reteta secreta a afacerii rosia montana

7/29/2019 Reteta Secreta a Afacerii Rosia Montana

http://slidepdf.com/reader/full/reteta-secreta-a-afacerii-rosia-montana 1/13

m.ecomagazin.roContactReporter de MediuVoluntariat

Newsletter ÎnregistrareAutentificare

HomeForum

Calendarul Evenimentelor de Mediu Nou

Rosia MontanaGazele de SistSustine EcoMagazin.roAdauga un articolFluxuri RSS

Reteta secreta a afacerii Rosia Montana

19 Dec 2011Comenteaza pe Forum

Schema de finantare a afacerii blocheazaaccesul statului la profituri ani de zile, panacand vor fi achitate datorii de sute demilioane de dolari catre investitori

O mica companie canadiana, cu bilantul gol, adevenit o afacere de aproape 2,6 miliarde dedolari, dupa ce a listat pe bursa resurselenoastre de aur de la Rosia Montana

Primele zile ale afacerii explica modul in careinvestitorii au preluat gratis controlul asuprazacamintelor si le-au folosit apoi pe bursa casa faca rost de bani

Like You, Bondrea Daniel and 88,049 others like this.

Recommend Send You and 127 others recommend this.

eta secreta a afacerii Rosia Montana http://www.ecomagazin.ro/reteta-secreta-a-afacerii-rosia-montana/

19 16.09.2013 11:01



Urmareste documentarul integral pe Youtube

Banii facuti pe bursa au fost trimisi apoi inRomania sub forma de imprumuturi cudobanda

Personaje – cheie din povestea auruluirecunosc astazi, in premiera, neregulileafacerii, in care mari fonduri de investitii siinvestitori marunti si-au plasat banii in ultimii

paisprezece ani

Traseul banilor din afacerea Rosia Montana arata cum o mica firma canadiana s-a transformat in mareleinvestitor din Romania, pe baza zacamintelor din Muntii Apuseni. Fosti directori ai afacerii si responsabiliistatului recunosc astazi problemele operatiunii prin care resursele au fost cedate gratuit iar apoi au fostfolosite, fara aprobarile legale, sa aduca banii necesari chiar pentru exploatarea aurului. Documenteleasocierii initiale dintre primii investitori si statul roman sunt date disparute astazi la fosta regie a statului

care a facilitat afacerea. Printr-un circuit offshore, care leaga compania canadiana de afacerea dinRomania, s-au facut cheltuieli de peste 500 milioane de dolari la Rosia Montana. Bani pentru carecompania din Romania, in care statul roman este partener, a platit dobanzi de zeci de milioane de euro.Miza afacerii de la Rosia Montana a ajuns acum la aproape 18 miliarde de dolari, la cat sunt evaluatezacamintele dupa cresterea spectaculoasa a pretului international al aurului.

Jocul pe bursa a surprins statul. Banii stransi de proiectul Rosia Montana pe bursele din Canada (intaiVancouver, apoi Toronto) se ridica la peste 800 de milioane de dolari, in ultimii paisprezece ani, prinemisiunea continua de actiuni, potrivit rapoartelor Gabriel Resources Ltd, compania mama a afacerii.

Noi amanunte din aceasta afacere arata ca operatiunea listarii la bursa din Vancouver din 1997 s-a facut inmare secret chiar si fata de arbitrul pietei zacamintelor - Agentia Nationala pentru Resurse Minerale(ANRM), institutia statului care aproba prospectiunile, explorarile si exploatarile de resurse.

Mihail Ianas, fostul presedinte al ANRM din acea perioada, dezvaluie astazi ca afacerea listarii a fost omare necunoscuta chiar si pentru cei care ar fi trebuit sa o aprobe: “A fost o surpriza si pentru noi listareazacamintelor din 1997. Am aflat atunci intamplator de listare de la alti investitori straini. Am cerut imediatexplicatii de la Ministerul Industriei si am aflat ca ei dadusera o aprobare, dar nu ne-au motivat-o.”

Mihail Ianas sustine ca raspunsul a venit atunci de la secretarul de stat pe probleme de minerit, NicolaeStaiculescu.

Fostul secretar de stat spune ca nu isi aminteste de o astfel de aprobare: “Nu am aprobat asa ceva si nicinu-mi aduc aminte ca ministerul sa fi dat o astfel de aprobare. Ca secretar pe probleme din minerit ar fitrebuit sa stiu. Exista doua variante: fie ca aprobarea sa nu fi existat, fie ca ea sa fi fost aprobata fara ca eusa stiu, desi mi-e greu sa cred asta”.

Listarea pe bursa a fost unul din punctele cheie al afacerii de la Rosia Montana pentru ca astfel primiiinvestitori au facut rost de bani ca sa finanteze proiectul din Muntii Apuseni.

Si tot prin intermediul bursei actionariatul companiei s-a schimbat radical pana astazi, in companie plasandu-si banii mari fonduri de investitii. Gabriel Resources Ltd. Canada, compania mama din proiectulRosia Montana, nu exista pe harta mineritului in urma cu paisprezece ani cand a raportat zacamintelenoastre pe bursa. Ea se numea atunci Starx Resources Canada si figura ca o mica companie, cu bilantulaproape gol. Avea in schimb avantajul ca era listata pe bursa din Vancouver (Canada), o bursa pentrucompanii cu risc.


19 16.09.2013 11:01




In aceasta companie reactivata au fost varsate zacamintele ca sa atraga banii investitorilor. Una din primele hotarari ale companiei din Romania din 1998 arata clar cum investitorii isi puneau sperantele in banii stransi de pe bursa: “Terminarea primei faze a proiectului implica alocarea unor mari sume de banicare vor fi procurate de Gabriel Resources prin obtinerea unor finantari de la fondurile internationale de

investitii prin bursa canadiana”.

