4. Belarus 18 21 4 6 14 63 5. Uzbekistan 16 18 8 13 - 55 6. Kîrgîzstan 8 11 8 4 - 31 7. Kazahstan 11 9 7 7 - 34
Total 120 120 71 80 44 435
OBIE
CTI
VE
PRIM
OR
DIA
LE TABELUL 2 Numărul soiurilor şi hibrizilor aflate în testări de stat
TABELUL 3 Producerea de seminţe de porumb, mii tone (material semincer)
În anii de activitate (1974-2004) hibrizii Institutului s-au cultivat pe o suprafaţă de peste 55 mln. hectare,în Moldova anual 450-500 mii ha, 95-98%, în Belarus - 82-85%, în Rusia, Kazahstan şi alte ţări în anii2001-2005 anual se cultivă pe 1-1,2 mln. ha.
TABELUL 3 Principalii indici economici ai Institutului pentru Porumb şi Sorg în anii1993-2004, recalculaţi la cursul dolarului SUA anul 2004
Indicii Total 1993-2004 în MDL la cursul $ a. 2004, mii lei
Media anuală, mii lei
Valoarea producţiei inclusiv: producţie ştiinţifică producţie agricolă contracte cu Ministerul Agriculturii
399320 280510 112610 6200
33277 23376 9384 517
la 1 lucrător 812 67,7 Beneficiu 160260 13355
la 1 lucrător 340 28,5 Impozite transferate 66960 5580 Defalcări în fondul social 19850 1650 Total defalcări (buget + fondul social) inclusiv: la 1 lucrător În % faţă de valoarea producţiei În % faţă de beneficiu
86810 180 21,7 54,2
7230 15,0 21,7 54,2
Cota fondului de remunerare în valoarea producţiei, %
12,9
12,9
Investiţii capitale 25900 2158
Cota surselor de finanţare: din buget, % 1,8proprii, % 98,2
inclusiv: din ştiinţă, % 69,0producţie agricolă, % 29,2
19
Inte
llect
us 2
/200
5A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
TELE
CTU
ALE
Este important să menţionăm că anume îndomeniul standardizării producătorilor le suntimpuse condiţii obligatorii. Ultimele discuţii şiacţiuni în vederea evitării barierelor în mediul deafaceri, conform prevederilor Legii nr. 424 din16.12.2004 privind revizuirea şi optimizareacadrului normativ de reglementare a activităţii deîntreprinzător, comportă o interpretare generalăatingând domenii care, direct sau indirect, suntlegate de antreprenoriat, dar care nu suntobligatorii şi nu reprezintă careva bariere înactivitatea liberă a întreprinzătorilor. Mai mult decâtatât, orice favoare sau excepţie admisă producă-torilor autohtoni poate genera o problemă majorăde blocare a unor domenii întregi de activitate. Lamodul concret, aceste lucruri, din punctul devedere al protecţiei proprietăţii industriale, chiar şifiind legate de activitatea antreprenorială nu potface obiectul unor bariere în calea comerţului.
Protecţia proprietăţii industriale nu este oobligaţiune, este o favoare, un monopol asupra
unor obiecte care pot însoţi produsul şi care potcontribui la realizarea unor succese importantepentru producător.
În temeiul unor plăţi argumentate şi necesare,acest monopol este asigurat în perioada devalabilitate a titlului de protecţie, stabilită conformprevederilor legislaţiei în vigoare. O situaţieneclară apare atunci când producătorul doreştesă obţină un drept exclusiv, să poată interzicetuturor concurenţilor utilizarea acestui drept şi,totodată, să ceară ca acest drept să-i fie oferitgratuit, conform principiului tratamentului naţional.Evident, acelaşi lucru îl vor cere şi persoanelestrăine. Astfel, nu ne-ar rămâne decât sădeclarăm că Republica Moldova recunoaşte şiacordă protecţie gratuită tuturor mărcilor utilizateîn lume de către oricare producător, ceea ce,efectiv, ar însemna legalizarea concurenţeineloiale. A spune că protejezi totul, înseamnă a nuproteja nimic!
PROTEC|IA PROPRIET+|II
INDUSTRIALE ESTE UN PRIVILEGIU
Andrei MOISEI,director Departament juridic AGEPI
Problema depăşirii barierelor în calea comerţului este una complicată şi, totodată,importantă pentru dezvoltarea liberei concurenţe. În acest context, o dată cu aderareaRepublicii Moldova la Organizaţia Mondială a Comerţului, a fost semnat Acordul privindobstacolele tehnice în calea comerţului. Acest Acord se referă, în special, la sistemele destandardizare şi evaluare a conformităţii.
Inte
llect
us 2
/200
5
20
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
RO
PRIE
TÃÞI
I IN
TELE
CTU
ALE Posibilitatea de a monopoliza un drept vine de la
o prioritate - cine depune primul la oficiu o cererede înregistrare, acela va beneficia de un dreptexclusiv, desigur, în măsura în care dreptul la carese pretinde nu prejudiciază alte drepturianterioare şi aici nu se au în vedere declaraţiilede utilizare anterioară, ci drepturile reale,confirmate prin acte (drept de autor, dreptla nume etc.)
În contextul celor menţionate,înregistrarea reprezintă o procedurăcomplexă care presupune selectareainformaţiei, analiza (examinarea),verificarea coliziunii cu alte drepturi,stocarea şi, ulterior, opunerea acesteiinformaţii tuturor celor care încearcă săînregistreze un semn similar sau identicpentru acelaşi produs.
Pentru asigurarea funcţionării unui astfel desistem sunt necesare baze de date actualizate şimonitorizate permanent, examinatori calificaţipentru a verifica informaţia, spaţii pentru stocarea,prelucrarea şi publicarea informaţiilor pentru a opune la dispoziţia terţilor. Mai mult chiar, estenecesară crearea şi asigurarea unui sistem deexaminare a opoziţiilor şi contestaţiilorpersoanelor care nu sunt de acord cuînregistrarea.
Se spune că marca este un privilegiu pentru ceibogaţi. De fapt, marca este un instrument cecontribuie mult la promovarea produselor,constituie un element de distincţie şi de luptăîmpotriva contrafacerii, deoarece contrafacereaapare acolo unde este autoritate şi este alogic săspui că ai autoritate şi eşti sărac, şi ar fi oabsurditate să ai autoritate şi să n-o poţi valorifica.
Dacă e să ne referim la aspectul economic aldrepturilor de proprietate intelectuală, putemmenţiona că un obiect înregistrat şi utilizat încomerţ obţine valoare şi, cu cât este mai marevolumul comerţului, cu atât mai mult creşteautoritatea şi cu atât mai mare este valoarea
obiectelor de proprietate intelectuală careînsoţesc acest produs.
Corespunzător, aceste obiecte (valori) pot fi puseîn gaj, pot fi comercializate prin licenţe, franchis-ing, pot fi vândute, acestea fiind posibile doar încazul în care au o protecţie asigurată prinînregistrare. Şi aici, iarăşi, nu este clară poziţiaproducătorului. I se oferă un drept exclusiv, unmonopol, un beneficiu garantat - şi toate acesteape contul cui, cine va suporta cheltuielile?
De fapt, marca, în calitate de obiect de proprietateindustrială, poate fi considerată drept un numepropriu al produsului sau producătorului.Legislaţia în vigoare, conform prescripţiilortehnice, obligă producătorul să utilizeze lamarcarea produselor denumiri generice, conformstandardelor naţionale. Pot fi utilizate denumiriuzuale, care, la fel, sunt comune şi care nu facobiectul unui monopol sau drept exclusiv, însă,dacă doreşti ca produsul tău să aibă un numedeosebit şi acest nume să-ţi aparţină doar ţie,trebuie să respecţi condiţiile stabilite pentruprotecţia lui prin înregistrare. Este efectiv unprivilegiu să utilizezi denumiri proprii pentruproduse şi să poţi interzice altora să foloseascăaceste denumiri sau semne.
Doreşti să te deosebeşti de alţii,
să ai un caracter individual, să ţi se ofereun monopol garantat faţă de alţiproducători pe gratis? Nimeni nu teimpune să utilizezi pe etichetă sauambalaj alte semne decât cele prescrisede standardele naţionale. Riscul pentruutilizarea altor semne decât cele pres-crise şi-l asumă personal producătorul.
Atribuirea dreptului de proprietate asupra altorsemne utilizate în comerţ decât cele prescrise,poate fi realizată prin sistemul de înregistrare alor, cu achitarea serviciilor pentru efectuareaacestei înregistrări şi pentru confirmarea acestuidrept, o procedură destul de costisitoare, oprocedură pentru cei care doresc să sedeosebească de alţii, cei care au prin ce sedeosebi, cei care consideră că merită să fiedeosebiţi.
21
Inte
llect
us 2
/200
5A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
TELE
CTU
ALE Această poziţie nu este o ambiţie, ea reiese din
sistemul internaţional de protecţie a obiectelor deproprietate intelectuală, sistem recunoscut deRepublica Moldova prin aderarea la 26 deconvenţii şi tratate internaţionale, sistem careimpune condiţii, dar care nu obligă pe nimeni săînregistreze un obiect de proprietate industrială.
Pentru satisfacerea dorinţei de a dobândiun drept exclusiv asupra obiectelor de
proprietate industrială este necesarăcalcularea beneficiilor care vor fi obţinutede pe urma realizării acestui drept şi acheltuielilor pentru obţinerea lui.
Doreşti să ai un drept, trebuie să cunoşti valoareaacestui drept, de fapt nu este doar un drept, esteo investiţie care, realizată corect, poate aduce unsucces enorm în afaceri atât material, cât şimoral.
CALENDAR
La 22 martie 1955 s-a născut la Sofia, Drochia, Ion TIGHINEANU, doctor habilitat în fizică şimatematică, profesor universitar, prorector al Universităţii Tehnice a Moldovei, membru al societăţilorinternaţionale de studiul materialelor şi de electrochimie, în 2000 a fost desemnat “Om al anului” îndomeniul ştiinţei de către Institutul American de Biografii.
Pe parcursul anilor 1982-1998 este lider al unui grup de cercetători la Institutul de Fizică Aplicată(IFA) al AŞM, iar din 1998 este şeful laboratorului interdepartamental “Structuri semiconductoare dedimensiuni reduse”.
A publicat pe parcurs peste 300 de lucrări ştiinţifice, deţine 18 brevete de invenţie în domeniultehnologiei materialelor semiconductoare şi elaborării noilor dispozitive.
Activitatea didactică şi-o începe în 1988 în calitate de profesor la catedra de microelectronică şidispozitive cu semiconductori a Universităţii Tehnice a Moldovei, în 1993 i se acordă gradul deprofesor universitar, iar în 1998 este numit prorector al UTM. Din 2001 deţine postul de director alCentrului Naţional de Studiu şi Testare a Materialelor. Sub conducerea sa au fost elaborate 5 teze dedoctor şi o teză de doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice.
A prezentat referate la universităţi şi foruri ştiinţifice internaţionale din Germania, Italia, Franţa,SUA, Japonia, Coreea de Sud, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Spania etc. Din 1991 şi până înprezent a făcut mai multe stagieri la universităţi din SUA, Germania, Italia, Grecia, a câştigat bursaHumbold (Germania, 1995).
Este membru al Prezidiului Comitetului pentru decernarea premiului naţional în domeniul ştiinţei şitehnicii, preşedinte al Comisiei de experţi în colaborări internaţionale de pe lângă Consiliul Suprempentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică din Republica Moldova, vicepreşedinte al Consiliului ştiinţificspecializat de conferire a titlurilor de doctor şi doctor habilitat de la IFA al AŞM.
Inte
llect
us 2
/200
5
22
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
INTE
LEC
TUA
LE
Acte de contrafacere pot fi:
Ô fabricarea de către o persoană fizică saujuridică a produsului brevetat fără consim-ţământul titularului brevetului de invenţie,certificatului pentru modelul de utilitate,desenul sau modelul industrial înregistrat;
Ô folosirea, comercializarea, expunerea sprevânzare, importarea, exportarea sau stocareaprodusului brevetat sau marcat cu o marcăînregistrată, protejat ca model de utilitate sauca desen sau model industrial de către opersoană fizică sau juridică, fără consimţă-mântul deţinătorului titlului de protecţie;
Ô folosirea de către o persoană fizică saujuridică a procedeului sau metodei brevetate,fără consimţământul titularului brevetului deinvenţie;
Ô folosirea de către o persoană fizică saujuridică a mărcii înregistrate sau recunoscute
CERCET+RI ASUPRA RISCULUIDE CONTRAFACERE
ing. Veaceslav CRECETOV,director Departament Inven\ii,Soiuri de Plante, Modele de Utilitate AGEPI
Contrafacerea, care atinge toate obiectele de proprietate intelectuală, este un fenomendestul de frecvent în lumea contemporană. Consecinţele acestui adevărat flagel sunt dintrecele mai grave atât pe plan economic, cât şi privind sănătatea şi siguranţa consumatorilor.Un rezultat al contrafacerii sunt medicamentele imitate deosebit de toxice, stimulatoarelecardiace defecte, dispozitivele auto de frânare ineficiente etc.
drept notorie, fără consimţământul titularuluiacestei mărci.
În ceea ce priveşte desenele sau modeleleindustriale protejate, acţiunea de contrafacereapare în momentul în care o formă sau o imagineva determina aceeaşi impresie de ansamblu caşi creaţia protejată.
În baza acestor considerente, efectuareacercetărilor asupra riscului de contrafacere serecomandă pentru următoarele situaţii:
ü în cazul unor lucrări tehnico-ştiinţifice, în careeste propusă soluţia unei probleme tehniceconcrete, pe baza căreia se presupuneelaborarea unui procedeu sau a unui produsnou;
ü la asimilarea sau punerea în fabricaţiea unui produs sau a unui procedeu brevetatsau cu intenţia de a fi brevetat, aparţinândunor terţi;
23
Inte
llect
us 2
/200
5A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
TELE
CTU
ALE ü în cazul obiectelor prevăzute pentru export într-
o ţară sau în mai multe ţări;
ü în cazul obiectelor prevăzute pentru expunerela târguri şi expoziţii naţionale sau interna-ţionale;
ü înainte de iniţierea negocierilor care vizeazăachiziţionarea unor licenţe;
ü în cazul în care firmei i se face o ofertă departeneriat, în bază de contract, obiectulacestuia constituindu-l parţial şi exploatareacomercială sau industrială a unor produsesau procedee brevetate;
ü pentru a verifica credibilitatea sau afirmaţiileinsuficient susţinute ale partenerilor deafaceri, în probleme ce vizează protecţiadrepturilor de proprietate intelectuală;
ü pentru a stabili statutul juridic al unui brevetde invenţie, acordat unor persoane fizice saujuridice în Republica Moldova;
ü ca mijloc de apărare în situaţia unei pretinseinfracţiuni de contrafacere, în care presupusulcontrafăcător va trebui să se apere prinanularea brevetului de invenţie sau a înre-gistrării modelului de utilitate;
ü la elaborarea unor proiecte de norme şistandarde naţionale.
Cercetarea riscului de contrafacere este omăsură de asigurare pentru firmă, în cazul încare i se oferă spre achiziţie o soluţie tehnică saufabricarea unui produs cu un anumit designindustrial, fie de către un terţ, fie de către unsalariat propriu. Această cercetare este un mijlocloial, prin care firma verifică eventualitatea unuirisc la achiziţia informaţiei.
Măsura respectivă este una utilă, pe care trebuiesă o ia firma mai ales în cazul în care decidefabricarea unui produs cunoscut deja pe piaţă.
Cercetarea riscului de contrafacere pentruo soluţie tehnică sau un obiect poate fiefectuată de orice consilier în proprietateindustrială.
În cazul în care firma decide fabricarea unuiprodus cunoscut pe piaţă, consilierul înproprietate industrială va stabili ce drepturi
exclusive există pe teritoriul Republicii Moldovapentru acest produs şi cine sunt persoanele caredeţin aceste drepturi.
În cadrul cercetării riscului de contrafacere, vor fianalizate brevetele de invenţie în vigoare, precumşi cererile de brevet de invenţie publicate.
Pentru a efectua cercetarea riscului decontrafacere este necesar să fie prezentate toatecategoriile de documentaţie tehnică de caredispune persoana interesată, şi anume:cataloage, cărţi tehnice ale maşinii sau extrasedin aceste documente etc., în care se aducprecizări privind modul de funcţionare, descriereaschemelor mecanice sau electrice, precum şiunele date tehnice cu referire la anul de fabricarea produsului sau a maşinii respective şi prima loratestare într-o publicaţie tehnică.
Dacă produsul reprezintă un utilaj sau oinstalaţie, este necesar să se precizeze pentru ceparte componentă, dispozitiv sau ansamblu sesolicită cercetarea riscului de contrafacere.
Pentru a determina dacă nu este încălcat brevetulstrăin, sunt folosite diferite tipuri de cercetări. Potfi efectuate cercetări tematice ce ţin de soluţiiletehnice ale obiectului analizat. Specificul unorasemenea cercetări, spre deosebire deverificarea noutăţii soluţiei tehnice revendicate,constă în examinarea atât a obiectului înansamblu, cât şi a tuturor soluţiilor tehniceînglobate în acest obiect. Scopul cercetării esteidentificarea folosirii în obiectul analizat a unorelemente ale invenţiei brevetabile indiferent dacăexistă vreo deosibire privind elementele comune.În acest caz, ca surse se folosesc doar brevetelecu drept exclusiv aflate în vigoare în ţara, în carese intenţionează producerea sau comercializareaprodusului analizat.
Volumul protecţiei prin brevet de invenţie estedeterminat de toate elementele caracteristice alerevendicărilor independente şi este inversproporţional cu numărul acestora (cu câtnumărul revendicărilor va fi mai mare, cu atâtvolumul protecţiei va fi mai redus). De asemenea,se examinează revendicările dependente,subordonate revendicării independente, careacoperă obiectul analizat. În cazul în care sunt
Inte
llect
us 2
/200
5
24
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
INTE
LEC
TUA
LE mai multe revendicări independente şidependente, se poate simplifica cercetarea,reducând analiza la revendicările independente.Această practică există în toate ţările europene. Încazul în care obiectul este comparat cu brevetelede invenţie valabile în SUA, este necesarăexaminarea tuturor revendicărilor independente şidependente, deoarece în această ţară volumulprotecţiei prin brevet de invenţie este determinatde toate elementele caracteristice alerevendicărilor independente şi dependente.
Totodată, trebuie să se dovedească utilizarea, înobiectul examinat, a principalelor elemente dinrevendicările brevetului şi, dacă toate acestea sefolosesc, se trece la examinarea elementelor dedetaliu.
Se consideră că o revendicare va fi încălcată încazul în care în obiectul tehnic ce se analizeazăs-au folosit atât elementele principale, cât şielementele de detaliu, chiar dacă obiectul conţineşi alte elemente caracteristice importante,neincluse în revendicările invenţiei brevetate.
Pot fi efectuate şi cercetări după nume de firmepentru identificarea brevetelor de invenţie, care aulegătură cu obiectul analizat, aparţinând acestorfirme. În acest scop sunt utilizate indexurileanuale specializate, publicate de oficiile deproprietate intelectuală din SUA, Franţa,Germania, Rusia etc.
De asemenea, se poate proceda la cercetăridupă numărul de brevet. Aceste cercetări se facpentru fiecare ţară în parte, utilizând buletineleoficiale şi indexurile numerice anuale.
Este necesar să fie efectuate cercetări privindstabilirea statutului legal al brevetelor selectate. Şiaceste cercetări se fac pentru fiecare ţară în parte,utilizând informaţiile publicate în buletinele oficialede proprietate intelectuală cu referire lavalabilitatea brevetelor de invenţie, şi anume lacompartimentele:
Ô titulari decăzuţi din drepturi;
Ô brevete expirate prin depăşirea duratei legalede valabilitate;
Ô renunţarea la calitatea de titular;
Ô brevete anulate, total sau parţial.
În cazul existenţei familiei de brevete, estenecesară efectuarea cercetării familiei respectivede brevete. Scopul unor asemenea cercetăriconstă în prevenirea exportului de produse în ţări,în care acestea pot încălca drepturile titularilorbrevetelor de invenţie sau utilizarea diferenţelorexistente între revendicările brevetelor familieidate, în iniţierea pe teritoriul unor ţări a acţiunilorde contestare şi anulare a brevetului ce poateconstitui un obstacol privind libera folosire a unuiprodus sau procedeu într-o ţară anume.
Obiectul tehnic este supus riscului decontrafacere pe teritoriul unei anumite ţări în cazulîn care revendicările unui brevet de invenţie, învigoare în această ţară, interferează sau coincidcu elementele componente ale obiectului.
În concluzie, putem constata că unul din cele maiimportante aspecte ale activităţii în domeniulbrevetelor este acela ca, în acţiunile vizândaplicarea unui procedeu, fabricarea unor produsesau vânzarea acestora de către orice unitate deproducţie, să nu se aducă atingere breveteloraparţinând unor terţi.
În multe ţări sancţiunea pentru cazurilede violare a brevetelor constă îneliberarea unei ordonanţe care interziceutilizarea procedeului sau fabricarea şicomercializarea produsului contrafăcut.Această sancţiune este destul de severăpentru unitatea care a făcut dejainvestiţii solide în punerea în funcţiunea mijloacelor de producţie şicomercializare a produsului.
Se pot efectua cercetări asupra brevetului careriscă să fie încălcat, în scopul determinăriivalabilităţii acestuia. În cazul în care nu mai estevalabil, unitatea care a comandat cercetarea vaputea utiliza liber procedeul sau va putea fabricaşi comercializa produsul respectiv.
Atunci când contrafacerea s-a produs anteriorintentării unei acţiuni în justiţie, unitatea poateînceta fabricarea produsului înainte ca sumeleinvestite să devină foarte importante.
25
Inte
llect
us 2
/200
5A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
TELE
CTU
ALE SUMMARY
The counterfeit is an extremely actual phenomenon in the contemporary world affectingall intellectual property rights. The investigation of the counterfeit risk is an insuringmeasure for the firm when it is offered for acquisition a technical solution or manufactureof a product with certain industrial design from either a third person or a personal em-ployed one. The investigation of the counterfeit risk is a useful measure the firm shouldundertake especially in the case when it decides to manufacture a product known on themarket. The investigation of the counterfeit risk for a technical solution or an object can bemade by any counsellor in industrial property. The technical object falls under the influenceof the counterfeit risk on the territory of a certain country where the claims of a patent oninvention in force from this country interfere or coincide with the component elements of theobject. The investigation of the counterfeit risk is a fair means by which the firm checks itsrisk or for the acquisition of the information.
CALENDAR
La 15 ianuarie 1930 s-a născut la Corneşti, Ungheni, Petru TARHON, doctor habilitat în biologie,profesor universitar, şeful catedrei fiziologia şi biochimia plantelor a Universităţii de Stat dinMoldova, cercetător ştiinţific principal la Institutul de Fiziologie a Plantelor al AŞM, fondatoruldirecţiei ştiinţifice Ecofitofiziologia introductivă, decorat cu Diploma de Recunoştinţă a AŞM, laureatal Premiului de Stat în domeniul Ştiinţei, Tehnicii şi Producţiei, deţinător al titlului onorific OmEmerit al Republicii Moldova.
A absolvit în anul 1953 Institutul Pedagogic de Stat din Chişinău, facultatea de ştiinţe naturale.A urmat apoi doctorantura la Grădina Botanică a AŞM, iar în anul 1962 a susţinut la Odesa teza dedoctor în biologie. În teza de doctor habilitat, susţinută în 1981 la Academia Agricolă “K. Timireazev” din Moscova, a expus bazele biologice ale introducţiei plantelor arborescenteangiosperme în Republica Moldova.
Din anul 1990 conduce catedra de fiziologie şi biochimie a plantelor a USM şi fondează laboratorulştiinţific „Cultura de ţesuturi in vitro” cu direcţia de cercetare “Cultura celulei vegetale in vitro şifolosirea ei în cercetările fiziologice, biochimice, genetice şi în selecţie”.
Activitatea ştiinţifico-didactică a prof. P. TARHON s-a materializat în peste 220 de publicaţii, inclusiv2 monografii, 4 manuale („ Fiziologia plantelor” în 2 vol., „Didactica biologiei” ş.a.) şi 12compendii pentru studenţii şcolilor superioare de profil. Rezultatele cercetărilor sale ştiinţifice au fostprezentate la 46 congrese, conferinţe şi simpozioane naţionale şi internaţionale de specialitate.Pe parcursul activităţii sale a contribuit la pregătirea a circa 3000 de cadre didactice în domeniulbiologiei, 103 licenţiaţi în domeniul fitofiziologiei vegetale şi 5 doctori în biologie; a activat intens îndiverse foruri naţionale şi internaţionale de specialitate.
Inte
llect
us 2
/200
5
26
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
INTE
LEC
TUA
LE
În perioada anilor 1962-1993 inventatorii dinrepublică au realizat în procesul de cercetare-dezvoltare (C-D) din domeniul agroindustrialrezultate semnificative, materializate într-un numărimpunător de certificate de autor URSS. Deexemplu, în sfera agriculturii au fost obţinute 724de certificate de autor (cu excepţia celor secrete şinepublice), în domeniul industriei alimentare - 317,iar în domeniul vinicol şi de producere a diverselorbăuturi – peste 100 de certificate. (Cifrele au fostextrase din ediţia AGEPI “Index. Invenţii create înRepublica Moldova în 1963-1992”).
Brevete de invenţie (BI)
După crearea sistemului naţional de protecţie aproprietăţii industriale s-a derulat, din 1993,recepţionarea cererilor de brevet şi examinarealor, iar în 1994 s-a început eliberarea brevetelor în
cauză. Probabil nu întâmplător, marea majoritatea primelor brevete eliberate în Republica Moldovala începutul activităţii AGEPI ţin preponderent deramurile agroindustriale, de exemplu, MD1„Procedeu de fabricare a adaosului alimentar dinmaterie primă vegetală”, acordat lui M. Filipov,colaborator al AŞM. Primul brevet eliberat titularilorstrăini, MD4 „Remediu erbicid” (BAYER), este, deasemenea, din domeniul agroindustrial, fapt cedenotă un interes aparte manifestat pentruagricultura ţării noastre şi din parteaproducătorilor străini. Ambele brevete au fosteliberate în baza unui titlu URSS, deoareceparalel cu recepţionarea cererilor de brevet, înconformitate cu legislaţia în vigoare, s-au depusun şir de cereri în bază unui certificat de autor saua unui brevet al fostei URSS, adică revendicându-se prioritatea URSS sau a succesorului ei,Federaţia Rusă.
ASPECTE ALE ACTIVIT+|II INVENTIVE}N DOMENIUL AGROINDUSTRIAL
Tudor JOVMIR,director adjunct Departament Inven\iiAGEPI
Domeniul agroindustrial reprezintă dintotdeauna o prioritate pentru economia RepubliciiMoldova. Având în vedere acest fapt, în prezentul articol ne-am propus să dăm răspuns laurmătoarele întrebări:
Ô De unde am pornit în activitatea inventivă propriu-zisă?
Ô La ce treaptă ne aflăm în prezent?
Ô Care sunt plusurile şi minusurile în procesul de brevetare şi ce trebuie să întreprindempentru ameliorarea situaţiei?
27
Inte
llect
us 2
/200
5A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
TELE
CTU
ALE Primul brevet de invenţie cu adevărat „autohton”,
adică referindu-se la o soluţie tehnică elaboratădupă 1992 în totalitate de un solicitant local, ţinetot de domeniul în cauză: MD62 „Procedeu dereproducere a plantelor prin butăşire” (ICŞPS,ASP „PORUMBENI”. Am accentuat “în totalitate”,deoarece brevetul MD49 “Tub perfuzant allichidelor biologice” (VINIR, SRL; INGHER (RU),pe care l-am putea considera primul, a fosteliberat unui grup mixt de titulari din Moldova şiRusia.
În scopul efectuării unei analize a activităţiiinventive din perioada de după 1993, s-au luatpentru comparaţie cifrele care reflectă brevetareade către solicitanţii locali pe parcursul perioadelorde mai sus (30 şi 12 ani), invenţiile fiindrepartizate tematic conform ClasificăriiInternaţionale de Brevete (CIB). Pentru a obţine untablou mai obiectiv, au fost excluse toate breveteleMD obţinute în baza unui certificat al URSS sau aunei cereri depuse în Rusia în perioada 1991-92.De exemplu, pentru întreaga clasă A01 acestnumăr a constituit 78 de bevete. Ca să fie maireliefat tabloul activităţii inventive, s-a calculat unparametru („intensitatea brevetării”) obţinut prinraportarea numărului de titluri MD (brevete şimodele de utilitate) la numărul de documente SU,şi multiplicarea ulterioară cu un coeficient deproporţionalitate egal cu 2,5 (raportul 30 ani/12ani). Analiza relevă cu o oarecare aproximaţieurmătorul tablou general (tabelul 1):
După cum rezultă din tabel, în pofida tranziţiei, înmajoritatea ramurilor ritmul brevetării s-a păstrat,iar în unele din ele se observă chiar ointensificare confirmată statistic, de exemplu, înpanificaţie şi în clasa înrudită măcinareagrăunţelor sau tocarea nutreţurilor. De asemenea,se înregistrează un spor evident în ramurilevinicolă şi de producere a altor băuturi alcoolice.Pe de altă parte, se constată o diminuare îndomeniile medicina veterinară, separare/transportare sau sortare/ambalare.
Având în vedere faptul că cea mai numeroasărubrică a CIB o reprezintă clasa A01, ce reflectăanvergura tematică a domeniului dat, vom încercasă analizăm detaliat repartizarea tematică pesubclase (tabelul 2) pentru a obţine un tablou maidiferenţiat.
După cum se vede din tabel, tabloul devine cumult mai nuanţat. Se remarcă, în deosebi,
Tabelul 1: Activitatea inventivă peprincipalele domenii agroindustriale
diminuarea radicală a brevetării în ramura„Recoltare; cosit”, fapt care poate fi explicat parţialprin criza din ramurile construcţiei de maşini. Pede altă parte, se relevă un spor semnificativ înramura prelucrării produselor recoltate, laînregistrarea căruia a contribuit practic un singurinstitut al AŞM şi titularii-persoane fizice.
Tendinţele relevate pot fi explicate, într-o oarecaremăsură, prin cerinţele pieţii interne şi structura
Indicele CIB Titluri SU obţinute
în perioada 1963-92
Titluri MD acordate
din 1994 la zi
(01.06.2005)
Titluri MD - fără
prioritatea SU, RU
(cota de la total)
Intensita-tea
brevetării -
(MD/SU)×2,5)
A01 agricultură 724 367 289
(10 %) ~1
A21 panificaţie 11 12 12 ~3
A22 prelucrarea cărnii
2 1 1 ~1
A23 alimente diverse
194 111 102 (3,5 %) ~1,3
A24 tutun 95 47 39 (1,3 %) ~ 1
A61D medicina veterinară
15 4 4 ~0,7
B02 măcinare; tocare
11 8 8 ~2
B07 separare; transportare
18 3 3 ~0,5
B65 sortare; ambalare 151 31 30 0,5
C11B uleiuri; grăsimi 10 19 9 ~2
C12G vinuri 81 115 115 (4 %) 3,6
C12H pasterizare; învechirea băuturilor alcoolizate
16 17 16 (0,6 %) 2,5
C12F recuperarea produselor secundare
4 3 3 ~2
C12P procedee de fermentare
0 11 11 ------
C13 producerea zahărului
4 3 3 ~2
C14 blănuri, piei etc. - 1 1 ----------
Inte
llect
us 2
/200
5
28
Titulari
Titluri de protecţie
acordate (fără prioritatea SU
sau RU; inclusiv şi modele de
utilitate)
Note
Comentarii
AŞM total 113 inclusiv: Instit. Fiziologie a Plant.
48
Genetică 44 Protecţie Biologică a Plantelor
12
Chimie 8 Zoologie 7 Botanică 3
ICŞ ramurale, total 53 incluiv: „MECAGRO” 11
pentru Pomicultură 12 9 – soiuri de plantă
Protecţia Plantelor 8 INVV 7 ….Tutun şi Produse de TUTUN
7
…”DIMO” 3 …Culturilor de Câmp
2
…”TEVIT” 1 mai deţine încă 6 în alte clase relevante
Persoane fizice 50 Universităţi, total 40
USM 28 UAM 10 UTM 1 US din Comrat 1
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
INTE
LEC
TUA
LE exportului sau prin diversificarea formelor deproprietate cum sunt, de exemplu, apariţiagospodăriilor ţărăneşti, individuale, IMM-urilor etc.Diminuarea nivelului de brevetare în alte ramuripoate fi explicată în primul rând prin reducereafinanţării pentru sfera C-D.
Având în vedere criza economică din ultimuldeceniu, cifrele prezentate denotă un fapt pozitiv:inventatorii şi solicitanţii de brevet mai aşteaptăceva de la ziua de mâine, mai speră că invenţiileelaborate vor fi solicitate.
De asemenea, este relevant şi clasamentul dupătitularii principali ai invenţiilor acoperite de clasa„agricultură” (A01) (Tabelul 3):
Cifrele de mai sus demonstrează elocventgradul insuficient de activitate inventivă în uneleinstituţii.
Dinamica acordării brevetelor de invenţie dinaceastă clasă pe parcursul ultimilor ani denotă ostabilitate, iar pentru ultimii trei ani – şi o creştererelativă.
Pentru comparaţie, prezentăm în tabelul 4 dateleprivind repartizarea între titularii principali ainvenţiilor acoperite de altă clasă importantă A23„Alimente sau produse alimentare; tratarea lor,neacoperită de alte clase”
Tabelul 2. Clasa A01: Repartizarea pesubclase a titlurilor de protecţie
Tabelul 3. Topul titularilor de invenţiiacoperite de clasa A01 „Agricultură”
A01: rubricele
subclaselor
Titluri SU obţinute
în perioada 1963-92
Titluri MD - fără priorita-tea SU
sau RU
Intensita-tea
brevetării - (MD/SU)×
2,5)
Comentarii Note
A01B lucrarea solulului
50 13 0,7
A01C plantat, semănat, fertilizat
93 48 ~1,3
A01D recoltare; cosit 134 12 ~0,2 (!)
5- titulari persoane fizice; 7- modele de utilitate
A01F prelucrarea produselor recoltate 10 16 4
10- Inst. de Fizio-logie… AŞM; 4 - persoa-ne fizice
A01G horticultură; cultura legu-melor etc.
241 90 ~1
24 – titulari persoane fizice
A01H noutăţi vegetale sau procedee p/u obţinerea acestora
43 46 2,5
A01J fabricarea produselor lactate
7 5 ~2
A01K creşterea animalelor; avicultură, piscicultură etc.
106 32 ~0,8
A01M prinderea şi punerea de capcane etc.
15 20 ~3
A01N …biocide; regulatori de creştere a vegetalelor
26 24 ~2,3
29
Inte
llect
us 2
/200
5
Titulari Numărul de titluri acordate (fără prioritatea
SU/RU)
Note
Persoane fizice
52 cca. 51%
ICŞT în Industria Alimentară
18 cca. 18%
Universităţi, total
9 USM – 4; UAM – 2 US Comrat -2; UTM -1
AŞM, total 6 5 – I.Genetică+ ICŞT în Ind. Ali-mentară; 1 – I. Zool. +I. Microbiol.
„MECAGRO” 5 „TEVIT” 4 INDEPRIN 3
Titulari Numărul de titluri acordate
Note, comentarii; Exemple de brevete
cunoscute
Persoane fizice 60 (cca. 52 %) MD145 –brandy „Botna”
ÎTŞ „OENOLAB” 15 INVV 13 „AROMA” 7 ÎTŞ „Planta-Vin” SRL
5
Firma ŞCP „Design-Birou”
3 MD283 – balsam „Legenda haiducului”
Fabrica „Kvint” (Tiraspol)
1 aceeaşi inventatori deţin 5 brevete
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
INTE
LEC
TUA
LE
După cum constatăm din tabel, se remarcăponderea dominantă a persoanelor fizice şi aICŞTIA, pe deoparte, şi apariţia unor „actori” noi(INDEPRIN-ul). De menţionat şi strânsacooperare a institutelor academice cu ICŞTIA.
Un domeniu „exploziv”, după cum reiese dintabelul 1, îl reprezintă subclasa C12G „Vin; altebăuturi alcoolizate; prepararea acestora” (115brevete acordate). Intensitatea brevetării în cazuldat este determinată de faptul că această ramurăreprezintă, probabil, cea mai efectivă şi importantăramură a economiei naţionale. Şi aici, de ase-menea, prezintă interes clasamentul principalilortitulari ai brevetelor acordate (tabelul 5):
Brevetele din acest domeniu sunt, probabil,în cel mai mare grad implementate şi, deasemenea, cele mai lucrative. Iarăşi se remarcăponderea dominantă a inventatorilor individuali.Ramura dată reprezintă una din puţinele în caresolicitanţii din Transnistria solicită protecţiainvenţiilor prin brevet de invenţie al RepubliciiMoldova.
În continuare, ne vom referi la unele aspecte şiprobleme ale activităţii inventive, inclusiv dindomeniul agroindustrial, a căror soluţionare arputea propulsiona procesul inovativ ce ţine deveriga brevetare din lanţul inovativ idee → invenţie→ brevetare → …. … → comercializare.
Modele de utilitate (MU)
În Republica Moldova este posibilă şi obţinereatitlului de protecţie – Certificat de Înregistrarea Modelului de Utilitate, spre deosebire de fostaURSS, legislaţia căreia nu prevedea o asemeneaformă de protecţie. Acest fapt oferă o posibilitatesuplimentară de protecţie a acelor soluţii tehnice(referitoare la dispozitive) pentru care obţinereabrevetului de invenţie poate fi problematică dincauza activităţii inventive insuficiente (aşanumitele invenţii „mici”), deşi invenţia poate aveaun potenţial semnificativ de comercializare.
Avantaje: cerinţe mai mici privind brevetabilitatea,ca urmare, certificatul de MU se obţine mai uşor,iar atacarea lui de terţi în instanţe e mai dificilă;taxe şi termene mai mici.
Până la 1 iunie 2005 au fost depuse 158 de cererişi înregistrate 116 fiind eliberate certificaterespective, dintre care cca 37% se referă ladomeniile din tabelul 1. Cota protecţiei prin MU înunele domenii este foarte semnificativă. Deexemplu, în subclasa A01D (Recoltare; cosit) maimult de jumătate o reprezintă MU, iar pentru B65(Sortare; ambalare) – aproape un sfert.
Analiza dinamicii depunerii CMU relevă rolul încontinuă creştere al formei date de protecţie, înspecial pentru inovaţiile ce ţin de unelte şidispozitive agricole sau utilaj pentru prelucrareamateriei prime agricole. Aspectele careinfluenţează negativ asupra utilizării protecţieidate continuă să fie conştientizarea insuficientă aposibilităţilor oferite de MU şi, principalul impedi-ment, neacceptarea psihologică de către o partede solicitanţi a denumirii “model”.
