© revised edition 1989 by richard j. foster - · pdf fileaceastă carte, şi cu...


Lui Carolynn, cea care m‑a încurajat,

mi‑a fost tovarăşă, soţie şi sfătuitoare timp de‑o viaţă.


7

Cuvânt înainteMultecărţivorbescdespreviaţainterioarăaomului,însăpuţineposedăatâtoautenticăoriginalitate,câtşio integritate intelec‑tuală.RichardFostersenumărăprintreceicareaugăsitaceastăreuşităîmbinare.Avândoviziuneadâncînrădăcinatăînoperaclasicilordevoţionali,autorulneoferăunstudiuatentcarepoateavea,însine,ovaloaredurabilăîntimp.Cutoatecăvolumuldefaţădatoreazămultclasicilor,nusevreaafiocartedespreei,cireprezintăolucrarepedeplinoriginală.

Ceeacesurprindedintruînceputestecaracterulcomprehen‑sivcereiesedintr‑unmodactualdetratareaproblemelor.Multecărţicontemporanetrateazăaspectespecificealevieţiiinterioare,însăceadefaţăseevidenţiazăprinabordareauneivarietăţiim‑presionantedetemeesenţiale,într‑onotăplinădeîndrăznealăşiprospeţime.Autorulexamineazăunspectrulargdeexperienţeumane,delamărturisirepânălasimplitateabucuriei,dândnaş‑tereuneicărţicareeprodusulunorlecturivasteşiauneigândiriprofundeşicarenupoateficititădecâtpeîndelete.

Surseledeinspiraţievariază,ceadebazăfiindSfântaScrip‑tură,urmatădeclasiciidevoţionaliunanimrecunoscuţi,însăau‑torul nu se limiteazădoar la aceste izvoare.Cititorul atent varecunoaştede îndată că textuldatorează la fel demult şi gân‑ditorilorlaici;iardacăluămînconsiderarefaptulcăautorulîn‑suşiesteunquaker,contribuţiaproeminentăaautorilorclasiciquakerinutrebuiesănesurprindă.PutemincludeaiciopereleluiGeorgeFox,JohnWoolman,HannahWhitallSmith,ThomasKellyşimulţialţii.Scopulnuestesectar,ci,dincontră,unulpro‑fundecumenic,deoarecestudiilepătrunzătoarenutrebuienicio‑datălimitatelagrupareaîncareauprinsviaţă.Drepturmare,neaflămînfaţaunuimesajcepoatefiuniversalîmpărtăşit.

Problemasimplităţiieste,înmodspecial,tratatăcuodeose‑bităprofunzime, înpartetocmaipentrucănuevăzutăcasim‑plă.Cuadevărat, celezeceprincipiideexprimareexterioarăa

© Revised Edition 1989 by Richard J. Foster8/Disciplinele Spirituale

simplităţii,pecarelegăsimîncapitolul6,alcătuiescomotivaţiesuficientăpentruapariţiauneinoi cărţi referitoare laviaţa spi‑rituală.Deşiîşiaurădăcinileîntr‑oînţelepciunestrăveche,celezeceprincipiienunţatesuntadaptateîntr‑unmodremarcabillu‑mii contemporane.

Autorulînţelegecăaccentuareaexageratăasimplităţiipoatedevenieaînsăşiocapcană.Dinaceastăcauzăelocoleştehotărâtîndemnullaoatitudinedesărăcieafişată,deşiafirmărăspicat:„Nuvă luaţi dupămode.Cumpăraţi‑vădoar lucrurile de careaveţinevoie.“Dacăaceastăpropunereradicalăarfiadoptatădecâtmaimulţi,eaareliberanenumăraţioamenicarecadvictimereclamelorpublicitare, în special a celor televizate.Ar izbucnioadevăratărevoluţieculturalădacăunnumărconsiderabildeoamenis‑arsupuneporuncii:„Renunţaţilaafistrângători!“

Celemaimariproblemealezilelornoastrenusuntceleteh‑nologice,deoarecepeacestea încă leputemcontrola.Nusuntnicimăcarceledenaturăpoliticăsaueconomică,deoareceastfeldedificultăţi,oricâtdeevidentearfi,decurg,înmareparte,dincomplicaţiimaimari.Celemaidificileproblemesunt,însă,celedenaturămoralăşispirituală,şi,dacănuvomfaceprogreseînacestedomenii,însăşisupravieţuireanoastrăarputeafipericli‑tată.Înacestmods‑auprăbuşitmultedintreculturileavansateale trecutului. Tocmaide aceea, salut cu căldură apariţiauneilucrăricuadevăratmaturedesprecultivareauneivieţispiritualearmonioase.

Dr. Elton Trueblood St. Michael‑le‑Belfry, York


11

1Disciplinele spirituale –

calea spre libertateCreatdupăchipulluiDumnezeu,trecprinviaţăcauncălătorîndrumspreeternitate,însă,chipulfiin‑du‑midegradat,trebuiesăînvăţcumsămeditez,sămăînchin,săgândesc.

–donaldcoggan,arhiepiscopdecanterbury

Blestemulepociinoastreestesuperficialitatea.Doctrinasatisfac‑ţieiimediatereprezintăoproblemăspiritualădeimportanţăpri‑mordială.Există,azi,onevoiedisperatănudemaimulţioameniinteligenţisautalentaţi,cideoameniprofunzi.

Disciplineleclasice1alevieţiispiritualeneîndeamnăsăde‑păşimsuperficialitateapentruaputea cunoaşte adevăratapro‑funzimeatrăirii.Eleneinvităsăexplorămadâncuriletărâmuluispiritual, ne îndeamnă săfimsoluţiapentruo lume lipsitădeconţinut. JohnWoolmanne sfătuieşte: „Este bine să zăboveşticugândulasupramiezuluilucrurilor,casăpoţisimţişiînţelegesufletuloamenilor.“2

Să nu rămânem cu impresia căDisciplinele sunt sortite ex‑clusivtitanilorcredinţeisaucăsuntrezervatedoarfirilorcontem‑plative,care‑şidedicătottimpulrugăciuniişimeditaţiei,şică,înconsecinţă,penoinedepăşesc.Câtuşidepuţin!Dumnezeuahă‑răzitDisciplinelevieţiispiritualeoamenilorobişnuiţi,caremerglaserviciu,audecrescutcopii,spalăvaseşitundiarba.Defapt,acesteDisciplinepotfipracticatecelmaibineîncadrulrelaţiilorcusoţulsausoţia,cufraţiişisurorile,cuprieteniişiveciniinoştri.