Datele privind asocierea cu statul roman pentru resursele de aur au ajuns pe bursa, la inceputul anului1997, printr-o operatiune atipica: un schimb de actiuni intre o firma offshore Gabriel Resources Jersey( pdf ), cu un capital social de doar 10.000 de lire sterline, si compania Starx Resources, cu un capital socialde aproape 22.000 de dolari.

La finalul tranzactiei, directorii firmei offshore, in frunte cu afaceristul roman Vasile Frank Timis , audevenit actionarii Starx Resources si i-au schimbat numele in Gabriel Resources Ltd. Canada.

Vasile Frank Timis, devenit intre timp unul dintre cei mai bogati romani, a capatat cu acest prilej titulaturade fondator al companiei Gabriel Resources Ltd si a preluat functia de presedinte.

Mihail Ianas spune acum ca Vasile Frank Timis nu ar fi trebuit sa ajunga sa se fotografieze cu zacamintelenoastre pe bursa canadiana fara aprobarea ANRM, dar are o explicatie ciudata: “Fapta s-a petrecut si, dinfericire, proiectul este foarte bun. Probabil, din aceasta cauza nimeni nu a mai cautat nod in papura ”.

Alexandru Patruti, actualul presedinte al ANRM, sustine insa ca agentia nu trebuia sa aprobe listarea pentru ca nu exista inca o lege a minelor la acel moment.

Mihail Ianas il contrazice insa: “Investitorii trebuiau sa ne ceara acordul, pentru ca nu puteau sa trimitadatele privind zacamantul la cei care au facut proiectul pentru listare si nici sa publice pe bursa datedespre zacaminte fara aprobarea noastra. Trebuie sa ne raportam la actul normativ care reglementaactivitatea ANRM, nu la legea minelor. SRI s-a interesat atunci de operatiunea listarii, dar cred ca

povestea a fost musamalizata, pentru ca lucrurile au continuat, nu s-a mai intamplat nimic de atunci. Dar trebuie luat in calcul ca nu prea prea intelegeam multi in acele vremuri ce e cu bursa. Erau anii aceiatulburi in care invatam capitalismul”.

Ioan Radulescu, fostul consilier personal al lui Mihail Ianas, cu o bogata experienta ca expert ONU siconsilier pe proiecte de minerit in mai multe tari, are o pozitie transanta: „Afacerea a fost stricata de la uncapat la altul. Cand au listat proiectul pe bursa, investitorii nu detineau nicio bucatica de zacamant aici. A

fost un scenariu clar care a avut ca miza listarea la bursa si apoi obtinerea licentei. Partenerii straini aufacut astfel rost de banii cu care au facut prospectiuni, apoi au raportat rezultate, au cumparat proprietatiaici, la Rosia, apoi au emis alte actiuni si, tot asa, povestea s-a umflat pe bursa. Dar totul a fost posibil, in

principal, din cauza asocierii cu statul din 1995.”

Asocierea problema. Lovitura data de primii investitori prin postarea zacamintelor pe bursa s-a bazat peun acord de asociere incheiat, in septembrie 1995, cu Regia Autonoma a Cuprului Deva, modificat apoi, insecret, de doua ori inainte de listare.

Nici acordul initial, nici actele care l-au modificat nu au fost facute publice vreodata. Ele sunt de negasitchiar si la sediul fostei regii, ocupat astazi de actuala companie a statului Minvest care i-a luat locul.Aflata in subordinea Ministerului Industriei, regia avea doar drepturi de administrare si de operare asuprazacamintelor.


19 16.09.2013 11:01



Minele de aur erau exploatate asa inca din perioada comunista.

Pe 4 septembrie 1995, regia statului semna un acord de asociere cu firma australiana Gabriel Resources NL, reprezentata de Vasile Frank Timis. Anuntul privind intentia regiei sa atraga investitori in proiect aaparut, abia a doua zi, pe 5 septembrie. Regia lasa un termen de 30 de zile celor interesati ca sa depunaofertele, desi contractul fusese deja semnat. Cum operatiunea a fost una confidentiala nimeni nu a

protestat atunci.


Mircea Dobre, directorul regiei statului la momentul semnarii asocierii, a refuzat orice discutie pe acestsubiect, motivand ca s-a retras la pensie inca din 1997. Alt director al regiei statului din acei ani este


19 16.09.2013 11:01



Simion Maris, astazi primarul statiunii Geoagiu Bai: ”Despre asociere nu-mi mai amintesc detalii, dar celcare a semnat-o sigur este domnul Dobre, pentru ca el conducea atunci regia, eu eram doar director de

productie”. Maris priveste la anuntul din ziar si la data semnarii acordului si zambeste: “Da, incurcata problema, dar nu-mi mai amintesc discutiile de atunci. Ca o paranteza, eu sunt cel care l-a dus prima oara pe Frank Timis la Rosia Montana. Pe el il interesa de fapt cuprul din apropriere, de la Rosia Poieni (n.a. – mina aflata la trei kilometri de Rosia Montana). Directorul general, Mircea Dobre, m-a rugat atunci samerg cu Frank Timis in zona si la intoarcere ne-am oprit la Rosia Montana. Dupa ce a vazut RosiaMontana, Timis s-a interesat doar de aurul de acolo.”

O astfel de asociere ar fi trebuit aprobata de consiliul de administratie al regiei.