Tabelul 4. Topul titularilor pentrusubclasa A23: “Alimente sau produsealimentare; tratarea lor, neacoperită dealte clase”
Tabelul 5. Topul titularilor pentru subclasaC12G „Vin; alte băuturi alcoolizate;prepararea acestora”
Inte
llect
us 2
/200
5
30
Solicitant (titular)
Total CSP Total BSP
IC pentru Culturile de Câmp
57
I. de Genetică al AŞM
28
Rotari Maxim 28 INVV 18 12 IC pentru Pomicultură
7
I.Transnistrean de Cercetări în Domeniul Agriculturii
5
Rotaru Tudor 4 USM 1 restul 5 Total: 153 12
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
INTE
LEC
TUA
LE Protecţia soiurilor de plante (SP)
În baza legislaţiei privind brevetul de invenţie alRepublicii Moldova, la AGEPI au fost înregistrate47 brevete, inclusiv 34 în baza certificatelor fosteiURSS. Brevetul nr. 561 „Soi de tutun Burley 320”,eliberat la 31.01.1997, este primul ce se referă laun soi de plantă creat după declararea indepen-denţei ţării (titular: ICŞCT pentru TUTUN şiPRODUSE de TUTUN). Un indice indirect algradului de utilizare a brevetului poate servi men-ţinerea lui în vigoare. Cu părere de rău, doar 9brevete din cele menţionate mai sus sunt valabile.
După adoptarea Legii nr. 915/1996 privindprotecţia soiurilor de plante, AGEPI a recepţionat153 cereri de SP (CSP), inclusiv 4 de la solicitanţistrăini. Clasificate după specii, CSP se prezintăastfel:
Porumb – 25, viţa de vie – 18, grâu de toamnă –17, floarea soarelui - 11, tomate – 8, prun – 4 etc.
După finalizarea încercărilor soiurilor la Comisiade Stat, AGEPI a eliberat 12 brevete pentru SP. Înprezent la Comisia de Stat 50 de soiuri se aflăpentru testările D.U.S.. Clasamentul solicitanţilor/titularilor este prezentat în tabelul 6.
Constatăm o pondere dominantă a IC pentruCulturile de Câmp, precum şi o cotă semnificativăa persoanelor fizice. Pe de altă parte, esteinexplicabilă lipsa totală (!) a CSP din partea ICŞpentru PORUMB şi SORG al AŞP “PORUMBENI”.
Un impediment major în asigurarea protecţieijuridice prin brevet a soiurilor îl constituie
tărăgănarea aprobării de către Guvern a listeiextinse de genuri şi specii botanice, soiurilecărora pot fi protejate prin brevet (conform art. 47al Legii nr. 915/1996).
Accesul şi utilizarea informaţieide brevet
Informaţia de brevet reprezintă un mediu nutritivpentru generarea noilor idei atât la elaborareainvenţiilor, cât şi pentru procesul de cercetareştiinţifică. Nu întâmplător inventatorul tuturortimpurilor Edison (1093 brevete obţinute doar înSUA) explica succesele sale astfel: „Pur şisimplu, eu cercetez profund tot ceea ce s-ainventat anterior”. Situaţia privind accesibilitatea lainformaţia de brevet s-a ameliorat principialîncepând cu anii 1997-98, când oficiile mari debrevete, în primul rând cel american (USPTO) şicel european (OEB), au permis accesul gratuit labazele lor de date care reprezintă adevăratetezaure informaţionale. BD USPTO înglobeazăaproape 7 mln de brevete naţionale cu începeredin anul 1790, iar BD OEB – peste 50 mln dedocumente din cca 70 de ţări. În ce priveşteutilizarea informaţiei de brevet la noi, în eraInternetului, când barierele geografice audispărut, s-a creat o situaţie oarecum paradoxală.Deşi accesul la bazele de date de brevete estegratuit de peste 7 ani, acest tezaur nu e folosit deo mare parte dintre inventatori şi cercetători şi, s-ospunem direct, literatura de brevete deocamdatăeste ignorată. Faptul ca atare poate fi explicatprintr-o anumită inerţie, prin lipsa consilierilorcalificaţi şi cu iniţiativă şi a „informaţiei despreinformaţii”, deşi AGEPI organizează permanentseminare la tema dată, inclusiv în raioane, iarpagina web AGEPI conţine toate adresele utile aleBD de brevet gratuite. AGEPI a oferit de la bunînceput acces on-line GRATUIT la produselesale informaţionale cum sunt BD INVENŢIIsau BOPI.
Trebuie de menţionat că pentru mulţi cercetători şiinventatori tineri problemele de mai sus practic nuexistă, fapt ce se explică prin cunoaşterea sufi-cientă a limbilor moderne, a calculatorului şi, nu înultimul rând, prin permanenta căutare în Internet aofertelor de proiecte de cercetare, burse etc.
Utilizarea informaţiei mondiale de brevet cu accesgratuit şi facil reprezintă un potenţial încănevalorificat în măsura cuvenită şi care poate să
Tabelul 6. Cereri şi brevete pentru SP:clasamentul solicitanţilor/titularilor
31
Inte
llect
us 2
/200
5A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
TELE
CTU
ALE impulsioneze un aspect inovaţional subapreciat –
difuzia inovaţională. Invenţiile conţinute înmilioane de brevete pot fi utilizate absolut liber,fără riscul de a încălca anumite drepturi (cuexcepţia celor valabile la moment pe teritoriulRepublicii Moldova; de exemplu, la 13.06.2005,erau valabile 1013 brevete şi 39 MU).
Constatăm că există, de asemenea, numeroaseBD comerciale de brevete cu posibilităţi enormede prelucrare sofisticată a informaţiei regăsite,însă din cauza lipsei de mijloace financiarecomunitatea inventatorilor şi posesorilor debrevete din republică nu-şi pot permitedeocamdată utilizarea acestora. În cepriveşte accesul on-line la literatura ştiinţifică (fulltext), trebuie de menţionat că pentru examinatoriinoştri de brevete accesul reprezintă o problemămajoră: AGEPI nu-şi poate permite utilizareaacestor baze din cauza taxelor de brevetaresimbolice.
Paradoxul taxelor mici
Obţinerea şi menţinerea pentru 5 ani în vogoare aunui brevet ordinar îl costă actualmente pe titularîn total 189 sau 243 lei, în funcţie de examinareasolicitată, taxele achitate gradual în câţiva ani şicare de departe nu reflectă cheltuielile reale peexaminare şi gestionare. Este clar că nivelulactual al taxelor, neindexate din 1997, cu toate căşi acum opt ani ele erau practic simbolice, nupoate servi ca obstacol în vederea obţineriibrevetului de invenţie. În mod paradoxal, acestnivel subliminal de taxe nu stimulează pozitivactivitatea inventivă, ci, din contra, adeseoristimulează depunerea unor cereri insuficientelaborate, embrionare, în care descriereainvenţiei nu ocupă măcar o pagină. Motivareaevidentă a brevetării în cazul dat nu e nici pedeparte economică, mai degrabă obţinerea unuitip aparte de publicaţii pentru teze, rapoarte etc. Înconcluzie, speculaţiile care se mai fac uneori,cum că din cauza taxelor mărite inventatorii nu-şipot proteja invenţiile, nu au nici un temei.
Pentru confirmarea rolului real al taxelor se potaduce datele anului 2001 când, în cadrul unuiexperiment, s-a permis pentru o bună parte dintreinventatori depunerea şi examinarea gratuită acâte trei CBI în baza unor bonuri speciale. Seprognoza o creştere a numărului de cereri de 4-5ori, în realitate sporul a fost doar de 1,8 ori, însoţit
în multe cazuri de o scădere vădită a calităţiiexpunerii invenţiei, excepţie făcând cererileprovenite din instituţiile de cercetare şi dinuniversităţi.
Funcţiile brevetului de invenţie
Este bine cunoscut faptul că brevetul de invenţie,pe lângă funcţiile sale majore cum sunt ceajuridică şi cea de sursă de informare tehnică, maiposedă şi altele: de motivaţie, de reputaţie,financiară etc. În contextul local, în unele cazurimotivaţia pentru obţinerea brevetului poate săincludă şi componente mai specifice. Nu e unsecret că adesea în calitate de indici de evaluarea activităţii de C-D se utilizează formal numărul depublicaţii, inclusiv cel de brevete obţinute peparcursul unei perioade de referinţă, diferseproiecte, teze de doctorat etc. Problema în cauzănu este doar una locală, pe marginea ei sediscută intens de mulţi ani în mediile academice,ea fiind generată de cerinţele dure - „publish orperish”. Acest fapt, stimulat şi de taxele simbolice,în condiţiile noastre conduce la situaţia cândsolicitantul va face totul ca să obţină cât mairepede şi cât mai multe publicaţii materializate înbrevete, în detrimentul calităţii expunerii şidezvoltării invenţiei, deşi cererea satisfacecerinţele minime de dezvăluire a invenţiei.Fenomenul dat se manifestă şi în domeniul încauză, având mai multe consecinţe negative:
Ô Îmbunătăţiri minore la invenţia anteriorbrevetată sau cu un stadiu embrionar de C-D;
Ô Conţinut brut, neprelucrat, expunerelapidară – descriere pe 1-2 pagini cu unsingur exemplu de realizare la o scarăminimală de laborator;
Ô Fragmentarea invenţiei în variante foarteapropiate, depuse separat în scopul obţineriiunui număr mai mare de brevete;
Ô În caz de implementare, este foarte mareprobabilitatea că vor ieşi la ivealăneajunsurile principiale ale invenţiei;
Ô Drept rezultat, motivaţia economică judicioasădispare complet sau rămâne pe ultimul plan,titularul deţinând un brevet de “hârtie” pentruraport, teză etc., adică funcţia principală abrevetului de invenţie pentru titularii/inventatorii implicaţi se rezumă la o publicaţieordinară fără o valoare economică.
Inte
llect
us 2
/200
5
32
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
INTE
LEC
TUA
LE În concluzie, aceste brevete nu prea numeroase,deşi satisfac formal criteriile de brevetabilitate, nuposedă o valoare economică reală. Factorul dattrebuie numaidecât să fie luat în consideraţie decătre unităţile economice interesate în procesuleventualelor inventarieri şi evaluări ale portofoliilorde brevete.
Cui aparţin, de fapt, brevetelede invenţii?
La data de 31.12.2003 Guvernul RepubliciiMoldova a aprobat, prin Hotărârea nr. 1609,Regulamentul privind obiectele de proprietateindustrială (OPI) create în cadrul exercităriiatribuţiilor de serviciu. Acest document normativprevede modul de reglementare a raporturilordintre unitatea economică şi salariat, drepturile, înspecial patrimoniale, vizând obiectele deproprietate industrială de serviciu. Analizândcererile depuse la AGEPI de solicitanţi-persoanefizice, şi anume esenţa tehnică a acestor invenţii,în multe cazuri ai impresia că de fapt invenţia afost creată în cadrul exercitării atribuţiilor deserviciu. Uneori este evident că inventatorul-solicitant nu a putut crea invenţia în afara loculuisău de lucru, a utilizat gratuit încăperile, materiale,utilaje sofisticate etc. din dotarea instituţiei, iarrezultatul final, materializat în cererea de brevet deinvenţie, nu aparţine instituţiei. La momentuldepunerii CBI AGEPI îi obligă pe solicitanţi săindice în formularul CBI locul de muncă şi funcţiadeţinută în perioada când a fost realizată invenţia.În plus, când există anumite dubii, solicitantului ise cere să prezinte o confirmare a faptului căinvenţia respectivă nu reprezintă o invenţie deserviciu. Practica gestionării CBI demonstrează căacest lucru este totuşi insuficient; uneoriinformaţia pretinsă este, pur şi simplu, trecută cuvederea de solicitant. În primul rând, se cereforturi susţinute din partea întreprinderii unde afost creat OPI de serviciu. AGEPI nu-şi poateasuma această obligaţie, nu are în funcţiile salerolul de supraveghetor. Nerespectarea normelorstipulate poate conduce la conflicte nedorite carese soluţionează numai în instanţele judecătoreşti.Practica legislativă mondială demonstrează căasemenea conflicte apar inevitabil în cazurilecând este evident că brevetul poate să aducă unprofit real.
Conducătorii întreprinderilor sunt obligaţi săaducă la cunoştinţa salariaţilor normele stipulateîn Regulament şi, atunci când e cazul, să dea unbun exemplu personal în ce priveşte respectareaRegulamentului menţionat. O cale practică oreprezintă consultarea permanentă şi operativă aBOPI, direct sau prin intermediul consilierului în PIal întreprinderii, în vederea depistării cererilorpublicate şi a hotărârilor de acordare a titlurilor deprotecţie conflictuale. Depistarea operativă, pânăla eliberarea titlului în cauză, va permite caeventualul conflict să fie soluţionat cu pierderiminimale pentru părţile implicate.
Pârghii de stimulare a activităţiiinventive
Pentru stimularea activităţii inventive suntnecesare acţiuni concentrate atât la nivel macro-economic, cât şi la nivelul unităţii. În ultimul cazeste necesar de găsit urgent mijloace pentru areveni la practica anilor trecuţi de stimularematerială şi morală a inventatorilor imediat dupăobţinerea brevetului de către unitatea respectivă.De asemenea, este de o stringentă necesitaterestabilirea unităţilor de consilier în proprietateindustrială, reduse anterior la toate instituţiilerespective, fapt care ar facilita gestionareabrevetului pe întregul său ciclu de valabilitate. Sepoate merge şi mai departe prin crearea laîntreprinderile mari a unor Servicii de ProprietateIndustrială. Sprijinul metodologic necesar îl vaacorda, în acest caz, Secţia Marketing şi ServiciiAGEPI.
Un imbold puternic ar putea genera includerea înlegislaţia ţării a prevederilor speciale privindscutirea de impozit pentru aplicarea unui brevetde invenţie. AGEPI a lansat anterior aceastăiniţiativă, însă, cu părere de rău, nu toateministerele au prezentat un aviz favorabil. Or,pentru soluţionarea problemei înlesnirilor suntnecesare eforturi comune susţinute şi din parteaaltor instituţii, în primul rând din partea AŞM.
Un exemplu de referinţă îl reprezintă art. 73 alLegii nr. 64/1991 din România privind brevetele deinvenţie: „Profitul sau venitul obţinut prin aplicareaefectivă în ţară de către titular… a unei invenţiibrevetate, incluzând fabricarea produsului sau,după caz, aplicarea procedeului, este scutit de
33
Inte
llect
us 2
/200
5A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
TELE
CTU
ALE impozit în primii 5 ani de la prima aplicare,
calculaţi de la data începerii aplicării şi cuprinşi înperioada de valabilitate a brevetului…”. Evident,unele prevederi analoage în legislaţia R. Moldovaar impulsiona real activitatea inventivă şiinovaţională.
Analiza datelor prezentate mai sus relevă un faptincontestabil: pe parcursul mai multor deceniiinventatorii şi cercetătorii noştri au dezvoltat şi au
acumulat un tezaur intelectual considerabil careţine inclusiv de sfera agroindustrială. Însă,principalul, în pofida greutăţilor tranziţiei,potenţialul acumulat a fost păstrat în maremăsură şi continuă să fie dezvoltat organic atâtsub aspect cantitativ, cât şi calitativ, chit că mairămân încă multe de făcut pentru valorificarea şidezvoltarea acestui tezaur în continuă creştere,reflectat în colecţia naţională de brevete.
SUMMARY
The article gives a comparative analysis of the inventive activity in the periods 1963-1992and 1993-2005.06.01 in the field of agriculture (IPC class A01) as well as in the relatedfields (A21-A24, B02, B65, C12, C13). It was also analyzed the distribution of the protec-tion titles according to the main patent owners.
It was analyzed the weak points of the actual inventive process and was proposed certainways of improvement and stimulation of the inventive activity.
NOTĂ: Opiniile expuse în articol reflectă poziţia autorului, care poate să nu coincidă cu poziţia AGEPI. Autorulîşi asumă toată responsabilitatea pentru cele afirmate mai sus.
CALENDAR
La 20 ianuarie 1940 s-a născut la Bieşti, Orhei, Ion CARAMAN, doctor habilitat în ştiinţe agricole,şeful laboratorului arbuşti fructiferi al Institutului de Cercetări pentru Pomicultură, autorul unortehnologii intensive de producere a materialului săditor de arbuşti fructiferi şi căpşun. Este autorul acirca 100 de lucrări ştiinţifice, inclusiv a 2 monografii.
A absolvit facultatea horticultură a Institutului Agricol „M. Frunze” din Chişinău (1963-1968).La institutul nominalizat urmează în perioada 1971-1974 doctorantura, iar în anul 1975 susţine tezade doctor în ştiinţe agricole.
În anul 2002 susţine teza de doctor habilitat în ştiinţe agricole pe tema „Productivitatea căpşunului şicoacăzului negru în funcţie de soi, distanţele de plantare şi sistemul de fertilizare”.
Este primul cercetător din republică, care a studiat în complex soiurile şi factorii ce influenţează
creşterea şi dezvoltarea plantaţiilor de căpşun şi arbuşti fructiferi.
Inte
llect
us 2
/200
5
34
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
INTE
LEC
TUA
LE
PERSPECTIVELE COLEC|IEI NA|IONALE
DE DOCUMENTE }N DOMENIUL
PROPRIET+|II INTELECTUALE
Petru RACU,[ef Bibliotec= [i Colec\ie Arhiv= AGEPI
Un pas înainte, în orice domeniu de activitate, conduce nemijlocit la anumite schimbări.Astfel, schimbarea este punctul de plecare şi modul de existenţă al procesului evolutiv.Acesta este supus legilor economice şi sociale care acţionează în aşa mod, încâtcei care aplică mai intensiv inovaţiile devin o sursă de creştere economică şi de bunăstare.În ultimă instanţă, cel mai mult contează faptul că s-a produs o noutate, fie chiar unamodestă.
Marele Heraclit spunea: „Nimic nu este veşnic înafară de schimbare”. La prima vedere, s-ar păreacă bibliotecarii sunt oarecum conservatori. Dar şiîn domeniul bibliotecilor apar destule noutăţi: noidirecţii, noi metode de activitate, tehnologiimodernizate. Bineînţeles, se întâlnesc şi multedificultăţi care de multe ori nu pot fi depăşite dacăacţionezi după principiile vechi.
În contextul dat, una din problemele nesoluţionatepână în prezent este şi cea a Colecţiei Naţionalede Documente din domeniul ProprietăţiiIntelectuale (CND PI). Colecţia în cauză faceparte din sistemul Naţional de Biblioteci alRepublicii Moldova şi este consideratăparte componentă a patrimoniului documentartehnico-ştiinţific.
Scurt istoric
Fondarea CND PI a demarat în 1968, o dată cucrearea în cadrul Bibliotecii Republicane Tehnico-Ştiinţifice a Secţiei Brevete de Invenţii.
În perioada anilor 1969-1992 aici s-a format ocolecţie de 12,0 mln documente de brevetachiziţionate centralizat prin intermediul HPO„Poisc” Goscomizobretenii a URSS din 20 de ţări(SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania, Japonia,OMPI, OEB etc.) în special, sub formă demicroformate-microfilme şi microfişe, cuprinzândo perioadă de 15-20 de ani. În colecţie esteprezentat mai complet fondul de certificate aleautorilor de invenţii ai fostei URSS, începând cuanul 1924 până la destrămarea statului sovietic în
35
Inte
llect
us 2
/200
5A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
TELE
CTU
ALE anul 1991. Colecţia cuprinde documente pe
diferite suporturi: hârtie, peliculă etc. Ea esteînzestrată cu un aparat informaţional bibliograficcare facilitează documentarea în multiple aspecte.Secţia brevete posedă utilaj respectiv pentrucitirea microformatelor, dispune de un spaţiu de700 m.p. în localul Institutului Naţional deEconomie şi Informaţie din str. Ion Creangă nr. 45.În diferite timpuri personalul secţiei număra 20-25lucrători, în prezent aici activează doar 4persoane.
O dată cu fondarea în anul 1992 a Agenţiei de Statpentru Protecţia Proprietăţii Industriale şi creareaîn structura ei a Bibliotecii AGEPI, funcţiile deachiziţionare, conservare şi utilizare adocumentelor în domeniul PI le-a preluat AGEPI.În 12 ani la Biblioteca AGEPI s-a creat o colecţiede documente care actualmente include peste 18milioane de documente din 37 de ţări şi 4organizaţii internaţionale, în special pe suportelectronic (CD-ROM, DVD-ROM). Achiziţionările seefectuează conform contractelor de colaborare cuoficiile similare în baza schimbului bilateral,aceasta fiind sursa principală de completare afondului Bibliotecii. Colecţia Bibliotecii AGEPI maiinclude cărţi şi periodice, buletine oficiale,literatură de referinţă, colecţia naţională debrevete etc. Biblioteca este înzestrată cu utilajelectronic pentru utilizarea colecţiei (10calculatoare, o imprimantă) şi ocupă un spaţiu de150 m.p. Personalul bibliotecii e constituit din 4colaboratori. Deci, în prezent în RepublicaMoldova există două colecţii de documente îndomeniul PI.
Care sunt avantajele şi dezavantajele create de oasemenea situaţie?
Cunoscând bine starea lucrurilor de la începuturişi până în prezent, nu am reuşit să relevăm vreunavantaj, ci doar o serie de dezavantaje. Ele sunturmătoarele:
De ordin economico-financiar:
1. Dublarea resurselor financiare (inclusiv dinbugetul statului) pentru întreţinerea unorinstituţii similare.
2. Utilizarea neraţională a spaţiului deamplasare a colecţiei.
De ordin organizaţional:
1. Ca să obţină informaţie în domeniu,beneficiarul este nevoit să se documenteze îndouă colecţii, amplasate în diferite zone aleoraşului, ceea ce, fireşte, îl incomodeazămult.
2. Subordonarea şi gestionarea administrativă aunei colecţii de documente de către doipatroni diferiţi aduce prejudicii şi statului, şibeneficiarilor.
Indiferent în ce ordine am plasa dezavantajele,constatăm, în primul rând că are de suferitbeneficiarul, motiv care ne obligă să căutămsoluţii. Trebuie de menţionat că pe parcursul a 12ani s-a încercat rezolvarea problemei, iniţiativelevenind din partea AGEPI. Dar, în pofida unorcircumstanţe de ordin financiar, material, chiar şipsihologic, problema rămâne nesoluţionată.
O dată cu aprobarea Codului cu privire la ştiinţă şiinovare al Republicii Moldova şi derulareareformelor în cadrul Academiei de Ştiinţe,problema comasării celor două colecţii esteabordată din nou la nivel de Guvern şi acumsperăm că va fi soluţionată definitiv.
Căi de soluţionare
În prezent colaboratorii AGEPI analizează diversevariante de comasare a Colecţiei şi elaboreazăpropuneri şi calcule concrete ce urmează a fiînaintate către conducerea AGEPI. Luând înconsideraţie volumul colecţiei ambelor Biblioteci– peste 30,0 mln documente, perioadele deacoperire, tipurile de documente stocate în fondetc., am ajuns la concluzia că este necesar deefectuat o evaluare minuţioasă a conţinutuluifiecărei colecţii, ţinând cont de toţi factorii: nivelulde dublare a documentelor de la o ţară la alta înBRTŞ şi Biblioteca AGEPI, perioada de păstrare adocumentelor în cele două biblioteci, starea fizicăa ediţiilor şi, nu în ultimul rând, gradul de utilizarea lor. Aceste criterii sunt valabile atât pentrucolecţia BRTŞ, cât şi pentru colecţia BiblioteciiAGEPI.
Spre exemplu, Colecţia de brevete SUA la BRTŞeste prezentată pe microfilme începând cu nr.1 000 000 (cu lacune). În colecţia Bibliotecii AGEPI
Inte
llect
us 2
/200
5
36
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
INTE
LEC
TUA
LE BD a brevetelor SUA „USAPAT” există începând cuprimul brevet şi până în prezent. Care ar ficoncluzia? Avantajele sunt evidente. Sau un altexemplu, când o parte din cele 39 de BD prezenteîn colecţia Bibliotecii AGEPI (textuale, cu rezumate,bibliografie) pe parcursul a 10 ani nu au fostutilizate nici o singură dată, aceste BD fiindprezentate în ultimul timp şi pe site-urile oficiilorrespective.
Având în vedere marea responsabilitate pe care ocomportă o decizie definitivă, în urma prezentăriiunui studiu competent al ambelor colecţii efectuatde bibliotecarii celor două instituţii, va trebui să fieconstituită o comisie de lucru abilitată să adopte odecizie finală în domeniul respectiv.
În urma studiului efectuat asupra conţinutuluicolecţiilor celor două biblioteci, e necesar săavem în posesie un document care să prezinte:
Ô Conţinutul colecţiei de documente comasatedupă tipuri de documente (invenţii, modele deutilitate, mărci, desene industriale etc.); BDelectronice; fondul de cărţi, periodice,buletine;
Ô Suportul stocării (hârtie, CD-ROM, microfor-mate).
Activitatea colecţiei nou-formate trebuie să fiebazată pe tehnologii informaţionale moderne înceea ce priveşte prestarea serviciilor cătrebeneficiari, pe asistenţă bibliotecar-informaţională. În acest sens colecţia Biblioteciiva include 3 componente:
ü BD în domeniul PI pe suport electronic;
ü BD în domeniul PI accesibile pe INTERNET;
ü Colecţia tradiţională (cărţi, periodice, buletineetc.) pe suport hârtie.
Dotată cu echipament performant şiimplementând toate modulele softului specializat„IRBIS”, noua bibliotecă va putea presta serviciibeneficiarilor sub diferite aspecte moderne.
Ô Colecţia de documente propuse pentrudepozitare (păstrare), selectate după catego-ria de document, suport de păstrare etc.
Ô Documente care, din diferite motive (deterio-rate, moral şi fizic depăşite, dublete), urmeazăa fi excluse din fond şi propuse altor biblioteciîn mod gratuit.
Numai având la dispoziţie aceste estimări amputea trece la evaluarea celuilalt compartiment,nu mai puţin important – compartimentul material-financiar, şi anume:
ü Cuantumul suprafeţelor necesare pentruamplasarea părţii active a Colecţiei sauBibliotecii propriu-zise şi a Depozitului deDocumente.
ü Cuantumul cheltuielilor pentru reparaţiacapitală a localului unde va fi amplasatăBiblioteca.
ü Cuantumul cheltuielilor pentru procurareautilajului de bibliotecă, utilajului electronic, aaltor materiale.
ü Cheltuielile pentru transferarea colecţiei,demontarea şi montarea rafturilor şi autilajului, pentru alte lucrări necesare.
Un alt capitol îl reprezintă „Personalul Bibliotecii”,care trebuie să fie compus, în primul rând,din profesionişti, capabili să creeze o Bibliotecănouă, funcţională, care să ofere cele maimoderne servicii informaţional-bibliotecareîn domeniu.
Luând în consideraţie importanţa de unicat a noiiColecţii pentru economia ţării, este oportun să fieridicat statutul acestei biblioteci şi să fieschimbată denumirea ei, spre exemplu:Biblioteca Naţională de Proprietate Intelectualădin cadrul AGEPI cu perspectiva de a fi transfor-mată în Centrul de Informare şi Documentare îndomeniul Proprietăţii Intelectuale.
Concluzii şi propuneri
Pentru realizarea proiectului de consolidare,conservare şi utilizare a Colecţiei Naţionale deDocumente în domeniul PI, se propunurmătoarele măsuri:
Ô Conform prevederilor Codului cu privire laştiinţă şi inovare al Republicii Moldova, să fie
37
Inte
llect
us 2
/200
5A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
TELE
CTU
ALE aprobat printr-o hotărâre a Guvernului
proiectul de a transfera colecţia Brevete deInvenţii din cadrul BRTŞ la AGEPI.
Ô În cadrul Acordului de colaborare între AGEPIşi INEI, să fie creată o comisie de lucru pentruevaluarea colecţiilor de brevete ale celor douăbiblioteci cu prezentarea concluziilor derigoare.
Ô Să fie creată la AGEPI o comisie de experţipentru examinarea propunerilor de comasarea colecţiilor de brevete.
Ô Specialiştii AGEPI vor elabora şi vor prezentaconducerii AGEPI Structura noii Colecţii a
bibliotecii, planul de amplasare a Colecţiei şia Depozitului Documentar.
Ô Specialiştii AGEPI vor elabora şi vor prezentaStatutul, Structura şi Statul de personal al noiiBiblioteci.
Ô În colaborare cu alte Departamente şi Direcţiiale AGEPI, se va estima cuantumul decheltuieli pentru procesul de comasare acolecţiilor (transportarea, ambalarea,montarea utilajului etc.)
În încheiere, reiterăm că schimbarea propusăeste doar în favoarea beneficiarului, de aceeaeste nevoie să se producă cât mai curând posibil.
SUMMARY
One of the unresolved problems in our country up to nowadays consists in the NationalCollection of Documents in the Intellectual Property Field (NCDIP). The mentioned Collec-tion is a part of the National System of Libraries of the Republic of Moldova and is consid-ered as a component part of the technical-scientific patrimony. The author of the articlepropose concrete means to improve the situation in this field.
CALENDAR
La 29 mai 1955 s-a născut la Brânza, Cahul, Teodor JITCU, doctor în chimie, colaborator ştiinţificsuperior, expert-auditor în certificarea tutunului şi produselor din tutun, vicedirector general alAgenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Ramurii Tutunului din Republica Moldova.
A elaborat 4 metode de determinare a reziduurilor de pesticide fosfor-organice, carbamatice şi depiretroizi în tutun şi produse din tutun prin cromatografia în fază gazoasă, aprobate oficial în Repub-lica Moldova.
În 1990 susţine teza de doctor în chimie pe tema “Controlul analitic al reziduurilor de pesticide fosfor-organice în tutun şi produse din tutun” la Institutul Unional pentru Industria Alimentară din Moscova.
În perioada anilor 1990-1999 este director ştiinţific al Institutului de Cercetări Ştiinţifice şi ConstrucţiiTehnologice pentru Tutun şi Produse din Tutun, iar din 1999 e vicedirector general al AgenţieiNaţionale pentru Dezvoltarea Ramurii Tutunului din Republica Moldova, conducător al Comisiei decertificare a tutunului şi produselor din tutun.
A elaborat 4 metode de determinare a reziduurilor de pesticide fosfor-organice, carbamatice şi depiretroizi în tutun şi produse din tutun prin cromatografia în fază gazoasă, aprobate oficial în Repub-lica Moldova.
Este autor a 45 de publicaţii ştiinţifice şi titular a 15 brevete de invenţii.
Inte
llect
us 2
/200
5
38
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
INTE
LEC
TUA
LE
PROTEC|IA M+RCII, CALE DEPROTEJARE A VENITURILOR FIRMELOR
conf. univ. dr. Elena {TIRBU,Universitatea “Gheorghe Zane”, Ia[i,Rom`nia
Produsele care se disting din masa celor omogene, destinate să satisfacă o anumitanecesitate, printr-un plus de utilitate şi valoare, adăugate în urma unor eforturi speciale,trebuie diferenţiate prin marcă. În aceasta categorie intră şi produsele agro-alimentare denoutate radicală (produse radical noi), perfecţionate prin reţete şi tehnologii particulare,produsele de lux (elită), biologice sau ecologice, cele care dobândesc caracteristici specialedatorită locului (zonă, localitate) ori tradiţiei.
Elementul esenţial al mărcii este faptul că easemnalează o diferenţă obiectivă. Consumatorulva găsi produsul superior care îl intereseazăalegând marca ce îl reprezintă. Producătorul vaconcentra elementele de diferenţă şi atractivitateîn imaginea mărcii sale. De aceea, strategia deprodus include şi acţiunile referitoare la marcă.
Utilizarea mărcilor de către producător are o mareimportanţă economică, ea constituind oimportantă sursă de venituri-încasări şi profit.
Funcţia-scop a marketingului este creştereaprofitului. Simpla deplasare a mărfurilor(vânzarea), fără obţinerea de profit, nu estesuficientă. În dorinţa de a-şi maximiza vânzările,unele organizaţii reduc preţurile produselor,acţiune prin care atrag un număr mare decompărători, dar nu şi profituri [3]. Altele cheltuiescpe reclame, făcute în locuri şi momentenepotrivite, îşi măresc cifra de afaceri, dar iarăşinu şi profitul. Multe firme nu analizează în mod
responsabil şi util informaţiile din urmărirea post-vânzare a produselor şi fac imposibilă obţinereaprofitului.
Importanţa economică a mărcii este pusă înevidenţă de funcţiile ei. Marca îndeplineşte o seriede funcţii atât pentru întreprinderi, cât şi pentruconsumatori.
Pentru întreprinderi, marca reprezintă:
Ô un mijloc de identificare;
Ô un mijloc de diferenţiere;
Ô expresia poziţionării pe piaţă;
Ô un atu pentru dejucarea concurenţei prin preţ;
Ô un mijloc de cucerire şi păstrare a clientelei.
Funcţiile mărcii sunt:
ü de autentificare a unei organizaţii producă-toare/distribuitoare;
39
Inte
llect
us 2
/200
5A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
TELE
CTU
ALE ü de autentificare a originii produselor;
ü de comunicaţie – transmite mesaje distinctecare personalizează şi creează imagine;
ü de susţinere a imaginii;
ü de personalizare;
ü de diferenţiere.
Utilizarea mărcilor de către organizaţii conduce laobţinerea unor beneficii [3]:
Ô mărcile economisesc timpul şi eforturileclienţilor;
Ô consumatorii au încredere şi devin fideli;
Ô marca generează multiple asocieri beneficefirmei şi produselor sale;
Ô permite transmiterea de informaţii,comunicaţii şi emoţii;
Ô determină poziţionarea întreprinderilor pepiaţă.
Prin funcţiile şi avantajele pe care le conferătitularilor lor, mărcile sporesc veniturileposesorilor mărfurilor/serviciilor, cu ocaziavânzării.
Pentru consumator, marca reprezintă cel maicomod şi facil mijloc de a recunoaşte rapid ocategorie de produse care i-a fost recomandatăsau pe care, din experienţă, o preferă.
Produsele de succes devin repede o tentaţie deimitare, falsuri şi contrafaceri de către mulţiproducători din aceeaşi ramură, în scopul unorvânzări mari şi rapide. Ei caută să profite (săobţină profit) şi, după ce cererea s-a creat, iarpiaţa unei mărci s-a format şi s-a stabilizat, vorspecula insuficienta satisfacere a cererii şi/sau aconsumatorilor, lansând variante de produse maiieftine, perfecţionate, din care elimină minusurile,uneori chiar mai bine poziţionate.
Faptul că imitatorul poate evita produsele lipsitede potenţial, că intră într-un moment în caretehnologia este mai bine stăpânită, că prospec-tează o piaţă deja constituită, cu segmente deconsumatori, cerinţe de performanţă şicomportamente de cumpărare concrete, conducela o restrângere a incertitudinii. Tipic, imitatorul seconcentrează mai mult asupra marketingului,
acceptă câştiguri relativ mai mici, deoarece n-ainvestit în cercetare, inovare, constituirea şiînregistrarea unei mărci proprii. El nu aspiră sădomine piaţa, ci să ţină pasul cu liderul pentru anu fi scos din joc, dar ţinteşte să-şi măreascăcâştigurile.
Pentru a se opune contrafacerilor şi imitaţiilorcare îi afectează grav imaginea, poziţia de piaţă şiveniturile, o organizaţie trebuie să-şi înregistrezenumele, marca şi semnele (embleme, sigilii,simboluri vizuale şi sonore) la Oficiul de Statpentru Invenţii şi Mărci din România. Depozitulmărcii îi conferă titularului, prin dreptul deproprietate intelectuală, capacitatea juridică de acere repararea daunelor din partea imitatorilor, îninstanţa de judecată. Protecţia privind proprietateaindustrială funcţionează din momentul depuneriicererii de înregistrare de către primul solicitantlegal pentru o marcă, un nume, anumite produse/servicii desemnate în cerere, pe baza certificatuluide înregistrare a mărcii de fabrică sau de comerţ/servicii ori a desenelor, modelelor etc.
Poate înregistra o marcă orice persoană fizicăsau juridică, prin cerere directă sau prinintermediul unui mandatar. În cazul unui depozit încoproprietate, se recomandă solicitanţilor săstabilească un contract referitor la raportul dintreei (marca colectivă) [5,3] .
Organele internaţionale care supravegheazărespectarea şi protejarea drepturilor de pro-prietate intelectuală sunt Organizaţia Europeană aBrevetelor, cu sediul la München, şi OrganizaţiaMondială de Proprietate Intelectuală cu sediul laGeneva.
Protecţia, într-o ţară străină, presupuneîndeplinirea formalităţilor prescrise în legislaţiadin ţara respectivă. În Franţa, Convenţia de laParis (1883), asigură unui titular român aceleaşidrepturi ca şi cele acordate titularilor naţionali.Aranjamentul de la Madrid permite înregistrareainternaţională a unei mărci, intr-o ţară sau maimulte, membre ale acestei convenţii, printr-ocerere depusă la OMPI, cu condiţia ca aceasta săfie înscrisă la OSIM (prin certificatul deînregistrare).
Drepturile de proprietate industrială sunt limitateîn timp pentru fiecare tip de drept, pentru a protejao perioadă cât mai îndelungată interesele
Inte
llect
us 2
/200
5
40
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
INTE
LEC
TUA
LE inventatorului şi pentru a stimula activitateacreatoare, dar se urmăreşte şi evitareaobstrucţionării difuzării realizărilor ştiinţifice şitehnice. Pentru desene şi modele, duratadrepturilor (redevenţa anuală sau forfetară) estede 50 de ani, pentru brevete este de 20 de ani, iarpentru un certificat de model de utilitate este de 6ani. Înregistrarea unei mărci este generatoareaunei protecţii pe 10 ani, dar aceasta se poatereînnoi de câte ori doreşte titularul. Numelecomercial are o durată de existenţă egală cu ceaa întreprinderii pe care o desemnează, iar firma –atâta timp cât titularul său nu o demontează de pelocalul pe care a plasat-o. Denumirea de origineeste, în principiu, perpetuă, dar legiuitorul poatesă priveze anumite locuri geografice de dreptul dea se prevala de denumirea respectivă (vin deCotnari, ţuică de Turt, covrigi de Buzău etc.).
Protecţia dreptului de proprietate industrială estelimitată şi în spaţiu. Drepturile de proprietateintelectuală sunt de natura mobiliară şipatrimonială.
Clasificarea mărcilor se realizează în funcţie deunele criterii [2]:
ü După originea numelui de marcă, se disting:numele persoanei – inventator al produsului,al patentului; numele proprietarului magazi-nului în care este vândut; numele locului undea fost inventat/produs/comercializat primaoară; nume ştiinţifice inventate, nume careconferă un anumit statut (Regal, Imperial) saucare descriu natura produsului (SaladeMinute, Coca-Cola), ori chiar nume proveninddin asocieri de cuvinte sonore ori numeartificiale (Kodak).
ü După rolul avut în cadrul politicii de produsexistă: mărci – produs, mărci – linii, mărci –game, mărci – umbrele (de notorietate), mărci– garanţie, mărci – etichete, mărci de certi-ficare a produselor apreciind calitatea,precizia, originea etc.