NutrebuienicisănegândimcăDisciplinelespiritualesuntocorvoadăplictisitoare,menităsăsuprimerâsuldepefaţapă‑mântului.NotadominantăatuturorDisciplinelorestebucuria.Scopulloresteeliberareadesubrobiaapăsătoareainteresuluipersonalşiafricii.Cândspiritulesteeliberatdetoatepoverilecare‑lapasă,nupoatefivorbadeocorvoadăplictisitoare.Cân‑tecul,joculşichiarstrigăteledebucuriesuntcaracteristiceDisci‑plinelorvieţiispirituale.

Înesenţă,Disciplinelespiritualenusuntdificile.3Nuestene‑cesarsăfiispecialistînproblemedeteologiecasălepoţipractica.Noiiconvertiţi,ceicareîncămaisuntpecaleaîntoarceriipropri‑eivieţispreIsusHristos,potşi trebuiesălepractice.Condiţiafundamentalăesteundor imensdeDumnezeu.„Cumdoreşteun cerb izvoareledeapă, aşaTedoreşte sufletulmeupeTine,Dumnezeule! Sufletul meu însetează după Dumnezeu, dupăDumnezeulcelviu“,scriepsalmistul(Psalmul42:1‑2).

Începătorii sunt bineveniţi. Şi eu sunt începător, chiar şidupăanidepracticareafiecăreiadintreDisciplineledescriseînaceastăcarte,şi cu atât mai multacum.AşacumspuneThomasMerton:„Nuvremsăfimîncepători,dartrebuiesăfimconvinşicătoatăviaţanuvomfialtcevadecâtîncepători!“4

Psalmul 42:7 spune: „Un val cheamă alt val.“ Probabil că,deundeva,dinadânculfiinţeitale,aiauzitdejachemarealaoviaţămaiprofundă,laoviaţădeplină.Eştisătuldeexperienţesuperficialeşideînvăţăturisterpe.Dincândîncând,întrezăreşti,percepicăexistăcevamaimultdecâtceeacecunoşti.Însufletultăudoreştisăpătrunzimaiadânc,pânăînstrăfundullucrurilor.

Ceicareaudchemareaprofunzimilorşivorsăexplorezelu‑meaDisciplinelorspirituale,seconfruntăimediatcudouăpro‑bleme.Primaestedenaturăfilozofică.Concepţiamaterialistăaepociinoastres‑aînrădăcinatatâtdebine, încâtoameniiauîn‑doieliserioasecuprivirelacapacitatealordeaaccededincolodelumeafizică.Acesteîndoieliaufostdepăşitedemulţioamenideştiinţădeprimămărime,careauînţelescănuputemfilimitaţidedimensiunile timpului şi spaţiului.Omulobişnuit este însăinfluenţatdeteoriile tradiţionale,careseaflăcuogeneraţie înurmavremurilornoastre şi, astfel, areprejudecăţi relativ la lu‑measuprasensibilă.

© Revised Edition 1989 by Richard J. Foster Disciplinelespirituale –caleasprelibertate/13

Nuexagerămcândspunemcăsuntemsuprasaturaţidemul‑titudineaconcepţiilorgreşitîncetăţenite.Deexemplu,meditaţia,atuncicânderecunoscutăcadisciplină,nuestedefinităcaoîn‑tâlniredintreomşiDumnezeu,cicaomanipularepsihologică.Îngeneral,oameniitolereazădoaroscurtă„bălăceală“înceeacepriveşte„explorareainterioară“,dupăcareconsiderăcăestetim‑pulsăcontinuecutreburileserioase ale realităţii.Netrebuiecurajpentruadepăşiprejudecăţileepociinoastreşipentruasusţine,alăturideceimaibunioamenideştiinţă,căexistăcevamaimultdecâtlumeamaterială.Trebuiesăfimdeschişisprestudiereaşiexplorareavieţiispirituale,cuonestitateintelectualăşicutoatărigurozitateaşihotărâreacucareamabordaoricarealtdomeniude cercetare.

Adouaproblemă estede ordinpractic. Pur şi simplu, nuştimcumsăabordămexplorareavieţiiinterioare.Darnuafostîntotdeaunaaşa.Însecolulîntâi,sauînaintealui,nueranevoiedeinstrucţiunipentru„practicarea“Disciplinelorvieţiispiritua‑le.Bibliai‑achematpeoameniladisciplinecapostul,rugăciunea,închinareaşisărbătoarea,fărăsăledeaaproapenicioindicaţiedespremodullordepracticare.Motivulesteuşordeînţeles:ace‑ledisciplineerauatâtdefireşti,atâtdeînrădăcinateînculturaoamenilor,încâtmodulîncaretrebuiaupracticateeracunoscutdeoricine.Postul,deexemplu,eraatâtdeobişnuit,încâtnimeninuîntrebacesămănânceînainte,cumsă‑lîntrerupăsaucumsăevitestăriledeslăbiciune – toateacestealeeraudejacunoscute.

Acestlucrunumaiestevalabilpentrugeneraţianoastră.Înprivinţacelormaisimpleşimaipracticeaspecte,legatedeaproa‑petoatedisciplinelespiritualeclasice,există,astăzi,oignoranţăfărămargini.Deaceea,oricecartecaretrateazăacestsubiecttre‑buiesăofereindicaţiiprecisecuprivirelapracticareaDiscipline‑lor.Totuşi, trebuiesăvăavertizăm:cunoaştereamecanismuluiacestoranuechivaleazăcupracticarealor.Disciplinelespiritualereprezintăorealitatespirituală,lăuntrică,iaratitudineainterioa‑răainimiiestecumultmaiimportantădecâtpracticilepecarelefolosimpentruaintraînrealitateavieţiispirituale.