Cornel Fornade este fostul secretar al sedintelor consiliului de administratie al regiei. Retras la pensieintr-o comuna de langa Deva, Cornel Fornade refuza o intalnire pe acest subiect: “Au trecut multi ani deatunci, nu mai stiu ce s-a discutat cu privire la aceasta asociere, dar sigur a fost discutata in consiliu. Eunu eram membru, dar intr-adevar eram secretarul sedintelor consiliului de administratie. Documenteletrebuie sa fie in arhiva companiei statului.”

Biroul documentelor pierdute. La sediul companiei, documentele acordului sunt de negasit, dupa cum orecunoaste chiar seful ei. Cladirea companiei statului Minvest, infiintata prin transformarea regiei, se aflain centrul vechi al municipiului Deva.

De profesie notar, Ladislau Farcas conduce de un an si jumatate Compania nationala a Cuprului, Auruluisi Fierului Minvest Deva: “Nu am vazut acel acord din 1995 si nici actele aditionale care i-au urmat pentruca nu le-am gasit in arhiva. Le-am cerut si de la investitori, dar nu mi-au dat un raspuns clar daca le mai aunici ei, motivand ca s-au tot schimbat casele de avocatura in ultimii saisprezece ani”. Ladislau Farcasadmite posibilitatea ca documentele sa fi disparut din arhiva companiei statului. Rugat sa priveascasituatia din perspectiva unui notar, Ladislau Farcas recunoaste ca disparitia unor documente atat deimportante dintr-o arhiva a unei regii a statului este, in sine, o situatie grava. Dar atat.

Modul in care zacamintele noastre au ajuns sa fie controlate de catre o firma offshore abia infiintata estedescris sumar intr-o nota a regiei statului din martie1997, dar fara amanuntele esentiale privind problemeleasocierii. Nota regiei sustine ca asocierea cu firma australiana si, ulterior, cu firma Gabriel Resources(Jersey) Ltd. este benefica pentru statul roman. Cel care a semnat nota este fostul director tehnic al regiei,Sorin Copaescu. Astazi, Sorin Copaescu conduce compania de stat Conversim, responsabila cu inchidereasi conservarea minelor statului. El refuza initial o intalnire pe acest subiect motivand ca este foarte ocupatin acele zile si ne cere sa revenim peste doua saptamani. Apoi ne amana din nou: “Lasati-ma cam douasaptamani, ca o sa ajung la Deva si mai caut acolo actele. Au trecut saisprezece ani, nu-mi mai amintesccum s-a facut atunci asocierea”. Confirmarea neregulilor vine, neasteptat, chiar de la omul pus de Vasile

Frank Timis sa conduca afacerea de la Rosia Montana, Gabriel Dumitrascu: “Da, inceputurile afacerii nusunt tocmai in regula. Nu spun ca sunt ilegale, dar sunt cusute cu ata alba”. Gabriel Dumitrascu a conduscompania mixta Rosia Montana Gold Corporation aproape cinci ani, intre 2001 si 2005. Ultima lui pozitieocupata aici a fost cea de director general adjunct. Mai bine de trei ani a fost chiar directorul general alcompaniei si membru in consiliul de administratie. Dumitrascu spune ca nu a vrut sa mai vorbeasca despreacest proiect de cand a plecat din fruntea companiei in urma cu sase ani. Clauzele de confidentialitate nu-lmai ajung astazi. Ele au fost valabile pana la mijlocul anului trecut. Prin mana lui au trecut ani de zile toatedocumentele proiectului. Gabriel Dumitrascu are o imagine din interior asupra afacerii, dar este dispus savorbeasca doar despre problemele ei tehnice si economice: “Eu le-am atras atentia, in repetate randuri, caexista un risc asupra proiectului din cauza inceputurilor acestei afaceri. Chiar si Frank Timis recunostea calucrurile nu au fost tocmai in regula, ca nu au fost transparente la inceputurile afacerii”.

Un document al Ministerului Industriei din anul 2002 aduce putina lumina in afacerea asocierii de acumsaisprezece ani si, mai ales, asupra celor doua acte aditionale care l-au modificat substantial. Consecintadirecta a modificarii a fost faptul ca dreptul de operare asupra zacamintelor a fost transferat de la regia


19 16.09.2013 11:01



Rosia Montana putea explora zacamintele, iar daca explorarea confirma nivelul aurului, investitorii puteau primi si dreptul de exploatare.

Cel care a solicitat licenta de la Agentia Nationala pentru Resurse Minerale este Nicolae Stanca. El spuneca licenta nu ar trebui sa fie secreta si ca si-ar fi dat acceptul, in 2007, ca ea sa fie desecretizata in cazulceleilalte companii Deva Gold, al carei director este si astazi: “Secrete ar trebui sa fie doar anexele cudatele privind dimensiunea si concentratia zacamintelor, pentru ca orice geolog le poate comenta, afectandastfel pretul actiunilor pe bursa”. Prin mai multe acte aditionale, perimetrul de exploatare este modificat,fiind extins de la mina Cetate, exploatata de stat, la masivul Carnic, muntele unde se afla cea maiimportanta concentratie de aur de la Rosia Montana, dar si asupra altor perimetre. Mihail Ianas este celcare a semnat licenta in 1999. In primele discutii, fostul presedinte ANRM spulbera utilitatea licenteiacordate de el acum doisprezece ani, afirmand ca societatea de la Rosia Montana are nevoie de o altalicenta astazi: “Compania mixta trebuie sa negocieze o alta licenta pentru zacamantul extins de la RosiaMontana, altfel vor avea probleme. Putem chiar discuta daca licenta mai este valabila dupa inchidereaminei statului in 2006”.