ü În funcţie de destinaţie, mărcile imbrică formacelor de producător de comerţ şi de servicii.
ü În raport cu titularul, există mărci individuale şimărci colective.
ü În funcţie de numărul semnelor distinctivefolosite, se creează mărci simple şi
combinate, iar acestea din urmă se grupeazăîn: mărci complexe (fiecare semn diferit esteprotejat) şi mărci compuse (doar unelesemne sunt protejate).
ü După natura semnelor reprezentative,mărcile sunt: verbale, figurative şi sonore.
ü După funcţia ei, marca poate fi: defensivă(conţine unele modificări de detaliu alecaracteristicilor figurative de bază, cu scopulîmpiedicării imitărilor), marca de rezervă (ceva fi folosită ulterior), marca notorie (foartecunoscută, bucurându-se de prestigiu lanivelul unor segmente de piaţă) şi marcagenerică.
Pentru domeniul produselor agro-alimentare suntatribuite indicaţii geografice (denumire de originecontrolată sau, în Europa, apelarea la origineaprotejată) pentru asociaţii de producători careobţin produse specifice unei zone sau locaţii princaracteristicile mediului sau tradiţiei locale.
Nu pot fi înregistrate ca mărci semnele care [6, 3]:
a. Nu se deosebesc suficient de alte mărciprivind produsele sau serviciile identice sausimilare înregistrate în România sauprotejate în baza unor convenţii internaţionale,cu excepţia cazului când înregistrareaeste cerută sau autorizată de titularii acestormărci;
b. Constituie copierea, imitarea sau traducereaunei mărci din alt stat, notoriu cunoscută înRomânia pentru produse sau servicii identicesau similare;
c. Cuprind numai denumiri care sunt sau audevenit uzuale, necesare sau generice pentruaceleaşi produse sau servicii, ori se referăexclusiv la modul, timpul şi locul fabricaţieisau la natura, destinaţia, preţul, calitatea,cantitatea şi greutatea mărfurilor;
d. Cuprind fără autorizaţia organelor de drept:nume sau portrete de conducători de stat,denumiri de organizaţii sau de unităţi admi-nistrativ-teritoriale din România; reproducerisau imitaţii de steme, drapele, ordine,medalii, embleme şi insigne; semne oficialede marcare, verificare, calitate, control saugaranţie;
41
Inte
llect
us 2
/200
5A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
TELE
CTU
ALE e. Cuprind elementele prevăzute la litera d),
aparţinând altor state sau organizaţii interna-ţionale interguvernamentale, dacă folosireaeste interzisă de convenţiile la care Româniaeste parte;
f. Cuprind indicaţii false sau înşelătoare orisunt contrare legilor ordinii publice şi bunelormoravuri.
Viitorul solicitant trebuie să efectueze o cercetareprealabilă în vederea depunerii cererii deînregistrare a unei mărci. Cercetările pot fi făcutede către Sectorul Mărci din OSIM, cu condiţiaplătirii unei taxe.
Înregistrarea mărcii aduce cu sine exclusivitateafolosirii ei, precum şi interdicţia pentru terţi de adepune sau utiliza, indiferent sub ce formă,fără autorizaţie, marca sau unul din elementelesale caracteristice. Protejarea împotrivaconcurenţilor neloiali care încearcă sa obţinăcâştiguri din înşelarea publicului cumpărătorcu imitaţii şi contrafaceri presupune efectuareaunor controale riguroase de către instituţiileşi organele abilitate.
Deşi există prevederi legale specifice care apărădreptul de proprietate asupra mărcii, în practicăcontrafacerile şi imitarea unor mărci sau vindereade produse sub numele unei mărci consacratesunt foarte frecvente: băuturi româneşti cueticheta „Scotch Whisky”, pantofi sport fabricaţi înOrient cu marca neautentică: PUMA, ADIDAS,NIKE, cutii de cafea, aparţinând unor producătoriobscuri sub marca NESTLE etc.
Stoparea acestor fenomene este dificilă din maimulte cauze: amenzile prevăzute de lege suntnesemnificative, comparativ cu profiturile obţinuteprin asemenea practici, nu există legi care săstopeze importul de produse contrafăcute lavamă, procedura în instanţele judecătoreşti estegreoaie, durează mult, probarea falsurilor estedificilă, instanţele nu sunt specializate în astfel despeţe etc. [6, 5].
Aceste aspecte negative afectează piaţa româ-nească, îi descurajează pe potenţialii investitoristrăini şi chiar pe cei autohtoni, atrăgând atenţiaasupra necesităţii unei protecţii reale asupradreptului de proprietate intelectuală.
Marca reprezintă, deci, un capital, ca set de activeşi pasive ce o caracterizează [2, 376]. Acestea,prin faptul că se adaugă sau se scad din valoareaunui produs, contribuie la extinderea valoriipercepute şi a utilităţii produsului.
Ca active ale mărcii putem enumera: fidelitateafaţă de marcă, notorietatea mărcii, calitateapercepută, asocieri ale mărcii, alte drepturi.
Valoarea capitalizată în marcă se determină prinscăderea din suma activelor a capitalului investitîn marcă şi a costurilor de gestionare a mărcii. Caatare, marca este definită şi de o valoaredeterminabilă de către contabilitate [3, 387].
Cercetările întreprinse de specialişti (3) arată căprofitul generat de folosirea unei mărci poate fi,de la câteva procente în cifra de afaceri la 30-50%. În domeniul agro-alimentar, costurile mărciifiind mai mari, mărimea profitului net poatereprezenta 5-10% din totalul cifrei de afaceri.Ceea ce nu se contabilizează, dar contează chiarmai mult pentru viitor, sunt durabilitatea,credibilitatea şi fidelitatea clienţilor, construite înjurul unei mărci. Valoarea ei creşte în timp.
BIBLIOGRAFIE:
1. Boier, R., Inovare şi succes, Editura SedcomLibris, Iaşi, 1996
2. Florescu, C., Malcomete, P., Pop, N. Al.(coordonatori), Marketing – dicţionar explicativ,Editura Economică, Bucureşti, 2003
3. Manole, V., Stoian, M., Ion, Raluca Andreea,Agromarketing, Editura A.S.E., Bucureşti, 2003
4. http: www. osim. ro/marci/inf marra. Htm
5. http: www.osim.ro/marci/infmarra.htm
6. http: www. itcnet. ro/econom/arhive/htm
SUMMARY
Utilization of marks by the producers is very important for the economy; it is the mainsours for revenue-cashing and profit. The author analyses the multilateral aspects relatingto the protection of the mark that is a reliable means to protect the societies revenues.
Inte
llect
us 2
/200
5
42
CO
OPE
RARE
IN
TERN
AÞI
ON
ALÃ
PATLIB-2005
În acest an Conferinţa anuală PATLIB,având ca obiect de activitate protecţiaproprietăţii industriale, s-a desfăşurat inperioada 17-19 mai în oraşul Sinaia dinRomânia. În rolul de organizatori au evoluatOficiul European de Brevete (OEB) şi Oficiul deStat pentru Invenţii şi Mărci din România (OSIM).Prestigioasa reuniune a oferit o posibilitate unicăreprezentanţilor centrelor regionale de promovarea proprietăţii industriale din ţările membre aleConvenţiei Brevetului European să facă unschimb reciproc de experienţă şi de informaţie deultimă oră asupra evenimentelor din domeniu.Conferinţa a fost deschisă de dl. Alain Pompidou,preşedintele Oficiului European de Brevete, şi dedl. Gábor Varga, director general al Oficiului deStat pentru Invenţii şi Mărci din România.
După cum a afirmat dna Maria Rojnevschi,director Departament Promovare şi Editură, şi dlTudor Jovmir, director adjunct DepartamentInvenţii, AGEPI, care au participat la lucrărilereuniunii PATLIB, calitatea expunerilor, numărulimpunător de participanţi (peste 300),multitudinea problemelor abordate sunt unargument în favoarea constatării că evoluţia îndomeniul comunicării şi cooperării între centrele
de prestare servicii în domeniul PI ale statelorsemnatare ale Convenţiei Brevetului European vaconduce fără doar şi poate şi la eficientizareaserviciilor prestate solicitanţilor naţionali deAgenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală aRepublicii Moldova.
PATLIB (PATent LIBrary - Biblioteca Brevete deInvenţii) prevede crearea pe plan local a unorunităţi specializate, dotate cu biblioteci de breveteşi cu publicaţii din domeniul proprietăţiiindustriale la care să aibă acces toţi cei interesaţide invenţii, mărci, desene şi modele industriale şidrepturile de autor.
Cunoaşterea activităţilor şi necesităţilor industrieilocale, a agriculturii şi comerţului local constituieun atu pentru centrele teritoriale care pot oferiservicii competente, mai ales întreprinderilormici si mijlocii, universităţilor, studenţilor,inventatorilor persoane fizice şi altor categorii
sociale interesate de informaţiile pe care le potobţine în vederea protejării propriilor creaţiiştiinţifice şi tehnice.
Tema principală a Conferinţei PATLIB-2005 de laSinaia a constituit-o valorificarea serviciilor legatede informarea din brevete şi realizarea acestorservicii intr-o formă cât mai atractivă pentruutilizatori. La centrele PATLIB activează unpersonal calificat, cu mare experienţă în domeniu,care poate oferi asistenţă practică profesionalăprivind obţinerea şi realizarea drepturilor deproprietate industrială şi intelectuală.
43
Inte
llect
us 2
/200
5C
OO
PERA
RE I
NTE
RN
AÞI
ON
ALÃ Reţeaua PATLIB este o structură comună a
oficiilor naţionale de brevete din ţările membreale Organizaţiei Brevetului European şi acentrelor regionale de informare, care cuprindeaproape întreg teritoriul Europei. La ora actualăîn ţara noastră încă nu funcţionează centre deacest tip.
epoline® – produse şi serviciiale OEB
epoline® este denumirea generică dataproduselor şi serviciilor dezvoltate de OficiulEuropean de Brevete pentru a facilitasolicitanţilor de brevete, consilierilor înproprietate industrială şi altor părţi interesatesă comunice şi să aibă relaţii cu OficiulEuropean de Brevete, pe cale electronică încondiţii de securitate.
epoline@User Day s-a desfăşurat la Sinaia,România pe 20 mai 2005, imediat dupădesfăşurarea conferinţei PATLIB 2005.
Participanţii au avut ocazia să apreciezebeneficiile pe care le pot obţine folosindprodusele şi serviciile epoline şi au avutposibilitatea să le testeze. Pe parcursulepoline@User Day s-au desfăşurat seminariipractice, participanţii având posibilitatea sa fieîndrumaţi de tutorii experimentaţi ai OficiuluiEuropean de Brevete.
Seminariile au fost concepute pentruparticipanţii care sunt începători în utilizareaproduselor şi serviciilor epoline®. Participând laepoline@User Day, ei au descoperit singuri cumsistemul epoline® poate fi de un real folospentru activitatea lor practică.
“Programul InovIMM – Inovare pentruÎntreprinderile Mici şi Mijlocii”
Inovarea este singurul proces care poate menţine“în afaceri” o companie şi aceasta nu înseamnănumai introducerea în fabricaţie a unor produsenoi şi competitive, dar şi aplicarea celor mai noisoluţii tehnice care se regăsesc în literatura debrevete; ea poate să-şi aducă din plin contribuţiala transformarea companiei dvs. într-unainovativă, perfect adaptată cerinţelor pieţei mereuîn schimbare.
Descoperiţi în literatura de brevete produsul sautehnologia care vă poate oferi o poziţie favorabilăpe piaţă, care poate reprezenta saltul calitativanticipat în activitatea companiei dvs. Aplicândacum soluţia tehnică conţinută într-un brevet deinvenţie, compania dvs. poate cuceri mai uşor unnou segment de piaţă, pe baza exclusivităţii datede brevetul de invenţie aplicat.
Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci din România- iniţiatorul Programului InovIMM* - pune ladispoziţie, prin intermediul Serviciului Analize siSinteze Documentare, servicii special dedicateaplicării unor soluţii tehnice noi, conţinute înliteratura de brevete:
1. Soluţii de inovare
2. Studiu de inovare
3. Studiu privind tendinţele inovatoare ale uneicompanii
4. Studiu privind tendinţele de inovare
5. Formulare pentru solicitarea serviciilor dinProgramul InovIMM
A.Z.www.osim.ro
Inte
llect
us 2
/200
5
44
PR
OPR
IETA
TEA
IN
TELE
CTU
ALÃ
ªI E
CO
NO
MIA
DE
PIA
ÞÃ
În anul 2003, de exemplu, volumul total alexporturilor de produse alimentare din RM în UEavea următoarea structură: 51% - nuci,18% - sucuri naturale, 12% - seminţe tescuiteşi netescuite de floarea soarelui, 6% - băuturialcoolice şi nealcoolice, 1% - miere de albine.În condiţiile actuale este necesar de analizatposibilităţile nevalorificate sau insuficientvalorificate, mecanismele de extinderea sortimentului mărfurilor exportabiledin RM pe piaţa europeană a produseloralimentare.
Constatăm că, în procesul promovării mărfurilorpe piaţa UE, orice firmă urmează să soluţionezeurmătoarele probleme:
1. Sporirea volumului de vânzări.Este necesar de a stabili cu certitudine pe ce caleva fi extins volumul vânzărilor. Aceasta înseamnă
că sarcina creşterii exportului trebuie conjugată cuuna dintre sarcinile pe care le vom expune încontinuare.
2. Sporirea volumului de cumpărăturiprimare. Sursa de bază a creşterii volumului devânzări o constituie consumatorii, care până înacel moment (sau o perioadă îndelungată) nu auconsumat produsul dat, precum şi potenţialiicumpărători care achiziţionează doar incidentalsau nu au mai solicitat niciodată produse dincategoria dată. Pentru realizarea acestei sarcinipot fi aplicate următoarele metode:
a) împărţirea mostrelor gratuite;
b) oferte suplimentare avantajoase care vorevidenţia marfa în raft faţă de cea a concu-rentului (cadou la cumpărarea unui anumitprodus);
SOLU|II MANAGERIALE CONTEMPORANE
ALE PROMOV+RII PRODUSELOR
MOLDOVENE{TI PE PIA|A EUROPEAN+
Andrei ZAKHAROV, competitor,Institutul de Cercet=ri Economice al A{M
Din momentul reorientării exportului produselor alimentare din Republica Moldova (RM)în Uniunea Europeană (UE) a trecut o perioadă considerabilă, firmele moldoveneştiacumulând deja în această privinţă o oarecare experienţă. Totuşi, exportul din RM în UEcontinuă să fie limitat la o gamă foarte restrânsă de produse alimentare.
45
Inte
llect
us 2
/200
5 P
RO
PRIE
TATE
A I
NTE
LEC
TUA
LÃ ª
I E
CO
NO
MIA
DE
PIA
ÞÃ c) oferta avantajelor financiare, care va faceprodusul mai atractiv din punct de vedere alpreţului.
3. Sporirea volumului de cumpărăturisecundare. Această sarcină este strâns legatăde cea a creşterii volumului de vânzări, întrucâtclienţii pot cumpăra cu plăcere marfa cunoscutăîn cantităţi mari pentru depozitare, aşteptând săfie răsplătiţi cu premii financiare. Realizareaacestei sarcini are o deosebită importanţă pentruacele grupuri de produse care sunt achiziţionatede cumpărătorii ce trec cu uşurinţă de la o marcăla alta. Asemenea acţiuni contribuie la obişnuireacumpărătorului european cu produsul în cauză.Pentru realizarea acestui scop pot fi practicateurmătoarele metode:
a) reduceri speciale la anumite produseconcrete;
b) sistemul colectării (exemplu: adunaţi 10etichete şi schimbaţi-le pe un cadou). [5]
4. Creşterea loialităţii faţă de un anumitprodus. Loialitatea faţă de un produs anume areun caracter mai subiectiv şi mai personal decâtsimpla intenţie de a-l cumpăra. Poţi cumpăraregulat un anumit produs, dar să nu-i fii loial.Loialitatea îl determină pe cumpărătoruleuropean să achiziţioneze produsul chiar şi atuncicând, posibil, produsul a încetat pentru un timp săfie mai ieftin sau mai bun. Există câteva metodede realizare a scopului propus:
Ô sistemul de acumulare, care oferă unsortiment larg de cadouri, în schimbulambalajelor (aceste acţiuni durează de laşase luni până la câţiva ani);
Ô sistemul clubului, care oferă privilegii pentrumembrii clubului creat în acest scop(sistemul respectiv acţionează cel mai eficientla categoria produselor pentru copii);
Ô contacte directe ale cumpărătorilor cupersoanele care promovează produsul sauserviciul în cauză.
5. Crearea imaginii şi a interesului pentrumarca concretă. La prima vedere aceastăsarcină pare să fie foarte vagă şi, de regulă, ea
este substituită prin una mai concretă – creştereavânzărilor. În realitate, pe piaţa europeanădezvoltată, unde adeseori deosebeşti cu maredificultate un produs de altul, crearea unei imaginicare ar avantaja produsul şi ar spori interesulpentru el oferă un bun prilej ca acesta să fiecumpărat. Menţinerea unui interes continuupentru un produs prin intermediul avansării luireprezintă una din căile de câştigare şi păstrare acumpărătorilor. Acţiunile noi, deosebite depromovare, umorul şi stilul elevat se soldează cucomentarii pozitive despre marca înregistrată,menţinând interesul faţă de ea.
6. Recunoaşterea mărcii înregistrate.Pentru produsele noi, recunoaşterea este oproblemă-cheie. În afară de publicitate, care esteinstrumentul cel mai eficient, există şi alte metodepentru atingerea acestui scop:
ü promovarea modernă cu marca înregistrată;
ü împărţirea mostrelor;
ü merchandising.
Pentru a dezvolta cu succes afacereaeste necesar ca produsul să fie promovatcu insistenţă către consumator sauconsumatorul să fie stimulat ca să soliciteacest produs. Evident, se cer investiţiifinanciare corespunzătoare. Ciclul deviaţă al produsului este inferior cicluluide viaţă al mărcii înregistrate. Cele maivaloroase mărci înregistrate rezistăsecole, pe când cele mai reuşite produse– câteva decenii. Aşadar, prin investireabanilor în dezvoltarea propriei mărciînregistrate în Europa, o firmămoldovenească va realiza investiţii dedurată în propria afacere.
Cum să transformăm semnul unei mărci înmarcă înregistrată de succes, iată întrebarea-cheie a managementului modern în RepublicaMoldova. Mărcile înregistrate ale unor produsepromovate mai intens câştigă evident în faţamărcilor înregistrate promovate mai puţin, chiardacă ultimele reprezintă produse mai calitative.
Inte
llect
us 2
/200
5
46
PR
OPR
IETA
TEA
IN
TELE
CTU
ALÃ
ªI E
CO
NO
MIA
DE
PIA
ÞÃ Promovarea mărcilor şi publicitatea ce se faceprodusului pe pieţele de consum, în mass-medianu sunt simplu de realizat. Funcţia de bază amărcii înregistrate constă în avansarea produse-lor pe piaţă şi protecţia lor împotriva contrafaceri.
Marca înregistrată îi oferă cumpărătorului o seriede calităţi şi avantaje. Însă pe piaţa consumuluiglobal, cumpărătorii se orientează în alegerea pecare o fac nu atât după calităţile produsului, câtdupă avantajele pe care le oferă acesta.Majoritatea calităţilor care înseamnă ceva pentruconsumatorul european nu ţin de sferatehnologică, ci mai curând de imagine, deimplicaţiile filosofice ale produsului dat. O astfelde abordare a valorii produsului în Europa estepracticată de multe firme, asigurându-seîmpotriva unui eventual eşec, în cazul cândconcurenţii vor depăşi produsul lor prin calităţiletehnologice superioare ale celor propuse de ei.
Alegerea unor produse de către cumpărătoruleuropean nu se întemeiază întotdeauna pefactorul raţional, adică pe caracteristicileprodusului propriu-zis; adeseori consumatorulpercepe doar simbolul care, prin asociaţie, îiconturează imaginile legate de respectivulprodus. Cercetările efectuate demonstreazăcă aproximativ 85% din deciziile luate se bazeazăpe informaţia vizuală [4]. Simbolul individualizeazăprodusul, oferindu-i cumpărătorului posibilitateade a-l deosebi de alte mărfuri analogice,îi induce ideea că anume respectivul produs estecel mai bun, mai valoros faţă de alte produsesimilare.
Consumatorii europeni percep marca sausimbolul înregistrat ca o parte a produsului.Aceasta îi conferă un plus de valoare,individualizându-l, şi creează astfel premisepentru majorarea preţului la acest produs, pentrua deosebi firma care-l promovează pe piaţă deceilalţi concurenţi.
Marca înregistrată trebuie să producă în ima-ginaţia cumpărătorilor anumite reflectări şireprezentări:
Ô închipuiri legate de calitatea produsului(puritatea ecologică a produsului, deexemplu);
Ô închipuiri legate de avantajele produsului (celmai gustos, cel mai util etc.);
Ô asocieri legate de câştigurile consumatorului(senzaţia sănătăţii, plăcerii, siguranţei,prestigiului etc.);
Ô asocieri legate de imagine şi individualizare(imaginea şi percepţia simbolului propriu-zis,unicitatea lui, capacitatea de a-l percepe prinprisma calităţilor umane cum sunt, bunăoară,puterea, bunătatea, atenţia, siguranţa etc.)
Dezvoltarea produsului nou sau a mărciiînregistrate nu reprezintă un simplu „atentat” laportmoneele consumatorului. Aceasta înseamnăconturarea unei imagini noi pentru consumatori aprodusului deja cunoscut. În spatele oricăruiprodus se află nu doar termenii de genul „firmă”,“calitate”, “prestigiu” etc., dar şi imaginea pe careşi-o formează consumatorul referitor la aceastămarfă. Însă promovarea insistentă a produsuluinu constă doar în reclamă. Pe lângă publicitateatradiţională se practică, de asemenea, stimulareaeliminărilor şi marketingul direct, relaţiile cupublicul (public relations) şi reclama pe Internet.De menţionat că devenirea mărcii înregistrate(brending) diferă de cea a marketing-ului şi areclamei implicite, în primul rând, prin abordareasistematică a dezvoltării semnului înregistratpână la calitatea de marcă înregistrată şiprogresul funcţionării ei pe termen lung. Înbrending, spre deosebire de marketing, obiectulsau ţinta nu este produsul, ci marca înregistratăpropriu-zisă.
Lupta pentru cumpărătorul europeanse dă astăzi „pe două fronturi”:în sfera obiectivă, a produsuluipropriu-zis, şi în cea subiectivă,emotivă.
În prima sferă, producătorul ameliorează continuuprodusul, inventează sistemul de reduceri şiatrage reprezentanţi, extinde sortimentul etc.
În a doua sferă se dă lupta pentru conştiinţaconsumatorului, pentru locul rezervat mărcii înmintea omului. Scopul este de a-l obliga săaleagă din mulţimea produselor analogice
47
Inte
llect
us 2
/200
5 P
RO
PRIE
TATE
A I
NTE
LEC
TUA
LÃ ª
I E
CO
NO
MIA
DE
PIA
ÞÃ anume produsul promovat de producătorulrespectiv (maioneză, macaroane, iaurt etc.). S-adeterminat că omul de rând poate să-şiamintească nu mai mult de patru mărciînregistrate dintr-un anumit segment al grupuluide produse şi doar un argument forte poatecondiţiona înlocuirea unei mărci înregistrate prinalta, sau acţiunea sistematică asupra conştiinţeiconsumatorului pentru a-l obişnui cu marcarespectivă, aşa-zisul ”brending” [6].
Atunci când achiziţionează produse pentruconsumul zilnic, cumpărătorul alege, în primulrând, imaginea cunoscută (poza) care îi readuceîn minte o mulţime de asociaţii: calitate,prospeţime, uşurinţă la prepararea produsului -anume ceea ce a investit firma în brendulrespectiv. În cazul ideal, consumatorul vede înspatele imaginii mărcii exact calităţile pe care leaşteaptă în mod prioritar de la acest produs, deexemplu: prospeţime – pentru lapte, puritateecologică – pentru legume şi fructe etc. Marcaproduce emoţii pozitive care, conjugate cu oabordare judicioasă sub aspectul promovării,creează preferinţa consumatorului pentru o marfăanume din mulţimea produselor analogice ce i sepropun.
Aşadar, evoluţia cu succes a mărcilorînregistrate oferă posibilitatea de a stabiliun volum maxim de vânzări şi faciliteazăprocesul de asimilare a pieţei alimentareeuropene.
Subliniem, o dată în plus, că reuşita propulsăriimărcii înregistrate pe piaţă depinde nu numai demetodele abordate, dar, în mare măsură, şi devolumul de investiţii financiare. Marca nu va fisolicitată dacă posibilităţile de producţie ale firmeise dovedesc a fi limitate, dacă ea produce saucomercializează produse de calitate îndoielnică,despre activitatea ei răspândindu-se constantinformaţii negative etc. Marca este simbolul caredistinge firma printre concurenţi, dar sub nici oformă nu înlocuieşte produsul şi nu poateevidenţia avantajele întreprinderii date cândacestea lipsesc.
Este necesar ca firmele moldoveneşti să-şiconstruiască imaginea unui producător de
mărfuri alimentare de calitate, consumul cărora îţioferă sănătate, prospeţime, bucurie etc.Caracteristicile cu care se vor asocia anumiteproduse ale firmelor moldoveneşti trebuie să
reprezinte rezultatul unor largi şi minuţioasesondaje de opinie în mijlocul consumatoriloreuropeni. Cu alte cuvinte, întâi trebuie dedeterminat cu exactitate ce impact emotiv are un
produs sau altul asupra eventualilor cumpărătorişi abia după aceasta se vor întreprinde acţiunicorespunzătoare pentru promovarea respectivuluiprodus pe piaţa occidentală. Este important orice
amănunt: culoarea de bază, imaginile folosite,fondul sonor, dinamica mişcării.
Sub semnul înregistrat urmează să fie unificatăîntreaga producţie a firmei. Aşadar, de la simplaînregistrare produsul trebuie să evolueze până lacalitatea de marcă înregistrată şi să acopere ca o
umbrelă întregul sortiment al întreprinderii. Înterminologia occidentală există pentru acestemărci anume o astfel de specificare – „brendulumbrelei”. Pentru atingerea scopului propus este
necesar, de asemenea, să fie bine gândit şistructurat programul de organizare a publicităţii,incluzând crearea ambalajului atractiv, a stiluluifirmei în ansamblu şi a materialelor publicitare în
special.
BIBLIOGRAFIE:
1. Закон Республики Молдова «О товарныхзнаках и наименованиях местпроисхождения товаров», № 588 от 22сентября 1995 г., Мониторул Офичиал --№ 8-9 от 08.02.1996 г.
2. Исследования продукта, Южно-Российскийисследовательский центр «Фактор», http://www.marketologu.aaanet.ru/marketing06.htm, 18/04/2005
3. Патенты и монополии, Радио Свобода /Радио Свободная Европа, Инк., http://www.svoboda.org/programs/sc/2001/sc.052901.asp, 29/05/2001
Inte
llect
us 2
/200
5
48
PR
OPR
IETA
TEA
IN
TELE
CTU
ALÃ
ªI E
CO
NO
MIA
DE
PIA
ÞÃ 4. Рыкова И.В., Товарный знак как способзащиты прав, торговая марка как средствопродвижения. История и перспективыразвития., Маркетинг в России и зарубежом № 3/2002, http://www.klerk.ru/boss/?5945
5. Тейн Екатерина, Роль и задачи salespromotion в построении и продвиженииторговых марок в XXI веке, «ЭнциклопедияМаркетинга», Дата публикации: 14.05.2003,
http://marketing. spb.ru/conf/2003-04-greb/03.htm
6. Филюрин Александр, Брэндинг и маркетинг- почувствуйте разницу. К вопросу осовременном состоянии российскогобрэндинга, ЭКО, 2000 год, № 5.
7. Эффективный маркетинг — ключ к успехукомпании, журнал «Маркетинг в России иза рубежом», 2000 год, № 2.
SUMMARY
The necessity of sales expansion of Moldovan food products in the European market leadsus to search for new ways and methods of sales promotion. At present trade mark andbranding are possibly the most efficient instrument available for our firms to stimulate theirsales in EU. The principles described in the article can help Moldovan firms to improvetheir competitiveness and to make their sales in Europe more efficient.
CALENDAR
La 17 aprilie 1940 s-a născut la Ploieşti, România, Vlada-Tatiana DUMBRAVĂ, doctor habilitat înmedicină, profesor universitar, şeful catedrei medicină internă nr. 4 a USMF “N. Testemiţanu”,deţinătoare a ordinului “Gloria Muncii”.
Din anii de studenţie s-a manifestat prin calităţi neordinare în domeniul ştiinţei, fiind prima studentămedic, autoare a unui brevet de invenţie. În anii de studiu a publicat 3 lucrări ştiinţifice. Susţine tezade doctor în ştiinţe medicale (1971), consacrată diabetului zaharat.
În 1977 Vlada DUMBRAVĂ pune bazele gastroenterologiei autohtone, fiind consultantul secţiei degastroenterologie a Spitalului Clinic Republican, iar în 1980 devine gastroenterologul principal alMinisterului Sănătăţii al Republicii Moldova.
Începând cu anul 1987 şi până în prezent este şeful catedrei medicina internă nr. 4 a USMF „N.Testemiţanu”. În 1990 fondează hepatologia neinfecţioasă în Republica Moldova şi contribuie lacrearea secţiei hepatologie a Spitalului Clinic Republican. În acelaşi an fondează laboratorul decercetări în domeniul gastroenterologiei şi ecologiei, iar din 1999 este fondatorul şi conducătorulAsociaţiei medicale „Hepateg”, academician al Academiei Internaţionale Ecologie şi Protecţia Vieţiidin Sankt-Petersburg.
Este autorul a peste 250 lucrări ştiinţifice, 8 invenţii, peste 30 inovaţii ştiinţifice, a pregătit 8 doctoriîn medicină. În anul 2000 a fost decorată cu ordinul “Gloria Muncii”. A participat la multe forumuriştiinţifice internaţionale (România, Rusia, Lituania, Germania, Elveţia, Turcia, Australia etc.).
Este posesoare a mai multor diplome de onoare, printre care şi Diploma de excelenţă AGEPI pentruactivitatea de inventator.
49
Inte
llect
us 2
/200
5TE
HN
OLO
GII
IN
OV
ATI
VE
Se ştie că la încălzire vitamina C se oxidează,iar în perioada celor 2-3 zile de uscare latemperaturi de 40–60°C, în condiţii naturale sauartificiale, produsele horticole pierd completvitamina C. Tendinţa de majorare a gradului deconservare a vitaminei C, o dată cu creştereatemperaturii agentului de uscare, este confirmatăde cercetările efectuate [2]. A fost elaboratămetoda combinată cu folosirea curenţilor defrecvenţă supraînaltă (SHF) pentru vişine, care areun avantaj dublu: intensificarea procesului deuscare şi gradul maximal de conservare avitaminei C.
Au fost desfăşurate investigaţii în scopul elucidăriiinfluenţei diverselor metode de uscare asupracalităţii vişinelor uscate.
1. Materiale şi metode
Pentru cercetări au fost folosite vişinele de soiulŞpanca, cu umiditatea iniţială de 84,5%, uscateprin două metode: convectivă, la diferitetemperaturi ale agentului termic în limitele 60–100°C şi prin metoda combinată (convecţia şifolosirea curenţilor de frecvenţă supraînaltă) lacinci regimuri de temperatură al agentului termic
CONSERVAREA VITAMINEI C
}N VI{INE, USCATE PRIN DIFERITEAPORTURI DE C+LDUR+
dr. Vasile TARLEV,Universitatea Tehnic= a Moldovei
Introducere
Prelungirea duratei de conservare a produselor alimentare perisabile este una dinpreocupările constante ale tehnologilor din industria alimentară.
Printre numeroasele procedee utilizate în acest scop, uscarea este una din cele maiimportante metode. Pentru a mări valoarea alimentară a producţiei uscate, e necesar ca înprocesul uscării să nu se distrugă substanţele biologic active ce se conţin în materiaprimă proaspătă. Unul dintre indicii fizico-chimici ce caracterizează calitatea fructeloruscate este vitamina C, care posedă calităţi antioxidante şi îndeplineşte funcţia de protectoral celulelor [1].
Inte
llect
us 2
/200
5
50
TEH
NO
LOG
II I
NO
VA
TIV
E de uscare în limitele: 60–100°C; la patru niveluride putere a magnetronului:25-100%; la patru regimuri de oscilaţie, exprimateprin coeficientul de oscilaţie τ´ care reprezintăraportul timpului de uscare în câmpul SHF latimpul de uscare doar prin convecţie şi care aconstituit 0,2; 0,6; 1,0; 1,4.
Determinarea conţinutului vitaminei C în vişineleproaspete şi cele uscate s-a efectuat înconformitate cu GOST 24556-81. Metoda sebazează pe extragerea vitaminei C din produsulanalizat cu soluţie de acid clorhidric de 2% şititrarea potenţiometrică a ei cu soluţie de sare 2,6-diclorfenolindofenolat de sodiu. Cantitatea iniţialăde vitamina C în vişine era de 12 mg% sau 77,4mg% la substanţa uscată (s.u.). Vişinele au fostuscate până la umiditatea de 19%.
2. Rezultate şi discuţii
A fost cercetată dependenţa gradului deconservare a vitaminei C de parametrii regimuluide uscare.
Din fig.1 se observă că, o dată cu majorareatemperaturii agentului termic de uscare prinmetoda convectivă în limitele de la 60 până la100°C, conservabilitatea vitaminei C creşte de 1,8ori, datorită reducerii timpului total de uscare de la1365 min. până la 330 min., ceea ce constituieaproximativ de 4,1 ori mai puţin timp, reducându-se în consecinţă acţiunea termică asupravişinelor. Gradul de conservare a vitaminei C învişinele uscate la t=100°C este de maximum 8,8mg% la s.u.
A fost cercetată dependenţa gradului deconservare a vitaminei C de parametrii regimuluide uscare în metoda combinată. Din figura 2 sevede că, o dată cu majorarea temperaturiiagentului termic de uscare, cu folosirea curenţilorde frecvenţa supraînaltă în limitele de la 60 pânăla 100°C, conservabilitatea vitaminei C creşte de1,7 ori, datorită reducerii timpului total de uscarede la 362 min. până la 176 min., reducându-se,în consecinţă, acţiunea termică asupra vişinelor.Gradul de conservare a vitaminei C în vişineleuscate la t=100°C este de maximum 32,2 mg%la s.u.
Figura 1. Dependenţa gradului de conservarea vitaminei C în funcţie de temperaturaagentului termic în metoda convectivă
Figura. 2. Dependenţa gradului de conservarea vitaminei C în funcţie de temperaturăla diferite regimuri de oscilaţie τ´ şi la nivelulde putere 25%
0
5
10
15
20
25
30
35
50 60 70 80 90 100 110
t, °C
r=0,2 r=0,6r=1,0 r=1,4
C, mg-% la s.u.
0
2
4
6
8
10
50 60 70 80 90 100 110
tºC
C mg-% la s.u.
Figura 3. demonstrează că, fiind majorat nivelulde putere a magnetronului de la 25 până la 100%,gradul de conservare a vitaminei C scade,deoarece conţinutul vitaminei C se micşorează odată cu intensificarea pierderilor de suc, iarpierderile de suc sunt provocate de acţiuneadistrugătoare a microundelor asupra ţesuturilorvişinelor. La 25% se înregistrează un grad deconservare înalt a vitaminei C.
O dată cu intensificarea regimului de oscilaţie dela τ´=0,2 până la τ´=1,4, se constată, deasemenea, micşorarea conţinutului de vitaminaC, deoarece la regimuri intense de uscare
51
Inte
llect
us 2
/200
5TE
HN
OLO
GII
IN
OV
ATI
VE pierderile de suc împreună cu vitamina C sunt
considerabile. Regimul de oscilaţie τ´=0,2 asigurăgradul maxim de conservare a vitaminei C.
CONCLUZII
Temperatura agentului termic şi durata de uscareau o influenţă considerabilă asupra gradului deconservare a vitaminei C în vişine, uscate prinmetoda convectivă. Din această cauză în vişineleuscate se păstrează în medie 9% de vitamina C.
Gradul de conservare a vitaminei C este maimare atunci când vişinele sunt uscate prinmetoda combinată, în cazul regimului de oscilaţieminimă şi al puterilor minime. Procentul sporeşteconsiderabil pe măsura creşterii temperaturiiagentului de uscare până la 100°C. Vişineleuscate prin metoda respectivă conţin 42% devitamina C raportat la conţinutul iniţial.
Figura. 3. Dependenţa gradului de conservarea vitaminei C în funcţie de diferite niveluride putere a magnetronului N la diverseregimuri de oscilaţie τ´ şi la temperaturat=100°C.
0
10
20
30
40
0 25 50 75 100
N, %
r=0,2r=0,6r=1,0
C, mg% la s.u.
BIBLIOGRAFIE
[1]. Силич А., Зозулевич Б., Поповский В. Сушка плодов и винограда в туннельных сушилках. – М.:Легкая и пищевая промышленность, 1982.
[2]. Гришин М. А. Обоснование технологии сушки пищевых материалов.// Труды междунар. научн.-практ. конференции “Современные энергосберегающие тепловые технологии (сушка итермовлажностная обработка материалов)”. – М., 2002.
SUMMARY
Researches had been carried out in order to study how the convection and combinedmethods (convection + super high frequency fields S.H.F.) of drying and level of conserva-tion of vitamin C on different temperatures: 60 – 100°C, different oscillation regimes τ´:0,2; 0,6; 1,0; 1,4 and power levels of the magnetron: 25 – 100 %. Vitamin C retention levelin dried cherries is higher in cases of minimal oscillation regimes and power levels.
Inte
llect
us 2
/200
5
52
TEH
NO
LOG
II I
NO
VA
TIV
E
Modificarea caracteristicilor electrofizice ale CI înîntregime poartă un caracter foarte complicat.Descrierea parametrilor funcţionali şi a reacţiei lorla iradiere este practic imposibilă, ceea ce seexplică prin dificultatea proceselor fizice laacţiunea RI în structurile multistrat, prin faptul cănu sunt bine corelate rezultatele cercetărilorefectuate în raport cu diversitatea nivelurilortehnologiilor de producere a CI, nu suntdeterminaţi parametrii relevanţi la acţiunea RI, pebaza cărora poate fi fixat nivelul de stabilitate (NS)şi prognozată funcţionarea elementelor şi a CI.De regulă, la analiza funcţionării CI se folosescparametrii de intrare şi ieşire. În acest cazdegradarea parametrilor se determină prinabaterile caracteristicilor peste normele tehniceînainte şi după iradiere.
Din analiza literaturii [1-4], rezultă că cercetărileexperimentale efectuate pentru determinarea NSal funcţionării CI la iradiere, de regulă, se reduc ladeterminarea experimentală a NS al elementelor
CI, apoi pe baza acestora se fac încercări de aprognoza funcţionarea CI în întregime.Analiza rezultatelor experimentale ale CI are uncaracter incomplet. Insuficienţa informaţionalăpoate contribui la prognozarea incorectă afuncţionării CI.