Existăpericolulca,îndorinţaentuziastădeapracticaDisci‑plinele,săcădemîngreşealadeapracticadisciplina.Oviaţăplă‑cutăluiDumnezeunuconstăîntr‑oseriedeîndatoririreligioase.Nuavemdefăcutdecâtunsingurlucru,şianumesăexperimen‑


tămceînseamnăsăfiiaproapedeDumnezeu,săaiorelaţiein‑timăcuEl,„Tatălluminilor,încarenuestenicischimbare,niciumbrădemutare“(Iacov1:17).

Robia obiceiurilor adânc înrădăcinateNe‑amobişnuitsăconsiderămdreptpăcatanumiteacteindivi‑dualedeneascultarefaţădeDumnezeu.Acestlucruesteîntr‑oanumitămăsurăadevărat,darScripturamergemultmaidepar‑te.5ÎnRomani,apostolulPavelsereferăfrecventlapăcatcalaostarecareafecteazărasaumană(ex. Romani3:9‑18).Păcatulcastarelucreazăprin„mădulareletrupului“,adicăprinobiceiurileînrădăcinatealetrupului(Romani7:5şiurm.).Şinuexistăscla‑viecomparabilăcuceaaobiceiurilorpăcătoaseinveterate.

ÎnIsaia57:20citim:„Ceirăisuntcamareaînfuriată,carenusepoate linişti,şialecăreiapearuncăafarănoroişimâl.“Ma‑reanutrebuiesăfacănimicdeosebitpentruaproducenoroişimâl;elesuntrezultatulmişcăriloreinaturale.Acelaşilucruesteadevăratşipentrunoi,cândsuntemsubputereapăcatului.Miş‑cărilenaturalealevieţiinoastreproducnoroişimâl.Păcatulesteparte integrantăastructurii interneavieţiinoastre.Comiterealuinunecesităunefortspecial.Nuestedemirarecănesimţimprinşiîntr‑ocapcană.

Metoda obişnuită în confruntarea cu păcatul inveterat esteceaaataculuifrontal,bizuindu‑nepeforţavoinţeişideterminăriinoastre. Indiferentcareeproblemanoastră – mânia, frica,ciuda,lăcomia,mândria,pofta,dependenţadenarcotice – hotărâmsănumairepetămgreşealarespectivă;nerugăm,neluptăm,nemobi‑lizămîntreagavoinţăîmpotrivaei.Dartoatăluptaesteînzadarşinetrezimdinnoudegradaţimoralsau,mairăuîncă,atâtdemân‑drideneprihănireanoastrăexterioarăîncâtexpresia„mormintevăruite“esteodescriereblândăastăriinoastre.Înexcelentasacar‑te, Freedom from Sinful Thoughts[Eliberareadegânduripăcătoase],HeiniArnoldscrie:„Trebuiesăafirmămlimpedecănuneputemeliberaşipurificainimaprinexercitarea«voinţei»noastre.“6

În Coloseni, Pavel enumeră câteva din formele exterioarepecarelefolosescoameniipentruaputeacontrolapăcatul:„nuatinge,nugusta,nulua.“Dupăcareafirmăcăacestelucruri„au,în adevăr, o înfăţişare de înţelepciune, într‑o închinare voinţei“


(Coloseni2:20‑23,kjv,s.n.).„Închinarevoinţei“ – ceexpresiegră‑itoareşicâtdebinedescrieomareparteavieţilornoastre!Înmo‑mentulîncaresimţimcăputemreuşişidobândivictoriaasuprapăcatuluidoarprinputereavoinţeinoastre,atuncineînchinămvoinţei.Nueste,oare,oironiefaptulcăPavelcântăreşteefortu‑rilenoastrecelemaimaripecarelefacemînumblareaspiritualăşilenumeşteidolatrie,„închinarevoinţei“?

Obiceiurilereleadâncînrădăcinatenuvorfiniciodatăînvin‑seprinputereavoinţei.EmmetFoxscria:„Încercândsăteopuimentaluneiîmprejurărineplăcuteşinedorite,oînzestrezicuşimaimultăputere – puterepecareovafolosiîmpotrivataşiînaceeaşimăsurăîţiveiepuizaresursele.“7HeiniArnoldconchide:„Atâtatimpcâtcredemcăneputemsalvaprinputereaproprieinoastrevoinţe,vomfacedoarcarăuldinnoisădevinămaipu‑terniccaoricând.“8Acestadevărafosttrăitdetoţimariiautoridevoţionali,delaSf. AugustinlaSf. Francisc,delaJeanCalvinlaJohnWesley,delaTeresadeÁvilalaIulianadeNorwich.

„Închinarea voinţei“ poate produce o aparenţă de succes,pentruovreme,darprin„fisurile“şi„crăpăturile“vieţii,stareanoastrăinterioarăvaieşi,înceledinurmă,lasuprafaţă.Isusde‑scrieaceastăstarecândvorbeştedespreneprihănireaexterioarăafariseilor:„…dinprisosulinimiivorbeştegura…Văspuncă,înziuajudecăţii,oameniivordasocotealădeoricecuvânt nechibzuit, pecare‑lvorfirostit“ (Matei12:34‑36,rsv, s.n.).Deci,datorităvoinţei,oameniipot faceo impresiebunăpentruuntimp,dar,mai devreme saumai târziu, va veni unmoment neprevăzutcând levascăpaun„cuvântnechibzuit“carevadezvăluiade‑văratastareainimiilor.Dacăsuntemplinidecompasiune,acestlucruva ieşi la suprafaţă;dacă suntemplinide ciudă, şi acestlucrusevavedea.

Desigur,nunoinepropunemsăseîntâmpleastfel.Nuavemniciceamaimicăintenţiesăexplodămdemâniesausăafişămoaroganţăbăţoasă,dar,cândsuntemînprezenţaaltora,ceeace suntem cuadevărat iese la iveală.Chiardacă încercămdinrăs‑puterisăascundemacestelucruri,nevortrădaochii,cuvintele,bărbia,mâinile,limbajultrupului.Voinţaesteneputincioasăînfaţacuvintelornechibzuite.Voinţaareacelaşineajunscaşilegea:nusepoateocupadecâtdeexterior;esteincapabilăsădeterminetransformareanoastrăinterioară.