Dupa aproape o saptamana, Mihail Ianas revine si isi schimba radical opinia: “M-am consultat cu fostiimei colegi de la ANRM. In 1999, s-a acordat licenta de concesiune pentru exploatare acordata companiei

miniere Minvest Deva, perimetrul de exploatare Rosia Montana. Cele doua zone – cea de exploatareRosia Montana-Cetate si de dezvoltare a exploatarii au fost introduse in acelasi perimetru. In consecinta,zacamantul general Rosia Montana (care, geologic, este o continuare a zacamantului Rosia Montana-Cetate) face parte din perimetrul de exploatare aprobat prin hotarare de Guvern si nu mai trebuie o altalicenta”.

Dragos Tanase, actualul director general al companiei Rosia Montana Gold Corporation, spune casocietatea mixta nu are nevoie de o alta licenta: “Avem licenta de exploatare, e tot ce pot sa va spun. Da,cred ca vorbim de aceeasi licenta, cea de acum doisprezece ani. Trebuie sa vorbesc cu avocatii, ca nu stiuexact acum ce numar are”. Ioan Radulescu, fostul consilier personal pe probleme de minerit al

presedintelui ANRM, spune ca licenta a fost acordata, in 1999, doar pentru mina statului, iar proiectul

extins al investitorilor avea nevoie de o alta licenta de exploatare. In completarea inceputurilor tulburi aleafacerii, Gabriel Dumitrascu, fostul director al RMGC, spune ca si licenta este unul din factorii de risc ai proiectului: “Eu le-am recomandat sa obtina o alta licenta, prin proceduri competitive, transparente, dar nu stiu ce au mai facut dupa plecarea mea din companie”. Perioada la care face referire Dumitrascucoincide cu extinderea perimetrelor de la fosta mina a statului.

Actualul sef al ANRM, Alexandru Patruti, spune ca licenta trebuie doar modificata: “Nu este nevoie dealta licenta. Trebuie doar renegociata si incheiat un act aditional”

Ar fi al saselea act aditional din 1999 si pana astazi. Perioada in care licenta a fost transferata de lacompania statului catre RMGC, iar perimetrul s-a extins spectaculos, ajungand la o suprafata de doua ori

mai mare decat cea initiala.

Traseul ametitor al resurselor la Deva. Un document din dosarul afacerii descrie un traseu ametitor alfirmelor offshore din proiectul aurifer de langa Deva, controlat atunci de aceiasi proprietari. Pe o jumatatede pagina, zacamintele de aur de langa Deva sunt transferate de la Castle Europa Barbados (care isischimba numele in Gabriel Resources Barbados), la Gabriel Resources Jersey, care transfera la randul eiactiunile catre European Goldfields Limited, care, mai departe, cesioneaza actiunile la European GoldfieldBarbados, pentru, ca in final, actiunile sa ajunga la Castle Europa Limited.

( pdf ). Legate ombilical la inceput, cele doua afaceri, Rosia Montana Gold Corporation si Deva Gold, aufost separate in anul 2000. O restructurare a activitatilor companiei Gabriel Resources, mutata de pe bursadin Vancouver pe cea din Toronto, a despartit atunci proiectul de la Rosia Montana de cel de langa Deva,


19 16.09.2013 11:01



preluat de compania European Goldfields Ltd Canada (listata de asemenea pe bursa din Toronto sicontrolata astazi de alti investitori decat cei de la Rosia Montana).

“Bancile“ offshore. Un circuit financiar necunoscut pana acum arata cum s-au facut investitiile de sutemilioane de dolari in proiectul aurului din Muntii Apuseni: imprumuturi repetate de la firma offshore catrecompania mixta, in care statul roman este partener, cu 19.34%, prin compania Minvest.

Caruselul imprumuturilor a inceput sa functioneze in urma cu unsprezece ani, cand la conducereacompaniei canadiene inca se afla fondatorul ei, Vasile Frank Timis. Nivelul imprumuturilor s-a triplat insadupa retragerea afaceristului roman, in anul 2003. Doua contracte de imprumut, trase la indigo, au fostsemnate in aceeasi zi, pe 21 iulie 2000. Primul contract directiona 40 de milioane de dolari de la firmaoffshore Gabriel Resources Jersey catre Rosia Montana Gold Corporation ( pdf ).

Un alt contract directiona 10 milioane de dolari catre Deva Gold, compania sora a afacerii Rosia Montana, printr-o alta companie offshore (ulterior valoarea creditelor pentru compania din Deva a ajuns la 30 de

milioane de dolari).

De cealalta parte, prin mai multe acte aditionale, valoarea imprumuturilor acordate de investitori la RosiaMontana a crescut la impresionanta suma de 500 de milioane de dolari pana in anul 2009.

Clauzele din contractele de imprumut arata ca returnarea banilor catre actionarul majoritar, firma GabrielResources Jersey, va fi facuta cu prioritate, inainte ca orice profit sa fie distribuit catre actionari. Adicaniciun ban nu va fi incasat din dividende de catre compania statului pana cand nu va fi stinsa integraldatoria catre actionarul majoritar, firma din insulele Jersey.

Detaliile sursei de finantare a afacerii din Romania nu a fost comunicata pe bursa canadiana. Mai mult,

compania statului nu a avut niciun cuvant de spus in aprobarea imprumuturilor. Din nicio hotarare aactionarilor RMGC nu reiese ca problema imprumuturilor a fost discutata vreodata de actionari in ultimiiunsprezece ani. Ca urmare, detaliile lor nu au fost publicate nici in Monitorul Oficial.