Prognozarea funcţionării CI poate fi efectuată cuajutorul programului de simulare schemotehnicăSPICE [5, 6], folosind parametrii modelelorelementelor în funcţie de doza de iradiere. Oasemenea abordare are următoarele neajunsuri:
1. Modelarea CI în întregime este foarte dificilă,rezultatele obţinute necesită să fie analizate şigeneralizate.
2. Este necesară obţinerea unui set foarte marede valori a parametrilor modelelorelementelor în funcţie de doza de iradiere.
3. Experimentele şi modelările trebuie efectuateîn regim static şi dinamic etc.
PROGNOZAREA FUNC|ION+RIICIRCUITELOR INTEGRATE LA IRADIERE
dr., conf. univ., Vitalie RUSANOVSCHI,director Departament Informatic= [i RegieAGEPI
Intervalul de timp al funcţionării circuitelor integrate (CI) şi a dispozitivelor produse pebaza acestora la acţiunea radiaţiei ionizante (RI) este determinat de fiabilitatea funcţionăriielementelor CI. RI a spaţiului cosmic conduce la degradarea semnificativă acaracteristicilor elementelor CI, în deosebi a tranzistoarelor.
53
Inte
llect
us 2
/200
5TE
HN
OLO
GII
IN
OV
ATI
VE O altă metodă propusă [7] este analiza degradării
elementelor logice (EL) şi a subcircuitelor„critice” la acţiunea RI sau determinareaparametrilor informativi cu ajutorul cărora sepoate corela degradarea CI prin degradarea înparte a elementelor lui. Alegerea unor astfel deparametri este posibilă dacă parametrii CI suntdeterminaţi de unul sau de câteva tranzistoare dinacest circuit. De exemplu, curentul de intrare aamplificatorului operaţional (AO) practic estedeterminat de curentul unuia sau a douătranzistoare bipolare de la intrarea amplificatoruluidiferenţial, iar tensiunea de deplasare a AO poatedepinde de o mulţime de tranzistoare, inclusiv dinalte cascade.
Această metodă are unele restricţii, deoarecestabilitatea la iradiere a CI în întregime nucorespunde cu stabilitatea la iradiere aelementelor din acest circuit. Topologia şiarhitectura CI „nivelează” efectele de degradareinduse la iradiere a unui element cu nivelul destabilitate a circuitului sau, deseori, amplificănivelul de degradare a CI în întregime. Deexemplu, în EL complementare metal-oxid-semiconductor (CMOS) ŞI-NU degradareatranzistoarelor la iradiere este atenuată deefectele din circuit, iar în EL SAU-NU esteagravată de arhitectura EL [8].
Din cele expuse mai sus rezultă că stabilitatea lairadiere a CI este determinată de stabilitatea lairadiere a elementelor şi subcircuitelor mai puţinrezistive din circuit.
O dată cu mărirea caracteristicilor funcţionale aleCI şi a coeficientului de integritate, stabilitatea lairadiere se diminuează. De aceea apare unpotenţial risc al exploatării îndelungate în spaţiulcosmic a unor astfel de dispozitive cum suntcomparatorul, AO etc. O altă posibilă sursă de risceste folosirea circuitelor hibride, care suntproduse la comandă fără certificarea fiabilităţii şia stabilităţii la iradiere. Însăşi structura acestorcircuite presupune amplasarea pe unul şi acelaşicip a elementelor cu diferite NS la iradiere. Caurmare, stabilitatea la iradiere a CI în întregimeeste mult mai mică decât stabilitatea la iradiere amajorităţii elementelor şi a subcircuitelor lui.
Sistemele automatizate de proiectare (SAPR)includ diverse programe şi biblioteci aleelementelor CI. Aceste biblioteci conţin modeleschemotehnice ale rezistoarelor,condensatoarelor, tranzistoarelor etc. Laproiectarea CI este necesar ca modeleleelementelor utilizate să fie precise şi adecvateproceselor de funcţionare. De aceea aparenecesitatea elaborării în continuare a metodelorde calcul rapid al parametrilor elementelor şi alprogramelor de extragere a parametrilormodelelor elementelor CI înainte şi după iradiere.
Majoritatea CI sunt produse după tehnologiaCMOS, de unde rezultă că modelul tranzistoruluiMOS (TMOS) stă la baza proiectării CI. Existăfoarte multe modele TMOS, fiecare din ele, maimult sau mai puţin, descriu cu o anumită precizieefectele proprii ale tranzistorului. Cele mairecente şi notorii rezultate înregistrate laelaborarea modelului TMOS sunt obţinute degrupa de cercetare a dispozitivelor de la catedrade Electrotehnică şi Tehnică de Calcul aUniversităţii din California, Berkli, SUA [9]. Ultimulmodel BSIM3 este orientat spre tehnologiile cudimensiuni minimale de ordinul 0,25 micrometri.Acest model a fost inclus în modelul SPICE3.5 şiîn versiunile ulterioare, în programele HSPICE alefirmei AVANTI pentru elaborarea SAPR.
Prognozarea funcţionarii CI la iradiere depinde şide parametrii fizici ai RI – puterea dozei, tipuliradierii, caracteristicele spectrale ale iradierii,temperatura etc. La acţiunea RI de intensităţi micideterminarea experimentală a NS este practicimposibilă din cauza timpului îndelungat deefectuare a experimentului şi costuluiconsiderabil al acestuia. Una din metodelepropuse este utilizarea metodei calcul-experimentşi a metodelor rapide de cercetare.
Schema metodei calcul-experiment esteprezentată în fig. 1. La baza acestei metode stăprogramul de simulare SPICE. Din aceastăschemă pot fi trasate următoarele etape de bază:
1. În laboratorul experimental se măsoarăcaracteristicile voltamperice ale elementelorde testare în dependenţă de doza de iradiere.
Inte
llect
us 2
/200
5
54
TEH
NO
LOG
II I
NO
VA
TIV
E
2. Din aceste caracteristici sunt identificaţiparametrii modelelor SPICE în funcţie dedoza de iradiere.
3. Se efectuează calcularea regimului static delucru al TMOS.
4. Pe baza modelului TMOS la iradiere secalculează noi parametri ai modelelor SPICEîn dependenţă de regimul de lucru.
5. Se efectuează simularea CI în care se includelemente (rezistori, TMOS) ce modeleazădegradarea elementelor CI la iradiere.
6. Se efectuează simularea şi analiza definitivăa funcţionării CI.
Cea mai importantă problemă pentrutoate metodele elaborate până în prezenteste determinarea parametrilor modelelorelementelor CI care iau în consideraţieefectele induse la iradiere.
Cercetarea elementelorde testare
Identificarea parametrilorpentru modelele SPICE
Crearea BD a parametrilormodelelor înainte de iradiere
Alegereamodelului
Alegerea circuitului pentruefectuarea experimentului
Efectuarea experimentului(laborator)
Identificarea parametrilormodelului la iradiere
Crearea BD a parametrilormodelelor la iradiere
PROGNOZAREAfuncţionării CI
Analiza descrierii circuitului;determinarea modelelor
elementelor
Determinarea valorilorparametrilor modelelor
elementelor(înainte de iradiere)
Determinarea valorilorparametrilor modelelorelementelor active şi a
structurilor parazite SPICE
Simularea CI(SPICE)
↓
↓
↓
↓
↓
↓
↓
↓
↓
↓
↓
↓
↓
Fig. 1. Schema metodei calcul-experiment.
BIBLIOGRAFIE:
1. Першенков В. С., Попов В. Д., Шальнов А. В.Поверх-ностные радиационные эффекты вэлементах инте-граль-ных микросхем. М.:Энергоатомиздат. 1988, 256 с.
2. Ionizing Radiation Effects in MOS Devices andCircuits. Edited by T. P. Ma and P. V.Dressendorter, New York. 1989.
3. V. S. Pershencov, V. V. Belyakov, A. B. Sogozan,V. V. Abramov, V. I. Rusanovschi, A. V.Romanenco. Evidence of Electron TrapsGeneration in Gate Oxide of MOS Structures.International Simposium on Signals andSystems. SCS’95, Iasi. 1995, p. 75-78.
4. Vitalie Rusanovschi. Determinarea niveluluide stabilitate a elementelor logice la acţiuneairadierii ionizante. // Revista inventatorilor şicercetătorilor „Intellectus”, AGEPI, Chişinău.2003, nr.1, p. 72-74.
55
Inte
llect
us 2
/200
5TE
HN
OLO
GII
IN
OV
ATI
VE 5. SPICE – simularea circuitelor analogice.
Noua eră în inginerie. Bucureşti, Ed. Militară.1994, 181 p.
6. V. Rusanovschi, A. Avram, T. Rusu. Simulareaşi modelarea structurilor MOS aflate subefectul iradierii folosind modelul SPICE.Buletin ştiinţific al Universităţii din Piteşti.Seria „Matematica şi informatica”, Piteşti.1998, p.165-168.
7. Методы прогнозирования и оценкистойкости аппаратуры к воздействию ИИядерного взрыва и ядерных установок. /Под ред. Балашова В. П., Чепиженко А.З.М.: Воениздат. 1983, 216 с.
8. V. Rusanovschi. Acţiunea radiaţiei ionizanteasupra structurilor MOS. Monografie, AGEPI,Chişinău, Moldova. 2004, 180 p.
9. BSIM 3.3. Manual, Berkley, SUA, 2000.
SUMMARY
F unctioning of the integrated circuits (IC) and of the devices made on base thereof at the ionizing radiation is determined by the reability of the elements IC function. In the
represented article it is illustrated a problem of prediction of elements and IC function. It isproposed utilization of design-experiment method that permits to carry out a simulation ofthe logic elements ant IC on base of minimal experimental data base. Analyzing the ob-tained results, there may be carried out a prediction of their function.
CALENDAR
La 25 mai 1955 s-a născut la Stroieşti, Dubăsari, Andrei SIURIS, pedolog-agrochimist, doctor în
ştiinţe agricole, cercetător superior în secţia îngrăşăminte organice a Institutului de Cercetări pentru
Pedologie şi Agrochimie „Nicolae Dimo” al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.Este
autorul a 38 de publicaţii, inclusiv a 4 invenţii consacrate folosirii raţionale a îngrăşămintelor
organice la fertilizarea şi ameliorarea solurilor cu productivitate redusă.
A. SIURIS este coautorul a două procedee de ameliorare radicală a solurilor sărăturate, destinate
utilizării ligninei hidrolitice (deşeu de la întreprinderile biochimice). Primul procedeu (BI nr. 577, MD)
se caracterizează prin faptul că lignina hidrolitică se amplasează sub orizontul superior al solului în
formă de strat continuu, servind ca un ecran împotriva sărurilor. În procedeul al doilea (BI nr.1752,
MD) lignina hidrolitică se foloseşte ca material drenant.
Inte
llect
us 2
/200
5
56
TEH
NO
LOG
II I
NO
VA
TIV
E
La „Floarea-Soarelui”din Bălţi inovatorii sunt stimulaţi
La SA “Floarea-Soarelui” din Bălţi,unicul producător de ulei vegetal din republică,lucrează în prezent circa 1000 de muncitori,cifră care s-a dublat după restructurare,activitatea de raţionalizare ocupând aiciun loc de frunte.
Serghei Avseev, directorul tehnic al combinatului,ne-a relatat că întreprinderea a fost fondată înanul 1923, marcându-şi în 2003 jubileulde 80 de ani. Actualmente aici se prelucreazăanual peste 200 mii tone de seminţe de floareasoarelui de origine moldovenească şi se produc30 mii de tone de ulei vegetal. Producţia de uleiasigură piaţa locală şi este exportată, deasemenea, în Rusia, Kazahstan, Armenia,Belarus, România, iar şroturile sunt realizatefermierilor autohtoni ca hrană pentru animale.
Deoarece combinatul e dotat cu utilaj vechi, aparmulte probleme în exploatare. Sub conducerea
ACTIVITATEA INOVATIV+ –
UN FACTOR ESEN|IAL }N RELANSAREAECONOMIEI
În preajma Zilei Inventatorului şi Raţionalizatorului corespondentul nostru special a vizitatcâteva întreprinderi, unde datorită activităţii inovative şi implementării unor propuneri deraţionalizare sporeşte considerabil efectul economic.
directorului tehnic Serghei Avseev şi cu aportulinventatorilor şi raţionalizatorilor A. Holodenco, A. Stepanov, B. Zabarschi ş.a. dificultăţile suntlichidate la timp şi tehnica nu staţionează.
La combinat funcţionează o secţie de purificare aapei, condusă de maistrul inovator MihailDubinceac. În baza acestei secţii întreprindereaeconomiseşte zilnic circa 2 mii m3 de apă dinreţelele orăşeneşti, deoarece apa folosită sepurifică, având un circuit închis.
Datorită activităţii fructuoase de raţionalizare,efectul economic de la implementarea inovaţiilor
În secţia de îmbuteliere
Vladimir MELNIC, locţiitorul preşedintelui UniuniiInventatorilor şi Raţionalizatorilor din RepublicaMoldova “Inovatorul”, preşedintele Consiliuluimunicipal Chişinău al UIR,Mihail DUBINCEAC, şeful secţiei de purificare aapei,Serghei AVSEEV, directorul tehnic al SA“Floarea-Soarelui” din Bălţi
57
Inte
llect
us 2
/200
5TE
HN
OLO
GII
IN
OV
ATI
VE Acad. Vasile MICU şi
Vladimir MELNIC, UIR “Inovatorul”
Dr. hab. Alexandru ROTARU şistagiarul Alexandru RÂNDUNICĂ în Laboratorulde biochimie, fiziologie şi biotehnologie alinstitutului
şi modelelor de utilitate la întreprindere aconstituit în anul 2003 – 1 mln 264 mii lei, în 2004– 1 mln 408 mii lei, ceea ce constituie 205%,adică la fiecare leu investit rentabilitatea e de2 lei şi 5 bani. O sporire esenţială a acestor cifrese aşteaptă şi în 2005 – circa 2 mln 800 mii lei.Creşterea venitului permite de a procura pentruîntreprindere utilaj nou. Astfel, în ultimul timp a fostinstalată o linie modernă de fabricare a sticlelordin masă plastică din Germania. De asemenea afost posibil de mărit fondul de premii pentrustimularea inventatorilor şi raţionalizatorilor de lacombinat, lucru care îi însufleţeşte pe specialiştisă pună în continuare accentul pe crearea şiaplicarea unor elaborări inovative.
“Porumbeni”– o performantăpepinieră de selecţie
Vizitând acest centru ştiinţific de selecţieîmpreună cu o echipă de la Televiziune, am aflatde la acad. Vasile Micu că Institutul de CercetăriŞtiinţifice pentru Porumb şi Sorg a fost fondat înanul 1973.
Direcţia prioritară de activitate a institutului esteameliorarea, producerea seminţelor şiperfecţionarea tehnologiilor de cultivare aporumbului. Această direcţie conţine peste 70 lasută din volumul de investigaţii, este integrată într-un program complex de cercetare, realizat de 8laboratoare specializate, şi anume:
Ô Crearea hibrizilor timpurii (FAO 150-300)pentru cultivare în zonele de nord ale ţărilorCSI şi în cultura succesivă a Moldovei. Anualîn pepiniera de selecţie se studiază 7-8 miimostre de diverse generaţii consangvinizate.
Investigaţiile sunt integrate în proiectecomune cu parteneri din Rusia, România şiBelarus.
Ô Crearea hibrizilor semitimpurii şi semitardivi(FAO 300-450). Se studiază 5-6 mii familii şilinii consangvinizate noi din diferite grupeheterotice. Hibrizii din această grupă dematuritate se caracterizează printr-unpotenţial înalt de productivitate şi suntpredestinaţi pentru cultivare în Moldova şi înalte zone sudice.
Ô Crearea hibrizilor cu destinaţie specială: înalimentaţia umană sub formă de făină, crupe,bastonaşe, floricele (pop-corn), precum şi înnutriţia animalelor.
Datorită activităţii integrate a procesului deameliorare cu producerea seminţelor, Moldovaeste asigurată anual cu seminţe de calitate şi însortimentul solicitat de producători, iar pondereahibrizilor creaţi de institut pe suprafeţeleînsămânţate cu porumb constituie 96-98 la sută.
Începând cu anul 1996, colaboratorii institutuluidesfăşoară cercetări şi în domeniul creăriisoiurilor şi hibrizilor de tomate, ardei, vinete,castraveţi, bostănei şi cartofi, produceriiseminţelor şi materialului săditor de categoriisuperioare şi certificate, perfecţionării tehnolo-
Inte
llect
us 2
/200
5
58
TEH
NO
LOG
II I
NO
VA
TIV
E giilor de cultivare a legumelor. În RepublicaMoldova sunt omologaţi hibridul de tomate Lira,de castravete pentru cultura de câmp Icar, soiurilede vinete Rada, Laura şi Magda, ardei grasGalant, pepene galben Camelia ş.a.
Cercetări aplicative se efectuează cu plantemedicinale şi decorative. A fost creatăo colecţie de peste 200 de specii de plante,seminţe, material săditor şi materie primă aacestor culturi.
La îndeplinirea sarcinilor trasate, în cadrulinstitutului funcţionează 15 laboratoare, în careactivează 44 cercetători, inclusiv 24 doctori şi 5doctori habilitaţi, peste 140 persoane cu studiispeciale, printre care îi menţionăm pe dr. hab.Simion Musteaţă, Alexandru Rotaru, dr. EugeniaPartas, Vasile Mateiciuc ş.a., care au în portofoliullor un număr impunător de invenţii.
Succesele obţinute demonstrează eficienţaintegrării procesului de cercetare cu aplicareaîn producţie a realizărilor ştiinţifice, obţineriiproducţiei competitive pentru comercializarepe piaţa internă şi externă.
SA “Apă-Canal Chişinău” imple-mentează tehnologii performante
Specialiştii depun toate eforturile pentru aîmbunătăţi calitatea apei potabile, a reducecheltuielile la utilizarea energiei electrice,implementând în producere tehnologii perfor-mante, moderne.
La staţia de pompare au fost instalate 24convertizoare, ce permit să aprovizioneze oraşulcu apă 24 din 24 ore fără staţionări, deoarece s-astabilit regimul tensiunii în reţelele de apă, s-aumicşorat scurgerile. Acesta e meritul lui VeaceslavCarauş, şeful staţiei “Apă-Nistru”, care a propusnoua soluţie de pompare a apei.
În baza unui proiect investiţional se efectueazălucrările de testare a utilajului la nouatermoelectrocentrală autonomă, care produceenergie electrică şi căldură mai ieftină. Aceastăcentrală este o sursă alternativă lareţeleleelectrice Union Fenosa, care în prezentfuncţionează cu gaze, iar în perspectivă – cubiogaze de la purificarea apei reziduale.
Pentru a schimba utilajul vechi din anul 1970 lastaţia de epurare a apei, care se scurge dinsistema de canalizare a oraşului şi din suburbiilelui – Străşeni, Ialoveni, Ghidighici, Grătieşti,Stăuceni, iar după tratare, conform standardelor,se evacuează în râul Bâc 150 mii m3 zilnic, suntnecesare investiţii mari - 115 mln euro.Reutilarea va permite ca mirosul neplăcut de lafermentarea apei, care se simte la Botanica maiales în perioada caniculară, să disparăcompletamente, căci el necesită o tehnologie maiperformantă. Problema aceasta a fost abordată latoate nivelurile şi sperăm, după cum a menţionatdirectorul tehnic, sa fie rezolvată în favoarealocuitorilor din municipiu şi împrejurimi.
O activitate rodnică inovativă la întreprindere esteefectuată de către specialiştii în domeniu VladimirRusnac, Anatol Lichii, Vladimir Clincev, ArcadieRusnac, Vera Catan ş.a.
Efectul economic de la implementarea propu-nerilor de raţionalizare – 6 la număr - în anul 2004a constituit 209 mii 510 lei, ceea ce reprezintă177%, adică la fiecare leu investit rentabilitateainovaţiilor valorificate e de 1 leu şi 77 bani.
Materiale pregătite de Mihai CUCEREAVÎI
Ion JUNEA, directorul tehnic al SA “Apă-CanalChişinău”, Arcadie RUSNAC, tehnolog principal, şefServiciu calitate, Vladimir MELNIC, UIR “Inovatorul”.
Ion Junea, directorul tehnic al SA “Apă-CanalChişinău”, ne-a informat că întreprindereaa fost fondată în anul 1892. În prezentîn cadrul ei lucrează peste 2 mii de angajaţi.Funcţiile de bază sunt aprovizionarea cu apăpotabilă şi industrială a municipiului Chişinăuşi evacuarea apelor uzate.
59
Inte
llect
us 2
/200
5PR
OPR
IETA
TE I
NTE
LEC
TUA
LÃ ª
I RES
URSE
UM
AN
E
NIMIC NOU LA CAPITOLUL“NOUTATE ” (1)
Iurie CL+TINICI,[ef Sec\ie Contencios AGEPI
Dacă este vreun lucru despre care s-ar putea spune:„Iată ceva nou!” de mult lucrul acela era şi în veacurile dinaintea noastră.
(Ecleziast 1.10.)
Atunci când se vorbeşte sau se scrie despre proprietatea intelectuală, neapărat se folosesccuvintele nou, noutate, creaţie etc. Aceste noţiuni nu exprimă pur şi simplu o practică, cisunt termeni juridici care, de regulă, determină drepturile cu caracter patrimonial (eco-nomic) şi nepatrimonial (personal, moral) ale persoanelor fizice şi juridice sau condiţioneazăapariţia, modificarea şi încetarea drepturilor persoanelor respective asupra rezultatelorobţinute în acest domeniu de activitate.
Legea nr. 461/1995 privind brevetele de invenţie,de exemplu, prevede că o invenţie din oricedomeniu tehnologic poate fi brevetată cu condiţiaca aceasta să fie nouă (art. 4). Art. 5 în genereeste dedicat noutăţii, condiţie de bază abrevetabilităţii. În art. 23 alin. (4) apare şi noţiuneade produs nou. Autor al invenţiei se considerăpersoana fizică care, prin munca sa creatoare, arealizat invenţia; în cazul în care invenţia a fostcreată împreună de mai mulţi inventatori, fiecaredintre ei are calitatea de coautor (art. 9, alin (1) şi(3). Cu toate acestea, cuvântul nou este folositdoar de 4-5 ori. În Lege termenul creativitate nueste utilizat, fiind substituit prin sintagma activitate
inventivă. Totuşi, cuvântul creat şi derivatele lui seîntâlnesc de 17 ori.
Aceeaşi situaţie o relevă şi Legea 293/1994privind dreptul de autor şi drepturile conexe care,conform art. 1 alin. (2), reglementează relaţiile ceapar în legătură cu crearea şi valorificareaoperelor literare, de artă şi ştiinţifice. Esteconsiderat drept autor persoana fizică prin a căreimuncă creatoare a fost creată opera, ca produsal creaţiei intelectuale (art. 3). Dreptul de autorprotejează operele creaţiei intelectuale în acestdomeniu (art. 4 alin. (1). Chiar şi alcătuitorul uneiculegeri şi al altor opere integrante beneficiază de
Inte
llect
us 2
/200
5
60
PRO
PRIE
TATE
IN
TELE
CTU
ALÃ
ªI
RES
URSE
UM
AN
E dreptul de autor asupra compilaţiei şi sistema-tizării materialelor, care constituie un produs alactivităţii sale creatoare (art. 13 alin. (1). Afirmaţiileprivind creaţia se întâlnesc în text de 39 de ori. Mairar se întâlnesc referinţele la noutate, mai exact,doar de 2 ori: în art. 3 („reprezentările audiovizualenou-create”) şi în art. 23 alin. 3 lit. c) crearea „unuinou program de computer”. Noutăţile zilei, deexemplu, nu constituie obiecte ale dreptului deautor (art. 7), dar sunt, de asemenea, numitecreaţii de rând cu: documentele oficiale (legile,hotărârile judecătoreşti, alte documente), precumşi traducerea lor oficială; simbolurile şi semnelestatului (drapelele, stemele, ordinele, semnelemonetare etc.); expresiile folclorice; faptele cucaracter de simplă informaţie.
Nu vrem să se înţeleagă că ne stârneştenedumerire prezenţa largă a acestor cuvinte înlegile menţionate, precum şi în multe alte acte,inclusiv internaţionale. Ne interesează doarfolosirea acestora, mai bine zis, sensul, înţelesulşi valoarea cuvintelor; care anume semnificaţie arfi de acceptat (ce accepţie ne convine).
Pentru a determina cât de relativă este noutatea,vom efectua împreună un mic studiu. Bineînţeles,nu pentru a venera activitatea de creaţie, ci pentrua evalua judicios produsul intelectual.
În definiţiile pe care ni le oferă dicţionarele, lacuvintele NOU (NOUTATE etc.) şi, suplimentar, ACREA (CREAŢIE etc.) se indică foarte multesensuri, fiecare din ele în parte fiind interesantpentru un studiu special. Vă propunem, însă, săne limităm doar la cele care sunt sau pot fiutilizate în domeniul proprietăţii intelectuale, altfelspus, care caracterizează obiectele de proprietateindustrială, orice produs al activităţii intelectuale.Aşadar…
Ce este noutatea în genere şi care este semni-ficaţia pentru domeniul proprietăţii intelectuale?
Ô Dicţionarul explicativ al limbii române [încontinuare - DEX ’98] NOU, NOUĂ, NOI,adj. I. 1. Făcut sau creat (relativ) de curând;care apare pentru prima dată. 2. Care apareîn locul unui lucru, al unei fiinţe etc. mai vechi;de azi, contemporan, actual.
Ô Noul dicţionar explicativ al limbii române,Editura Litera Internaţional, 2002 [încontinuare - NODEX] NOU (la varianta 5) seexplică: Care nu a fost cunoscut mai înainte.Metodă nouă.
Ô DEX ‘98: NOUTATE, noutăţi, s.f. 1. Însuşireade a fi nou. 2. (mai concretizat) Lucru nou, decurând pus în circulaţie, de abia descoperitetc.
Ô Dicţionarul de sinonime (Luiza şi MirceaSeche, Editura Litera Internaţional, 2002) [maideparte - Sinonime] prevede: în varianta 2 –originalitate; în varianta 3 – inovaţie. Ultima(INOVAŢIE, inovaţiune), conform DEX ’98,semnifică: Noutate, schimbare, prefacere;Rezolvarea unei probleme de tehnică sau deorganizare a muncii cu scopul îmbunătăţirii(productivităţii) muncii, perfecţionării tehnicesau raţionalizării soluţiilor aplicate.
Astfel, este selectat doar un minimum deinformaţii, dar şi acesta denotă o largă utilizare acuvintelor respective pentru a nuanţa (contura,accentua, constata etc.) o oarecare NOUTATE laorice produs al activităţii intelectuale. Sunt folositecorect oare şi care este valoarea lor juridică?
Dacă ne oferim să facem unele comentarii,trebuie să fim conştienţi că acel pasaj dinEcleziast, ce l-am potrivit ca epigraf, nu poate fipus la îndoială.
Creatorul ne spune: Ce a fost, va mai fi şi ce s-afăcut, se va mai face; nu este nimic nou subsoare; tot dăinuieşte în veci; nu mai este nimic deadăugat şi nimic de scăzut; ce este a mai fost, şice va fi, a mai fost…(Ec. 1.9, 3.14, 3.15).
Aici este mai lesne de comentat, deoareceomenirea a acceptat această realitate. Pot fiaduse multe argumente, dar este suficient să neamintim că în acest sens se utilizează „varianta”spiralei; por fi uşor identificate următoarele fraze:“… Fiinţă care evoluează inexorabil pe spiralaprogresului; un salt ascendent pe SpiralaEvoluţiei; sensuri noi pe spirala ascendentă adezvoltării; o compoziţie aşezată pe spiralatimpului; creşterea pe spirală a cererii şi ofertei;Materia, mişcată pe spirala necontenitei perfec-
61
Inte
llect
us 2
/200
5PR
OPR
IETA
TE I
NTE
LEC
TUA
LÃ ª
I RES
URSE
UM
AN
E ţionări; asistam la o întoarcere pe spirală; evoluţiepe spirala infinităţii; pe spirala Artei; ascensiuneape spirala creaţiei; investigarea fenomenuluiliterar concret (ca proces continuu, pe spirală)etc.”
Se întâlnesc şi alte exemple: spirala cunoaşterii;spirala dialectică; spirala ierarhiilor; spiraladivinităţii; spirala mântuirii… Deci, se recunoaştecă totul se repetă cu regularitate (doar perioadapoate să difere) şi practic fiecare filet al spiralei neaduce, mai devreme sau mai târziu, pe aceeaşiverticală, – evident la un punct mai înalt sau maijos, în dependenţă de orientarea spiralei –ascendentă sau descendentă.
Până a reveni la obiectele de proprietateintelectuală, să analizăm şi celelalte cuvinteselectate, cuvântul CREAT şi derivatele lui, careînsoţesc cuvântul NOU. Aşadar…
ü În DEX ’98 cuvântul CREÁŢIE are semni-ficaţiile: Acţiunea de a crea opere artistice,ştiinţifice etc.; şi, ca o concretizare, produs(valoros) al muncii creatoare, operă creată.
ü La sinonime [sursa - Sinonime] cuvântulCREÁŢIE cuprinde: 1. invenţie. 2. geneză. 3.operă, realizare.
Al doilea sens, geneză, conform DEX ’98,semnifică:
Ô Proces de naştere şi de formare a unei fiinţesau a unui lucru; naştere, origine.
Ô Ansamblu de fapte, de împrejurări, de elemen-te care au concurat la formarea unui lucru.
Ô Prima carte a Bibliei.
În Sinonume (aceeaşi sursă) sunt date douăvariante:
ü GENÉZĂ - sinonim la cuvintele apariţie, ivire.
ü GENÉZĂ - sinonimul cuvintelor: 1. origine. 2.[cu abrevierea bis., termen bisericesc],creaţie, facere; [învechit] naştere, rodină,roditură, tvorenie (Cartea Genezei, în Biblie).
După cum vedem, chiar dacă nu din prima poziţie,se recunoaşte că în Biblie (de fapt – numai înBiblie) este descrisă CREAŢIA.
Atunci ce „creăm” noi, muritorii de rând? Doar seştie cu certitudine: omul nu poate face (crea) niciun singur fir de păr (Mt. 5.36). Omenirea (civilizaţiade astăzi) produce sute de miliarde de tone dediferite produse, lăsând după sine miliarde detone de resturi şi gunoi. Dar nimic nu este creat,nici măcar o particulă nouă.
Ne exprimăm, de obicei, astfel: muncă creativă,de creaţie, a fost creată o operă nouă, o invenţie, osculptură, un soi de plante sau o rasă deanimale. Oare chiar se creează un obiect nou?Nu, mult mai corect ar fi să-l numim „produsintelectual”.
Care obiecte, deocamdată, sunt recunoscutedrept produse intelectuale?
Convenţia de constituire a Organizaţiei Mondialede Proprietate Intelectuală (OMPI; 1967) prevede,în art. 2 al. VIII, că sensul sintagmei “proprietateintelectuala” cuprinde drepturile referitoare la:
Ô opere literare, artistice şi ştiinţifice;
Ô interpretări ale artiştilor interpreţi şi execuţiiale artiştilor executanţi, fonograme şi emi-siuni ale radiodifuziunii;
Ô invenţii în toate domeniile activităţii umane;
Ô descoperiri ştiinţifice;
Ô desene şi modele industriale;
Ô mărci de fabrică, de comerţ şi de serviciu,precum şi nume comerciale şi denumiricomerciale;
Ô protecţia împotriva concurenţei neloiale;
Ô orice alte drepturi aferente activităţii intelec-tuale în domeniile: industrial, ştiinţific, literarşi artistic.
Legea Republicii Moldova nr. 461/1995 privindbrevetele de invenţie nu cuprinde toate domeniileactivităţii umane; art. 4 alin. (2) lit. g) şi h) excludede la protecţie unele obiecte, inclusiv soiurile deplante şi topografiile circuitelor integrate, caresunt protejate aparte, conform Legii nr. 915/1996privind protecţia soiurilor de plante şi Legii nr.655/1999 privind protecţia topografiilor circuitelorintegrate. Alte două obiecte – modelul de utilitate,rasa de animale – sunt protejate în baza pct. 39,
Inte
llect
us 2
/200
5
62
PRO
PRIE
TATE
IN
TELE
CTU
ALÃ
ªI
RES
URSE
UM
AN
E 92, 14, 29 din Regulamentul provizoriu cu privirela protecţia proprietăţii industriale în RepublicaMoldova (hotărârea Guvernului Republicii Moldovadin 26 iulie 1993 nr. 456). Suplimentar, Legea nr.588/1995 privind mărcile şi denumirile de originea produselor mai cuprinde un obiect – denumireade origine a produsului.
Vă propunem să analizăm succesiv uneleobiecte, nu neapărat în ordinea menţionată.
Conform art. 6 alin. (2) din Legea 293/1994,obiecte ale dreptului de autor sunt: opereleliterare (cărţi, broşuri, articole, programe pentrucomputer etc.); operele dramatice şi muzical-dramatice, scenariile, proiectele de scenarii,libretele, sinopsisul filmului; operele muzicale cusau fără text; operele coregrafice şi pantomimele;operele audiovizuale (cine-, tele-, videofilme, filmecu diapozitive etc.); operele de pictură, sculptură,grafică şi alte opere de artă plastică; operele dearhitectură, urbanistică şi de artă horticolă;operele de artă aplicată; operele fotografice şioperele obţinute printr-un procedeu analogicfotografiei; hărţile, planurile, schiţele şi opereleplastice referitoare la geografie, topografie,arhitectură şi alte ştiinţe; operele derivate şiintegrante (traducerile, adoptările, prelucrările şiorice alte prelucrări ale operelor literare, de artă,ştiinţifice, aranjamentele operelor muzicale,precum şi enciclopediile, antologiile, culegerile,bazele de date etc.). „Alte opere” la finelealineatului reprezintă, probabil, obiectele ce nu sevor încadra în lista menţionată.
Nu contează prea mult faptul că hărţile, planurile,schiţele şi operele plastice referitoare lageografie, topografie, arhitectură etc. au uncaracter de simplă informaţie; (exact ca şidesenele ce explică invenţiile (art. 10 alin. (2) lit. d)din Legea nr. 461/1995) sau desenele şimodelele industriale (art. 11 alin. (3) lit. c) dinLegea nr. 991/1996 privind protecţia desenelor şimodelelor industriale) şi, în virtutea art. 7 dinLegea 293/1994, nu ar trebui protejate (de fapt, artrebui protejate toate, inclusiv desenele ce descriuinvenţiile, modelele industriale sau obiectele dearhitectură). Important este că aceste obiecte, deregulă, nu sunt materiale; au doar un suportmaterial: pânza de in (pentru tablou), banda
magnetică, hârtia, fotoemulsia etc. De aceea nucomentăm creaţia, ne limităm la noutate.
Un compozitor spunea: “Sunt doar 7 notemuzicale. E frumos că pot fi aşezate în milioanede feluri”. Nepoata acestuia ulterior a scris: „N-amînţeles niciodată cum unora, cu doar 7 notemuzicale, le pot ieşi lucruri dumnezeieşti”. Astfel,sunetele muzicale, de orice înălţime şi durată, nusunt o noutate; este nouă numai componistica;ea determină obiectul ca un produs intelectual.
Nu întâmplător am început cu caracteristicagenerală a acestui obiect; exemplul ne va servi decanava la cercetarea altor obiecte. La fel staulucrurile în natură şi în mediul ce ne înconjoară.
Anticipând cercetările ce vor urma, este oportunsă menţionăm că însăşi fiinţa noastră materială,tot ce ne înconjoară, inclusiv produsele, conţindoar circa 90 de elemente chimice în starenaturală (2 lichide, 11 gaze şi 77 solide), existenteîn “Sistemul periodic” al lui Mendeleev, şi alte 28de elemente artificiale. Din acestea s-au produscirca 7 mln de compuşi, inclusiv 65000 cu utilizăricurente. Deci, doar din câteva elemente chimicedintre cele 118 cunoscute (ca din notele muzicale)sunt compuse toate obiectele materiale; diferănumai „componistica”.
Or, toate elementele chimice din natură suntvechi. Doar folosind capacităţile intelectuale aleunor personalităţi sau potenţialul intelectual alunui grup de cercetători sau colectiv de savanţi,acestea pot fi unite în molecule, prelucrate încompuşi chimici, în mase plastice, aliaje metaliceetc. care, la rândul lor, sunt folosite la fabricareaaltor produse: în farmaceutică, construcţia demaşini, semiconductoare etc.
Să ne referim acum la descoperirile ştiinţifice şi lainvenţii. Am stabilit, de la bun început, că estevorba de munca intelectuală: fie că se cerceteazăceva prin microscop sau prin telescop, fie că seefectuează lucrări de laborator sau cercetări lanivel teoretic. În definitiv, contează rezultatul. Şicare-i acesta? S-a descoperit ceva? Este aceastao noutate? Într-un sens - da, însă numai pentrupublicaţiile de specialitate, pentru mass-media,pentru ştiri. Deci, pentru unele persoaneinteresate. Şi nicidecum pentru întreaga natură
63
Inte
llect
us 2
/200
5PR
OPR
IETA
TE I
NTE
LEC
TUA
LÃ ª
I RES
URSE
UM
AN
E înconjurătoare, pe care n-o pătrundem nici cumicroscopul, nici cu vreun telescop. În genere, nupoate exista o noutate absolută, în sensul larg alcuvântului.
Prin diverse publicaţii se vehiculează o astfel depărere: dacă invenţia este acel obiect care nuexista în lume până la momentul inventării, atuncidescoperirea este obiectul (fenomenul etc.) careexista dintotdeauna, însă noi nu ştiam de el.
De exemplu: cele dezvăluite de către AlbertEnstein sau Isaac Newton, cele constatate deAristotel ori Arhimede existau obiectiv ca legi saufenomene ale naturii, doar că nu erau înţelesesau interpretate corect. Oare gravitaţia nu a existatde la începuturi, cu mult timp până la “cădereamărului lui Newton”?
Gândirea oamenilor de ştiinţă, a specialiştilor dindiferite domenii este în permanentă căutare demetode noi, originale, netradiţionale, ingenioasecare ar putea servi la soluţionarea diverselorprobleme ce stau în faţa omenirii. Chiar dacăcercetările sunt efectuate la comanda guvernelor,corporaţiilor etc., executorii sunt în permanentăcăutare. Orice om care vine cu o idee, o ipoteză şiconsideră că a făcut o descoperire este în dreptsă o facă publică, iar savanţii o pot recunoaştesau contesta. Nu ne vom opri la istoriculdescoperirilor ştiinţifice şi la unele încercări deînregistrare a acestora. În lume a fost oprităînregistrarea oficială, cu acordarea dreptului deproprietate, a descoperirilor, altminteri ştiinţa arîncetini din dezvoltarea ei firească. Însă dinmoment ce ne-am propus pentru cercetare acestsubiect, suntem datori să ne expunem părerea.