Disciplinele spirituale – o uşă deschisă

Cândnepierdemsperanţadeanetransformalăuntricprinpu‑terileomeneştialevoinţeişihotărârii,nedeschidemfaţădeunlucrunouşiminunat:faptulcăneprihănireainterioarăesteundardelaDumnezeu,primitprinhar.SchimbareainterioarădecareavemnevoieestelucrarealuiDumnezeu,nuanoastră.Estenevoiedeolucrareinterioară,pecarenumaiDumnezeuopoaterealiza.Noinuputematinge sauobţine aceastăneprihănire aîmpărăţieiluiDumnezeu;eaneestedăruităprinhar.

ÎnRomani,apostolulPavelprezintăpelargfaptulcănepri‑hănireaesteundardelaDumnezeu.9Termenulestefolositdetreizecişicincideoriînepistolăşidefiecaredatăseaccentueazăcă această neprihănire nu se poate dobândi prin eforturi ome‑neşti.Unadintrecelemaiclareafirmaţiio întâlnimînRomani5:17: „…cei ce primesc, în toată plinătatea,harul şi darul nepri‑hănirii,vordomniînviaţăprinacelunulsingur,careesteIsusHristos!“(s.n.).Desigur,aceastăînvăţăturănusegăseştenumaiînRomani,ciînîntreagaScripturăşiconstituieopiatrăunghiu‑larăacredinţeicreştine.

Dar, înmomentul în care înţelegem acest uimitor adevăr,suntemexpuşipericoluluideacomiteoaltăeroare,diametralopusă.Suntemtentaţisăcredemcănuputemfacenimic.Dacătoateeforturileomeneştisfârşescprinprăbuşiremorală(şi,fiind‑căamexperimentat,ştimcăaşaeste)şidacăneprihănireaesteundarprimitprinharulluiDumnezeu(aşacumBibliaafirmălimpede),atuncinuestelogicsădeducemcătrebuiesăaşteptămcaDumnezeu să vină şi să ne transforme?Oricât ar păreadeciudat,răspunsuleste:Nu.Analizaecorectă – strădaniaumanăesteinsuficientăşineprihănireaesteundardelaDumnezeu – dar concluziaestegreşită.Dinfericire,putemfaceceva.Nutrebuiesăpendulămîntredouărele:întreeforturiomeneştişiindolenţă.Dumnezeune‑adatDisciplinelevieţii spiritualecamijlocprincareputemprimiharulSău.Disciplinelenepermitsăneînfăţi‑şămînaintealuiDumnezeupentrucaElsănepoatătransforma.

Apostolul Pavel spune: „Cine seamănă în firea lui pămân‑tească,vaseceradinfireapământeascăputrezirea;darcinesea‑mănă înDuhul, va seceradinDuhulviaţavecinică“ (Galateni6:8).AnalogialuiPavelesteplinădeînvăţăminte.Fermierulnu


poatefacesăcreascăsămânţa;totcepoatefaceestesă‑iasigurecondiţiiledecreştere.Elpregăteştesolul,planteazăsămânţa,oudă,iarapoiforţelenaturalealesoluluipreiaumuncaşiiatăcăsămânţa încolţeşte.LafelesteşicuDisciplinelespirituale – ele suntunmoddeasemănaînDuhul.DisciplinelesuntmodulîncareDumnezeuneplantează în locul încareElpoate lucra înnoişinepoatetransforma.Disciplinelespiritualeînsinenupotfacenimic,cidoarnepotaduceînpunctulîncaresepoateac‑ţionaasupranoastră.ElesuntmijloaceleharuluiluiDumnezeu.Neprihănirea interioarăpe careo căutămnueste ceva care setoarnă peste noi.Dumnezeu a rânduitDisciplinele vieţii spiri‑tualecamijloaceprincaresăneplasămacoloundeElnepoatebinecuvânta.

Dinacestpunctdevedere,arfimaipotrivitsăvorbimdes‑pre „calea harului disciplinat“. Este „har“, pentru că este fărăplată;este„disciplinat“,pentrucăavemcevadefăcut.Încarteasa,Costul uceniciei,DietrichBonhoefferaratăclarfaptulcăharulestegratuit,darnuşiieftin.HarulluiDumnezeuestenemeritatşinusepoatecâştiga,dardacădorimsăcreştemînhar,trebuiesăplătimpreţulalegeriiconştienteacursuluiacţiunilornoastreatâtînviaţapersonală,câtşiînceadegrup.ScopulDisciplinelorestecreştereaspirituală.

Arfiutilacumsăilustrămceeaceamdiscutat.Imaginaţi‑văoculmelungăşiîngustăcupanteabruptedeoparteşidealta.Prăpastia din dreapta este calea prăbuşiriimorale din cauzaeforturiloromeneştidedobândireaneprihănirii.Dinpunctdevedereistoric,easenumeşteereziamoralismului.Prăpastiadinstângaesteceaaprăbuşiriimoralecauzatedeabsenţastrăda‑niiloromeneşti.Eaafostnumităereziaantinomianismului.Peculmeesteocărare,ceaaDisciplinelorvieţiispirituale.Aceastaestecaleacareducespreceeacecăutăm:transformareaşivin‑decarea interioară.Nuavemvoiesăneabatemnici lastânga,niciladreapta,citrebuiesăurmămpoteca.Caleaestepresăratăcuobstacoleşigreutăţi,darşicubucuriinespuse.Mergândpeea,binecuvântarealuiDumnezeuvaveniasupranoastrăşinevare‑creadupăchipulluiIsusHristos.Trebuiesăneamintimneîncetatcănucărareaproduceschimbarea;eadoarneduceacoloundesepoateproduceschimbarea.Aceastaestecaleaha‑ruluidisciplinat.


48

3Disciplina rugăciunii

Eusunttemeiulrugiitale;întâi,evoiaMeacatus‑oaiîntine;apoi,îţivoideşteptavrereasprerugă;şiapoiîţivoiiscaimplorarea,iartuveiimplora.Cumarfiastfelcuputinţăca implorareatasăsemai is‑tovească?