Actualul director general al RMGC, Dragos Tanase, spune ca banii din imprumuturi se gasesc in bilantulcompaniei din Romania: “Imprumuturile sunt publicate aici, in bilanturile companiei Rosia Montana GoldCorporation”. Doar cei care ar fi platit la Registrul Comertului taxa pentru obtinerea documentelor si

pentru bilanturile afacerii ar fi putut afla ca societatea statului este blocata la primele profituri, fiind pusaastfel sa deconteze o cincime din cheltuielile facute pana acum de compania mixta.

Calculele arata ca societatea statului va trebui sa renunte la dividende de 62 de milioane de dolari pentru a

fi stinse datoriile de 330 de milioane de dolari, pe care RMGC le mai are catre actionarul sau din insuleleJersey.

Bani care se adauga altor 39 de milioane de dolari imprumutati direct de la firma din Jersey in 2009 si pecare compania statului trebuie sa le returneze din dividende. Un total de aproape 100 de milioane de euro.Ceea ce inseama ca pentru fiecare cinci dolari adusi de investitori in proiect, compania statului va suportaun dolar.

O situatie in puternic contrast cu prezentarea publica a afacerii, in care investitorii isi asumasera integralcosturile pentru realizarea proiectului.

Datoriile directe ale Minvest catre actionarul majoritar, in valoare de 39 de milioane de dolari, au ca principala cauza tot imprumuturile de 500 de milioane de dolari luate in ultimii unsprezece ani de catrecompania RMGC de la actionarul sau majoritar.


19 16.09.2013 11:01



Ladislau Farcas, directorul companiei de stat Minvest, spune ca este normal ca actionarii straini sa-sirecupereze cheltuielile din afacere: “Ei au cheltuit aproape 500 de milioane de dolari din cate stiu, pe carei-au adus sub forma de imprumut. Sunt de fapt bani pe care i-au castigat pe bursa datorita publicitatii decare s-a bucurat acest proiect. A fost sansa lor aceasta publicitate”.

Fostul sef al companiei mixte, Gabriel Dumitrascu, confirma faptul ca prin aceste imprumuturi companiastatului va deconta o buna parte din cheltuielile facute de investitori: “Ar trebui facut un audit la RosiaMontana pe baza caruia statul sa vada ce anume va deconta in aceasta afacere. Din punctul meu devedere proiectul trebuie asezat pe alte principii economice. Nu este normal ca aceasta companie mixta, incare statul este actionar, sa deconteze financiar inclusiv costurile companiei canadiene, cum ar ficheltuielile de personal, de transport sau de protocol”.

Este pentru prima data cand un fost oficial al companiei, platit multi ani chiar de catre investitori, intra indetaliile financiare ale afacerii adoptand o pozitie critica. Dumitrascu explica, mai departe, ca o parte dindeconturile ce au fost suportate si de compania statului au fost mascate in costurile de finantare ale

proiectului, adica in dobanzile si comisioanele aferente imprumuturilor de sute de milioane de dolari.Dragos Tanase, actualul director al companiei RMGC, respinge categoric mecanismul descris deDumitrascu: “Este o aberatie. Pana acum singurii care au adus bani in proiect sunt investitorii.”

Un raport al auditorilor companiei RMGC arata insa ca, in anul 2009, cheltuielile cu dobanzile pentruimprumuturile de la firma din Jersey au fost de peste 12 milioane de dolari, iar cu un an inainte, in 2008,ele s-au ridicat la 15 milioane de dolari.

Un scadentar al imprumuturilor arata ca Rosia Montana Gold Corporation mai figureaza astazi cu datoriicatre investitori in valoare de 330 milioane de dolari, dupa ce o parte din obligatii, aproximativ 170 demilioane de dolari au fost stinse, in 2009, prin transformarea lor in actiuni. La finalul operatiunii de acumdoi ani, prin care compania RMGC a fost salvata de la dizolvare, societatea statului a devenit datoare cucele 39 de milioane de dolari catre firma din insulele Jersey

Refren anual: solutii de salvare de la dizolvare. Din cauza situatiei patrimoniale negative cauzata decheltuielile masive facute cu banii din imprumuturi, administratorii afacerii au trebuit sa gaseasca mereusolutii pentru a scoate compania din desele situatii de dizolvare.

Compania Rosia Montana a fost, anual, intr-o astfel de situatie, incepand cu 2008. Chiar si in acest an,cand compania s-a salvat printr-o reducere a capitalului social cu 252 de milioane de lei, dupa ce acum doiani isi majorase capitalul social cu aproape 600 de milioane de lei. La finalul operatiunilor de acum doiani, compania statului a devenit datoare cu aproape 39 de milioane de dolari catre actionarul majoritar Gabriel Resources Jersey, care a participat la capitalizare cu o parte din creantele pe care le avea asupra

companiei mixte. Compania statului a venit cu cele 39 de milioane de dolari la majorarea de capital casa-si poata mentine cota de 19,4% din afacere. Altfel, ponderea statului in companie s-ar fi redus la mai putin de 1%. Initial, conditiile puse de investitori companiei Minvest pentru acordarea imprumutuluiincludeau un gaj pe actiunile statului si plata unor dobanzi ( pdf ). Sub presiunea dizolvarii, firma din Jerseya acceptat sa acorde imprumutul de 39 de milioane de dolari, fara gaj si fara dobanda, cu conditia casocietatea statului sa il returneze din dividendele afacerii.

( pdf ).