Care ar fi, deci, definiţia descoperirii? Am zice,constatarea (dezvăluirea, determinarea) unorlegităţi, proprietăţi, fenomene ale naturii, ale lumiimateriale, necunoscute anterior, dar care existăobiectiv şi conduc la schimbări radicale în nivelulcunoaşterii.
Chiar şi în perioada anilor 50-90 ai secoluluitrecut, când în URSS se înregistrau descoperirile,erau excluse de la protecţie descoperirile astrono-mice, geografice, arheologice, paleontologice, alezăcămintelor minerale, precum şi cele dindomeniul ştiinţelor sociale. Acest fapt, însă, nuîmpiedică asociaţiile savanţilor sau alte organis-me să acorde anumite certificate ce ar fixadrepturile morale ale celor care au descoperitceva nou).
Aşadar… Cât de nou este ceea ce se descoperăîn toate domeniile?
De exemplu, avem în prima poziţie descoperirileîn astronomie. Dacă s-au descoperit planetelesistemului solar sau, recent, planetele gigante pelângă alte stele – oare acestea sunt nişte planetenou-nouţe, abia formate? Sau în geografie: dacăs-a descoperit America şi Antarctida, oare acesteaerau nişte continente noi ori existau anterior, decând lumea? Dacă s-au făcut descopeririarheologice, oare acestea nu se referă numai laobiectele vechi care s-au dovedit a fi noi doar înmâinile arheologilor? Poate oare într-un muzeude arheologie să apară un obiect nou? În ceconstă noutatea?
În toate cazurile, întrebarea este, evident,retorică. Dacă trecem la ştiinţele sociale, lastudierea şi descrierea structurii şi fiziologieisocietăţii, a relaţiilor interumane în cadrulgrupurilor sociale, precum şi a instituţiilor dinsocietatea dată, este vorba, de fapt, deevenimente DEJA petrecute, vechi; nimic nou nuse descoperă.
La fel ne putem referi şi la ştiinţele tradiţionaldezvoltate, de avangardă, în baza cărora sedezvoltă noile tehnologii. Aplicând aceleaşimetode de cercetare a noutăţii, vom obţinerezultate interesante şi pentru domeniile ştiinţelorfizice, biologice, chimice, medicale, matematice,agricole etc.
Inte
llect
us 2
/200
5
64
PRO
PRIE
TATE
IN
TELE
CTU
ALÃ
ªI
RES
URSE
UM
AN
E
BREVETELE }N LUMEA UNIVERSITAR+ (2)
Mario CERVANTES, economistDirec\ia [tiin\=, tehnologie [i industrie, OCDE
Formarea unei „mase critice”în domeniul gestionării proprietăţiiintelectuale
Pentru a umple golul existent între invenţie şicomercializarea sa, universităţile au creat „serviciide transfer tehnologic”, structuri intermediare încadrul sau în afara respectivelor instituţii, careşi-au asumat un spectru larg de funcţii, inclusivacordarea licenţelor pentru brevete unorîntreprinderi şi perfectarea contractelor decercetare. Într-un raport al Organizaţiei pentruCooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE)privind acordarea brevetelor şi a licenţelor îninstituţiile de cercetare de stat se evidenţiază omare diversitate a serviciilor de transfertehnologic atât în interiorul, cât şi în exteriorulaceleiaşi ţări (de exemplu, birouri în cadrul sau înafara universităţilor, intermediari independenţi,servicii axate pe sectoare de activitate particularesau servicii regionale); în majoritatea cazuriloreste vorba de instituţii speciale integrate înuniversităţi sau în institutele de cercetare. O bunăparte dintre serviciile de transfer tehnologic nusunt decât într-o fază incipientă de dezvoltare,majoritatea au mai puţin de 10 ani, personalul lornumără maximum 5 persoane, la care se adaugăaproximativ un angajat pe an.
În anul 2000 SUA depăşeau cu mult ţările OCDEîn ceea ce priveşte obţinerea brevetelor de cătreuniversităţi: instituţiilor respective şi laboratoarelorfederale li s-au eliberat mai mult de 8000 debrevete (5% din numărul total de breveteacordate). În Japonia, Ţările de Jos şi Elveţianumărul brevetelor eliberate instituţiilor decercetare de stat a fost de ordinul sutelor, iarpentru laboratoarele de stat germane şi institutelede cercetare coreene acest indice a constituitcirca 1000 de brevete.
Dezvoltarea serviciilor de transfer tehnologic seconfruntă adeseori cu un obstacol generat deimposibilitatea de a angaja în domeniul datpersoane calificate. Pe lângă faptul că acest profilde competenţă este o raritate, se întâmplă căregimul de reglementare a muncii respective şibaremul de salarizare împiedică instituţiile săremunereze specialiştii de înaltă calificare dinacest domeniu.
În majoritatea ţărilor, guvernele se oferă săsusţină universităţile întru consolidareacapacităţilor de gestionare a proprietăţiiintelectuale. Germania şi Danemarca, bunăoară,au investit mai multe milioane de euro pentrustimularea dezvoltării serviciilor de transfertehnologic concentrate în anumite sectoare, cumeste, de exemplu, biotehnologia. Guvernul britanica majorat cheltuielile destinate gestionăriiproprietăţii intelectuale în universităţi. În SUA şiJaponia universităţile plătesc taxe reduse pentrudepunerea cererilor de brevet. În ceea ce priveşteoficiile naţionale de brevete, ele încearcă săstabilească relaţii de colaborare cu universităţilepentru a stimula organizarea studiilor în domeniulproprietăţii intelectuale.
Crearea întreprinderilor ce aplicătehnologii avansate sau acordareade licenţe?
În faţa gestionarilor de transfer tehnologic şi ainventatorilor stă următoarea problemă: săacorde licenţă pentru folosirea tehnologiei lor orisă creeze „condiţii noi” pentru a o comercializa?Guvernele şi rectoratele universităţilor dinmajoritatea ţărilor europene au optat pentrucrearea unor întreprinderi funcţionând în bazatehnologiilor avansate, dar nu pentru acordarealicenţelor. Aceasta se explică prin majorarea
65
Inte
llect
us 2
/200
5PR
OPR
IETA
TE I
NTE
LEC
TUA
LÃ ª
I RES
URSE
UM
AN
E capitalului de risc acordat de guverne pentru astimula crearea noilor întreprinderi. Însăprincipala problemă o reprezintă alegereametodei optime de transfer al tehnologiilor pepiaţă. De fapt, răspunsul depinde de mai mulţifactori: tehnologia propriu-zisă, piaţa,ansamblul de competenţe ale personalului şicercetătorilor ce se ocupă de invenţie,posibilitatea de a utiliza capitalul de risc şi, însfârşit, destinaţia instituţiei. Unele „platforme”tehnologice, care propun o gamă largă deîntrebuinţare, pot fi comercializate, de exemplu,noilor întreprinderi ce funcţionează în bazatehnologiilor avansate, în timp ce altele pot fiacordate pe bază de licenţă întreprinderilor maimari, care au capacitatea economică de adezvolta invenţia, integrând-o în strategia lor decercetare-dezvoltare şi în cea comercial-economică.
Protecţia proprietăţii intelectualeşi accesul public
Care au fost contradicţiile constatate în activitateadin domeniul transferului de proprietateintelectuală şi de tehnologii asupra orientăriigenerale a cercetării? Evaluările multipledemonstrează că obţinerea de brevete adeterminat universităţile să sporească volumulde cercetări. Însă, orientând în mod prioritarcercetările universitare spre creşterea economică,oare nu apare riscul de a prejudicia domeniulcercetărilor fundamentale? Numeroase studiirealizate în SUA au demonstrat că universităţile şicercetătorii individuali ce şi-au orientat activitateaspre obţinerea brevetelor, şi-au sporit, totodată, şinumărul de publicaţii în revistele ştiinţifice. Pe dealtă parte, în ultimele două decenii ale secoluluiXX, în SUA procentul brevetelor ce fac referinţă labrevetele universitare s-a redus şi actualmenteeste mai mic decât numărul referinţelor labrevetele ce aparţin întreprinderilor. Din celeexpuse mai sus, rezultă că aceasta reprezintă oscădere ordinară a calităţii cercetărilor publicesau doar a acelei părţi care este supusăbrevetării. O asemenea tendinţă poate fi explicatăprin lipsa de experienţă a serviciilor de transfertehnologic.
Licenţe exclusive sau neexclusive?
E cazul oare ca universităţile şi alte instituţiipublice de cercetare să acorde întreprinderilorlicenţe exclusive asupra invenţiilor care aubeneficiat de o finanţare din partea statului?Titularii de licenţe solicită adeseori licenţeexclusive care le favorizează activitatea până înmomentul când o invenţie universitară devineprodus comercial. Însă problema este de maximăimportanţă pentru noile întreprinderi carefuncţionează în baza tehnologiilor avansate,dispunând de propriul portofoliu de proprietateintelectuală. Este evident, pe de altă parte, călicenţele exclusive limitează promovareatehnologiilor.
Studiul OCDE, menţionat mai sus, demonstreazăcă raportul între numărul de licenţe exclusive şicel de licenţe neexclusive acordate de institutelede cercetare de stat este destul de echilibrat şi căexclusivitatea acordată decurge din restricţiile pecare le suportă licenţiatul. Deseori instituţiile decercetare anexează la contractele de licenţăclauze privind protejarea interesului public şiaccesul la elementele de proprietate intelectualăîn scopul desfăşurării unor noi cercetări soldatecu noi descoperiri. În numeroase organizaţii,aceste contracte conţin o clauză conform căreialicenţiatul se angajează să exploateze invenţia,mai ales dacă licenţa este exclusivă, şi seconvine asupra scadenţelor, asigurându-secomercializarea eficientă a invenţiei. Acest gen desusţinere este utilizat pentru a garanta efectuareatransferului tehnologic şi pentru ca breveteleacordate pe bază de licenţă să nu constituie unobstacol în activitatea concurenţilor.
Deşi extinderea favorabilă a brevetului universitarasupra domeniilor aferente ale cercetăriifundamentale este evidentă, autorităţile de resortsunt preocupate de faptul ca brevetarea unoranumite invenţii să nu prejudicieze cercetarea îngeneral. De exemplu, eliberarea unui brevet arputea constitui un obstacol pentru extindereacercetărilor din cauza majorării costurilor şi adificultăţilor legate de utilizarea acestorinstrumente în cercetările aplicate. Pentruexcluderea unui atare risc, National Institutes of
Inte
llect
us 2
/200
5
66
PRO
PRIE
TATE
IN
TELE
CTU
ALÃ
ªI
RES
URSE
UM
AN
E Health (NIH) din SUA a adoptat o poziţie cedescurajează brevetele inutile şi încurajeazăacordarea de licenţe neexclusive. Directiva încauză este aplicată în prezent de organismelefinanciare şi instituţiile de cercetare ale altor ţări.
Scutiri pentru cercetări
Un alt subiect pentru dezbateri îl reprezintăutilizarea a ceea ce se numeşte „în exclusivitatepentru cercetare”, facilităţi care, oficial sauneoficial, funcţionează în universităţile din SUA şiEuropa. În mod tradiţional, pentru că îndeplinesco misiune publică, universităţile sunt scutite deplata taxelor pentru brevetarea invenţiilor pe carele utilizează în cadrul propriilor cercetări. Cu toatecă cercetarea publică se desfăşoară în paralel cuactivitatea întreprinderii şi aduce anumite venituri,dezacordul dintre funcţia publică şi ceacomercială devine mai puţin evident. Mărimeascutirii diferă de la o ţară la alta, nefiind binedefinită. Această excepţie în favoarea cercetăriisau, mai bine zis, interpretarea sa, a constituitsubiectul unor dezbateri politice recente,soldându-se în cele din urmă în SUA cu deciziijudecătoreşti prin care li s-a diminuat importanţaşi semnificaţia iniţială.
CONCLUZII:
Pentru ca universităţile şi alte instituţii decercetare de stat să contribuie mai substanţial laprotejarea şi exploatarea portofoliului deproprietate intelectuală, nu este suficientă doarpromovarea activă a cercetărilor efectuate decorpul profesoral şi de studenţi. Se impune înmod necesar gestionarea eficientă a unei relaţii
fructuoase cu clienţii din sectorul privat,asigurarea accesului public permanent. Estenevoie de timp pentru soluţionarea numeroaselorprobleme legate de menţinerea echilibrului întreprotecţia proprietăţii intelectuale şi accesul public.Faptul că institutele de cercetare de stat depindtot mai mult de diverse surse de finanţare cumsunt industria, cercetarea în bază de contract etc.,de cerinţele impuse de societate ca investiţiile săincludă în mod necesar în activitatea decercetare-dezvoltare publică beneficiileeconomice şi cele sociale, este determinantpentru procesul de acordare de breveteuniversităţilor, constituind o realitate favorabilă şide perspectivă.
Subliniem, o dată în plus, că proprietateaintelectuală nu reprezintă decât unul dinmijloacele de transfer a cunoştinţelor şi atehnologiei rezultate din cercetarea publică, derând cu publicarea propriu-zisă, disertaţiile,conferinţele şi alte mijloace, în special, informa-tive. În timp ce instituţiile de cercetare şiîntreprinderile caută să soluţioneze numeroaseleprobleme pe care le pune viaţa în faţa societăţii,guvernele şi organismele de finanţare a cercetăriiîndeplinesc un rol dublu: stimulând acordarea debrevete şi de licenţe în universităţi, încurajează,totodată, dezbaterea pe larg a celor mai actualeprobleme.
1. Opiniile expuse în acest articol reflectă poziţiaautorului şi nu coincid ]ntru totul cu cele aleOCDE.
2. A se vedea: Turning Science into Business:Patenting and Licensing at Public ResearchOrganisations, OCDE, 2003
SUMMARY
In the article it is noted the role of the patent in the strategy of development of the univer-sity and research centers of Europe and USA; administration and promotion of the indus-trial property by means of transfer of technologies and granting license; the governmentpolicy in this field.
http://www.wipo.int
Traducere şi adaptare: Ludmila CASAPU
67
Inte
llect
us 2
/200
5A
FLU
X D
E F
OR
ÞE T
INER
E
În domeniul ştiinţelor fizice şi matematice, s-ausoldat cu noi rezultate cercetările privind efectelede transfer ale electronului şi interacţiunilevibronice, diagnostica circuitelor şi sisteme-lorelectrice. De exemplu, s-a stabilit că folosireacavitaţiei bifrecvenţiale permite excludereareagenţilor chimici din procese în industriachimică, textilă şi alimentară. Deci, seprefigurează o nouă sferă de activitate.
În domeniul ştiinţelor biologice, chimice şi agrareau fost obţinute rezultate inedite privind sintezaorientată a lipidelor şi carotenoidelor sub influenţadrojdiei; au fost elaborate tehnologii depotabilizare a apelor naturale.
Rezultate semnificative în activitatea inovaţionalăau înregistrat şi cercetătorii altor institute şi centredin cadrul AŞM. Fiecare dintre aceste colectivemerită o apreciere aparte şi o analiză detaliată aactivităţii de cercetare.
Problema cadrelor din sfera ştiinţei şi inovării, maiales de profil tehnic, rămâne una din cele mai
stringente. Sub aspect financiar, e îmbucurătorfaptul că, în urma hotărârilor adoptate de Guvernîn anul 2004, astăzi se transpun în viaţădezideratele Codului cu privire la ştiinţă şi inovareal Republicii Moldova nr. 259-XV din 15.07.2004privind salarizarea cercetătorilor. E clar căproblema cadrelor tinere este unamultidimensională, pe lângă factorul financiarexistând şi alte multiple aspecte. Conform datelorstatistice, în Moldova avem, numai din numărulpersoanelor înregistrate, câteva mii de şomeri custudii superioare, însă, din păcate, ei nu vin să seangajeze în cercetarea academică. În general,republica nu-şi va putea edifica o economie acunoaşterii şi inovaţiei fără resurse umanecalificate şi acest lucru se face deja resimţit.Importanţa tinerilor cercetători devine covârşitoareîntr-o societate care se bazează pe cunoaştere şiîn care există o acută necesitate şi dorinţă dedezvoltare. În opinia noastră, este absolutnecesară elaborarea în regim de urgenţă şipromovarea unui set de măsuri privind atragereaşi menţinerea tinerilor în sfera cercetării
TINERI CERCET+TORI }N {TIIN|+
Alexandru GHIMZA,doctorand la Institutul de Fizic= Aplicat=,specialist coordonator CS{DT, A{M
Cum se prezintă astăzi tineretul sub aspectul activităţii inovaţionale? Un amplu răspuns laaceastă întrebare ni l-a oferit Conferinţa tinerilor cercetători din Republica Moldova,desfăşurată în luna noiembrie 2004. Participanţii la acest for au prezentat circa 140 deexpuneri ale rezultatelor obţinute în cadrul unor cercetări ştiinţifice.
Inte
llect
us 2
/200
5
68
AFL
UX D
E F
OR
ÞE T
INER
E academice, un program similar cu cel propusrecent de Guvern pentru tinerii absolvenţi aiuniversităţilor care pleacă să lucreze în localităţilerurale. Formarea tânărului cercetător începe abiadupă înmatricularea în doctorat şi iniţierea lucruluiîn laborator. Şi aici ies la iveală alte probleme aletânărului cercetător: lipsa de informaţie ştiinţifică,problematica şi utilajul învechit, lipsa resurselorcorespunzătoare pentru efectuarea cercetărilor…În contextul deficienţelor menţionate, ar fibinevenită rezervarea unui anumit procent dinbugetul de stat pentru cercetările doctoranzilor şitinerilor cercetători.
Tabelul 1
Numărul mediu anual al doctoranzilor,pe domenii ale ştiinţei
1995-1997
1998-2000
2001-2003 Anii
a b c
c/a, %
Total 974,7 1231,3 1521,0 156,1
Ştiinţele matematice, naturale şi tehnice
386,2 390,3 387 100,21
Fizico-matematice 82,3 79,0 89,3 108,5
Chimice 22,0 20,7 29,0 131,8
Biologice 143,3 123,0 102,3 71,4
Tehnice 127,3 158,3 146,7 115,2
Geografice 11,3 9,3 19,7 173,5
Ştiinţele umanistice 120,9 180,3 255 210,9
Istorice 37,7 54,0 61,3 162,8
Filologice 68,0 113,7 156,7 230,4
Studiul artelor 16,3 17,3 27,3 167,3
Filozofice şi Sociologice 23,3 29,0 36,7 157,1
Politologice 13,3 20,3 34,3 257,5
Economice 122,3 223,7 253,3 207,1
Juridice 39,7 89,0 188,7 475,6
Pedagogice şi Psihologice 68,4 102,3 146,7 214,47
Medicale şi Farmaceutice 141,3 156,7 189,3 134,0
Agricole şi Veterinare 56,7 34,7 33,3 58,8
Asigurarea organizaţiilor din sfera ştiinţei şiinovării cu cadre ştiinţifice de înaltă calificareconstituie o problemă cardinală din următoareleconsiderente:
Ô numărul total al doctorilor care sunt angajaţiîn sfera ştiinţei şi inovării s-a redus, încomparaţie cu anul 1994, de 1,5 ori;
Ô se constată îmbătrânirea cadrelor ştiinţifice.Peste 80% din numărul doctorilor habilitaţi şi
Tabelul 2
Numărul doctoranzilor la sfârşitul anului2004 şi al doctorilor în ştiinţe în vârstăde până la 35 de ani
Numărul
Denumirea specialităţii
Doctoran-zilor la
sfârşitul anului 2004
doctorilor în ştiinţe în
vârsta până la 35
de ani
Informatică 6 0 Geologie şi mineralogie 2 2
Geodezie 0 0 Maşinologie 12 0 Prelucrarea materialelor în construcţia de maşini
1 0
Electrotehnică 5 0 Tehnologie chimică 0 1 Tehnologia produselor alimentare
28 3
Tehnologia materia-lelor şi articolelor industriei textile şi industriei uşoare
0 1
Mecanizarea şi electrificarea agriculturii
7 4
Transport 1 0 Construcţii 20 0 Geodezie 0 0 Electronică 1 0 Ştiinţe agricole 36 8 Agronomie 36 4 Zootehnie 0 4 Silvicultură 0 0 Medicină veterinară 3 2 Arhitectură 0 0 Psihologie 10 2 Ştiinţe politice 14 1
69
Inte
llect
us 2
/200
5A
FLU
X D
E F
OR
ÞE T
INER
E 56,6% din numărul doctorilor în ştiinţe,angajaţi în sfera cercetărilor ştiinţifice, au ovârstă de peste 50 de ani; sub pragul de 35de ani sunt mai puţin de 20% din numărultotal al doctorilor în ştiinţe.
În altă ordine de idei, pe parcursul ultimilor 10 aninumărul total al doctoranzilor a sporit de 2 ori.Dinamica efectivului de doctoranzi a fost diferităpe următoarele domenii ale ştiinţei: în ştiinţelejuridice numărul doctoranzilor a crescut de 4,7 ori,în ştiinţele umanistice, pedagogice, psihologice şieconomice - de 2 ori, în ştiinţele matematice,naturale şi tehnice nu s-a înregistrat vreo sporirea numărului de doctoranzi, iar în ştiinţele agricoleşi veterinare numărul doctoranzilor a scăzut de 1,7ori (tabelul 1).
Mai multe specialităţi şi domenii ale ştiinţei de oimportanţă majoră pentru dezvoltarea economieiţării (informatică, electronică, geologie şimineralogie, geodezie, maşinologie, prelucrareamaterialelor în construcţia de maşini, electroteh-nică, silvicultură) suportă o lipsă acută a cadrelorştiinţifice tinere (tabelul 2). Peste 60% dinnumărul doctoranzilor care au absolvit în aceastăperioadă n-au susţinut teza de doctor (tabelul 3,tabelul 4). Planul de admitere la doctorat şipostdoctorat pentru anul de studii 2004-2005nu a fost îndeplinit în volumul preconizat(tabelul 5).
Astfel, în scopul ajustării planului de admitereconform necesităţilor ţării, precum şi al spoririicalităţii procesului de pregătire a cadrelor, a fostînaintată propunerea privind reducerea planuluide admitere pentru anul 2005 cu circa 112 locuri -până la 388 de locuri. Deci, împreună cu cei 1086de doctoranzi, înregistraţi la 1 ianuarie 2005, vomavea în total 1474 de doctoranzi.
Deci, în scopul îmbunătăţirii situaţiei în domeniulpregătirii cadrelor ştiinţifice în Republica Moldova,
Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi DezvoltareTehnologică al AŞM a hotărât:
ü să reducă numărul de locuri în doctoratpentru anul de studii 2005-2006 de la 500până la 388;
ü să intervină pe lângă Guvernul RepubliciiMoldova cu propunerea de a majora bursadoctoranzilor şi remunerarea pentruconducătorii de doctorat cu 50 la sută.
În baza celor expuse considerăm că esteoportună elaborarea de către Centrul de instruireuniversitară, postuniversitară şi perfecţionare acadrelor al AŞM, în comun cu Asociaţia TinerilorCercetători din Moldova „PRO-Ştiinţa” a unuiprogram special care ar asigura:
Ô acordarea unei indemnizaţii decente pentrutinerii absolvenţi admişi în laboratorul decercetare;
Ô acordarea premiilor doctoranzilor pentrususţinerea tezei în termenele stabilite;
Ô compensarea parţială a cheltuielilor deînchiriere a spaţiului locativ şi asigurarea cuspaţiu locativ;
Ô calcularea la dublu a stagiului ştiinţific înprimii 5 ani de activitate neîntreruptă pentru aieşi mai rapid la stimulările de salarizareprevăzute în Codul cu privire la ştiinţa şiinovare al RM;
Ô rezervarea unui procent din bugetul de statpentru cercetările doctoranzilor şi ale tinerilorcercetători;
Ô acordarea unor fonduri de finanţare cuadresă, repartizate institutelor, pentruangajarea tinerilor şi a studenţilor;
Ô stimularea cercetătorilor din generaţia medie,antrenaţi în pregătirea prin doctorat.
Inte
llect
us 2
/200
5
70
AFL
UX D
E F
OR
ÞE T
INER
E Tabelul 3
Pregătirea cadrelor ştiinţifice prin doctorat în anii 1995-2004
Tabelul 4
Pregătirea cadrelor ştiinţifice prin doctorat în anii 1995-2004 în instituţiile ştiinţifice ale AŞM
Numărul doctoranzilor
Organizaţia publică centrală Total înma-
triculaţi în anii 1995-2004
Total pro-movaţi în anii
1995-2004
total la înce-putul anului
2005
Numărul persoanelor
care au susţinuteze în anii 1995-2004
Cota persoanelor care au susţinut
teze din numărul de doctoranzi care au
terminat doctorat, %
Academia de Ştiinţe a Moldovei 802 491 304 174 35,44
Ministerul Educaţiei 1968 1177 678 471 40,02 Ministerul Sănătăţii 209 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare 264 190 56 68 35,79
Academia de Administrare Publică 73 39 16 0 0
Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale 33 31 7 3 9,68
Ministerul Culturii 40 19 25 5 26,32 Departamentul Agroindus-trial "Moldova-Vin" (INVV) 53 40 12 19 47,5
Numărul doctoranzilor
Denumirea instituţiei organizatoare de doctorat
Total înma-triculaţi în
anii 1995-2004
Total promo-vaţi în anii 1995-2004
total la înce-putul anului
2005
Numărul persoanelor
care au susţi-nut teze în anii
1995-2004
Cota persoa-nelor care au susţinut teze,
%
Institutul de Matematică şi Informatică 50 38 17 19 50 Institutul de Fizică Aplicată 98 87 26 16 18,39 Institutul de Geofizică şi Geologie 2 0 2 0 0 Institutul de Energetică 5 3 3 3 100 Institutul de Chimie 46 25 19 7 28 Institutul de Genetică 47 35 12 11 31,43 Institutul de Zoologie 54 37 17 13 35,14 Institutul de Fiziologie şi Sano-creatologie 15 14 6 10 71,43
Institutul de Fiziologie a Plantelor 37 15 7 6 40 Grădina Botanică (Institut) 39 21 11 12 57,14 Institutul de Microbiologie 38 21 13 5 23,81 Institutul de Geografie 12 7 7 3 42,86 Centrul de Patologie şi Patobiologie 4 2 1 1 50 Centrul de Cercetări Medicale şi sociodemografice ale Familiei 11 4 3 0 0
Institutul de Istorie 47 31 19 11 35,48 Institutul de Arheologie şi Etnografie 16 8 11 4 50 Institutul de Cercetări Economice 34 21 15 8 38,1 Institutul de Filosofie, Sociologie şi Drept 100 53 49 20 37,74 Institutul de Literatură şi Folclor 52 20 31 9 45 Institutul de Lingvistică 45 18 21 4 20 Institutul de Cercetări Interetnice 13 9 5 4 44,44 Institutul Studiul Artelor 37 22 9 8 36,36
802 491 304 174 35,44
71
Inte
llect
us 2
/200
5
Doctorat înmatriculaţi la secţia
de zi înmatriculaţi la secţia
fără frecvenţă
Postdoctarat
Plan conform H.G.nr.967 din
01.09.04
real Plan conform H.G.nr.967 din
01.09.04
real Plan conform H.G.nr.967 din
01.09.04
real
Academia de Ştiinţe a Moldovei 62 68 31 40 3 2 Ministerul Educaţiei 104 102 124 135 0 0 Ministerul Sănătăţii 34 25 37 38 3 1 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare 17 10 14 10 0 0
Academia de Administrare Publică 3 0 3 0 0 0 Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale 2 1 2 2 0 0
Ministerul Culturii 5 5 2 2 0 Departamentul Agroindustrial "Moldova-Vin" (INVV) 4 0 3 2 1 0
Total 231 211 216 229 7 2
Tabelul 5
Îndeplinirea planului de admitere pentru doctorat şi postdoctorat, anul de studii 2004-2005
AFL
UX D
E F
OR
ÞE T
INER
E
Asigurarea organizaţiilor din sfera ştiinţei şiinovării cu cadre ştiinţifice de înaltă calificareconstituie o problemă de stringentă actualitateîn situaţia când numărul doctorilor angajaţi însfera dată s-a micşorat în ultimul deceniu
DOCTORANTURA: REALITATE {I PERSPECTIVE
Mihaela MACARI,doctorand= ]n drept, A{M
Orice societate de astăzi recunoaşte indubitabil importanţa şi prioritatea ştiinţei îndezvoltarea sa social-economică şi culturală. Pregătirea cadrelor în domeniul ştiinţeireprezintă şi pentru statul nostru o activitate strategică, deoarece fiind un stat în curs dedezvoltare, el are o necesitate acută de cadre tinere bine pregătite.
de 1,5 ori, constatându-se un fenomen alarmantde îmbătrânire a cadrelor ştiinţifice.
De remarcat, totodată, că pe parcursul ultimilor 10ani numărul doctoranzilor a crescut de 2 ori. Însă
Inte
llect
us 2
/200
5
72
AFL
UX D
E F
OR
ÞE T
INER
E în timp ce în domeniul ştiinţelor juridice, umanis-tice, economice, pedagogice şi psihologice, săzicem, numărul doctoranzilor a crescut esenţial, înştiinţele matematice, naturale şi tehnice nu s-aînregistrat nici o creştere. Lipsesc cadreleştiinţifice tinere pentru un şir de specialităţi saudomenii ale ştiinţei având o importanţă majorăpentru dezvoltarea economiei ţării (informatică,electronică, geologie, electrotehnică etc.) Mai multde 60% din numărul doctoranzilor care au absolvitdoctoratul în perioada anilor 1995-2004 n-aususţinut teza de doctor.
Cauzele acestei situaţii sunt bine cunoscute:situaţia economică precară a statului, lipsacondiţiilor necesare pentru îndeplinireaobiectivelor ştiinţifice, nivelul redus de viaţă aldoctoranzilor, bursa mică, lipsa spaţiului locativpentru familişti, lipsa perspectivelor de angajareîntr-un serviciu bine plătit.
Cu ocazia Zilei Ştiinţei, Centrul de Instruireuniversitară, postuniversitară şi perfecţionare alAcademiei de Ştiinţe, în colaborare cu AsociaţiaTinerilor Cercetători din Republica Moldova “PRO-Ştiinţa” au organizat o Masa rotundă cu genericul”Prin ştiinţă spre prosperitate”, în cadrul căreia aufost scoase în evidenţă atât succesele obţinute decătre tinerii cercetători, cât şi deficienţelesemnalate pe parcursul perioadei de studiu ladoctorantură, probleme care necesită osoluţionare imediată. Le enunţăm pe cele maiesenţiale dintre ele.
Primo. Factorul principal care determinăsuccesul sau insuccesul în viaţa profesională afiecărui tânăr, inclusiv rezultatele obţinute îndoctorantură, reprezintă, în primul rând, pregătireapreuniversitară şi universitară a acestuia. Nu nepropunem să discutăm despre imperfecţiunileexistente în sistemul nostru de învăţământ, ci doardespre modul în care sunt apreciate cunoştinţeleaprofundate, întrucât cultivarea lor este decompetenţa instituţiilor de învăţământ.
Secundo. Una din problemele principale cucare se confruntă tinerii cercetători esteinsuficienţa resurselor financiare, fapt carestagnează desfăşurarea normală a cercetărilor
ştiinţifice, iar bursele acordate sunt departe de a-iasigura doctorandului un trai decent.
Terţio. O altă problemă stringentă a doctoran-zilor, care afectează în mod direct procesul depregătire a unei teze de doctorat calitative şicompetitive, o reprezintă baza bibliografică şiinformaţională necorespunzătoare. Informaţiaştiinţifică ce se conţine în bibliotecile noastreeste, în mare parte, neactuală, accesul la surseleelectronice de informare este redus.
Quadro. De menţionat şi lipsa unui suporttehnico-experimental performant care ar asigurabuna desfăşurare a lucrărilor experimentalesolicitate (laboratoare slab dotate, utilaje învechi-te, componente şi reactive insuficiente etc.).
Totodată, este îmbucurător faptul că demnitariinoştri au conştientizat situaţia gravă din acestdomeniu şi au elaborat o nouă reformă ştiinţifică,care deja începe să funcţioneze. A fost încheiatAcordul de parteneriat între Guvernul RepubliciiMoldova şi Academia de Ştiinţe a Moldovei în careeste prevăzut un şir de măsuri de susţinere şistimulare a lucrătorilor din domeniul ştiinţei,inclusiv a doctoranzilor. Astfel, au fost majoratebursele pentru anii I-II de studii de la 278 până la468 lei şi pentru anul III de la 328 până la 518 lei,preconizându-se o ulterioară majorare a acestorburse. De la 1 ianuarie 2003 au fost instituite 15burse de excelenţă în sumă de 1200 lei pe lunăpentru doctoranzii anilor II şi III care au obţinutsuccese remarcabile în procesul de studiu; aufost instituite burse nominale (de ex., bursa înnumele savantului Ablov); s-au obţinut 15 bursede studii la Geneva; se acordă un suport financiarîn procesul de susţinere a tezelor de doctorat.
Cu sprijinul autorităţilor de resort, tinerii cercetă-tori reuşesc, puţin câte puţin, să depăşeascăobstacolele menţionate. Doctoranzii AŞM urmeazăsă-şi realizeze pe deplin programul de activitatecare include susţinerea cu succes a examenelorde doctorat, efectuarea cercetărilor ştiinţifice debună calitate şi prezentarea tezei de doctorat întermen, fapt ce va contribui la perfecţionareasistemului de pregătire a cadrelor în ştiinţă şi ladezvoltarea social-economică a ţării în ansamblu.
73
Inte
llect
us 2
/200
5N
UM
E N
OTO
RII
Una din cele mai mari bogăţii alemeleagului nostru o constituie,indiscutabil, podgoriile, cu toateaspectele economice care derivă dinvalorificarea lor: industria vinului îngeneral şi tehnologiile de producereşi păstrare a vinurilor în special. Iaraceastă nemăsurată bogăţie estepăstrată şi înmulţită de oamenii careactivează în acest domeniu cu semnificaţii delegendă şi frumoase tradiţii din timpuriimemorabile.
Printre ei un loc aparte îi revine savan-tului Boris GĂINĂ, doctor habilitat înştiinţe tehnice, profesor universitar,membru corespondent al Academiei deŞtiinţe a Moldovei, şeful LaboratoruluiTehnologia Vinului la Institutul Naţionalpentru Viticultură şi Vinificaţie, persona-litate remarcabilă care a dus faimameleagului nostru străbun departe în lume.
Podgorean de viţă veche, din tată în fiu (născut la17 august 1947 în satul Chiţcanii Vechi, judeţulOrhei, într-o familie de ţărani viticultori), BorisGăină este astăzi o autoritate de primă mărime înramura vitivinicolă. După absolvirea, în 1970, aUniversităţii Tehnice din Moldova, specialitatea„Tehnologia alimentară”, viitorul savant seconsacră cercetării ştiinţifice la Catedra deVinificaţie a aceleiaşi instituţii. Graţie aptitudinilorşi capacităţilor sale alese, este trimis, în 1972, laun stagiu în domeniul tehnologiei, chimiei şimicrobiologiei alimentare la Academia IndustrieiAlimentare din Moscova. Urmează apoi, între anii1972-1975, doctorantura, după care seîncadrează la Institutul Viei şi Vinului „Magaraci”din Ialta (Crimeea), instituţie ştiinţifică de elită înfostul spaţiu sovietic.
În 1977 îşi susţine teza de doctor înştiinţe tehnice, abordând problemastabilizării sucurilor şi vinurilor înbioreactor cu proteinaze imobilizate.La Ialta, sub conducerea unorsavanţi cu renume în domeniu,tânărul cercetător Boris Găină aefectuat primele experimente deimobilizare a enzimelor în fosta
URSS şi a construit un prim bioreactor pentrulimpezirea şi stabilizarea mustului din struguri şidin mere. Rezultatele cercetărilor întreprinse desavant s-au impus de la bun început. ConducereaInstitutului „Magaraci” îi încredinţează lui BorisGăină să dirijeze activitatea unui laborator devinuri speciale. Aici se manifestă din plin harulprofesional al proaspătului doctor în ştiinţe.Devine mentorul Asociaţiei tinerilor savanţi dinIalta, este invitatul unor prestigioase forumuriştiinţifice internaţionale, se include activ cucontribuţii esenţiale în colaborarea cu savanţii dinRomânia, Ungaria, Cehoslovacia, Franţa şi Italia.Este înalt apreciat în lumea ştiinţifică în calitate deautor al unor metode de expertiză-analiză, a unorprocedee biotehnologice şi oenologice.
Însă dragostea pentru podgoriile de acasă şiîndemnul conaţionalilor Gheorghe Cozub,Constantin Olaru, Aba Gohberg, Nicolae Guzun şiMecislav Peleah, veniţi la un simpozion ştiinţific laIalta, îl fac să revină în 1979 la Chişinău, laInstitutul Naţional al Viei şi Vinului. Din acest anviaţa şi activitatea ştiinţifică a lui Boris Găină estenemijlocit legată de această instituţie, unde ocupăpe rând posturile de şef al Secţiei de Vinificaţie(1979-1990), director ştiinţific în domeniuloenologiei (1990-1997), iar din 1997 şi până înprezent este şef al Laboratorului TehnologiaVinului. În anii 1981-1982 urmează un stagiu destudiu şi perfecţionare cu tema „Procesebiotehnologice în vinificaţie” la Institutul de
CAVALER RABELAISIAN AL OENOLOGILOR
Inte
llect
us 2
/200
5
74
NU
ME
NO
TORII Oenologie din Bordeaux (Franţa). În 1992 susţine
teza de doctor habilitat în ştiinţe tehnice înoenologie la Institutul „Magaraci” din Ialta.
Dacă ar fi să sintetizăm cercetărileştiinţifice ale savantului Boris GĂINĂ într-o formulă succintă, ar trebuie să spunemcă el este preocupat de degradareaenzimatică a biopolimerilor din must şivinuri, de imobilizarea proteazelor şi apectinazelor, de crearea bioreactorului destabilizare coloidală a sucurilor şi vinurilor.El a întreprins cercetări în vedereaelaborării complexului de procedee, aselecţiei de suşe efective de levuriSchizosacharomyces şi a utilajului oenologicpentru dezacidularea vinurilor; a studieriicomplexului de fungi ce atacă strugurii şi atoxinelor eliminate de ei în must.
Boris Găină a introdus în industria vinului noiprocedee de detoxicare a mustului-vinului, noitehnologii de producere a sucului, aconcentratului şi vinului cu un grad igienic şibiologic înalt, în bază de soiuri noi de viţă curezistenţă sporită. De asemenea, el a elaboratprincipiile de bază de producere a vinurilor tinereşi maturizate (cu termen de păstrare de 6 luni) detip „reducător”, a vinurilor saturate cu dioxid decarbon exogen (spumoase); a efectuat un studiucomplex al levurilor de diferite specii şi genuri, abacteriilor malolactice în vederea elaborăriitehnologiilor eficace ale diminuării conţinutului deamine biogene, toxice organismului uman; afavorizat producerea băuturilor cu un grad biologicsporit în baza utilizării soiurilor noi rezistente lafactorii abiotici ai mediului ambiant; a perfecţionattehnologiile de obţinere a oenocoloranţilor în bazaosmozei reverse şi microfiltraţiei tangenţiale,procedeele de diminuare a poluării mediului prinactivitatea de producţie.