–iulianadenorwich

Rugăciuneaesteceacarenepropulseazăsprefrontieravieţiispi‑rituale.DintretoateDisciplinelespirituale,rugăciuneaesteceamaiimportantăpentrucăneconducelaocomuniunecontinuăcuTatăl.Meditaţianefamiliarizeazăcuviaţainterioară,postuleste unmijloc ajutător, studiul ne transformămintea, darDis‑ciplinarugăciuniiesteceacareneconducespreceamaiadâncăşi totodatăceamai înaltă lucrareaspirituluiuman.Adevăratarugăciunedăviaţăşi schimbăviaţa.„Rugăciunea – tainică, stă‑ruitoare,plinădecredinţă – stălabazaevlaviei“,1scriaWilliamCarey.

Aterugaînseamnăatepreschimba.RugăciuneaestecaleaprincipalăpecareofoloseşteDumnezeupentruanetransforma.Dacănudorimsăneschimbăm,nuvomfacedinrugăciuneoca‑racteristicăvizibilăavieţiinoastre.CucâtneapropiemmaimultdeinimaluiDumnezeu,cuatâtmaimultnevomdaseamacareestenevoianoastrăşivomdorisăurmămmodelulluiHristos.WilliamBlakeafirmăcămisiuneanoastră înviaţăestesă învă‑ţămsăpurtăm„auradragostei“luiDumnezeu.Darcâtdeade‑seaevităms‑ofacem,ascunzând‑osubveşminteopace,carenulasăsăsestrecoarerazeleLui,şineferimdeCelcareneiubeşte

© Revised Edition 1989 by Richard J. Foster Disciplinarugăciunii/49

cuoiubireveşnică.Cândnerugămînsă,Dumnezeu,plindehar,nedezvăluietreptateschivărilenoastreşineelibereazădeele.

„Cereţişinucăpătaţi,pentrucăcereţirău,cugândsărisipiţiînplăcerilevoastre“(Iacov4:3).Acere„bine“implicătransfor‑mareadorinţelor.Prinrugăciune,rugăciuneadevărată,începemsăgândimceeacegândeşteDumnezeu:sădorimceeacedoreşteEl,săiubimceeaceiubeşteEl,săvremceeacevreaEl.Treptat,învăţămsăvedemlucruriledinperspectivaSa.

ToţiceicareauumblatcuDumnezeuauconsideratrugăciu‑neadreptceamaiimportantăactivitatedinviaţalor.CuvinteledinEvanghelialuiMarcusuntunindiciudespremoduldeviaţăalluiIsus:„Adouazidimineaţa,pecânderaîncăîntunericdetot,IsusS‑asculat,aieşitşiS‑adusîntr‑unlocpustiu.ŞiSerugaacolo“(Marcu1:35).AspiraţialuiDavidspreDumnezeuaînvinsdelăsareaînlanţurilesomnului:„Mi‑aducamintedeTineînaş‑ternutulmeu!“(Psalmul63:6).Cândapostoliiaufosttentaţisă‑şiinvesteascăenergiaînaltelucruriimportanteşinecesare,eiauhotărâtsăstăruieînrugăciuneşiînpropovăduireaCuvântului(Fapte 6:4).MartinLuther a afirmat: „Amatâtdemultede fă‑cut,încâtnupotîncepeziuafărăsăpetrectreioreînrugăciune.“Axiomaluispiritualăera:„Celces‑arugatbine,astudiatbine.“2 John Wesley spunea: „Dumnezeu nu acţionează decât ca răs‑puns la rugăciune“3 şi şi‑a susţinut convingerea rezervându‑şidouăorepezipentruacestexerciţiusacru.CaracteristicaceamairemarcabilăavieţiiluiDavidBrainerdafostrugăciunea.Jurna‑lulsăuesteplindeînsemnăridesprerugăciune,postşimedita‑ţie:„Îmiplacesăfiusingurîncăsuţamea,undepotpetrecemulttimpînrugăciune.“„AmpusaceastăzideopartepentrupostşirugăciunetainicăînaintealuiDumnezeu.“4

Pentru aceşti exploratori ai frontierelor credinţei, rugăciu‑neanuaconstituitoîndeletnicireneînsemnată,lăsatălaperiferiavieţii;ea a fostînsăşiviaţalor.Rugăciuneaafostceamaiserioasălucrare a celormai productivi ani ai lor.WilliamPenn afirmădespreGeorgeFox: „Maipresusde toate, el a excelat în rugă‑ciune…Ceamaireverentă,maivie,maipioasăatitudinepecareamvăzut‑ovreodatăafostasa,atuncicândseruga.“5 Adoniram Judsoncăutasăseretragădinactivitatesaudincompaniaaltoradeşapteoripezipentruaseîndeletnicicusfântalucrarearugă‑ciunii.Începeaînzori;apoilaoranouă,ladouăsprezece,latrei,


laşase,lanouăşilamiezulnopţii,acordatimprugăciuniitainice.JohnHydedinIndiaafăcutdinrugăciuneocaracteristicăatâtdedominantăavieţiisale, încâta fostporeclit„HydeCălugărul“.Pentruaceştiaşipentrutoţiceicareaupătrunsadâncimilevieţiiinterioare,arespiraînsemnaaseruga.

Cutoateacestea,mulţidintrenoisuntemmaidegrabădes‑curajaţidecât stimulaţideasemeneaexemple.Acei„giganţiaicredinţei“depăşescîntr‑atâttotceeaceamexperimentatnoi,în‑câtnecuprindedisperarea.Dar,înlocsăneautoflagelămpentrulipsurilenoastre,săneamintimmaibinecăDumnezeuneiadeacolodeundesuntemşineconducelinsprelucrurimaiadânci.Ceicarealeargănumaidincând încândnuvorparticipa ime‑diat lamaratonulolimpic.Ei trebuiesăsepregăteascăşi săseantrenezeoperioadădetimpşilafelartrebuisăprocedămşinoi.Progresândtreptat,neputemaşteptacapesteunansănerugămcumaimultăautoritateşicumaimultăforţăspiritualădecât în prezent.

Îneforturilenoastredeane rugaesteuşorsăfim înfrânţichiardelaînceput,pentrucăamfostînvăţaţicăînuniverstotulestedeja stabilit şi lucrurilenu semaipot schimba. Şi, atunci,cerostmaiarerugăciunea?S‑arputeasănesimţimdescurajaţi,darnuastaneînvaţăBiblia.Scripturaaratăcăoameniidinpa‑ginileeis‑aurugat,crezândcărugăciunilelorvorputeaaduceo schimbare vizibilă, ceea ce s‑a şi întâmplat.Apostolul Pavelspunecuentuziasmcănoisuntem„împreunălucrătoricuDum‑nezeu“;adică,noilucrămcuDumnezeu,determinândrezultatulevenimentelor(1Corinteni3:9).NuBiblia,cistoicismulestecelcareproclamăununiversînchis.