Daniel Andronache, fostul director al companiei statului in 2009, refuza sa comenteze conditiile in careMinvest a contractat acel imprumut motivand ca ele sunt confidentiale: “Operatiunea majorarii de capital

s-a realizat in octombrie-noiembrie 2009, in perioada aceea tulbure cand Guvernul Boc era demis inParlament. Ministerul Economiei ne-a lasat atunci sa ne descurcam singuri. A fost o presiune mare pentrunoi din cauza ca problema dizolvarii trebuia rezolvata pana la finalul lunii decembrie 2009”. In final,compania statului s-a angajat sa plateasca datoria din dividendele afacerii. Aceleasi dividende la carecompania statului nu are acces pana cand schema de finantare a afacerii nu va fi inchisa prin plata celor


19 16.09.2013 11:01



330 de milioane de dolari.

Eforturile companiei RMGC sa se salveze de la dizolvare au devenit si mai acute in acest an. Pe 13octombrie 2011, actionarii companiei mixte au aprobat, pe de o parte, salvarea de la dizolvare pentru aacoperi pierderile din 2009, pentru ca, pe de alta parte, sa constate ca nivelul activului net este iar sublimita legala (50% din capitalul social) din cauza pierderilor din anul 2010. Desi cele doua hotarari aleactionarilor au fost luate in aceeasi zi, ele au fost publicate separat in Monitorul Oficial. Intai, pe 25octombrie, a fost publicata decizia pentru reducerea capitalului social, iar apoi, pe 14 noiembrie 2011, afost publicata si constatarea noii situatii de dizolvare, precum si imputernicirea consiliului de administratiesa gaseasca solutia pentru rezolvarea situatiei de dizolvare pana la 31 decembrie 2012.

Legea societatilor comerciale impune companiilor al caror activ net scade sub jumatate din capitalul socialsa remedieze problema pana la finalul anului urmator in care s-a constatat situatia negativa, altfelcompania ajunge la mana judecatorilor pentru a mai putea fi salvata de la dizolvare.

Milioane pentru comunicare. O lista cu cheltuielile companiei de la Rosia Montana a ajuns pe masaactionarilor in decembrie 2010, cand urma sa fie discutata, din nou, problema salvarii companiei de la

dizolvare, din cauza pierderilor pe anul 2009. In ciuda pierderilor, compania a alocat sume importante pentru comunicare, dupa cum reiese din lista publicata de companie tot in Monitorul Oficial. Cheltuielile,listate pe departamente, arata cum s-au alocat banii companiei anul trecut. Sumele sunt listate direct indolari canadieni (moneda aflata astazi aproape la paritate cu dolarul american). Departamentul decomunicare figura in lista pe locul doi, cu aproape 8 milioane de dolari canadieni. Alte 2,5 milioane dedolari canadieni au fost alocate departamentului pentru “relatii guvernamentale”. Aici lucreaza oameniicare obtin avizele de la institutiile guvernamentale.

Rapoartele de pe bursa canadiana arata ca alte aproape 3 milioane de dolari au fost aprobate in primelesase luni din acest an pentru promovarea proiectului in Romania. Motivul declarat de sefii companieiGabriel Resources pe bursa a fost cresterea sprijinului public pentru proiect. Actualul director general alcompaniei RMGC, Dragos Tanase, sustine ca intreaga campanie de promovare are ca scop sa prezinterealitatea de la Rosia Montana: “Oamenii sunt disperati, au nevoie de locuri de munca si trebuie sacunoasca realitatea de aici. Vom crea pana la 1200 de locuri de munca, iar beneficiile directe ale statuluisunt de peste 3 miliarde de dolari ”.

De cealalta parte, Gabriel Dumitrascu, fostul director al RMGC, sustine ca locurile de munca sunt unobiectiv secundar: “Dupa constructia minei vor mai fi in jur de 550 de locuri de munca, din care doar vreo200 de slujbe vor putea fi ocupate de localnici, din cauza specializarii inalte pe care o implica proiectul”.

Negocieri pentru beneficiile irosite. Obtinerea licentei de exploatare nu a crescut forta companiei statuluiin afacerea Rosia Montana, dupa cum ar fi fost firesc. Dimpotriva, ponderea companiei statului in afacerea scazut de la 33,8%, la aproape 19,4%, dupa ce Guvernul a aprobat licenta de exploatare in 1999.

Nicolae Stanca, fostul director al regiei, spune ca el nu ar fi semnat niciodata reducerea beneficiilor companiei statului si ca operatiunea s-a facut dupa ce a plecat de la conducerea ei: “A fost o maregreseala, eu nu as fi semnat o astfel de reducere.” Primele rapoarte de pe bursa ale companiei canadiene,din 1997, arata insa ca ponderea pe care investitorii o puteau detine in proiect putea creste oricum la 80%,in functie de rezultatele studiului de fezabilitate.

Ceea ce arata ca reducerea cotei statului a fost mai mult o formalitate, fiind o alta concesie facutainvestitorilor alaturi de primirea lor ca parteneri in licenta.

Reducerea cotei de profit dupa primirea licentei, il contrariaza si pe fostul presedinte al ANRM, MihaiIanas: “Nici eu nu inteleg de ce a fost aprobata aceasta reducere a cotei de profit. Noi am acordat licenta


f 19 16.09.2013 11:01



regiei statului tocmai ca ea sa aiba un as in maneca in tratativele cu compania straina. Fara aprobarearegiei, nicio o companie straina nu putea sa intre in perimetrele respective. Din pacate, acest avantaj a fostfructificat modest”. Guvernul ia in calcul acum o renegociere a cotelor de profit, insa investitoriiconditioneaza acest lucru de un cadru legislativ mai permisiv pentru investitie. Un proiect de lege privind

posibilitatea ca investitorii sa exproprieze direct proprietarii de teren a trecut deja de Senat si se afla infaza avizelor finale la Camera Deputatilor.