În sfârşit, Boris GĂINĂ este autorulunor elaborări ce ţin de strategiade dezvoltare a complexului vitivinicolal Republicii Moldova, de relaţiilede colaborare tehnico-ştiinţifică cu savanţi şi
producători din România, Ucraina, China,Ungaria, Germania, Franţa etc.
Palmaresul publicaţiilor ştiinţifice ale lui BorisGăină atinge cifra de 300 de lucrări, dintre care 7monografii sunt lucrări de referinţă în lume. LaInstitutul Viei şi Vinului de la Chişinău, savantul acăutat să continue bogata activitate ştiinţifico-practică moştenită de la cunoscutul om de ştiinţă,membru corespondent al AŞM, Erou al MunciiPetru Ungureanu, aprofundând tehnologiavinurilor cu redox-potenţial scăzut, descoperindsoiuri noi cu rezistenţă sporită, clone de soiurinobile, clasice etc. Boris Găină a elaborat 35 demărci de vinuri distinse cu 15 medalii la diverseconcursuri internaţionale, este autorul a 27 debrevete de invenţie.
Recent, Boris Găină, în colaborare cu alţi doicercetători şi cu susţinerea AGEPI, a editat primalucrare moldo-franceză „Bazele teoretice aleutilizării stejarului în oenologia practică” (coautoriA. Prida – Republica Moldova şi I.-L. Puech –Franţa), iar la Editura „Ştiinţa” a scos de sub tiparmonografia colectivă «Экологически чистоевинодельческое производство» (coautori acad.Gh. Duca, dr. O. Covaliov, dr. V. Covaliov şidr. M. Gonţa).
Această multe lucrări în problema microbiologieişi tehnologiei vinului. Toate aceste colaborări şistagii au avut efecte pozitive asupra industriei vieişi vinului din Republica Moldova. Savantulargumentează şi elaborează un amplu programde ameliorare a calităţii vinurilor moldoveneşti.
Printre înaltele titluri pe care le deţineBoris GĂINĂ este şi cel de CavalerRabelaisian al Oenologilor din Chinon –Personalitatea anului 1993 în lume îndomeniul oenologiei. Acest titlu onorificprovine de la numele scriitorului francezFrançois Rabelais, un clasic al literaturiiuniversale, care a surprins cu multăprofunzime diversitatea şi exotismul vieţii,inclusiv harul şi virtuţile vinului în aceastăviaţă. Deja două secole la rând, un juriu
75
Inte
llect
us 2
/200
5N
UM
E N
OTO
RII competent şi imparţial procedează anual la
o riguroasă şi dificilă selecţie a unor numedin domeniul vinului şi viţei de vie. BorisGăină, precum am menţionat deja, s-aînvrednicit de această onoare în anul 1993.
Distincţiile nu întârzie să-i fie acordare şi acasă. În1995 este ales membru corespondent alAcademiei de Ştiinţe a Moldovei, Secţia de ŞtiinţeFizice, Matematice şi Tehnice. Printre ultimelemenţiuni ale savantului se înscrie Premiul anualal Prezidiului Academiei de Ştiinţe de la Chişinău,acordat în 2001 pentru lucrarea „Via, vinul şicivilizaţia”.
Înaltul profesionalism şi vastele cunoştinţe îndomeniu fac ca Boris Găină să fie profundimplicat în viaţa publică, fiind membru al Grupuluide Experţi al Guvernului Republicii Moldova laproiectele programului TACIS, BMDR şi CFM, alComisiei Mixte Româno-Moldave de cooperare îndomeniul agroalimentar, al Comisiei anualepentru degustaţii-expertize a ConcursuluiInternaţional de vinuri şi distilate „Vin Moldova” (în2005 a avut loc cea de-a 14-a ediţie), aConcursului „Infoinvent” etc.; savantul a fostonorat cu înalte misiuni la Oficiul Internaţional alViei şi Vinului (Paris, 1988-1994), la CongresulInternaţional dedicat culturii consumului vinurilorşi băuturilor tari (Verona, 1990) la UNESCO(Paris, 1998), la Congresul francofoniei înproblemele calităţii produselor alimentare (Sofia,1999). De mai muţi ani este membru alConsiliului Alianţei Franceze din Moldova (ştiinţa
şi perfecţionarea cadrelor în complexulagroindustrial), al Comitetului organizatoric alExpoziţiilor „Vin Moldova” din Republica Moldova(1995-2005), al Festivalului Naţional al Vinului dinRomânia (Focşani, 1995-2005) etc. La fineleanului 1998 Boris Găină, împreună cu alţi colegiai săi, iniţiază crearea Uniunii Oenologilor dinMoldova, fiind concomitent în cadrul ei preşedinteal Comisiei „Relaţii şi Colaborare”, membru alConsiliului acestei uniuni. În 1996 Boris Găinăcreează şi prezidează Consiliul specializat desusţinere a tezelor de doctorat în viticultură şivinificaţie, care a acordat până azi peste 17 titluride doctor şi 5 titluri de doctor habilitat în ştiinţe.
Este necesar să menţionăm, de asemenea,activitatea didactică a savantului care a fostprofesor la Institutul de Ştiinţe Reale, afiliatUniversităţii de Stat din Moldova; actualmenteactivează la Catedra de Tehnologie Alimentară –Filiera Francofonă a Universităţii Tehnice dinMoldova.
În sfârşit, Boris Găină este fondatorul (mai 1998)Întreprinderii mixte Pepiniera viticolă moldo-franceză „Mercier Centru Europa”, instituţiespecializată în tehnologie pepinieristică viticolă, încadrul căreia a creat primul masiv agroindustrialprivat de portaltoi de viţă de vie devirozat, fărăbacterii, certificat din selecţia clonală naţionalăfranceză. Menirea acestui Centru e să punăbazele viticulturii şi vinificaţiei moderne înRepublica Moldova la acest început de secolşi de mileniu.
Sunt multe şi diverse proiectele de viitor ale savantului şi omului de acţiuneBoris GĂINĂ. Iar seriozitatea, temeritatea sa ne inspiră certitudinea că aceste proiectevor fi realizate. Cu adevărat, omul nu este decât măsura faptelor sale, cum spuneau mariinoştri înaintaşi.
Dumitru BATÎR,prof. univ., dr. hab. în chimie, laureat al Premiului de Stat
Inte
llect
us 2
/200
5
76
NU
ME
NO
TORII
Născut la 19 iulie 1920 în comuna Tatar-Copceac,judeţul Cahul Basarabia, în familia unor învăţătorideportaţi în 1941 de autorităţile sovietice înSiberia, familia lui Gleb DRĂGAN s-a întors înBasarabia în 1956. Tatăl său este autor al unuiabecedar în limba română pentru şcolile primare.
Viitorul savant a absolvit şcoala primară dinoraşul Comrat, judeţul Tighina (1927-1931).
PERSONALIT+|I DE VAZ+ALE INTELECTUALIT+|II TEHNICE
DIN BASARABIA
Rubric= sus\inut= de dr. hab. Valeriu DULGHERU,Universitatea Tehnic= a Moldovei
„Faptele neridicate în cuvânt, se cufundă în uitare”(Pindar – poet teban a. 521-441 î.e.n.)
Studiile secundare le-a făcut la liceul „Ştefan celMare” din acelaşi oraş (1931-1939). A urmat apoiŞcoala Politehnică din Timişoara (1939-1945),absolvită ca şef de promoţie cu menţiunea„Magna cum laude”. Timp de doi ani, 1941-1943,a fost student la secţia de matematică a Facultăţiide ştiinţe a Universităţii din Cluj, apoi doctoringiner, în specialitatea „Tehnica Tensiunilorînalte”, la Institutul Politehnic Bucureşti (1958).
Tăvălugul istoriei i-a obligat pe români în general,şi pe basarabeni în special, să devină inteligenţişi creativi spre a supravieţui. Provocările istorieiau fost pentru noi frecvente şi foarte intense.Căutând căile şi mijloacele de a riposta cele maiadecvate, conaţionalii noştri şi-au antrenatcontinuu inteligenţa, imaginaţia, gândireacreatoare. Unul dintre creatorii geniali ai neamuluinostru H. Coandă spunea un mare adevăr: „Cenoroc ar avea omenirea dacă ar exista mai multenaţii care să-i fi adus - faţă de numărul de locuitori– atât cât i-a adus naţia română în ultimii 120 deani”. Sunt suficiente exemple în acest sens: îndomeniul creaţiei artistice - M. Eminescu,C. Brâncuşi, G. Enescu ş.a.; pe tărâmul creaţiei
ştiinţifice - N. Iorga, E. Palade, V. Babeş ş.a.; încreaţia tehnică - H. Coandă, G. Constantinescu,T. Vuia, A. Saligny etc.
Cu regret, din cauza regimului ţarist deosebit decrud, perioada de 120 de ani, deosebit defructuoşi pentru neamul românesc în planspiritual şi ştiinţific, despre care a vorbit H.Coandă, nu a fost tot atât de rodnică şi pentruconaţionalii lor din Basarabia.
Însă, în pofida împrejurărilor, şi acest pământnăpăstuit de soartă a dat omenirii personalităţi devază în domeniul tehnicii. Pentru ca numele lor sănu fie numele acoperit de colbul uitării, săîncercăm să-i scoatem în evidenţă.
GLEB DR+GAN – INGINER ENERGETICIAN,
MEMBRU TITULAR AL ACADEMIEI DE {TIIN|E A ROM~NIEI
„Sunt puţine regiuni care au atâţia fruntaşi distinşi, dar necunoscuţiopiniei publice româneşti, din Basarabia”
(Gheorghe Bezviconi)
77
Inte
llect
us 2
/200
5N
UM
E N
OTO
RII A lucrat ca inginer stagiar de specialitate
electrică la Societatea Astra-Română dinCâmpina (1945-1946); inginer şef secţie Reţeleelectrice – Filantropia, la Societatea de Gaz şiElectricitate – Bucureşti (1946-1948); inginer şefsecţie la Centrala Industrială a Energiei Electrice(1948-1949); inginer şef serviciu electric lasectorul planuri de perspectivă – Institutul Studii şiProiectări Energetice (1949-1952); inginerspecialist Direcţia tehnică din Ministerul EnergieiElectrice (1952-1953).
În paralel, a fost cadru didactic la InstitutulPolitehnic Bucureşti: asistent (1948); profesor(din 1964). Apoi este numit Decan al Facultăţii deEnergetică (1963-1971), şef al catedrei de ReţeleElectrice (1971-1984), profesor consultant dinanul 1990, conducător de doctoranzi de circa 30de ani.
A contribuit la crearea şcolii Tehnica TensiunilorÎnalte din ţară prin organizarea de sesiuniştiinţifice în domeniul tehnicii tensiunilor înalte îndiferite oraşe, la îndrumarea a peste 20 dedoctoranzi în acest domeniu, formarea unuicolectiv puternic în tehnica tensiunilor înalte dincadrul Politehnicii Bucureşti. A realizat un laboratorde Tehnica Tensiunilor Înalte la UPB, unul dintrecele mai moderne şi mai bine dotate în aceastăparte a Europei, dezvoltând disciplina TehnicaTensiunilor Înalte în planurile de învăţământ de laFacultatea de Energetică şi Electrotehnică şiintroducând lucrări de laborator privind tehnicatensiunilor înalte pentru prima dată în ţară, cuparticiparea directă a studenţilor la realizareaacestor lucrări.
Munca sa de cercetare a fost efectuată în cadrulInstitutului de Energetică al Academiei Române,al Institutului Politehnic Bucureşti şi în cadrulcolaborărilor internaţionale, axându-se, printrealtele, pe: analiza fenomenelor de tehnicatensiunilor înalte pe baza teoriei probabilităţii şi ametodelor statistice (comportarea liniilor electricede înaltă tensiune la supratensiuni, coordonareaizolaţiei, probabilitatea căderii trăsnetului pe ostructură etc); calculul intensităţii câmpului electricşi al potenţialului în cazul instalaţiilor electrice deînaltă tensiune (intensitatea câmpului electric aunui conductor masiv sub influenţa sarcinilor
electrice ale unui lider descendent; reparaţiapotenţialului de-a lungul circuitului cu capacităţisau a unui circuit R-C cu valori variabile alecapacităţii; utilizarea metodei spectrale pentrustudiul propagării undelor de tensiune etc;supratensiuni atmosferice (teza de doctorat cutema „Folosirea cablurilor pentru protecţiainstalaţiilor de medie tensiune împotrivasupratensiunilor atmosferice induse,supratensiuni atmosferice induse la cădereatrăsnetului pe o linie electrică de înaltă tensiuneetc.; influenţa câmpului electric şi a câmpuluimagnetic asupra structurilor celulare; cercetări îndomeniul electrostaticii şi a efectelor acestuifenomen, precum şi alte teme.
A avut colaborări internaţionale cu „Electricité deFrance” (1972-1990) pe trei teme: descărcareacoronă de impuls, procesul de propagare aundelor de impuls pe linii electrice (laboratoarelede înaltă tensiune din Clamont şi LesRenardieres – Franţa); tensiunea de descărcareîn cazul undelor de impuls cu spate scurt(laboratoarele de la Les Renardieres, expert înGrupul de lucru (WG) – Trăsnetul şi supratensiuniatmosferice.
Este membru al Internaţional Commission ofAtmospheric Electricity – SUA, membru corespon-dent al Academiei Române (9 martie 1991),preşedinte al Comisiei de Energetică a AcademieiRomâne.
Fiind preşedinte al Societăţii Române deEnergetică – AGIR, membru al comitetului decoordonare al Fundaţiei pentru protecţia împotrivaincendiilor, membru al Comisiei superioare deatestare a Ministerului Învăţământului, membru alcomitetului de redacţie al revistei „Revue desSciences Techniques”, seria ElectrotechniqueetEnergetique; membru al Comitetului NaţionalCIGRE, este menţionat în „Who s Who in Sciencein Europe”, Anglia 1972, „Men of Echievement”(1982; Anglia); „Who s Who in the World” (ediţiile1981 şi 1983, SUA); „Dictionary of internaţionalbiography” (ediţiile 1982 şi 1984, Anglia).
În 1989 i s-a acordat medalia de bronz aAcademiei de Ştiinţe Albert EINSTEIN din SUA,fiind invitat pentru prezentarea de conferinţe la
Inte
llect
us 2
/200
5
78
NU
ME
NO
TORII Şcoala Politehnică Federală din Lausanne-Elveţia
(1991), Universitatea „La Sapienza” din Roma –Italia (1992), The University of Western Ontario dinLondon-Canada (1993).
Pe lângă participarea la lucrările Secţiei de ştiinţetehnice şi la adunările generale ale AcademieiRomâne, activitatea academică o exercită, înprincipal, în cadrul Comisiei de energetică aAcademiei Române.
Gleb DRĂGAN preferă toată viaţa lectura, înspecial eseistica, cărţile de artă, istorie. Îi place
mult pictura şi este vizitatorul fidel a numeroasemuzee. În domeniul istoriei s-a aplecat, îndeosebi, asupra istoriei religiilor. Printre altele, aconsultat circa 200 de lucrări bibliografice privindmiturile şi credinţele despre trăsnet, propunându-şi să scrie o carte în acest sens. A prezentatconferinţe şi a scris la următoarele teme: „Ştiinţaşi arta”, „Despre simetrie şi asimetrie”,„Responsabilitatea omului de ştiinţă”, „Desprehazard”. Este autorul cărţii „Deportaţii. Tragediibasarabene”, în care a relatat adevărul amardespre deportările basarabenilor în Siberia.
CALENDAR
La 9 mai 1960 s-a născut la Roghi, Dubăsari, Nicolae TARAN, doctor habilitat în ştiinţe tehnice,profesor universitar, deţinător al Medaliei de Aur OMPI „Inventator remarcabil”, “Om Emerit”al Republicii Moldova
În 1995 susţine cu succes teza de doctor habilitat în ştiinţe tehnice, iar în anul 2000 îi este conferittitlul didactic profesor universitar, ca urmare a activităţii îndelungate la catedra chimie industrialăşi ecologică a Universităţii de Stat din Moldova.
Sub conducerea ştiinţifică a savantului au susţinut tezele de doctor în ştiinţe 6 tineri cercetători,iar alţi 7 doctoranzi continuă cu succes investigaţiile asupra temelor de teză de doctor în ştiinţe.
N. TARAN este autor a peste 200 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 30 de invenţii brevetate şi implementateîn Republica Moldova, Federaţia Rusă şi Ucraina. Pentru merite deosebite în elaborarea şi implemen-tarea invenţiilor în industria vinicolă, în 1996 este decorat cu Medalia de Aur OMPI “Inventatorremarcabil”, iar în 1998 este distins cu titlul onorific “Om Emerit” al Republicii Moldova.
Invenţiile sale au fost menţionate cu medalii de aur la saloanele de invenţie Eureka (Bruxelles, 2002),Genius (Budapesta, 1998), INPEX (Pittsburgh, 1998), Inventica (Iaşi, 2001), Infoinvent(Chişinău, 2000).
Nicolae TARAN este preşedinte al Uniunii Vinificatorilor din mun. Chişinău, vicepreşedinte alComisiei de Experţi a Comisiei Superioare de Atestare a Republicii Moldova, membru al ComisieiCentrale de Degustaţie a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, membru al Consiliuluispecializat pentru susţinerea tezelor de doctor pe lângă Institutul Naţional al Viticulturii şi Vinificaţiei(INVV), reprezentant al Republicii Moldova în Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului (Paris, Franţa).
În perioada 2002-2004 N. Taran a activat în funcţia de Director General al AGEPI iar actualmenteeste vicedirector al INVV.
79
Inte
llect
us 2
/200
5C
OM
UN
ICÃ
RI ª
TIIN
ÞIFI
CE
ÇÀÂÈÑÈÌÎÑÒÜ ÌÎÐÔÎËÎÃÈÈ ÏÐÅÄÌÅÒÎÂ
ÐÅÌÅÑËÀ, ÂÛÏÎËÍÅÍÍÛÕ ÈÇ ÊÀÌÍß
ÈÇÂÅÑÒÍßÊÀ-ÐÀÊÓØÅ×ÍÈÊÀ,
ÎÒ ÅÑÒÅÑÒÂÅÍÍÛÕ ÑÂÎÉÑÒÂ ÌÀÒÅÐÈÀËÀ (2)(ÍÀ ÏÐÈÌÅÐÅ ÈÇÄÅËÈÉ, ÍÀÉÄÅÍÍÛÕ ÍÀ ÒÅÐÐÈÒÎÐÈÈ ÐÅÑÏÓÁËÈÊÈ ÌÎËÄÎÂÀ)
Ìèõàèë ÏÓÇÓÐ, äîöåíò,Ãîñóäàðñòâåííàÿ àêàäåìèÿ äèçàéíàè èñêóññòâ, ã. Õàðüêîâ, Óêðàèíà
Одной из категорий проектной деятельности дизайнера является морфологияизделия. «Под морфологией в дизайне понимается материальная форма вещи,организованная в соответствии с ее функциями… Здесь важно раскрытьпринципиальные возможности, которыми обладает материальная формаотносительно задачи воплощения функции. Самое общее свойство морфологии –структурность. Функция, воплощаясь в материальной форме, придает ейспецифическую организацию. Каждая деталь формы оказывается структурносвязанной с другими деталями внутри целого. Взаимодействие предметных формпорождает мир морфологий, обладающих закономерной структурой» [4, с. 49].
Своеобразно используется камень известняк-ракушечник при установке crăcana cumpenei –несущей части «журавля» колодца(рис. 7).
В землю закапывается большой камень-основание (1) треугольной формы, со сторонойоколо 1250 мм. Видимая часть камнявыступает над поверхностью земли на 150–200мм. В центре камня высверливается отверстие
(2) для установки деревянной несущей части«журавля» (3). Такое решение обеспечиваетустойчивость конструкции и значительнозамедляет процесс гниения деревянной частина участке перехода от заглубленной коткрытой ее части.
Заслуживает внимания пример решенияspălătorie – места для стирки белья(рис. 8).
Inte
llect
us 2
/200
5
80
CO
MU
NIC
ÃR
I ª
TIIN
ÞIFI
CE
В качестве объекта для исследования выбранатолько та часть всего комплекса родника,которая, по нашему мнению, представляетинтерес с позиции современного промыш-ленного дизайна. Решения крыши, входа,лестницы, потолка, стен и др. составляющихсознательно не рассматриваются, посколькуони требуют отдельного глубокого изучения.Это один из тех примеров, когда камень дляобработки не добывается – изготовлениепроисходит непосредственно в месте выходапороды на поверхность. В том месте, где бьетродник, установлена железная трубка (1). Дляпредотвращения разрыва камня ржавчинойтрубка посажена на цементный раствор. Ваннадля стирки и полоскания белья разделена надве зоны. Чистая родниковая воданакапливается в зоне полоскания белья (2) ичерез выборку (3) стекает в зону стирки белья(4). После этого вода через выборку (5) стекаетв сточную канавку (6), которая проходит понижнему периметру ванны. С правой стороныванны установлена лавка (7) на ножках (8).
В этом ремесленническом изделии учтенпоследовательный процесс стирки и полос-кания белья в соответствии с направлениемстока воды. Стирка производится во второйзоне относительно источника воды, а полос-
кание — в первой. Предусмотрено также местодля складирования чистого белья и другихпредметов. В данном примере каменьпостоянно пропитан водой, но за счет того, чтоместо для стирки белья находится в закрытомпомещении (в пещере или гроте), температураводы всегда находится в районе плюсовойотметки. Коэффициент морозостойкости камняМрз 25–150, поэтому даже при крепких моро-зах материал долго сохраняет свои свойства.
Следующим объектом анализа является laviţăde piatră – каменная лавка (рис. 9), котораясостоит из сиденья (1) и ножек (2).
В этом изделии по назначению используетсянизкая теплопроводность материала –свойство, необходимое при длительном
Рис. 7. Crăcana cumpenei – несущаячасть «журавля» колодца
1 – камень-основание; 2 – отверстие;3 – несущая часть «журавля»
Рис. 8. Spălătorie — место для стиркибелья
1 – железная трубка; 2 – зона полоскания;3, 5 – выборка; 4 – зона стирки;6 – сточная канавка; 7 – лавка; 8 – ножка;9 – стена
Рис. 9. Laviţă de piatră – каменная лавка
1 – сиденье; 2 – ножка
81
Inte
llect
us 2
/200
5C
OM
UN
ICÃ
RI ª
TIIN
ÞIFI
CE
непосредственном контакте с телом человека.Такие лавки устанавливаются возле колодцев,церквей, магазинов, на кладбищах и т.д. Это жесвойство материала органично исполь-зовалось мастером-ремесленником присоздании mobilă de piatră – комплектамебели из камня, который используется подоткрытым небом (рис. 10).
Такие комплекты также устанавливаются накладбищах, на территориях монастырей,церквей, возле родников и т.д. Рассмотрим
Рис. 10. Mobilă de piatră –комплект мебели из камня
1 – столик; 2, 3 – скамейки;4 – кресло;5 – спинка скамейки; 6 – ножкаскамейки; 7 – ножка стола
Рис. 11. Rîşniţă manuală – ручные жернова
1 – жерновой круг; 2 – ручка-рычаг;3 – столешница; 4 – деревянный каркас;5 – отверстие; 6 – конусообразное отверстие;7 – сквозное конусообразное отверстие
комплект, состоящий из столика (1), скамеек(2, 3), кресла (4). В нем, как и в остальныхизделиях, учтены требования эргономики:высота стола – около 850 мм, высотаскамейки – около 430 мм, высота спинкискамейки (5) – около 450 мм и угол ее наклонаоколо 10°, форма и размеры ножек скамейки(6), ножек стола (7), высота кресла (вместе соспинкой) – около 900 мм и т.д. Скамейкирассчитаны на трех человек. Их размерпо длине составляет 1300 мм. Кресло
Inte
llect
us 2
/200
5
82
CO
MU
NIC
ÃR
I ª
TIIN
ÞIFI
CE рассчитано на одного человека, и его ширина
составляет 620 мм.
Необычно используется камень известняк-ракушечник для изготовления rîşniţă manuală –ручных жерновов (рис. 11).
Это изделие состоит из жернового круга (1),ручки-рычага (2), массивной столешницы (3) идеревянного каркаса (4). Как правило, такоеизделие устанавливалось в сарае или поднавесом. Его основная функция – измельчениезерна на мелкие фракции и получение крупыдля корма скота. Столешница изготавливаласьиз цельного куска камня размером 700х580мм. Толщина столешницы – около 200 мм. Поцентру выбрана выемка диаметром около 450мм и глубиной 50 мм. С одной стороны обра-зовавшегося борта по нижнему краю поднаклоном высверливалось отверстие (5), черезкоторое высыпалась готовая продукция.Поверхность дна выемки ровная и относи-тельно гладкая. Столешница устанавливаласьна деревянный каркас высотой около 650 мм.С учетом толщины столешницы общая высотажерновов достигает приблизительно 850 мм.
Особую конфигурацию имеет жерновой круг. Внем ближе к краю напротив друг друга попериметру высверлены несквозные конусооб-разные отверстия (6), куда вставляется ручка-рычаг для прокручивания жернового круга. Вовремя работы человек брался обеими рукамиза ручку-рычаг, соблюдая необходимый уголнаклона (одной – за верхний конец, другой –за участок ближе к жерновому кругу). Вдальнейшем, вращая жерновой круг, онвыполнял движения по принципу кривошипно-шатунного механизма. В середине жерновогокруга имеется конусообразное отверстие (7) суглом образующей конуса α ≈ 45° и диаметромоснования около 220 мм. В это отверстиезасыпалось зерно. Нижняя плоскость жерно-вого круга имеет конусообразную форму. Уголобразующей конуса β ≈ 8° способствовалестественному попаданию зерен в рабочуюзону и их постепенному измельчению на болеемелкие фракции при естественном смещении ккраю жернового круга. Готовая крупассыпалась через наклонное отверстие исобиралась в отдельную емкость.
Широкое применение известняка-акушечника и многовековое егоиспользование позволили мастерам-ремесленникам раскрыть пластичес-кие возможности камня, выявитьнаиболее рациональные способы егообработки, познать его природныесвойства.
Малая теплопроводность камня при егоиспользовании в качестве строительногоматериала обеспечивает в летнее времяпрохладу общественных, жилых и бытовыхпомещений, а в зимнее время сохраняет в нихтепло. Это же природное свойство широкоиспользуется при изготовлении изделий,непосредственно контактирующих с теломчеловека (лавки, кресла, столы и др.). Воз-можность распиловки и легкость обработкиматериала, не требующая сложных инстру-ментов, позволила придать изделиям неор-динарные пластические формы. Малаяобъемная масса расширяет область приме-нения материала (он часто используется приизготовлении изделий больших размеров).Малая прочность материала сформировалахарактерные размеры, пропорции и формунесущих элементов предметов ремесла.Большая пористость и пустоты материалаобеспечили лаконичность сочетания обраба-тываемых и необрабатываемых поверхностей.Воздухопроницаемость и малая погодоустой-чивость потребовали особого отношенияпри выборе места установки изделий подоткрытым небом (это, как правило, возвышен-ная или наклонная поверхность, где не скапли-вается вода, и изделие хорошо проветривается).
Совокупность перечисленныхфакторов под влиянием жизненныхустоев, обычаев и других особеннос-тей этноса сформировали образизделий, морфология которыхприобрела характер национальнойкультуры.
Результаты проведенных исследований могутбыть реализованы современными
83
Inte
llect
us 2
/200
5C
OM
UN
ICÃ
RI ª
TIIN
ÞIFI
CE дизайнерами при поиске путей раскрытия
новых возможностей рассматриваемогоматериала, нахождения неординарныхоригинальных решений в формообразованиисовременных изделий дизайна.
ЛИТЕРАТУРА
1. Джонс Дж. К. Инженерное и художествен-ное конструирование. Современныеметоды проектного анализа: пер. с англ. –М.: Мир, 1976.
2. Дорожно-строительные материалы. – М.:Транспорт, 1975.
3. Кондратьева К.А. Дизайн и экологиякультуры. – М.: Московский государственный
художественно-промышленный универ-ситет (им. С.Т.Стро-га-но-ва), 2000.
4. Методика художественного конструиро-вания. / Ю.Б. Соловьев, В.Ф. Сидоренко,Л.А. Кузьмичев / Под ред. Ю.Б. Соловьева. – М.: ВНИИТЭ, 1983.
5. Об эстетической природе зодчества. – М.:Изд. лит-ры по строительству, 1970.
6. Одноралов Н.В. Техника обработкискульптуры из камня. – М.: Искусство, 1970.
7. Тэн И. Философия искусства: пер. сфранц. – М.: 7-я типография«Мособлполиграфа», ОГИЗ, ИЗОГИЗ, 1933.
8. Хилл П. Наука и искусство проектирования:пер. с англ. – М.: Мир, 1973.
SUMMARY
One of categories of designer activity is the morphology of a product. The morphology indesign is understood as the material form of a thing organized according to its functions.
Among the major factors influencing morphology of the product for formation of uniqueimages of the objects of craft, typical for ethnic culture of each region is using of localmaterials by masters - handicraftsmen.
The purpose of this article is to investigate dependence of morphology of the craft objectsfor which manufacturing the local material, namely shell rock was used (on territory of theRepublic of Moldova).
The craft objects for which manufacturing the shell rock was used are analyzed in thisarticle are a trough for a watering of cattle, a stone cut for well, a load-carrying part ofsweep, a washing bath, a stone bench, a stone furniture, manual millstones.
CALENDAR
La 2 martie 1950 s-a născut la Flămânzeni, Sângerei, Tudor LUPAŞCU, doctor habilitat în ştiinţechimice, director al Institutului de Chimie al AŞM, “Om Emerit” al Republicii Moldova, conferit în2001.
Teza de doctor habilitat “Elaborarea tehnologiilor de obţinere a cărbunilor activi din subprodusevegetale şi utilizarea lor la protecţia mediului ambiant şi a sănătăţii omului” îşi are acoperire în celepeste 250 de studii ştiinţifice, inclusiv o monografie colectivă, 11 brevete de invenţie, 7 propuneri deraţionalizare.
La saloanele internaţionale de inventică elaborările dr. hab. T. LUPAŞCU au fost menţionate cu diversemedalii (“Eureka”, Bruxelles, Belgia, 1996 – medalie de bronz; Salonul III Internaţional de Inventică,Iaşi, România, 1997 – medalie de argint; Salonul “Geneve”, Elveţia, 1999 – medalie de argint şimedalie de bronz; “Inventa”, Bucureşti, România, 1999 – medalie de aur; “Geneve”, Elveţia, 2001 –medalie de argint) şi diplome de menţiune (“INFOINVENT-2001”, Chişinău, diplomă de gradul I).
Inte
llect
us 2
/200
5
84
REP
ERE
AC
AD
EMIC
E
La 14 mai curent, în sala mică de conferinţe aAcademiei de Ştiinţe a Moldovei, s-a întrunit oadunare festivă cu prilejul jubileului de 90 de anial academicianului Nicolae Corlăteanu,patriarhul filologiei naţionale, profesorulprofesorilor de limbă română din RepublicaMoldova, Doctor Honoris Causa al Universităţiide Stat din Moldova. Dar până a-şi începelucrările manifestarea jubiliară, organizată de AŞMşi USM, un grup de savanţi şi profesori de laaceste două instituţii în frunte cu acad. GheorgheDuca, preşedintele AŞM, şi membrul corespon-dent al AŞM Gheorghe Rusnac, rectorul USM, l-auvizitat pe nonagenarul Nicolae Corlăteanu ladomiciliu, aducându-i frumoase urări de bine şide sănătate şi florile recunoştinţei pentru tot ceeace a pus pe altarul ştiinţei şi culturii naţionale.Prezenţi la eveniment au fost, de asemenea,jurnaliştii de la Compania Publică “Tele-RadioMoldova”, care au imortalizat această întâlnirememorabilă.
Adunarea festivă a fost deschisă de acad.Gheorghe Duca, în continuare oferindu-i-secuvântul membrului corespondent al AŞM AnatolCiobanu care a dat citire mesajului întitulat “Uncuvânt bun la o vârstă înaintată”, adresat de cătreacad. Nicolae Corlăteanu asistenţei. În acestmesaj omagiatul a exprimat cuvinte frumoase deapreciere numeroşilor săi discipoli, îndrumaţi deDomnia sa începând cu 15 septembrie 1946,data fondării secţiei de limbă şi literatură în cadrulUSM, mulţi dintre care au ajuns cunoscuţi savanţişi profesori universitari. “Trecând prin minteamea toate acestea, mă gândesc cu mare evlaviela munca profesorului, începând cu cel de laşcoala primară şi urmând cu cel de launiversitate, fiecare dintre ei s-a străduit să-şicompleteze într-un fel sau altul cunoştinţelenecesare pentru viaţă, pentru a le preda ca omoştenire demnă de urmaşii viitorului”.
NICOLAE CORL+TEANU –
OMAGII SAVANTULUI NONAGENAR
Acad. Silviu Berejan a prezentat raportul ştiinţific“Patriarh al filologiei din Basarabia (NicolaeCorlăteanu la 90 de ani); m.c., prof. univ. AnatolCiobanu – “Academicianul Corlăteanu – virdoctissimus et magister reverentissimus”;Alexandru Bantoş, redactor-şef al revistei “LimbaRomână” – “Academicianul Nicolae Corlăteanuşi revista “Limba Română”; acad. HaralambieCorbu – “Academicianul Nicolae Corlăteanu –nonagenar”.
“Spre bucuria şi satisfacţia celor mulţi, aspecificat acad. H. Corbu, academicianul N.Corlăteanu rămâne şi după 1995 antrenat plenarîn activitatea ştiinţifică de cercetare, ostenind cupasiune şi dăruire tinerească asupra unor studiide importanţă majoră pentru ştiinţele filologice şia celor adiacente, cum este, de exemplu, ceaconsacrată limbii latine vulgare ca matrice alimbilor romanice. Printre cele mai recenterealizări de acest gen trebuie remarcat studiulNeologismul în opera eminesciană (2004),lucrare ce constituie o continuare şi o întregire suigeneris a studiului monografic despre marelepovestitor Ion Creangă, elaborat în deceniul alşaptelea al secolului trecut”, a subliniat vorbitorul.
Frumoase şi sincere omagii i-au adusnonagenarului Nicolae Corlăteanu din parteaGuvernului Ion Pasecinic, referent al Prim-ministrului Vasile Tarlev, Victor Ţvircun, ministru aleducaţiei, tineretului şi sportului, acad. ValeriuCanţer, coordonator al Secţiei de Ştiinţe Fizice şiInginereşti a AŞM, acad. Mitrofan Ciobanu, rectorulUniversităţii de Stat din Tiraspol cu sediul laChişinău, dr. hab. Anatol Eremia din parteanumeroşilor discipoli ai omagiatului.
Pe adresa nonagenarului Nicolae Corlăteanu ausosit numeroase telegrame de felicitare din ţarăşi de peste hotare care, fiind citite în public, auîntregit această sărbătoare de spirit a neamului.
Tatiana ROTARUServiciul de presă al AŞM
85
Inte
llect
us 2
/200
5REP
ERE
AC
AD
EMIC
E
Conferinţa, la care au participat savanţi notorii dinmai multe state ale lumii, a fost consacratăreputatului savant moldovean Antonie Ablov(1905-1978), de la naşterea căruia pe 16 augustcurent se împlinesc 100 de ani.
Academicianul Antonie Ablov a fost un savantnepereche, lider recunoscut în domeniul chimieianorganice nu doar în fosta URSS, dar şi înstrăinătate. A rămas în istorie ca primul decan alfacultăţii de chimie a USM, primul sef al catedreide chimie anorganică, primul director alInstitutului de Chimie al AŞM, primul academician-coordonator al Secţiei de Ştiinţe ale Naturii şiTehnice a AŞM. A fondat şcoala ştiinţifică dechimie a compuşilor coordinativi în RepublicaMoldova. În septembrie anul trecut în memoriasavantului Antonie Ablov pe faţada Institutului deChimie al AŞM a fost instalată o placăcomemorativă.
Conferinţa internaţională “L. A. Ciugaev” a fostdeschisă de Nicolai Kuzneţov, membru titularal Academiei de Ştiinţe a Rusiei, copreşedinteal comitetului organizatoric. Un cuvânt de
ANTONIE ABLOV – 100 ANI DE LA NA{TERE
Timp de o săptămână, între 20 şi 24 iunie, la Chişinău şi-a desfăşurat lucrările cea de-aXXII-a Conferinţă internaţională “L. A. Ciugaev” în probleme de chimie coordinativă,organizată de Institutul de Chimie Generală şi Anorganică al Academiei de Ştiinţea Rusiei şi Institutul de Chimie al AŞM (Ciugaev este părintele chimiei coordinativeîn ex-URSS - n.n.).
salut a rostit academicianul Gheorghe Duca,preşedintele AŞM.
În continuare, profesorul Aurelian Gulea(Universitatea de Stat din Moldova) a prezentat unraport ilustrat cu imagini reflectând viaţa şiactivitatea savantului Antonie Ablov. ProfesorulVadim Kukuşkin (Universitatea de Stat din Sankt-Petersburg) a venit cu o comunicare interesantăla tema “Oxime în chimia coordinativă: de laCiugaev la Ablov şi până în zilele noastre”.Profesorul Mihail Revenco (Universitatea de Statdin Moldova) a continuat dialogul ştiinţific cu otemă specială: “Evoluţia chimiei compuşilorcoordinativi cu liganzi specifici ce conţin sulf,oxigen şi azot”.
În cadrul Conferinţei a fost abordat un spectrutematic vast din domeniul chimiei coordinative,direcţionat în câteva secţii de lucru: sintezacombinaţiilor complexe; structura şi metodelefizice în studiul combinaţiilor complexe în fazasolidă, lichidă şi găzoasă; chimia coordinativă înpractică (protecţia mediului, medicină, agriculturăş.a.).
T. R.
Nota redacţiei: Un amplu articol despre activitatea ştiinţifică a savantului A. Ablov va fi inserat în nr. 3al revistei „Intellectus”.
Inte
llect
us 2
/200
5
86
AN
IVER
SÃ
RI
“INTELLECTUS” – 10 ANI DE LA FONDARE
Ion Diviza, redactor principalSec\ia Redac\ia “Intellectus” [i Mass-media
Revista “Intellectus” a apărut dintr-o necesitate obiectivă. Sau, ca să ne exprimăm într-unlimbaj gazetăresc, dintr-un imperativ al timpului. Nu e o afirmaţie gratuită. Să ne amintimcare au fost circumstanţele istorice. În 1995, când a ieşit de sub tipar primul număr alrevistei, fondatorul ei, Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale, exista de abiaal treilea an. Iar Republica Moldova, ca stat independent, nu împlinise nici 4 ani.