Mulţidintreceicareaccentueazăresemnareaşirenunţarea,considerândcăstareadefaptalucruriloreste„voialuiDumne‑zeu“, suntmai aproapedeEpictet decât deHristos.Moise s‑arugatcu îndrăznealăpentrucăacrezutcărugăciunilesalepotschimba cursul evenimentelor şi chiar intenţiile luiDumnezeu.Defapt,Bibliasubliniazăatâtdeputernicdeschidereauniversu‑luinostru,încât,folosindunantropomorfismdurpentruurechilenoastre,eavorbeştedespreDumnezeucareÎşischimbămereuin‑tenţiiledatorităiubiriiSaleconstante(veziExod32:14;Ioan3:10).

Acestlucruaduceoadevăratăeliberarepentrumulţidintrenoi,dartotodatăneîncredinţeazăoresponsabilitatecovârşitoa‑


re.NoiconlucrămcuDumnezeuşideterminămviitorul!Dacăştimcumsănerugăm,cursulistorieisevaschimba.Noitrebuiesăschimbămlumeaprinrugăciune.Cealtămotivaţienemaitre‑buiecasăînvăţămcelmaiînălţătorexerciţiuomenesc?

Rugăciuneaesteunsubiectatâtdevastşicuatâtdemultefaţete,încâtnedămîndatăseamadeimposibilitateadeaaborda,fieşisuperficial,toateaspecteleeiîntr‑unsingurcapitol.Existăomulţimedeîntrebărifilozoficeimportante.Deceestenecesa‑rărugăciunea?Cumacţioneazărugăciunea;adică,cumpoateofiinţăumanămărginităsăintreîndialogcuCreatorulinfinitaluniversului?Cumpoateo realitate imaterialăprecumrugăciu‑neasăafectezelumeamaterială?Şimultealteîntrebărisimilare.Există,deasemenea,multeformederugăciunecarei‑aususţinutpe creştini de‑a lungul secolelor. Există rugăciunea discursivă,rugăciuneamentală şi rugăciunea concentrată. Există rugăciu‑neatăcută,rugăciuneadeabandonare,rugăciuneadecălăuzireşimultealtele.

S‑au scris numeroase cărţi remarcabile despre rugăciune,unadintrecelemaibunefiindceaaluiAndrewMurray,devenităclasică,With Christ in the School of Prayer[CuHristosînşcoalaru‑găciunii].Trebuiesăcitimmultşisăexperimentămprofund,dacăvremsăcunoaştemcăilerugăciunii.Dar,fiindcădeseoriimpune‑readelimitemăreşteclaritatea,capitoluldefaţăsevaconcentraasupra rugăciunii demijlocire; adică asupra învăţăriimoduluiîncareneputemrugacueficienţăpentrualţii.Oameniizilelornoastreaunevoiedisperatădeajutorulpecareli‑lputemacorda,astfelcăartrebuisănededicămîntreagaenergieacesteimisiuni.

A învăţa să te rogi

Adevărata rugăciune se învaţă. Ucenicii L‑au rugat pe Isus:„Doamne,învaţă‑nesănerugăm“(Luca11:1).Eiserugaserătoa‑tăviaţa,darcevaînlegăturăcucalitateaşicantitatearugăciuniiluiIsusi‑afăcutsă‑şideaseamacâtdepuţineştiaudesprerugă‑ciune.Dacădoreaucarugăciunealorsăpoatăaveaoinfluenţăasupralumii,trebuiausăînveţecâtevaceva.

Pentruminea fostoeliberaresă înţelegcă rugăciunea im‑plicăunprocesde învăţare.M‑amsimţit liber să întreb, să ex‑perimentezşichiarsăgreşesc,fiindcăştiamcăînvăţ.Anidezile


Estenevoiederugăciunideprotecţie,caresăneacoperecuviaţaluiHristos,sănestropeascăcusângeleLuişisănepecetluiascăcucruceaLui.

Nutrebuiesăaşteptămpânăsăne vină chefulsănerugămpentrualţii.Rugăciuneaestelafelcaoricarealtămuncă:s‑arpu‑tea sănufim îndispoziţiade amunci,dar, odată ce începems‑ofacem,nevineşicheful.Poatecănuavemchefsăcântămlapian,dar,dupăcecântămunpic,nevavenişicheful.Totastfel,muşchiirugăciuniitrebuieflexaţiunpicşi,odatăcesângelemij‑lociriiîncepesăcircule,nevavenişidispoziţiapentrurugăciune.

Sănune tememcăaceastăactivitatenevarăpipreamulttimp,fiindcă„eanune răpeşte timpul, cidimpotrivă,ni‑lum‑ple“.13Sănucredemcă,pelângăamunci,maitrebuieşisănerugăm!Trebuiesănerugămîntimpcemuncim.Putempreceda,cuprindeşiîndepliniîntreaganoastrămuncăcurugăciune.Ru‑găciuneaşiacţiuneaseîntrepătrund.ThomasKellymărturiseşte:

Viaţanoastrămentalăpoatefiordonatăaşa încât să funcţio‑nezepemaimulteplanurideodată.Peunanumitplanputemgândi, vorbi, privi, calcula, rezolva toate problemele exteri‑oare.Dar înacelaşi timp, înadânculnostru, înculise, launnivelmaiprofund,putemfiînrugăciuneşiadorare,încântecşiînchinare,într‑oreceptivitatesupusăfaţădesufluldivin.14

Avemmultede învăţat şi undrum lungde străbătut.DorinţafierbinteainimiinoastreestebineredatădecătrearhiepiscopulTait,atuncicânddeclară:„Dorescoviaţăderugăciunemaiînaltă,maiprofundă,maiadevărată.“15

pentru aprofundare

Sugestii Călătorind îndiverse locuri, amdescoperit o seriede con‑

cepţiigreşitecedistruglucrarearugăciunii.Primadintreeleesteideeacărugăciuneaarimplica,înpri‑

mulrând,cererilepecareleaducemînfaţaluiDumnezeu.Răs‑punsurilepecareleprimimlarugăciunilenoastresuntminunate,dareleauunrolsecundarfaţădefuncţiaprincipalăarugăciunii,


şianumeintensificareaşipermanentizareacomuniuniicuDum‑nezeu.RugăciuneaînseamnăatecufundaînluminaluiHristosşiaacceptacubucurieaceastare;înseamnăacânta„Elumblăcumineşi‑mivorbeşte“,trăindacestecuvintecapeorealitateslă‑vită;înseamnăa‑LdescoperipeDumnezeuîntoatemomentelezilei,iaraceastădescoperiresă‑ţiaducăbucurie,şinutulburare.Iatăceesterugăciunea!Răspunsul larugăciunesenaştecaunprodussecundarbinevenit,dintr‑oastfeldeviaţăînsufleţitădecomuniune.