Aprobarea de catre Parlament a acestui proiect de lege ii sperie pe opozantii proiectului chiar mai multdecat avizul de mediu.

Eugen David, presedintele asociatiei Alburnus Maior, care contesta afacerea de la Rosia Montana deaproape un deceniu, sustine ca proiectul de lege din Parlament este cel mai grav atac la drepturilelocalnicilor: “Pentru ca nu au putut sa ne convinga pe toti sa ne vindem terenurile de aici, acum vor sa neexproprieze cu forta. Vom contesta acest proiect asa cum am facut si cu certificatul de urbanism si cu alteavize emise ilegal. Eu de aici, de pe proprietatea mea, nu plec nici daca vin sa ma scoata cu forta”. Faratoate terenurile necesare exploatarii, compania de la Rosia Montana nu poate primi autorizatia deconstructie a minei, unul din avizele finale ale proiectului. Pana acum, compania RMGC sustine ca areusit sa cumpere peste 70% din terenurile aflate in perimetrul proiectului.

Ion Ariton, ministrul economiei, in portofoliul caruia se afla compania Minvest implicata in afacerea RosiaMontana, spune, intr-un recent raspuns scris trimis Camerei Deputatilor, ca problema imbunatatirii coteide beneficii pentru stat a fost discutata cu primul-ministru: “O analiza care va sta la baza acesteirenegocieri va trebui realizata de catre specialistii in domeniul minier, fiscal si juridic. Inceperea discutiilor cu partenerii straini poate debuta dupa terminarea procedurii de analiza si avizare a studiului de impact demediu, fara un aviz favorabil nefiind posibila functionarea exploatarii”.

Discutiile pentru renegocierea cotelor de profit si pierdere se poarta, discret,

la nivelul Guvernului si al Ministerului Economiei.

Guvernul incearca de cateva saptamani sa obtina o cota cat mai apropiata de cea initiala, dar reprezentantii investitorilor se opun. Directorul general al RMGC, Dragos Tanase, a refuzat sa comentezeorice aspect legat de renegocierea cotei de profit.

In preturile de astazi, beneficiile la care compania statului a renuntat, in urma cu unsprezece ani,reprezinta 1,7 miliarde de dolari.

Nici cota de profit de 19,34% pe care o mai detine compania statului nu este in siguranta pana candcompania statului nu plateste datoria catre actionarul majoritar. Dragos Tanase spune insa ca nu exista niciun risc asupra pachetului actual de actiuni, pentru ca societatea statului isi va plati datoriile din dividende.

Dar compania statului va putea avea acces la profituri doar dupa ce vor fi stinse datoriile companiei mixtede 330 de milioane de dolari catre investitori. Termenul limita pana la care aceste datorii ar trebui achitatede compania Rosia Montana este decembrie 2013. Cel putin pana atunci compania statului nu poateincasa niciun leu din profiturile afacerii de la Rosia Montana, chiar daca Guvernul ar debloca rapid

proiectul prin aprobarea avizului de mediu, iar investitorii ar reusi sa obtina toate terenurile necesare proiectului.

Gabriel Dumitrascu, fostul director al companiei, spune insa ca, dupa calculele sale, primii bani din profitul afacerii vor ajunge la compania statului abia dupa sase ani de aprobarea exploatarii, perioada incare va fi construita noua mina si vor fi platite datoriile.

Prima transa, in valoare de 110 milioane de dolari, pentru stingerea datoriilor companiei mixte de la RosiaMontana catre firma din insulele Jersey ar trebui achitata, conform clauzelor contractuale, pana la sfarsitulacestui an.


f 19 16.09.2013 11:01



Cheltuielile necesare pentru constructia minei sunt de aproape 1 miliard de dolari, bani pe care companiacanadiana sustine, in rapoartele de pe bursa, ca nu ii are. Directorul companiei RMGC sustine ca acesti

bani vor putea fi atrasi de pe piata de capital sau de la banci, dupa aprobarea proiectului de catreautoritatile noastre.

Ceea ce ar putea angaja societatea mixta RMGC la alte contracte de imprumut catre actionarii sai,continuand astfel schema de finantare de pana acum.

Sierra Leone. Tarana insangerata din micul stat african plin de resurse gazduieste trecutul, prezentul siviitorul afacerii Rosia Montana. Fondatorul afacerii de la Rosia Montana, afaceristul roman Vasile Frank Timis, a devenit miliardar in dolari anul trecut in Sierra Leone, dupa ce a anuntat vanzarea unui sfert dincel mai important zacamant de fier de pe continentul african. Era a doua lovitura majora pe careafaceristul roman o dadea in cariera sa, dupa afacerea zacamintelor de aur din Muntii Apuseni din care s-aretras in anul 2003. Israelianul Benny Steinmetz a devenit al treilea actionar in afacerea Rosia Montana,dupa ce, acum patru luni, a mai cumparat 30 de milioane de actiuni pe bursa, pentru 75 de milioane dedolari. Steinmetz isi consolideaza in Sierra Leone pozitia de mare jucator pe piata mondiala a diamantelor.Tot din Sierra Leone, magnatul rus Vitaliy Machitski isi alimenteaza cu materia prima combinatele dealuminiu din Romania (Alum Tulcea si Alro Slatina), ale caror privatizari au fost anchetate de procurori.