În starea de criză pe care o traversa pe atuncieconomia naţională se simţea o lipsă acută deidei – politice, economice, tehnologice… Industriarepublicii era la pământ. Iar intelectualitatea,inclusiv cea tehnică, îşi cheltuia energia în van,angajându-se în nesfârşite şi neproductiveproiecte. Se simţea acut necesitatea editării unorpublicaţii ştiinţifice, nepolitizate, care să abordezejudicios problemele dezvoltării economice a ţăriisub toate aspectele ei, inclusiv cel al promovării şiprotecţiei proprietăţii intelectuale. Aveau nevoie deo asemenea publicaţie, în primul rând,inventatorii şi cercetătorii.
Până la proclamarea suveranităţii, în RepublicaMoldova nu existase un sistem propriu deprotecţie juridică a rezultatelor activităţii intelec-tuale. Proprietatea intelectuală în generalreprezenta pentru societatea civilă, putem spune,un fel de Terra incognita. Acest lapsus înconştiinţa publică urma să-l lichideze şi nouarevistă de proprietate intelectuală pe care s-aangajat să o editeze AGEPI.
Primul redactor-şef al revistei a fostscriitorul Alexandru GROMOV. În Colegiulredacţional au activat de la bun începutsavanţi şi inventatori cu renume: GheorgheDuca, Dumitru Ghiţu, Anatolie Gudâm,Eugen Rotaru, Nicanor Solcan, EugenStaşcov, Ion Daniliuc, Grigore Triboi, IlieUntilă, Valeriu Rudic, Constantin Spânu,Mihail Rapcea ş.a.
Pe unii dintre ei îi regăsim şi în actualul Consiliuleditorial, condus de Ştefan Novac, DirectorGeneral AGEPI. Astăzi din el fac parte: VictoriaBliuc, Valeriu Canţer, Veaceslav Crecetov, IonDaniliuc, Valerian Dorogan, Gheorghe Duca,Valeriu Dulgheru, Constantin Gaindric, ŞtefanGajim, Andrei Moisei, Mihail Rapcea, MariaRojnevschi, Vitalie Rusanovschi, Valeriu Rudic,Nicanor Solcan, Constantin Spânu.
Iată câteva dintre obiectivele strategice pe care şile-a propus iniţial spre realizare Colegiulredacţional al revistei „Intellectus”:
Ô asigurarea legitimităţii drepturilor morale şieconomice ale autorilor creaţiei intelectuale,
Ô stimularea activităţii creative,
Ô promovarea şi utilizarea rezultatelor activităţiicreative.
Revista îşi propunea nemijlocit:
ü să oglindească multilateral şi competentaspectele actuale ale proprietăţii industriale,noile acte legislative şi guvernamentale,
ü să abordeze probleme de metodologie,
ü să expună puncte de vedere ale oamenilor deştiinţă, ale specialiştilor în materie privitor latot ce este nou, la evoluţia ingeniozităţiiumane,
ü să familiarizeze publicul larg cu tezaurulnostru intelectual în manifestările sale de vârf,
ü să facă un schimb util de informaţieinternaţională.
87
Inte
llect
us 2
/200
5
Ulterior, în deosebi în ultimii ani, la obiectiveleiniţiale s-au adăugat altele noi cum sunt:
Ô reflectarea celor mai importante evenimentecare se derulează în cadrul AGEPI (rubricaAGEPI NEWS),
Ô reflectarea activităţii desfăşurate în mediileştiinţifice, în speţă la Academia de Ştiinţe aMoldovei (rubrica „Repere academice”),
Ô reflectarea activităţii coeditorilor revistei (înspecial, rubrica „Obiective primordiale”),
Ô schimbul de opinii în cadrul unor simpozi-oane, seminare, mese rotunde vis-à-vis deproblemele stringente din domeniul ştiinţei,inventicii, cercetări-dezvoltării şi, evident, aprotecţiei proprietăţii intelectuale.
Datorită atenţiei permanente de care s-a bucuratdin partea conducerii AGEPI, revista „Intellectus”este, putem afirma, unica publicaţie tehnico-ştiinţifică care a apărut în ultimul deceniu fărăsincope. Consiliul editorial s-a implicat decisiv înelaborarea şi editarea fiecărui număr, căutând noimodalităţi de lărgire a arealului de difuzare, desporire a tirajului şi a cercului de autori, fapt ce ainfluenţat pozitiv asupra tuturor aspecteloractivităţii redacţionale şi editorial-poligrafice.
În anul 2004, la iniţiativa AGEPI a fost semnat unAcord de colaborare între AGEPI, ConsiliulSuprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică(CSŞDT) şi Comisia Superioară de Atestare(CSA) privind editarea revistei „Intellectus”. Înrezultatul acestei colaborări, revista a obţinut ungrant de 34 mii lei în cadrul unui concursorganizat de Guvernul Republicii Moldova, celedouă structuri asumându-şi obligaţiunile decoeditori. Actualmente, după reorganizareainstituţiilor menţionate, în calitate de coeditor alrevistei rămâne a fi Consiliul Naţional pentruAcreditare şi Atestare al Republicii Moldova.
Colaborarea cu structurile de avangardă aleştiinţei naţionale a avut un impact pozitiv asupraconţinutului ideatic şi informativ al publicaţiei.Conform acordului intervenit între editor şicoeditori, au fost create rubrici noi care reflectăactivitatea din domeniul ştiinţei, în special, aAcademiei de Ştiinţe a Moldovei. În paginilerevistei tot mai frecvent îşi publică articolele
analitice, de sinteză savanţi notorii, cu posturi derăspundere la academie, guvern, în instituţii deînvăţământ superior. În acest mod, revista, pelângă funcţiile sale nemijlocite de informare,reflectare, analiză, promovare şi propagare aproprietăţii intelectuale şi a ştiinţei în general,începe să joace şi rolul de organizator şimobilizator al oamenilor de ştiinţă, în speial alinventatorilor şi cercetătorilor. Mai avem demenţionat în acest context că până în anul 2003„Intellectus” se subîntitula „Revista inventatorilorşi cercetătorilor”, după care s-a adoptat nouatitulatură, mai adecvată, „Revistă de proprietateintelectuală”.
Începând cu primul număr din anul 2004, revista„Intellectus” deţine indexul ISSN, aproximativ înaceeaşi perioadă a fost inclusă în nomenclatorulConsiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestareca publicaţie ale cărei materiale, inserate larubricile de bază (Aspecte actuale ale proprietăţiiintelectuale, Tehnologii inovative, Comunicăriştiinţifice, Proprietate intelectuală şi resurseumane, Obiective primordiale etc.), sunt consid-erate lucrări ştiinţifice. Astfel, în ultimii ani auapărut o serie de articole semnate depersonalităţi ştiinţifice notorii din Moldova, dar şidin alte ţări. Practic în fiecare număr inserămmateriale oferite de autori din România.
O statistică elementară demonstrează căanul acesta revista marchează tocmai douăjubilee. La cei 10 ani împliniţi se adaugă şieditarea celui de-al cincizecilea numărcare este … chiar cel din faţa dvs. Întreanii 1995-1997 au apărut câte 4 numerepe an, între 1998-2001 – câte 6, iar din2002 revista apare din nou trimestrial. Întotal au fost tipărite aproximativ 8000 deexemplare, tirajul unui număr fiind înprezent de 125 exemplare, iar numărul depagini (format A4) variind între 90 şi 120.
Fireşte, nu suntem satisfăcuţi de mărimeatirajului. Orice autor îşi doreşte să fie citit de câtmai mulţi oameni, să fie cunoscut în cât maimulte ţări. Din fericire, revista este difuzată maiales în biblioteci, deci numărul cititorilornicidecum nu se identifică cu cel al numerelor
AN
IVER
SÃ
RI
Inte
llect
us 2
/200
5
88
AN
IVER
SÃ
RI
editate. Publicaţia noastră este difuzată prinsistemul centralizat „Poşta Moldovei” şi„Moldpresa”, se expediază la OSIM, Universitateadin Iaşi, institutele AŞM, bibliotecile universitare,Biblioteca naţională, la 17 biblioteci din teritoriu cucare avem acord de colaborare, precum şi directprin intermediul Bibliotecii AGEPI. Un moment deconsolare pentru autori ar fi faptul că începând cuanul 2003 „Intellectus”-ul se editează şi on-line,fiind plasată sistematic pe site-ul AGEPIwww.agepi.md. Este aproape momentul când vafi editat şi pe CD-uri. Sporirea tirajului editat pesuport hârtie este aproape imposibilă. Preţul decost al revistei fiind cam exagerat de mare, dacă îlraportăm la salariul mediu pe republică. Conformestimărilor, editarea revistei pe suport electronicne-va costa de vreo 10 ori mai ieftin.
Până una alta, participăm cu tipăritura noastră lasaloanele de carte organizate de BibliotecaNaţională şi ne bucurăm de succes. Mai ales înultimul timp, de când revista apare color, aspectulei grafic fiind ameliorat considerabil. Revista„Intellectus” a fost distinsă doi ani consecutiv cudiplome de menţiune; un trofeu similar a obţinutde curând în cadrul Salonului Internaţional deProprietate Industrială „Arhimede-2005”, care aavut loc în or. Moscova.
Suntem preocupaţi în continuare de primenirearevistei atât sub aspectul prezentării grafice, cât şial conţinutului. La sfârşitul anului trecut amîncercat să elaborăm un concept nou al copertei,însă schiţele prezentate nu ne-au satisfăcut pedeplin. Acum intenţionăm să anunţăm un nouconcurs printre pictori, sperând să obţinem încele din urmă o variantă care ne-ar satisface.
În cadrul redacţiei se mai editează suplimentele„Bursa Invenţiilor” (publicaţie lunară careinserează cele mai relevante invenţii, precum şialte materiale la temă), „AGEPI-Info” (publicaţietrimestrială care reflectă cele mai importanteevenimente din cadrul AGEPI, din republică şi depe mapamond cu tangenţă la domeniul PI),„AGEPI-Expo” (publicaţie anuală care reflectămultilateral Expoziţia „Infoinvent”).
Ar fi cazul să mă refer succint şi la specificulactivităţii în cadrul redacţiei. Din acest punct de
vedere, munca la „Intellectus” se deosebeşte demunca la alte publicaţii periodice. Aici redactoriisunt implicaţi în procesul activităţii generale aAgenţiei. Acţiunile noastre sunt coordonate cu alecelorlalte secţii, totul este interdependent.Conlucrăm nemijlocit, cât se poate de productiv,cu colegii din secţiile Procesare Electronică,Editura, Administrare LAN, ResurseInformaţionale şi Internet, Biblioteca şi ColecţiaArhivă, Tipografie. Le putem solicita nemijlocitcolegilor din alte secţii o consultaţie, o asistenţă,dar în acelaşi timp şi noi suntem angajaţi îndiverse lucrări adiacente (redactarea materialelorpromoţionale şi informative, pliante, prospecteetc., colaţionarea unor cărţi, broşuri, culegeri demateriale). De asemenea, acordăm consultaţii,servicii de redactare unor colegi din alte secţii.Este bine cunoscut faptul că mulţi cercetători şiinventatori, specialişti în domeniu au studiatmateria în limba rusă şi cunosc insuficient limbaromână şi materialele prezentate de ei necesităo redactare esenţială.
Pe parcursul unui deceniu de apariţieneîntreruptă, la editarea revistei au contribuit înmod nemijlocit mai mulţi redactori literari:Alexandru Gromov, Teodor Cojocaru, AnaZavalistîi, Eudochia Nica, Mihai Cucereavîi.Secundaţi de excelenţii specialişti din secţiaProcesare Electronică (Ludmila Rusnac, ZinaidaBondar, Elena Popa) şi de la Tipografia AGEPI(Mihai Vicol, Victor Nizeica), ei au reuşit săasigure o ameliorare continuă a publicaţiei subaspect conceptual şi tipografic.
În afara muncii asupra materialelor, tindemsă ne formăm şi să ne lărgim cercul nostru deautori, organizăm întâlniri cu potenţialiisemnatari din instituţiile de învăţământ superior,în cadrul unor mese rotunde, expoziţii,în biroul redacţiei.
Revista „Intellectus” este incontestabil opublicaţie foarte necesară pentru dezvoltareadomeniului proprietăţii intelectuale în republicanoastră, pentru inventică, cercetare-dezvoltare,pentru ştiinţă în general. Vom face totul ca să-ipăstrăm acest statut şi în noul deceniu carepentru noi începe în anul viitor.
89
Inte
llect
us 2
/200
5A
NIV
ERSÃ
RI
La această întâlnire cu „cronicarul, poetul şifilosoful ştiinţei” au venit scriitori, ziarişti, prietenişi colegi de lucru ai domniei sale, printre care:Mihail Gh. Cibotaru, Spiridon Vangheli, Iulian Filip,Anatol Ciocanu, Ion Ciocanu, Boris Marian,Argentina Cupcea-Josu, Glebus Sainciuc, AnatolGujel, Victor Dumbrăveanu, Ioan Mânăscurtă, IonHolban, Petru Soltan, Dumitru Batîr, ViorelPrisăcaru, Constantin Bârcă, Mihai Potârniche,Anastasia Rusu, Ludmila Rusnac ş.a.
Din partea AGEPI la jubileu au participat Ion Diviza, actualul redactor al revistei de proprietate intelectuală„Intellectus”, Veaceslav Crecetov, director şi Tudor Jovmir, director adjunct Departament Invenţii, Mihai Vicol,şef tipografie, şi autorul acestor rânduri.
Oaspeţii au venit cu flori, mesaje de felicitareşi amintiri frumoase din viaţa omagiatului pecând activa la editurile „Şcoala sovietică”,„Cartea Moldovenească”, revistele „Moldova”,„Lanterna magică”, „Coliseum Teatru”,„Intellectus”. La rândul său, omagiatul ainvocat diverse întâmplări anecdotice,bunăoară, cum i-a redactat pe EmilianBucov, Ion Druţă, Petrea Cruceniuc ş.a.Octagenarului i-au fost dedicare epigrame,iar pictorul Glebus Sainciuc i-a schiţat la moment o şarjă prietenească.
A urmat lansarea cărţii „Alexandru Gromov. BIBLIOGRAFIE”, prezentată de către şefa Direcţiei Biblioteci amun. Chişinău, Lidia Culicovschi, cartea a fost pregătită pentru tipar de către colaboratorii BiblioteciiPublice „Ovidius”, în frunte cu directorul ei Elena Butucel.
Seara s-a încheiat cu un recital de poezie din creaţia Veronicăi Micle, născută în aceeaşi zi cu omagiatul.
Text şi foto: Mihai CUCEREAVÎI
ALEXANDRU GROMOV,
PRIMUL REDACTOR AL REVISTEI “INTELLECTUS”,
A FOST S+RB+TORIT LA 80 DE ANI
În incinta Bibliotecii Publice „Ovidius” din Chişinăua avut loc şedinţa cenaclului „Eminescu”, în cadrulcăreia a fost omagiat Alexandru Gromov, scriitor şipublicist combativ, autor a 20 de cărţi de proză şipeste 20 de cărţi traduse din limbile franceză,italiană şi rusă, promotor al limbii române, alvalorilor naţionale şi general-umane, primul redactoral revistei „Intellectus”.
Inte
llect
us 2
/200
5
90
AG
EPI N
EWS
În toate cele 180 de ţări-membre ale OMPI aufost organizate diverse acţiuni menite să punăîn valoare potenţialul şi rolul deosebit alproprietăţii intelectuale în dezvoltarea societăţii.În acest sens, AGEPI a desfăşurat o serie deactivităţi având drept scop sensibilizarea spe-cialiştilor din diferite domenii ale economieinaţionale asupra importanţei proprietăţii intelec-tuale în viaţa economică, socială şi culturală aţării. Astfel, pe parcursul lunilor martie-aprilie,AGEPI a contribuit la organizarea unor seminarespecializate în domeniul protecţiei proprietăţiiintelectuale („Protecţia desenelor şi modelelorindustriale în Republica Moldova” – la SA „Ionel”;„Protecţia proprietăţii intelectuale în RepublicaMoldova” – la Fabrica de conserve din Călăraşi şila Vama Ungheni; „Protecţia mărcilor, desenelor şimodelelor industriale în Republica Moldova” – laSA ”Viorica-Cosmetic”; „Brevetarea invenţiilor dindomeniul medicinii” – la Universitatea de Stat deMedicină şi Farmacie „N. Testemiţanu” etc.).
Un alt aspect important al activităţii AGEPI îlconstituie acordarea asistenţei participanţilor lasaloanele şi expoziţiile naţionale şi internaţionale.Menţionăm, în contextul dat, participarea specia-liştilor de la Agenţie la expoziţia „Small Business2005” (Chişinău, 20-22 aprilie), în cadrul căreia afost organizat seminarul „Proprietatea intelectualăîn sprijinul întreprinderilor micului business”.Specialişti de la AGEPI au fost prezenţi cu unstand şi diverse materiale publicitare în domeniula Salonul Internaţional de Proprietate Industrială
“G}NDE{TE. INVENTEAZ+. CREEAZ+” – ZIUA
MONDIAL+ A PROPRIET+|II INTELECTUALE-2005
„Arhimede” (ediţia a 8-a), Moscova, Rusia,precum şi la Salonul Internaţional de Invenţii,Tehnici şi Produse Noi (ediţia a 33-a) de laGeneva, Elveţia. Pentru participare activă şipromovarea inventatorilor moldoveni la acesteexpoziţii internaţionale, Agenţia de Stat pentruProprietatea Intelectuală a fost distinsă cudiplome de menţiune.
Pe agenda manifestărilor desfăşurate cu ocaziaZilei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale din anulcurent s-a înscris şi Simpozionul ştiinţifico-practic“Lecturi AGEPI”, ediţia a VIII-a, cu genericul„Inovarea creează viitorul” (20-21 aprilie). Peparcursul celor două zile de lucru, organizatorii aurealizat un schimb de experienţă în domeniulproprietăţii intelectuale, au luat în discuţieproblemele inerente procesului de creare,protecţie juridică şi valorificare a obiectelor deproprietate intelectuală, de promovare aprocesului inovaţional şi a transferului tehnologic,de stimulare a spiritului inovativ. La Simpozion au
La 26 aprilie curent a fost marcată, pentru a cincea oară, Ziua Mondială a ProprietăţiiIntelectuale, genericul din acest an – „Gândeşte. Inventează. Creează” – fiind adresat, înspecial, generaţiei tinere. „Indiferent de ţara unde s-au născut şi de statutul lor social, tineriiau unele trăsături remarcabile: sunt curioşi şi receptivi la tot ce este nou şi neexplorat,mereu gata de a experimenta cu obiectele utilizate frecvent, promovând noi idei, tehnologii,fiind în căutarea unor soluţii neconvenţionale”, se subliniază în mesajul adresat cu ocaziasărbătorii de către domnul Kamil IDRIS, Directorul General al Organizaţiei Mondiale deProprietate Intelectuală (OMPI).
91
Inte
llect
us 2
/200
5A
GEP
I N
EWS
participat cercetători de la AŞM, instituţii decercetare şi de învăţământ superior, specialişti dela ministere şi departamente, oaspeţi de la Oficiulde Brevete şi Mărci din România (OSIM).
Simpozionul a fost inaugurat, printr-un cuvânt desalut, de către Ştefan Novac, Director GeneralAGEPI, care a prezentat şi raportul întitulat„Proprietatea intelectuală: realizări şi perspective”.Dintre celelalte rapoarte expuse în faţa auditoriuluimenţionăm: „Protecţia proprietăţii industriale esteun privilegiu” (Andrei Moisei, director Departamentjuridic AGEPI); „Conţinutul dreptului subiectiv deautor” (Dorian Chiroşca, vicedirector generalAGEPI); „Încurajarea activităţii inovaţionale şistimularea spiritului inovativ în economia de piaţă”(Ion Sîrbu, dr. hab., profesor universitar ASEM) ş.a.
Programul Simpozionului ştiinţifico-practic, ainclus în acest an un număr-record decomunicări: circa 45 de rapoarte audiate şidiscutate pe parcursul a 6 şedinţe.
Momentul de vârf al sărbătorii l-a constituit şedinţafestivă consacrată Zilei Mondiale a ProprietăţiiIntelectuale, care a avut loc pe 26 aprilie, în salade conferinţe a AGEPI, cu participarea conduceriiAGEPI şi AŞM, a reprezentanţilor instituţiilorştiinţifice şi de învăţământ superior, reprezen-tanţilor în proprietate industrială, inventatorilor,oamenilor de afaceri. Mesaje de felicitare auprezentat dnii Dorian Chiroşca, vicedirectorgeneral AGEPI, Ion Tighineanu, vicepreşedinte alAŞM, Nicanor Solcan, preşedintele UIR, ViorelPrisăcaru, prorector USMF „ N. Testemiţanu”,Tudor Olaru, vicepreşedinte al Camerei deComerţ şi Industrie a Republicii Moldova. Înalocuţiunea sa, dl Ion Daniliuc, preşedinte alComisiei de Apel AGEPI, a făcut, de asemenea, otrecere în revistă a rezultatelor înregistrate deAgenţie pe parcursul anului trecut, relevând că
numărul de cereri de protecţie a obiectelor deproprietate industrială depuse în 2004 s-amajorat cu 64 la sută comparativ cu cifra medie acererilor înregistrate în ultimii cinci ani, iar cea atitlurilor de protecţie eliberate - cu 139 la sută.
În cadrul manifestării, celor mai activi inventatori şireprezentanţi în proprietate industrială ai anului2004 le-au fost înmânate diplome şi premii aleAGEPI. Printre ei îi menţionăm pe NicolaeGlazunov, reprezentant în proprietate industrială,care a contribuit la depunerea celor mai multecereri de protecţie a OPI, pe inventatorii PavelChintea, Valentin Gudumac şi Petru Moroz.
AGEPI a anunţat totalurile şi a desemnatcâştigătorii concursului republican „Invenţiaanului” (nominalizările: „Invenţia anului 2004”,„Modelul de utilitate al anului 2004”, „Invenţiaanului 2004, creată de un tânăr inventator”).Concursul a fost lansat de către AGEPI la 26aprilie anul trecut. La prima ediţie au fostprezentate 39 de invenţii/modele de utilitateprotejate pe teritoriul Republicii Moldova.
Inte
llect
us 2
/200
5
92
AG
EPI N
EWS Premiul „INVENŢIA ANULUI 2004” în valoare de
5000 lei a fost acordat ÎS Institutul de Cercetăripentru Mecanizarea şi Electrificarea Agriculturii„MECAGRO” care a acumulat 65 de puncte pentruinvenţia: Maşină de stropit cu ventilator; brevetde invenţie nr. 2573; autori –I. Hăbăşescu, V. Schibiţchi, A. Olexiuc, G. Lungu.
Învingător la nominalizarea „INVENŢIA ANULUI2004 CREATĂ DE UN TÂNĂR INVENTATOR”este Rodion Ciupercă de la UTM, care a acumulat28 de puncte şi a obţinut premiul de 3000 leipentru invenţia: Instalaţie energetică eoliană(variante); brevet de invenţie nr. 2431.
Premiul „MODELUL DE UTILITATE AL ANULUI2004” în valoare de 3000 lei a revenit USMF “N.Testemiţanu” pentru modelul de utilitate:Dispozitiv pentru osteosinteza funcţional stabilăa fracturilor maleolare; certificat de înregistrare amodelului de utilitate nr. 95; autori: F. Gornea, A.Homa (26 puncte).
Înmânarea distincţiilor obţinute de către inventa-torii din Republica Moldova la cel de-al 33-leaSalon Internaţional de Invenţii, Tehnici şi ProduseNoi de la Geneva (6-10 aprilie 2005) a constituitun alt moment semnificativ şi emoţionant alsărbătorii.
Conducerea AGEPI a făcut publice condiţiile dedesfăşurare a celei de-a 5-a ediţii a Concursuluirepublican al jurnaliştilor care reflectă tematicaproprietăţii industriale, rolul produsului intelectualîn relansarea social-economică a ţării, importanţadrepturilor de proprietate industrială, promovareainventivităţii şi a spiritului creator, implementareainovaţiilor. Totalurile acestui concurs vor fianunţate, tradiţional, în cadrul ExpoziţieiInternaţionale Specializate „INFOINVENT-2005”.
Cu siguranţă, Ziua Mondială a ProprietăţiiIntelectuale a constituit şi în acest an un bun prilejpentru promovarea realizărilor din sfera cercetare/dezvoltare, stimularea activităţii inovative,dezvoltarea colaborării internaţionale în domeniulproprietăţii intelectuale.
Svetlana TACUServiciul de presă AGEPI
Adrian ENEA, examinator invenţii,OSIM, Bucureşti, România
– Apreciez în mod special eforturile organiza-torilor acestui simpozion, buna calitate acomunicărilor prezentate. Precum am aflat de lacolegii mei care au participat şi la simpozioaneledin anii precedenţi, „Lecturile AGEPI” au devenitdeja o tradiţie. Această întrunire este utilă atâtpentru noi, invitaţii, cât şi pentru dumneavoastră,organizatorii. Am avut prilejul să ne consultămreciproc în diverse probleme, să analizăm
“LECTURI AGEPI-2005”: OPINII, SUGESTII, DOLEAN|E
anumite situaţii concrete, să căutăm împreunărăspunsuri la întrebările ce ne preocupă.
Aş sugera, pentru ediţiile viitoare, să fie efectuatăo selecţie mai riguroasă a temelor, eventual să fiediminuat numărul referatelor. V-aţi convins căunele comunicări erau deosebit de interesante,altele nu au avut în aceeaşi măsură priză lapublic. Timpul rezervat simpozionului fiind limitat,consider că unele lucrări, care nu se încadreazăpe deplin în program, pot fi doar anunţate,urmând să fie publicate în culegerea de
93
Inte
llect
us 2
/200
5A
GEP
I N
EWS
comunicări care apare ulterior după fiecare ediţiea „Lecturilor AGEPI”.
Florica ENEA,examinator invenţii, OSIM
– La acest simpozion am reuşit să cunosc unelemomente relevante din legislaţia RepubliciiMoldova. În cadrul şedinţelor au fost luate îndiscuţie multe teme interesante. După părereamea, pe viitor ar fi bine să se rezerve mai multtimp pentru discutarea fiecărui subiect abordat.
Stela FLOREA,examinator invenţii, OSIM
– Au fost prezentate multe comunicări originale.Consider că e un schimb util de informaţii, undialog între oficii, cu exemple din practica deactivitate nemijlocită. În rezultat, am avut decâştigat cu toţii. O unică observaţie: prea puţintimp s-a rezervat pentru dezbaterea lucrărilorprezentate.
Venera LIMBIDIS, examinator mărciinternaţionale, OSIM
– Sunt la curent cu faptul că în ultimul timp laAgenţia dumneavoastră au intervenit uneleschimbări pozitive. Consider că fuzionarea AGEPIcu ADA reprezintă un pas înainte în activitatea depromovare şi protecţie a proprietăţii intelectuale.Sper să organizăm şi alte întâlniri interesante,canalizate pe schimbul de experienţă dintre OSIMşi AGEPI, împărtăşindu-ne reciproc experienţaacumulată, modul în care rezolvăm diverse
probleme din sfera în care activăm. Deasemenea, consider că organismele destat pe care le reprezentăm, OSIM şi AGEPI,trebuie să-şi esenţializeze şi diversificeacţiunile privind promovarea protecţieiproprietăţii intelectuale. Titlurile de protecţiesunt titluri de proprietate privată, daroamenii nu ştiu că ele trebuie apărate de eiînşişi. Noi nu facem decât să leînregistrăm, iar ei trebuie să-şi apereefectiv drepturile.
Simion LEVIŢCHI, dr. în chimie,director-adjunct Departament Mărci,Modele şi Desene Industriale, AGEPI
– Cei care au participat şi la alte ediţii alesimpozionului „Lecturi AGEPI” au remarcat,probabil, faptul că în anul acesta auditoriul a fostîn permanenţă stabil. Nu ca în anii precedenţi,când la deschidere în sală erau mulţi, iar spresfârşitul şedinţei rândurile audienţilor se răreausimţitor. E un indice bun.
Spectrul de probleme abordate a fost câtse poate de variat. Evident, o temă ce nu teinteresează nu poţi s-o eviţi. În schimb, atuncicând tema te interesează, ai posibilitatea sădiscuţi în detalii cu persoana care a prezentatcomunicarea.
În primii ani „Lecturile AGEPI” se organizau pedurata unei singure zile. Anul acesta simpozionuls-a desfăşurat timp de două zile, iar în viitor, dacăvor exista premisele necesare, vom prelungidurata simpozionului până la 3-4 zile.
Valeriu DULGHERU, dr. hab.,şef. catedră UTM
– Am venit la acest simpozion din douăconsiderente. În primul rând, de mai bine de 15ani ţin un curs de creativitate tehnică în faţastudenţilor Universităţii Tehnice din Moldova şi măinteresează, bineînţeles, ce aş putea lua noupentru a transmite discipolilor mei. În al doilearând, nu-mi este străină nici activitatea inventivăpopriu-zisă şi temele abordate în cadrulsimpozionului m-au interesat în mod special.
Inte
llect
us 2
/200
5
94
AG
EPI N
EWS Au fost prezentate multe comunicări interesante,
majoritatea ţinând de protecţia proprietăţiiintelectuale sub diverse forme. Însă din cauzatimpului limitat raportorul se pomeneşte adeseoriîntr-o situaţie stânjenitoare. El nu reuşeştesă-şi expună pe îndelete tot ce are de comunicat.Şi nici pentru discuţii nu rămâne timp suficient,mai ales acum când s-a dublat numărulparticipanţilor.
În această ordine de idei, aş propune casimpozionul „Lecturi AGEPI”, începând cu ediţiaviitoare, să fie organizat pe secţii. Să existe celpuţin două-trei secţii, respectiv cu o tematică maiîngustă. Astfel, cel care nu doreşte să asculte unanumit raport, să zicem din domeniul medicinii, vaavea posibilitate să asculte, într-o secţie paralelă,o altă comunicare, spre exemplu din domeniultehnicii. Evident, în acest mod va fi rezolvată şiproblema insuficienţei de timp.
Ion SÂRBU, dr. hab., profesoruniversitar, ASEM
– Comunicările prezentate denotă un nivel înalt. Eîmbucurător faptul că majoritatea raportorilor sunttineri specialişti. Ei au abordat temerari problemedin diverse domenii – industrie uşoară, medicină,energetică etc. E un examen pe care l-au susţinutcu brio. Felicitări!
Ar fi de dorit ca la ediţiile viitoare ale simpozionuluisă fie abordate mai multe aspecte privindeconomia proprietăţii intelectuale şi problemeleactivităţii inovaţionale. Pledez în continuare pentruo conlucrare cât mai strânsă, deoarece este multmai lesne a soluţiona în comun problemele careapar în faţa instituţiilor noastre, precum şi aîntregii societăţi.
Octavian JAVGUREANU,specialist în domeniul mărcilor
– Vreau să mulţumesc gazdelor pentru bunaorganizare a simpozionului „Lecturi AGEPI”,
reuniune care a devenit deja o tradiţie. O tradiţiefoarte bună, mai ales pentru tinerii specialişti,deoarece ei au nevoie ca de aer de acesteseminare de şcolarizare pentru a putea întreţine odezbatere la temă, pentru a putea prezenta ocomunicare în faţa publicului, ceea ce, în definitiv,conduce la creşterea profesionalismului lor însfera respectivă.
Propun ca la următoarea ediţie a „LecturilorAGEPI” să fie implicaţi mai pe larg tineriispecialişti, organizându-se deplasări,specializări, seminare bilaterale în sensulcolaborării cu structurile respective ale altorstate etc.
Ion DANILIUC,preşedintele Comisiei de Apel AGEPI
– Programul simpozionului „Lecturi AGEPI-2005”a inclus un număr de rapoarte de două ori maimare decât în anii precedenţi. O bună jumătatedin ele au fost prezentate de către specialişti dinafara Agenţiei – reprezentanţi în proprietateindustrială, persoane care se ocupă cuimplementarea, inventatori de la diverseuniversităţi şi întreprinderi.
În cadrul acestui simpozion au fost abordate ogamă variată de probleme care au solicitat un viuinteres din partea auditoriului. Participanţii nureuşeau întotdeauna să formuleze întrebări pemarginea temelor discutate, de aceea s-apropus ca în viitor să organizăm lucrul pe secţii.Există şi alte variante organizatorice. Vă asigur căpropunerile, sugestiile celor prezenţi vor fianalizate cu atenţie; vom trage concluziilenecesare, pentru ca simpozioanele viitoare sădecurgă la un nivel şi mai înalt.
Aş vrea să le mulţumesc din suflet tuturorraportorilor, iar în primul rând echipei de la OSIM,colegilor noştri din România, care an de an vin lanoi, împărtăşindu-ne din experienţa lor bogată deactivitate în domeniul proprietăţii intelectuale.
Pentru conformitateMihai CUCEREAVII şi Ion DIVIZA
95
Inte
llect
us 2
/200
5A
GEP
I N
EWS
La cea de-a 33-a ediţie a Salonului Internaţionalde invenţii, tehnici şi produse noi de la Geneva,desfăşurat în perioada 6-10 aprilie 2005,inventatorii moldoveni au obţinut 2 medalii de aur,9 de argint şi o medalie de bronz.
Cu medalii de aur au fost apreciate invenţiile:
I. Metodă de acordare a divizoarelor detensiune (grupul de autori: I. Daniliuc,Iu. Colpacovici);
II. Tehnologie nouă de producere a APISPIR(grupul de autori I. Toderaş, V. Rudic,V. Derjanschi, V. Bogdan, V. Bulimaga,V. Gudumac, T. Chiriac ).
UN SUCCES CATEGORIC AL INVENTATORILOR MOLDOVENI
Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală acordă o susţinere permanentăinventatorilor noştri la cele mai prestigioase saloane internaţionale, oferindu-le posibilitateade a se afirma pe piaţa externă cu lucrări de o valoare incontestabilă.
V. Procedeu de purificare a acidului tartric(grupul de autori: Gh. Duca, M. Gonţa,A. Mereuţă);
VI. BioR – noi remedii (grupul de autori:S. Melnic, V. Rudic, E. Diuc, B. Parii, D. Crudu,A. Parii, Gh. Muset, V. Melnic, N. Fiodorov);
VII. Metodă de tratament a formelor distructiveale periodontitei apicale cronice (V. Fală,V. Rudic);
VIII. Noi tehnologii de obţinere a bioaditivilornutritivi (grupul de autori: V. Rudic, A. Gulea,V. Gudumac, V. Bulimaga, V. Chiriac, L. Cepoi, Gh. Nicolau);
IX. Transmisii precesionale cinematice pentruroboţi şi industria de automobile (grupul deautori: I. Bostan, V. Dulgheru, I. Bodnariuc,A. Sochireanu, I. Dicusară).
Cu medalie de bronz a fost distinsă invenţia:
I. Procedeu de formare a butucului de viţă devie (grupul de autori: M. Rapcea, I. Bogdan,M. Donica).
Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală aRepublicii Moldova s-a învrednicit de o diplomăspecială, pentru promovarea inventatorilormoldoveni la Salon.
În perioada 1999-2004 inventatorii moldoveni auprezentat la Salonul de la Geneva 146 de lucrărifiind distinşi cu 34 medalii de aur, 52 de argint şi49 - de bronz.
Expoziţiile internaţionale oferă inventatorilorposibilităţi reale de valorificare a rezultatelormuncii lor, fie că e vorba de invenţii brevetate saude invenţii ce constituie obiectul unor cereri debrevet, promovându-le în mediul eventualilorinvestitori .
Medaliile au fost înmânate inventatorilor la AGEPI,de Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale.
Cu medalii de argint:
I. Procedeu de obţinere a nanostructurilorsemiconductoare (grupul de autori:I. Tighineanu, V. Ursachi, V. Popa,E. Monaico);
II. Procedeu de cultivare a culturilor pomicole(grupul de autori: S. Toma, N. Bugoreanu,Gh. Tudorache, E. Chirilova);
III. Instalaţie pentru gazoterapie normobarică(grupul de autori: T. Furdui, A. Nadvorniuc,V. Ţucanov, V. Cechina);
IV. Procedeu netradiţional de conservare aproduselor alimentare (grupul de autori:V. Tarlev, A. Lupaşco, P. Stoicev, V. Mîndra);
Inte
llect
us 2
/200
5
96
AG
EPI N
EWS
Manifestarea în cauză s-a desfăşurat sub egidaMinisterului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului,Direcţia Inovare, Transfer Tehnologic şiInfrastructura de Cercetare - Dezvoltare şi Inovare,Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), cusprijinul Consiliului Judeţean Iaşi, PrimărieiMunicipiului Iaşi, Prefecturii Iaşi şi ComplexuluiMuzeal Naţional „Moldova”.
La Salon au participat inventatori din România,Ucraina, Republica Moldova, Ungaria şi alte ţări,care au prezentat circa 200 de invenţii repartizateîn treisprezece secţiuni: epurarea şi tratareaaerului, epurarea şi tratarea apei, ameliorarea şirecuperarea solului, construcţii civile, industrialeşi hidrotehnice, reconstrucţii ecologice, rezervaţiinaturale, surse neconvenţionale de energie(solară, eoliană, biogaz, geotermală), protecţiastratului de ozon (tehnologii şi instalaţii deprotecţie împotriva radiaţiilor UV), radiaţiielectromagnetice; medicamente şi terapiinaturiste; tehnologii de aseptizare, zgomote şivibraţii, eliminarea şi valorificarea deşeurilor,agricultură, protecţia plantelor şi a produseloragricole, alte metode, tehnologii şi instalaţii deprotecţie a mediului.
Lucrările prezentate la Salon au fost analizate deun juriu internaţional conform următoarelor criterii:
Stadiul brevetării invenţiei:
Ô cerere de brevet înregistrată;
Ô publicare rezumat în BOPI;
Ô în stadiul examinare de fond;
Ô brevet de invenţie acordat.
Nivelul inventiv şi de complexitate al soluţieibrevetate:
Nivel
ü perfecţionare parametrică;
ü o nouă soluţie pe baza aceluiaşi principiu fizic;
“ECOINVENT–2005”
ü un nou principiu.
Grupă
Ô invenţie mică;
Ô invenţie curentă (de perfecţionare, decompletare, de combinare, de dezvoltare);
Ô invenţie pionier.
Grad
ü invenţie simplă (realizată ca obiect unitar,procedeu, metodă);
ü invenţie complexă (procedeu şi produs,procedeu şi mijloc);
ü scări de invenţii (principale şicomplementare);
ü familie de invenţii;
ü poster, prototip, model experimental (fotopentru instalaţii mari);
ü poster, produs, fişe de prezentare, pliante.
Pentru participanţi la Salon au fost preconizatemai multe premii, distincţii speciale cum ar fi:
Ô Marele Premiu al Juriului Internaţional
Ô Premiul Societăţii Inventatorilor din România
Ô Premiul Oscar ECOINVENT
Ô Premiul Mircea Dinescu
Ô Premii acordate de Societatea Inventatorilordin România Filiala Cluj
Sub genericul „Invenţii pentru o planetă curată”, în incinta Palatului Culturii din or. Iaşi,România, în perioada 26–29 mai 2005 s-a desfăşurat ce-a de-a II-a ediţie a SalonuluiInternaţional al Invenţiilor pentru Protecţia Mediului „ECOINVENT–2005”.