Adouaconcepţiegreşităesteînţelegerearugăciuniidinper‑spectivaideiideluptăpermanentă;„astaîncovoiaţisubpovararugăciunii“,obişnuimnoisăspunem.Cusiguranţă,nuintenţio‑nezsănegperioadeledeosebitdedificileşitensiunilecareapar,însănucredcăelesuntdefinitoriiînDisciplinarugăciunii.Nuvreaunicisăminimalizezsentimentulcopleşitordemăreţie,sau,uneori,chiardeteamă,pecareîlsimţimînprezenţaStăpânuluiuniversului.Cutoateacestea,ceeacetrăimcelmaifrecventcuocaziaacestorexperienţeesteosenzaţiedebucurie,delumină,deodihnăşiseninătate.Câteodatăpoatesăaparăchiarşirâsul,deşiesteunrâsmaiprofund,delocafectat,aşspunemaisfântdecâtcelobişnuit.Senaştesentimentuluneicamaraderii,deşidealtănatură,desigur,decâtceaproprierelaţiilorumane.Aceastaînseamnă,probabil,cădevenim,astfel,prieteniiluiDumnezeu.

Atreiaconcepţiegreşităelegatădefaptulcătrăimîntr‑ununiversfinit,încaretotulesteprestabilit.Noiobişnuimsăgân‑dimastfel:„DevremecetotulestepregătitşiDumnezeucunoaş‑tedelaînceputsfârşitul,cerostmaiaresănerugăm?“Esteoîn‑trebarebună.Probabilaţitrăitexperienţafrustrantădeadiscutacuunanumitşefdespreadoptareauneianumepoliticiînfirmaîncarelucraţi.Elv‑ainvitatsăvăîmpărtăşiţipărerile,părândcăvăascultăcumultăatenţie.Dar,ulterior,v‑aţidatseamacădeci‑zialuifusesedejademultluată.Mulţioameniauacestsentimentcuprivirelarugăciune.Însă,dacăapostolulPavelaredreptatecând spune că„noi suntem împreună lucrători cuDumnezeu“(1Corinteni 3:9), atuncine aflăm, cuadevărat, într‑ununiversdeschis, în care, lucrând împreună cu Dumnezeu, influenţămcursulevenimentelor.Şi,deşiospunemcusmerenie,trebuieto‑tuşisăofacem – suntemşinoicreatorialăturideDumnezeuîninstaurareaîmpărăţieiLuipepământ.


Apatraconcepţiegreşităconstăînteamadeanunisepră‑buşicredinţaînmomentulîncarerugăciunilenoastrerămânfărărăspuns.Mi‑aducamintecummi‑aspuscineva:„DacăDumne‑zeunu‑mi răspunde laaceastă rugăciune, s‑a terminat,nuvoimaifiniciodată înstaresăcred înefectul rugăciunii.“Tocmaidatorităacesteitemerinerotimînjurulunorrugăciunivagi,gân‑dindu‑necănimeninuvapierde,încazulîncarenusevapetrecenimic.Darhaisăpresupunemcăintruînbiroulmeuşiaprindlumina,însănuseîntâmplănimic.Artrebui,oare,săspun:„Eibine,oricumnupreacredeamînelectricitate!“Sigurcănuaşaaşproceda!Aşpornidelapremisacăundevaexistăodefecţiuneşiaşîncercasăodescopăr:s‑arputeacabeculsăfiearssausăfiedevinăconectarealareţea.Acelaşilucruestevalabilşiînprivinţarugăciunii şi, adesea, amdescoperit căproblema rezidă într‑oconectaredefectuoasălacapătullacareneaflămnoi.

Acinceaconcepţiegreşitădesprerugăciuneesteînvăţăturafoarterăspândităcarespune:„Roagă‑teodatăşiesuficient!Dacăofacidemaimulteori,înseamnăcăn‑aidestulăcredinţă.“Deşiînţelegbuneleintenţiialeoamenilorcepropovăduiescoastfeldeideecuprivirelarugăciune,trebuiesămenţionez,într‑unmodcâtsepoatededirect,căeacontravineînvăţăturiişimoduluideviaţăbiblicşi, înspecial,pildelorluiIsusdesprestăruinţă.Tre‑buiesăstăruimînaceastălucrare,înprimulrânddeoarecenoisuntemcaleaprincareluminaşiviaţaluiDumnezeuajungspreceilalţi.Întâmplător,amdescoperit,deasemenea,cărugăciuneaestedisciplinacareneajutăcelmaimultsăneeliberămdemon‑ştriitrecutului,prinvindecarealăuntricăcevineprinmâinilece‑lorceseroagăpentrunoi.

Aşvreasăvăîndemnspreaceastăaventurăarugăciunii – ni‑mic nu ne apropie mai mult de inima lui Dumnezeu.

Lecturi biblice zilnice

Duminică Modelulrugăciunii Matei6:5‑15Luni Rugăciuneadeînchinare Psalmul103Marţi Rugăciuneadepocăinţă Psalmul51


Miercuri Rugăciuneademulţumire Psalmul150Joi Rugăciuneadecălăuzire Matei26:36‑46Vineri Rugăciuneadecredinţă Iacov5:13‑18Sâmbătă Rugăciuneadeporuncire Marcu9:14‑29

Întrebări1. Deceamfăcutafirmaţia„aterugaînseamnăateschim‑

ba“?Aţi experimentatvreodatăacest lucru înpropriavoastrăviaţă?