Grupul Vimetco, condus de Vitaliy Machitski, tatoneaza, in secret, preluarea a 10% din afacerea GabrielResources, compania canadiana care controleaza zacamintele de la Rosia Montana, aflata acum in fataultimelor avize pentru inceperea productiei. Intrarea magnatului rus in afacerea Rosia Montana ar spori

ponderea investitorilor legati de Romania in acest proiect, dupa ce grupul BSG, patronat de BennySteinmetz, a derulat importante afaceri imobiliare la Bucuresti inainte de criza financiara. Reprezentantiigrupului Vimetco nu au dorit ca comenteze in vreun fel aceste informatii, iar seful RMGC, Dragos Tanase,spune ca nu stie de eventuale negocieri ale vreunui investitor sau conducerii din Canada pentru cooptareagrupului Vimetco in afacere. Activitatea miniera din Sierra Leone nu este singurul lucru pe care il au incomun cele doua grupuri de afaceri patronate Steinmetz si, respectiv, Machitski. O firma cipriotareprezentata de Sandra Merloni Horemans, director important al afacerilor lui Benny Steinmetz, a preluat,in 2008, compania bucuresteana Enerom Services, in care figura ca partener Marian Daniel Nastase,

director financiar al grupului Vimetco, controlat de Matchitski.

Resursele uriase din Muntii Apuseni. Romania are opt zacaminte de aur de mari dimensiuni in MuntiiApuseni, iar Rosia Montana nu este cel mai mare dintre ele, sustine, fara echivoc, Stefan Marincea, fostuldirector general al Institutului Geologic al Romaniei si unul dintre expertii nostri de talie internationala. Elne arata pe o harta cum sunt imprastiate cele opt mari zacaminte, dar si alte 61 corpuri de zacamant demai mici dimensiuni. Alaturi de ele stau importante rezerve de cupru si alte minereuri. Stefan Marinceaeste de doi ani si membru in comitetul de avizare tehnica a proiectului aurifer de la Rosia Montana. Dinaceasta pozitie el spune ca proiectului i s-ar putea reprosa abaterea de la exploatarea complexa a

resurselor: “Alaturi de aur si de argint, la Rosia Montana mai sunt cantitati insemnate de germanium, telur si felspat potasic de inalta puritate. Tehnologia propusa de RMGC presupune cianurarea integrala a uneicantitati imense de minereu, din care vor fi recuperate doar 80% din aur si, respectiv, 61% argint. Restulvor ramane in slamul cianurat, multi de acum inainte. Biodegrabilitatea slamului este de zeci de ani. Existasolutii de preparare mai moderne care presupun concentrarea minereului si abia apoi cianurareaconcentratului. Ceea ce ar reduce cantitatea de slam cianurat de circa 25 de ori”. Stefan Marincea sustineca datorita vestigiilor istorice de la Rosia Montana, acest zacamant ar fi trebuit lasat la urma. “Puteau fiexploatate alte zacaminte in Muntii Apuseni, sunt destule resurse de aur acolo”. Traversand cu degetul

bogatiile incercuite pe harta, Stefan Marincea afirma cu tristete: “Romania este o tara infiorator de bogata.Dar noi nu avem inca un Serviciu geologic national, care sa faca strategii de exploatare durabila aresurselor . Avem doar Agentia Nationala de Resurse Minerale, care aproba concesiunile. Ea are doar unrol tactic, nicidecum strategic. Este ca si cum am avea doar Ministerul Finantelor fara sa avem si Banca

Nationala”. El spune ca s-a intors acum cativa ani in Romania pentru ca a crezut intr-un proiect real dedezvoltare durabila a resurselor. Acum vrea sa plece din nou, cu tot cu echipa de experti pe care a strans-ola Institut.


f 19 16.09.2013 11:01



Sursa: Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie

Afacerea minoritarilor. Compania de la Rosia Montana a ramas din acest an doar o afacere intre statulroman si compania din insulele Jersey, subsidiara companiei canadiene, dupa ce ultimul actionar minoritar si-a vandut actiunile in vara. Firma Foricon SA Deva, ultimul actionar minoritar, a iesit acum patru luni dinafacere pentru aproape 1,1 milioane de dolari. Octavian Mihaila, presedintele companiei Foricon, esteretractil in declaratii si refuza orice intalnire pe aceasta tema, sustinand ca informatiile sunt confidentiale.Confidentiale la noi, informatiile sunt publicate, fara probleme, pe bursa canadiana, unde a fost raportat si

pretul tranzactiei. “ Noi am fost un puricel de 0,23%, am vandut pentru ca a fost in interesul companiei saiasa din afacere”, declara, totusi, Octavian Mihaila. In 2009, ceilalti doi actionari minoritari au iesit dinafacere printr-un schimb de actiuni cu compania mama, in timpul majorarii de capital record prin careafacerea de la Rosia Montana s-a salvat de la dizolvare.

Pentru mai multe informatii companii miniere ,

RMGC , Rosia Montana , Rosia Montana Gold Corporation , aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter

EcoMagazin , personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri

care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile sicomentariile tale sunt binevenite.

Recomandari la acest articolProteste impotriva afacerii Rosia Montana26 Iul 2011

Membri si simpatizanti ai Miscarii Verzilor au protestat, in fata sediului UDMR Bucuresti,fata de proiectul minier pe baza de cianuri de la Rosia Montana. „Protestul este impotriva proiectuluiminier pe baza de cianuri de la Rosia Montana. Recent, pe… Citeste mai departe»

Dezvaluiri: evidenta secreta a problemelor cauzate de incalzirea globala tinuta secreta de catre

administratia Bush4 Sep 2009

Like You, Andreea Olaru and 88,049 others like this.


reteta secreta a afacerii rosia montana

Documents