97
Inte
llect
us 2
/200
5A
GEP
I N
EWS Ô Premiul Universităţii Tehnice „Gh. Asachi” Iaşi
Ô Premiul Ministerului Educaţiei şi CercetăriiÔ Premiul Prefecturii IaşiÔ Premiul Primăriei Municipiului IaşiÔ Premiul Consiliului Judeţean IaşiÔ Premiul Societăţii Inventatorilor din România
Filiala Bucureşti IlfovÔ Premiul Mass - MediaÔ Medalii de Aur cu Menţiunea Specială a
JuriuluiÔ Medalii de Aur, Argint şi Bronz.
aprovizionarea cu apă fierbinte şi încălzireautonomă a locuinţelor şi a halelor de producere”,pentru ciclul de invenţii „Procedeu şi instalaţie deprelucrare a plantelor medicinale şi aromatice.Procedeu şi instalaţie pentru colectarea,transportarea şi prelucrarea materiei primevegetale. Container pentru colectarea,transportarea şi prelucrarea materiei primeagricole”; USM pentru invenţiile „Inhibitori aileucemiei umane mieloide”, „Procedee şiinstalaţii pentru perfecţionarea proceselor deardere a hidrocarburilor”, pentru ciclul de invenţii„Procedeu de neutralizare a deşeurilor obţinute înurma demetalizării vinurilor cu hexacianoferat (II)de potasiu. Procedeu de neutralizare a deşeurilorvinicole ce conţin albastru de Prusia”; USMF“N. Testemitanu” pentru invenţia „Metode decorecţie chirurgicală în ortopedia pediatrică”,pentru ciclul de invenţii „Noi metode de tratamentcu preparate autohtone de origine vegetală. Noimetode de tratament cu preparate autohtone deorigine sintetică. Preparat hepatoprotectorentomologic”; Institutul de Cercetări Ştiinţifice„ELIRI” SA pentru invenţia „Metoda de acordarea divizoarelor de tensiune”; Institutul de Chimieal AŞM pentru invenţia „Procedeu de activare acidăa bentonitei”.
Medalii de bronz (5) au obţinut invenţiileexpuse la Salon de inventatorii de la USM pentruinvenţia „Catalizator pentru purificarea complexă aemisiilor de gaze”; USMF “N.Testemiţanu” pentruinvenţiile „Oriblete”, “Cimpelsept” şi procedeu depreparare”, pentru „Preparat antimicotic”; InstitutulNaţional de Farmacie din Moldova pentru invenţia„Procedeu de obţinere a compoziţiei uscate de iodcu amidon”; Institutul de Fiziologie a Plantelor alAŞM pentru invenţia „Procedeu de cultivare amaterialului săditor de culturi pomicole”.
Inventatorului Petru Moroz i s-a acordat PremiulSocietăţii Inventatorilor din România pentru„Metode de corecţie chirurgicală în ortopediapediatrică”, iar inventatorului Ion Pănăşescu i s-aînmânat insigna şi diploma „Inventator de elităclasa a IV” pentru contribuţie excepţională îndomeniul inventicii.
Universităţii Tehnice a Moldovei, pentru participareactivă la Salon şi promovarea inventatorilor dincadrul instituţiei, i s-a acordat Premiul PrimărieiIaşi.
Inventatorii din Republica Moldova au fost prezenţila această manifestare de amploare cu 37lucrări din diverse instituţii ştiinţifice şi univer-sitare, şi anume: USM, UTM, Institutul deFiziologie a Plantelor şi Institutul de Chimie aleAŞM, USMF “N. Testemiţanu”, Institutul Naţionalde Farmacie, Institutul de Cercetări Ştiinţifice„ELIRI” SA.
Medalii de aur (4) au obţinut invenţiile expuse laSalon de inventatorii de la UTM: V. Dorogan, T.Vieru cu invenţia „Senzori de radiaţie ultravioletă”,D. Ungureanu cu invenţia „Instalaţie pentruepurarea apelor uzate “Compact-2”,I. Bostan, V. Dulgheru, V. Bostan, O. Ciobanu cuinvenţia „Microhidrocentrală pentru conversiuneaenergiei cinetice a apei râurilor fără construcţiadambelor”; de la Institutul de Chimie al AŞM: T.Lupaşcu, R. Nastas, M. Ciobanu, V. Rusu, L.Starâş, L. Postolachi, N. Ţimbaliuc cu invenţia„Procedeu de purificare a apelor de hidrogensulfurat şi/sau sulfuri. Procedeu de regenerare acărbunelui activ uzat”.
Medalii de argint (10) au obţinut invenţiileexpuse de inventatorii de la UTM pentru invenţiile„Aparat pentru terapie cuantică”, „Dispozitiv pentru
Inte
llect
us 2
/200
5
98
AG
EPI N
EWS
Forumul Inventatorilor Români a acordat Diplomade excelenţă şi cupa de aur inventatorilor P.Moroz, A. Sandrosean, Iu. Sandrosean, L. Stratipentru invenţia „Metode de corecţie chirurgicală înortopedia pediatrică”; inventatorilor R. Ivanova, P.Tatarov, V. Ciumeica pentru „Procedeu de obţinerea compoziţiei uscate de iod cu amidon”; I.Daniliuc, Iu. Colpacovici pentru „Metoda deacordare a divizoarelor de tensiune”.
În cadrul Salonului AGEPI a acordat trei medaliide aur inventatorilor Daniela Radu – cea maitânără inventatoare, în vârstă de 17 ani, pentruinvenţia „Sistem de determinare a glicemiei şiindicarea prescripţiilor medicale” (Invenţia sereferă la un sistem de determinare a nivelului deglicemie, conceput pentru a preveni sau ajuta latratarea diabeticilor, putând fi folosit la domiciliuprin adaptare la un calculator cu conectare laInternet); Constantin Antohi pentru invenţia „Modulpentru tratarea aerului în instalaţie de ventilare”,modulul conţine un generator de radiaţii neioni-zante care oxidează substanţele organice şianorganice din aerul ventilat, eliminând miro-surile; Vncze Gzorgy din Ungaria pentru invenţia„Alimentarea telefonului mobil în condiţii izolate”,invenţia se referă la o sursă electrică pentrutelefoane mobile utilizată în locuri izolate şi pentrusituaţii speciale.
Ana ARNĂUT, specialist principalSecţie Marketing, Servicii
La lucrările seminarului au participat profesoriiuniversitari şi inventatori cu renume V. Prisăcaru,V. Gudumac, V. Gonciar, N. Caproş, I. Geru,L. Cirimpei, A. Moroz, M. Maniuc, V. Nacu,D. Şcerbatiuc, M. Ştefaneţ, N. Zarbailov, I. Zota ş.a.,reprezentantul în proprietate industrială de laUSMF M. Vozianu, tineri inventatori din rândulstudenţilor şi doctoranzilor.
Şedinţa a fost deschisă de către Maria Spinei,specialist principal, Secţia Marketing şi Servicii,AGEPI, care a vorbit despre activitatea şi serviciileacordate de către oficiul naţional de brevete.
Comunicarea „Legislaţia Republicii Moldova îndomeniul proprietăţii intelectuale” a fost
SEMINAR PRIVIND ACTIVITATEA INOVA|IONAL+
}N MEDICIN+ {I FARMACIE
În scopul diseminării informaţiei privind brevetarea/înregistrarea obiectelor de proprietateintelectuală din domeniul medicinii şi farmaciei, în aprilie curent la USMF„N. Testemiţanu” a avut loc seminarul „Protecţia şi promovarea activităţii inovaţionaleîn medicină şi farmacie”.
prezentată de către Nina Schiţco, jurist în SecţiaMarketing şi Servicii. Cei prezenţi au luatcunoştinţă de actele normative carereglementează domeniul medicinii şi farmaciei,alte acte legislative naţionale şi internaţionale dindomeniul protecţiei proprietăţii intelectuale.
Aurelia Ceban, şefa Secţiei ExaminarePreliminară şi Metodologie, a prezentatcomunicarea “Brevetarea în domeniul medicinii”,expunând în mod detaliat procedura de brevetare,reglementarea relaţiilor dintre inventator şiîntreprindere, modificările ce urmează să fieaplicate în legislaţia privind brevetabilitatea îndomeniul medicinii.
99
Inte
llect
us 2
/200
5
Viorel Iustin, expert principal în Secţia ExaminarePreliminară şi Metodologie, a adus la cunoştinţacelor prezenţi “Cerinţele faţă de cererea de brevetde invenţie” (modul de prezentare a cererii,cerinţele obligatorii la descrierea invenţiei şi aelementelor distinctive etc.), iar Rita Bordeianu,expert principal în aceeaşi secţie, a expus în faţaasistenţei problemele legate de brevetarea
AG
EPI N
EWS obiectelor din domeniul biotehnologiei,
inclusiv a materialului biologic, în cazulunor descoperiri.
Profesorul Viorel Prisăcaru, prorectorde studii la USMF, a mulţumitorganizatorilor seminarului pentruinformaţiile utile, aduse la cunoştinţacelor prezenţi, lansând ideea de apropune instanţelor abilitate să planificeîn bugetul statului un fond de remunerarea creativităţii inventive.
Specialiştii de la AGEPI au răspuns laîntrebările inventatorilor privind protecţia juridică atitularului de brevet, implementarea invenţiilor,evaluarea obiectelor de proprietate intelectuală,comercializarea brevetelor etc., invitându-i pe ceiprezenţi să vizioneze site-ul www.agepi.md, undeeste stocat un volum considerabil de informaţiiprivind activitatea agenţiei.
Cor. special „Intellectus”
În scopul supravegherii agenţilor economici dinrepublică privind respectarea legislaţiei îndomeniul dreptului de autor şi drepturilor conexe,în perioada 11-12 mai 2005 un grup de experţi aiSecţiei Control şi Respectarea Legislaţiei dincadrul Departamentului Drept de Autor şi DrepturiConexe al AGEPI au întreprins o serie decontroale în oraşele Leova, Cahul, Rezina,Şoldăneşti şi Soroca. În rezultatul verificărilorefectuate, de la punctele de comercializare au fostridicate 616 exemplare de opere şi fonograme,inclusiv 216 casete video (VHS), 218 compact-discuri (CD, VCD şi DVD) şi 182 casete audio(MC), fiind întocmite 5 procese-verbale privindcomiterea contravenţiilor administrative. Pagubamaterială cauzată titularilor de drepturi prinvalorificarea ilegală a acestor exemplare de opereşi fonograme a fost estimată la 31.440 lei.
RAIDURI LA PUNCTELE DE COMERCIALIZARE
A EXEMPLARELOR DE OPERE {I FONOGRAME
Un control special a fost efectuat pe data de 12mai, în colaborare cu angajaţii poliţiei economice,în or. Soroca. Aici, într-o încăpere situată la subsol,aparţinând unui agent economic care anteriorfusese sancţionat pe cale administrativă pentrucontravenţii similare, au fost sechestrate 368exemplare de opere contrafăcute. Materialeleacumulate au fost remise organelor de poliţie aleor. Soroca în vederea intentării unui dosar penalconform art. 1851 al Codului Penal al RepubliciiMoldova.
Pe parcursul anului 2005 colaboratorii SecţieiControl şi Respectarea Legislaţiei (AGEPI) auîntocmit 27 de procese-verbale administrative şiau sechestrat 3183 exemplare de opere şifonograme contrafăcute în sumă de 154632 lei,acestea fiind nimicite conform proceduriiprevăzute.
Inte
llect
us 2
/200
5
100
MO
ZA
IC
Din momentul în care oamenii au început săcultive pământul, să vâneze, să domesticeascăanimalele, să-şi trateze rănile şi unele boli aapărut necesitatea de a crea şi inventa, de aaplica aceste lucruri în viaţa lor personală.
În antichitate, pe timpul grecilor, romanilor,egiptenilor sau a chinezilor şi japonezilornecesităţile umane au condus la inventareamultor lucruri necesare omului şi existenţei lui.
Oamenii au practicat întotdeauna o anumită formăde medicină. Pentru a vindeca bolile, popoareleantice foloseau ierburi. Vechii chinezi practicauacupunctura, introducând ace pe anumite părţi alecorpului pentru a înlătura durerea sausimptomele de boală. Această procedură seaplica şi în cazul durerilor de dinţi.
În China antică (1500 p. H.) a fost inventată şifolosită pentru prima dată la suturarea rănilor depe faţă aţa de mătase.
INVENTICA {I DEZVOLTAREASTOMATOLOGIEI (1)
dr., conf. univ. Teodor POPOVICI,Universitatea de Stat de Medicin=[i Farmacie “N. Testemi\anu”
„Ce este invenţia? Sfârşitul căutării.”(J. W. Goethe)
În secolul al doilea e.n. chinezii foloseauarsenicul pentru tratamentul durerilor de dinţi,eventual şi pentru devitalizarea lor. Tot eiinventează, cu o mie de ani mai devreme decâteuropenii, amalgamul de argint. Cam prin anii659 e.n. Sin Cania scrie, în “Materia Medica”,despre folosirea pastei de argint la tratareadinţilor (100 părţi de mercur, 45 părţi de argint şi900 părţi de plumb). În secolul XII în China seinventau şi se confecţionau proteze totale, iar în1270 Marco Polo scria despre acoperirea dinţilorcu foiţe de aur. În anii 255-206 î.e.n. în China seoperau copii cu „gură de lup”. În 1490 chineziiconfecţionează prima periuţă de dinţi, anteriorfusese inventată scobitoarea şi aţele de curăţatdinţii.
Se ştie că cea mai tristă experienţă a existenţeiumane este durerea şi nimic nu e mai greu desuportat decât durerea de dinţi. Durerea este
Intuiţia, inspiraţia, necesitatea, informaţia, dorinţa de a-şi uşura munca şi viaţa l-au făcutpe om să inventeze. Voinţa temerară şi inspiraţia face ca imposibilul să devină posibil prininventarea multor lucruri necesare.
101
Inte
llect
us 2
/200
5M
OZA
IC descrisă în multe opere valoroase din antichitateşi până în zilele noastre.
“Nesum magior dolore que ricordarsi del tempofelice nella miseria”, scrie Dante în DivinaComedie. Iar poetul antic Homer concluzionează:omul are bucurie şi durere; şi unde simte omulmarea durere (ce se mai compară cu durerea dedinţi! – n.a.) acolo îşi are îndreptat gândul, cums-o aline.
Suprimarea durerii în tratarea afecţiunilor dentareacute, efectuarea unor intervenţii chirurgicale îndeplină linişte pentru bolnav şi medic au fost, dincele mai vechi timpuri, dezideratele majore alepracticii medicale, în care se include şistomatologia. Se cunosc o serie de metodeanalgezice descrise încă în antichitate în care sefoloseau proprietăţile analgezice ale alcooluluisau ale diverselor decocturi din plante cu acţiuneanalgetică sau sedativă.
În Evul mediu, în jurul anului 1250, Hugh şiTeodoricus folosesc aşa - numitul “buretesomnifer” pe bază de opium.
În 1540 Cordius descoperă eterul, substanţă cuproprietăţi anestezice ce a fost ulterior folosită închirurgie şi stomatologie.
Priestly (în 1773) descoperă protoxidul de azot,gaz cu deosebite calităţi anestezice, intrat ulteriorîn practica medicală şi folosit până astăzi.Proprietăţile anestezice ale protoxidului au fostevidenţiate de Davy, chimist englez, în anul 1799.
Aplicarea practică a acestor substanţe dateazăînsă cam din deceniul cinci al secolului XIX.Astfel, în 1842 dr. W. Crawford din Georgia, SUA,administrează prima anestezie cu vapori de eter,prin inhalaţie, pentru o intervenţie chirurgicală.
În 1844 lui Horace Wells, dentist din Hartford(Connecticut) i se efectuează o extracţie a unuimolar dureros, utilizându-se în scop anestezicprotoxidul de azot. Extracţia, efectuată deasistentul lui Wells, John Riggs, a decurs fărădurere, pacientul trezindu-se apoi fără să acuzenici o tulburare. Însă eşecul demonstraţiei în faţacolegiului medical din Boston, în 1948, îldetermină pe Wells să se sinucidă. În 1846William Morton, dentist din Boston, administrează
vapori de eter unui bolnav pentru extirparea uneitumori a mandibulei, operaţie efectuată de opersonalitate a vremii, chirurgul John C. Warren.Intervenţia şi anestezia au decurs perfect şiau fost efectuate la Spitalul General din Massa-chusetts.
În 1847 dr. James Y. Simpson, obstetrician englez,administrează prima anestezie cu eter uneiparturiente.
Folosirea cloroformului în Anglia pentru analgeziiobstetricale a fost acceptată după anesteziaefectuată de către dr. John Snow reginei Victoria întimpul naşterii prinţului Leopold (1853).
În 1868 Dr. Edmond W. Andrews, chirurg dinChicago, propagă folosirea protoxidului de azotamestecat cu oxigen.
În 1844 protoxidul de azot a continuat să fie folositca “gaz ilariant” în spectacole. Au fost inventatediferite aparate pentru anestezie (Gogue,Charriere ş.a.)
Descoperirea şi folosirea eterului, cloroformuluişi protoxidului de azot în practica medicală ausatisfăcut pentru o perioadă necesitatea aboliriidurerii.
Din 1920 încep să apară diferite droguri mai binetolerate, cum este ciclopropanul, cu o mai bunăsolubilitate în sânge, intrând în practicamedicinală curentă după 1930 şi înlocuind eterulşi cloroformul.
Deşi descoperirea anesteziei generale sedatorează celor doi dentişti – H. Wells şi W.Morton, totuşi stomatologia, din cauza dificultăţilorde administrare prin inhalare, ca şi a accidentelorla care expunea pacienţii, nu a beneficiat în preamare măsură de acest tip de anestezie, care aşaşi nu a putut fi introdusă în practica curentă.
Stomatologia şi, în deosebi, chirurgia stomato-logică au beneficiat însă din plin de introducereaîn practică a anesteziei locale şi regionale, ceeace a permis o amplă dezvoltare a acestorspecialităţi.
Astfel, prin descoperirea de către Schraff (1862) aproprietăţilor anestezice ale cocainei, se punbazele anesteziei loco-regionale în practicamedicală.
Inte
llect
us 2
/200
5
102
MO
ZA
IC În 1884 Koller este primul care utilizează cocainapentru o intervenţie oculară, iar un an mai târziu(1885) Halsted introduce conceptul de blocarechimică a nervului cu o soluţie de cocaină de 4%pe nervul mandibular.
Desigur că acest lucru a fost posibil după ceLafargue (1836), Jayne (1841), Wood (1843) şiPravaz (1853) au inventat şi perfecţionat seringa.Tot în 1885 dr. Korning, neurolog, efectuează cuajutorul unei soluţii de cocaină un blocaj epidurallombar.
În 1898 dr. August Bier demonstrează un blocajmedular prin injectare de cocaină în spaţiulsubarahnoidian unui pacient căruia urma să i seamputeze un membru inferior.
În ultimele decenii ale secolului XIX pentruextracţiile dentare se folosea o soluţie de cocaină,morfină şi atropină, înglobate în glicerină.Cocaina, datorită toxicităţii sale, ca şi accidentelorpe care le-a produs, a fost înlocuită cu novocaina,descoperită în 1905 de Einhorn şi introdusă înpractică de Braun.
Metoda de infiltrare a ţesuturilor a dus la orăspândire largă a anesteziei locale, aceastămetodă fiind legată de numele lui Schleich şi
Vişnevschi. Anestezia i.v. a fost aplicată pentruprima dată în practica medicală curentă în 1934de către dr. John Lundy, care foloseşte tiopentalul.
În 1942 este introdusă tubocurarina, care arevoluţionat tehnicile de anestezie, producând orelaxare foarte bună a musculaturii scheletice întimpul intervenţiilor chirurgicale.
Opiaceele au fost utilizate mulţi ani în combinaţiecu N2O5 pentru anestezii generale, dar s-au utilizatşi ca anestezii locale, cu o mare doză de fentanil,pentru bolnavii critici care nu puteau tolera nicimăcar depresiunile cardiace minime produse desubstanţele anestezice inhalatorii.
Progresele considerabile realizate în ultimeledecenii în anesteziologie au fost posibile datorităcercetărilor farmacologice, fiziopatologice şiclinice care au permis, pe de o parte, sintetizareade noi substanţe cu acţiuni bine individualizate, cumare eficienţă şi toxicitate redusă, iar, pe de altăparte, aplicarea celor mai noi prescripţii pentruprevenirea şi tratarea eficientă a accidentelorlocale şi generale. Astăzi anestezia modernăpermite adaptarea metodelor şi tehnicilor dupăspecificul fiecărui caz, individualizat, astfel încâtsă fie asigurată o perfectă linişte operatorie, curiscuri minime pentru pacient.
CALENDAR
La 21 iunie 1970 s-a născut la Ţaul, Edineţ, Tamara CHIRIAC, cercetător ştiinţific în LaboratorulInterdepartamental de Cercetări Ştiinţifice “Fitomicrobiologie”. Pe parcursul anilor participă activ laelaborarea biotehnologiilor de obţinere a substanţelor bioactive şi biopreparatelor din biomasamicroalgelor şi cianobacteriilor.
Este autor şi coautor a 40 de lucrări ştiinţifice şi comunicări prezentate la congrese, conferinţe şireuniuni ştiinţifice, deţine 4 brevete de invenţie.
A participat la expoziţiile şi saloanele naţionale şi internaţionale de invenţii “INFOINVENT”(Chişinău, 1999-2002), “INVENTA-1999” (Bucureşti), “EUREKA” (Bruxelles, 2000, 2001),„PALEXPO” (Geneva, 1999-2001) ş.a., unde a obţinut 4 medalii de aur şi 2 de argint. La“INFOINVENT-2002” i s-a acordat titlul de „Cel mai dotat tânăr inventator”.
103
Inte
llect
us 2
/200
5D
ICÞI
ON
AR
EXP
LIC
ATI
V D
E P
ROPR
IETA
TE I
NTE
LEC
TUA
LÃ DIC|IONAR EXPLICATIVDE PROPRIETATE INTELECTUAL+
Continuare din nr. 4, 2004A
Aranjamentul de la Viena privindinstituirea unei clasificări internaţionale
a elementelor figurative de marcăE The Viennese agreement on establishment of the in-
ternational Classification of figurative elements ofmarks
F L’accord Viennois sur l’etablissement de la classifica-tion internationale des éléments figuratifs de marques
G Das W iener Abkommen zur Errichtung einerinternationalen Klassifikation der Bildbestandteile vonMarken von
S El acuerdo Vienes sobre establecimiento de laclasificacion internacional de los elementos figuradosde senales
R Венское соглашение об учреждении международ-ной классификации фигуративных элементовзнаков
Aranjamentul de la Viena privind instituirea unei clasificăriinternaţionale a elementelor figurative de marcă a fostîncheiat la 12 iunie 1973. Pe teritoriul Republicii Moldovaeste valabil din 01.12.1997. Obiectul Aranjamentului îlconstituie un sistem de clasificare a mărcilor compuse dinelemente figurative. Oficiile naţionale de protecţie aproprietăţii industriale trebuie să aplice pe toate titlurile şipublicaţiile oficiale referitoare la înregistrările şi reînnoirilede mărci, simbolurile corespunzătoare clasificării interna-ţionale. Clasificarea internaţională a elementelor figurativede marcă cuprinde 29 categorii de semne, 144 de diviziunişi 1569 secţiuni.
Asociaţia Internaţională pentru ProtecţiaProprietăţii Industriale (AIPPI)
E International Association for the Protection of Indus-trial Property
F L’Association Internationale pour la Protection de laPropriété Industrielle
G Internationale Vereinigung für gewerbichenRechtsschutz
S Asiciatión Internacional para la Protección de laPropriedad Industrial
R Международная Ассоциация по Охране Промыш-ленной Собственности
Asociaţie internaţională neutră din punct de vedere politic,fără scop lucrativ, compusă din membri ai Grupurilornaţionale sau regionale, membri independenţi sau membride onoare. AIPPI a fost fondată în 1897, cuprinde peste 50de Grupuri naţionale şi 3 Grupuri regionale şi care are caprincipale scopuri să promoveze ideea necesităţii protecţieiproprietăţii industriale, să studieze şi să compare legileexistente în domeniu în vederea perfecţionării şi armonizăriilor, să contribuie la dezvoltarea convenţiilor internaţionale.
Aspectul nou al unui produsE New apparence of a product
F Le nouvel aspect d´un produit
G Das Neuaussehen eines Erzeugnis
S Nuevo aparencia de producto
R Новый внешний вид изделия
Aspectul nou al unui produs este o condiţie pentruînregistrarea unui desen sau model industrial şi estedeterminat de exteriorul nou al unui produs. El cuprindedouă componente:
a) aspectul unui produs, în 2 sau 3 dimensiuni, care estedeterminat de un ansamblu de linii, culori, elementedecorative, sau forma tridimensională exterioarădeosebită a produsului, care îi conferă un caracterdistinctiv;
b) elementul de noutate ce demonstrează că desenulsau modelul industrial nu a mai fost făcut public în ţarăsau în străinătate.
Arhiva AGEPIE Archives of the AGEPI, record office of the AGEPI
F L’archive AGEPI
G AGEPIsarchiv, Urcundensammlung
S Archivo AGEPI
R Архив AGEPI
Colecţie de documente privitoare la activitatea AGEPI. Afost fondată în scopul păstrării documentelor elaborate deAgenţie ce au valoare istorică, socială, culturală, ştiinţificăşi economică, şi anume dosarele referitoare la cererile debrevet de invenţie, solicitanţii naţionali şi străini, cererile debrevete pentru soi de plantă, la cererile de înregistrare a
Inte
llect
us 2
/200
5
104
DIC
ÞIO
NA
R E
XPLI
CA
TIV
DE
PRO
PRIE
TATE
IN
TELE
CTU
ALÃ
(Va urma)
modelelor de utilitate, mărcilor, topografiilor cercuitelor in-tegrate, indicaţiilor geografice, modelelor şi desenelorindustriale. În Arhiva AGEPI se păstrează documentele şidosarele scoase din lucrările de secretariat, inclusivdocumentele create cu ajutorul tehnicii de calcul ceconstituie rezultatul activităţii subdiviziunilor AGEPI. În totalîn 2003 colecţia Arhivei AGEPI constituia 16500 documente.
Arhiva TamponE Intermediate Archives
F L’archive intermediaire
G Das Zwischenarchiv,
S Archivo intermedio
R Архив тампон (промежуточный)
Arhivă care cuprinde dosarele pentru care s-au luathotărâri de acordare a brevetelor, gestionarea cărora seface pe perioada de la predarea de către examinator adosarului până la eliberarea brevetului sau până la trecereatermenului de graţie pentru plata taxei de eliberare, şidosarele pentru care n-a fost cerută examinarea până laexpirarea termenului de 30 de luni de la data de depozitsau până la trecerea termenului de graţie pentru platataxei de examinare.
AutorE Author
F L’auteur
G Der Erfinder
S Autor
R Автор
Autorul invenţiei, desenului sau modelului industrial, realizăriitehnice este o persoană fizică (sau persoane fizice, încazul unor activităţi colective) care a creat o invenţie, undesign, o realizare tehnică, o operă.
Cea mai importantă condiţie care trebuie să însoţeascănoţiunea de autor al invenţiei, al desenului sau modeluluisau al realizării tehnice este aportul său creator larealizarea acestora. Orice ajutor tehnic, juridic, economic,moral etc. nu poate constitui o bază pentru a avea drept deautor, se prezumă a fi autor, până la proba contrarie,persoana sub numele căreia opera a fost adusă pentruprima oară la cunoştinţă publică.
Autor salariatE Employee author
F L’auteur salarié
G Der Angestellteerfinder
S Autor empleado
R Служащий aвтор
Autorul salariat este persoana care inventează sau creeazăîn exercitarea atribuţiilor sale de serviciu sau execută osarcină, încredinţată în scris de patron. Invenţiile sau creaţiile
autorului salariat, conform legislaţiei naţionale, aparţinpatronului, dacă contractul încheiat între ei nu prevedealtfel.
AutorizaţieE Power; Authorization
F L’autorisation, le pouvoir
G Die Ermächtigung
S Poder; Autorización
R Полномочие; pазрешение
Autorizaţie semnifică consimţământul acordat de autor, desuccesorul său în drepturi sau de alt titular al dreptului deautor unui terţ, pentru a utiliza o operă în condiţii determi-nate sau într-un mod bine definit.
Autorizaţia trebuie să fie solicitată de terţ anterior utilizăriioperei, iar obţinerea acesteia se materializează, în gen-eral, sub forma unui contract.
Această procedură semnifică, din punct de vedere practic,esenţa dreptului de autor, deoarece permite acestuia să-şiexploateze opera.
Autorizaţia privind dreptul la invocareapriorităţii
E Authorization of the right of priority
F L’autorisation de droit de priorité
G Die Ermächtigung des Prioritätsrechts
S Autorización del derecho de prioridad
R Полномочие на право на приоритет
Noţiunea este utilizată în contextul existenţei unei cereri debrevet cu invocarea priorităţii unei cereri de brevetanterioare. În acest caz, dacă solicitantul protecţiei în primaţară este altul decât solicitantul protecţiei în alte ţări, pentrurecunoaşterea priorităţii invocate este necesară depunereala AGEPI a unei autorizaţii din partea cedentului, din caresă rezulte că solicitantul brevetului ulterior avea dreptul săinvoce prioritatea primului depozit. Termenul de depunerela AGEPI al acestui document este de maximum 3 luni de lainvocarea priorităţii; în cazul nedepunerii în acest termen adocumentului respectiv, prioritatea invocată nu serecunoaşte.
Autorizaţia de a folosi o marcăE Authorize the use of a trade mark
F L’autorisation d’utilisation d’une marque
G Den gebrauch iener Marke gestatten/ erlauben
S Autorizar la utilización de una marca
R Разрешение (согласие) на использование знака
Autorizaţia de a folosi o marcă este un consimţământacordat de titularul mărcii unui terţ, pentru a folosi o marcăîn condiţiile determinate sau într-un mod bine definit.
105
Inte
llect
us 2
/200
5R
IDEN
DO
Şase miliarde
E sporul natural, fireşte,Cu toate astea, te cruceştiCum omenirea se-nmulţeşteDar oameni… tot mai rar găseşti!
Neculai DARIE
Unui chirurg mediocru
Nu-l divulg aici dintr-un capriciu.Am un grav motiv să nu-l suport:Dimineaţa pleacă la serviciu,Seara se întoarce… de la mort.
Efim TARLAPAN
Omul şi natura
Distruge omul ca o turmăÎn drumu-i fără de popas;Dă-i, Doamne, mintea de pe
urmă…Dar nu în cel din urmă ceas!
Victor MACAREVICI
Testament
Să mă-ngropaţi cu capu-afară,Când mi-a veni ora să mor,Să-mi fie piatra funerarăTribuna mea de orator.
Ion CUZUIOC
Unei fumătoare înrăite
Privindu-te, mă-ntreb, madam:Aşa sfrijită şi uscată,Te tragi din coasta lui AdamSau din costiţă afumată?
Vasile VOROBEŢ
AI NOŞTRI S-AU DEPRINS CU CĂRŢI CARE SE CITESC SINGURE.
Nicolae IORGA
EPIGRAME DE MARCĂ
Doleanţă
Să ne păzească Domnul pân’ lamoarte
De cel ce n-a citit măcar o carte,Şi-ndeosebi (în cercurile culte)De cel ce n-a citit şi-a scris mai
multe!
Gheorghe BÂLICI
Unui veşnic candidatla studenţie
E tipul candidatului perfect,De când încearcă, nu mai ştie
anul;Impune însă tuturor respect,Că este mai în vârstă ca decanul.
Mihai TRUFAŞU
Savantul
Mai demult, pe bănci şcolare,Le vedea pe toate clare,Astăzi, la Academie,Ştie una: „Dracu’ ştie!”
Ion DIVIZA
La şcoala de şoferi
„Maestrul” m-a felicitatCă-n şase luni am progresat,Dar că mai am un mic cusur:Nu sunt obişnuit să-njur.
Gheorghe PĂUN
Ziua de naştere a uneicolege
Azi, deşi deloc duşmani,Am tratat-o cu tăcerea,Că-mplinea cincizeci de ani…Şi i-am respectat durerea!
Gheorghe MITROAICA
La taifas cu…Albert Einstein
O jurnalistă îl întrebă odatăpe Albert Einstein:– Cam ce diferenţă e între
timp şi veşnicie?– Dragă copilă, răspunse
Einstein cu bunătate, dacă aş dispune de timp pentru a-ţi explicaaceastă diferenţă, ar trece o veşnicie până când ai înţelege-o…
Alt jurnalist îl întrebă:– În ce mod vă notaţi ideile? Într-un simplu carneţel, într-un
blocnotes sau vă folosiţi de o întreagă cartotecă?– Dragul meu, răspunse savantul, adevăratele idei vin în minte atât
de rar, încât nici n-au nevoie să fie notate, ci, pur şi simplu, se ţinminte!
– Dar cum apar descoperirile care transformă lumea?– Foarte simplu. Toţi ştiu că a face aşa ceva e imposibil. Dar,
întâmplător, se găseşte câte un ignorant care n-o ştie. Acesta şiface descoperirea.
(Din colecţia lui Dumitru BATÎR)
Desen: Octavian BOUR
Inte
llect
us 2
/200
5
106
EVEN
IMEN
T L
A A
GEP
I
Înaltul titlu i-a fost conferit „pentru merite îndezvoltarea sistemului naţional deprotecţie a proprietăţii intelectuale,contribuţie la implementarea în producţie ainvenţiilor şi activitate organizatorică şiobştească prodigioasă”.
Rodul muncii sale în domeniul tehnico-ştiinţific de mai mulţi ani îl constituie 28 deinvenţii brevetate în Republica Moldova şipeste hotare şi cca 80 de articole publicateîn domeniile construcţiei de aparateelectrice, metrologiei şi protecţieiproprietăţii intelectuale.
Dl Ion Daniliuc participă activ la viaţa social-politică a republicii în calitate de reprezentant plenipotenţiaradjunct al Republicii Moldova în Consiliul Interstatal pe problemele protecţiei proprietăţii industriale şi înConsiliul Administrativ al Organizaţiei Brevetului Eurasiatic, membru al Comitetului de cooperare aRepublicii Moldova cu Uniunea Europeană, al Senatului Asociaţiei oamenilor de ştiinţă, cultură şi artă dinMoldova, al Consiliului privind decernarea premiilor de stat pentru realizări în domeniul calităţii,productivităţii şi competitivităţii, al Comisiei Interdepartamentale pentru realizarea angajamentelorRepublicii Moldova faţă de Organizaţia Mondială a Comerţului şi preşedinte al ConsiliuluiInterdepartamental pentru proprietatea industrială, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Uniunii de laParis pentru Protecţia Proprietăţii Industriale.
Din octombrie 1992 până la fuzionarea AGEPI cu Agenţia pentru Drepturile de Autor (ADA) dl Ion Daniliuc adeţinut funcţia de Prim-vicedirector general al AGEPI. Prin Hotărârea Guvernului din 6.07.05 este numit printransfer vicedirector general al noii Agenţii.
În cadrul unei şedinţe solemne, colaboratorii AGEPI l-au felicitat călduros pe reputatul inventator şi om deştiinţă cu distincţia acordată, dorindu-i noi succese şi realizări de prestigiu în nobila activitate de specialistde înaltă competenţă şi promotor al sistemului naţional de proprietate intelectuală, multă sănătate şiîmpliniri în plan personal.
Printr-un fericit concurs de împrejurări, la festivitatea în cauză dlui Ion DANILIUC i-a fostînmânată încă o distincţie de primă mărime: Medalia de Aur OMPI „Inventator remarcabil”,acordată de acest prestigios for la demersul înaintat de UIR „Inovatorul”.
LA MAI MARE!
ION DANILIUC A FOST DISTINSCU TITLUL ONORIFIC ”OM EMERIT"
Şeful statului, dl Vladimir VORONIN, a semnat pe 15 iunie curent un decret privindconferirea titlului onorific "OM EMERIT" dlui Ion DANILIUC, preşedinte al Comisieide Apel a Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova (AGEPI).
107
Inte
llect
us 2
/200
5JU
BIL
IAR
I L
A A
GEP
I În lunile aprilie-iunie încă 5 colegi au completat rândurile jubiliarilor noştri dinacest an. Îi felicităm cu căldură, urându-le din suflet multă sănătate, tinereţenetrecătoare, fericire şi prosperitate familiilor lor, noi împliniri în activitatea pecare o desfăşoară la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală.
La mulþi ani!
TatianaBAZARENCO
TamaraEGOROVA
Mihai VICOL
ZinaidaGUZUN
ElenaRÎBACIUC
Inte
llect
us 2
/200
5
108
Editor:Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova
Coeditor:Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare
Consiliul editorial:Şt. NOVAC (preşedinte), V. BLIUC, V. CANŢER, V. CRECETOV, I. DANILIUC, V. DOROGAN,Gh. DUCA, V. DULGHERU, C. GAINDRIC, Şt. GAJIM, A. MOISEI, M. RAPCEA, M. ROJNEVSCHI,V. RUSANOVSCHI, V. RUDIC, N. SOLCAN, C. SPÂNU
Colegiul de redacţie:
I. DIVIZA, M. CUCEREAVÎI, E. MARANDICI, A. ZAVALISTÎI
Tehnoredactare computerizată: Zinaida BONDARCoperta: Ina DENER
Opiniile exprimate în revistă aparţin autorilor articolelor respective şi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedereal editorului. Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor le revine în exclusivitate autorilor.
AGEPI, 2005
Imprimat la Tipografia AGEPI
PUBLI
CIT
ATE
O dată cu dezvoltarea proprietăţii intelectuale înRepublica Moldova a apărut şi necesitateapregătirii cadrelor în acest domeniu. Astfel, dinanul 1998 la AGEPI funcţionează cursurile deinstruire de lungă durată „Protecţia proprietăţiiintelectuale” în baza Licenţei eliberate de Camerade Licenţiere a Republicii Moldova. În programulde studii sunt incluse diverse aspecte referitoarela protecţia obiectelor de proprietate intelectuală:
Ô invenţiile şi modelele de utilitate
Ô mărcile şi denumirile de origine a produselor
Ô desenele şi modelele industriale
Ô soiurile de plante
Ô dreptul proprietăţii industriale
Ô dreptul de autor şi drepturile conexe
Ô economia şi evaluarea obiectelor deproprietate intelectuală.
Aceste discipline sunt predate de specialişticalificaţi ce activează în cadrul AGEPI.
Instruirea se face în bază de contract, în limbileromână şi rusă timp de 10 săptămâni.
Până în prezent, cursurile au fost absolvite de 149de persoane, în medie câte 20 de persoaneanual. Ultima promoţie a cursurilor a fost formatădin 14 persoane: 9 – din cadrul AGEPI, 5 – dinalte organizaţii.
Acest mod de instruire este optim şi pentrufamiliarizarea eficientă a angajaţilor AGEPI cudomeniul de proprietate intelectuală.
Cursurile se încheie cu un examen de calificare,obţinându-se titlul de „Consilier în proprietateintelectuală”.
FORMAREA CADRELOR }N DOMENIUL PPI