2. Cumputem să învingemdescurajarea carene încearcăatuncicândavemînfaţăexemplul„giganţilorcredinţei“?

3. Ce diferenţă se produce în rugăciunile noastre înmo‑mentul în care suntem încredinţaţi că trăim într‑un„universdeschis“sau,dimpotrivă,atuncicândnerapor‑tămlaunul„închis“?

4. Deceesteimportantsăprivimrugăciuneacapeunpro‑cescareseînvaţă?

5. Faceţiocomparaţieîntrerugăciuneadecredinţăşiceadecălăuzire.

6. FrankLaubachspunea:„Vreausătrăiescînaşafelîncâtavedeapecinevasă însemnepentrumineamărugapentruel.“ Încercaţiacestexperiment timpdeosăptă‑mânăşinotaţi‑vălucrurilepecarele‑aţiînvăţatpepar‑cursulei.

7. Cereacţieaveţilaideeadeafolosiimaginaţiaîncadrullucrăriirugăciunii?

8. Priviţiastăziunanumitomşiimaginaţi‑văcumararătadacăarprimiocantitatedublădinluminaluiHristos;daţi‑i‑oapoi,princredinţă, şinotaţi‑văce învăţaţidinaceastăexperienţă.


9. Cumartrebuisăprocedămcândnuavemdispoziţiadeaneruga?

10. CereacţieaveţilaafirmaţialuiThomasKellydelapagi‑na60?


65

4Disciplina postului

UniiauînălţatpostuldincolodeScripturăşideraţi‑une;alţiil‑aunesocotitcudesăvârşire.

–johnwesley

Într‑o cultură al căreipeisaj estepresărat cu localuridegenulMcDonald’s sau Pizza Hut, adevărate locuri de pelerinaj mo‑dern, postul pare cu totul deplasat şi demodat.De fapt,multtimp,postulaavuto reputaţieproastă, atât în cadrulbisericii,câtşiînafaraei.Deexemplu,încercetărilemele,nuampututgăsiniciosingurăcartedesprepostulcreştincaresăfifostpu‑blicatăîntreanii1861şi1954,operioadădeaproapeosutădeani.Recent,s‑amanifestatuninteressporitpentrupost,darîncăsuntemdepartederegăsireaechilibruluibiblic.

Careesteoarecauzaneglijăriiaproapetotaleaacestuisubiectatâtdedesmenţionat înScriptură şipracticat cuardoare timpdesecoledecătrecreştini?Existădouămotive.Primulconstăînfaptulcăpostulşi‑acreatoreputaţieproastăînurmapracticilorexcesivdeasceticedintimpulEvuluiMediu.Odatăcudeclinulrealităţiilăuntriceacredinţeicreştine,s‑adezvoltatotendinţătotmai puternică de a accentua singurul lucru rămas, forma exte‑rioară.Şioriundeexistăo formălipsitădeputerespirituală,seimpune legea, pentru că legea este întotdeauna însoţită de unsentimentdesiguranţăşideputeredemanipulare.Astfel,postulafostsupusunorregulifoarterigideşipracticatprintr‑oextremămortificareşiautoflagelare.Culturamodernăseopuneputernicacestorexceseşitindesăconfundepostulcumortificarea.


În al doilea rând, propaganda constantă din zilele noastrene‑aconvinscădacănuluămtreimesepezişicâtevagustăriîn‑treele,vomajungeînpragulînfometării.Acestlucru,împreunăcumentalitateacomunăcarevedeovirtuteîna‑ţisatisfaceoricepoftă,afăcutdinpostunlucrudemodat.Oricinefacevreoîncer‑careserioasăsăposteascăestebombardatcutotfeluldeobiecţii.„Credcăpostulestedăunătorsănătăţii“;„Îţivaepuizaputereaşinuveimaiputeamunci“;„Eştisigurăcăpostulnudistrugeţesu‑turile?“Desigur,toateacesteasuntprejudecăţineîntemeiate.Cor‑pulomenescpoatesupravieţuipuţintimpfărăaersaufărăapă,darpoaterezistamultezilefărăhrană.Fărăasubscrielaopiniileexagerate aleunorgrupuri, nu esteo exagerare să afirmămcă,dacăestepracticatcorect,postulpoateaveaefectefizicebenefice.

Scripturaare foartemultedezis înprivinţapostului şi arfibinesăluămdinnouînconsiderareaceastăvecheDisciplină.Listapersonajelorbiblicecareaupracticatpostulreprezintălis‑tacelormaimarioameniaiScripturii:Moise,legiuitorul,regeleDavid, profetul Ilie, regina Estera,Daniel văzătorul, prorociţaAna, apostolul Pavel, Isus Hristos, Fiul întrupat. Mulţi dintrecreştiniideseamădinistoriaBisericiiaupracticatpostulşii‑aurecunoscut meritul. Printre ei se numărăMartin Luther, JeanCalvin,JohnKnox,JohnWesley,JonathanEdwards,DavidBrai‑nerd,CharlesFinneyşipastorulHsidinChina.

Evident,postulnuesteodisciplinăexclusivcreştină;toatereligiilemariale lumii îi recunoscmeritul.ZoroastruşiConfu‑ciusaupracticatpostul, la fel şiyoghiniidin India.Platon,So‑crate,Aristotelobişnuiausăpostească.ChiarşiHippocrate,pă‑rintelemedicineimoderne,credea înpost.Faptulcă toţiaceştioameni,dinScripturăşidinafaraei,preţuiaupostulnuînseam‑năneapăratcăelestecevabunsaudedorit,darartrebuisănefacăsă‑l luămînconsiderareşisăreevaluămpresupoziţiilecu‑rentedeastăzicuprivirelaaceastăDisciplină.

Postul în Biblie

PretutindeniînScriptură,postulpresupuneabţinereadelahra‑năînscopurispirituale.Postulnuestetotunacugrevafoamei,alcăreiobiectivestecâştigareaputeriipoliticesauatragereaatenţi‑eiasuprauneicauzenobile.Deasemenea,sedeosebeştedecura

© revised edition 1989 by richard j. foster - · pdf fileaceastă carte, şi cu...

Documents