1

  Proiect   cofinantat   din   Fondul   Social   European   prin  Programul  Operational  Sectorial  Dezvoltarea  Resurselor  Umane  2007-­2013  

REZULTATELE OBTINUTE IN URMA SONDAJULUI REGIONAL PRIVIND ANTREPRENORIATUL SI INITIEREA DE ACTIVITATI

INDEPENDENTE

2

CUPRINS:

I- STUDIU SATEAN

privind antreprenoriatul si initierea de acivitati independente pe un eşantion de 527 indivizi care intenţionează sa-şi deschidă o afacere

proprie

II- STUDIU SATEAN

Efectuat pe baza rezultatelor sondajului pe un esantion de intreprinderi privind antreprenoriatul si initierea de acivitati independente

III- RAPORT FINAL al sondajului privind antreprenoriatul si initierea de acivitati

independente

3

Proiect “Soluţii de antreprenoriat adaptate realităţii socio-economice din Regiunea de Sud-Est”a Romaniei.

I - STUDIU SATEAN

privind antreprenoriatul si initierea de acivitati independente.

REFERITOR LA POTENŢIALII ANTREPRENORI

Efectuat pe baza rezultatelor sondajului pe un eşantion de 527 indivizi care

intenţionează sa-şi deschidă o afacere proprie

1. Preambul: structura sondajului Pentru noile ţări membre ale UE, noul statut atins comportă un angajament constant pentru a se alinia la standardele cele mai înalte prezente în Comunitatea Europeană. Unul dintre primele eforturi în acest sens priveşte analizele şi dezvoltarea potenţialului local în curs de formare, activitate care, în România, se realizează în colaborare cu Fundaţia Satean. Fundaţia Satean (Service and Technologies Enhancing Agricultural networks) este beneficiarul unui proiect dinanţat din Fondul Social European, finalizat la dezvoltarea unei campanii pentru evaluarea potenţialului local legat de deschiderea unei activităţi de întreprindere proprie. În cadrul unui astfel de proiect s-a realizat un sondaj pe un eşantion de 527 indivizi care intenţionează sa-şi deschidă o afacere proprie, fiind în procent de 53% femei şi 47% bărbaţi (graficul 1).

4

Graficul 1: Distribuţia pe sexe a eşantionului de referinţă

Sondajul a avut loc prin administrarea unui chestionar structurat, compus din 52 de întrebări, substanţial inerente pentru macro-dimensiuni de analiză: personalitate şi aptitudini antreprenoriale, capacitate de analiză şi evaluare a pieţei, disponibilitate şi capacitate de reperare a resurselor financiare. Pentru fiecare dintre întrebări, intervievatului i s-a cerut să-şi exprime părerea referitor la propriile capacităţi utilizând o scară de evaluare de la 1 la 5, în care 5 reprezintă punctajul maxim exprimat. 2. Rezultatele sondajului O primă activitate de analiză a privit definirea valorii medii a răspunsurilor furnizate de cei intervievaţi. Calculul mediei a fost, la rândul său, împărţit pe macro-dimensiuni de observare (media secţiunii de aptitudini antreprenoriale, media secţiunii capacitate de analiză şi evaluare a pieţei, media secţiunii resurse financiare). Dintr-o primă analiză asupra valorilor medii atribuite diferitelor macro-dimensiuni, se poate observa că intervievaţii au exprimat în medie evaluări mai ridicate în ceea ce priveşte propria aptitudine antreprenorială (evaluare medie de 3,5 într-o scară de la 1 la 5). Spre deosebire de aceasta, au demonstrat critici majore în ceea ce priveşte reperarea resurselor financiare necesare (în acest domeniu s-au înregistrat valori medii mai scăzute, de 2,8). Pentru domeniul de analiză şi evaluare a pieţei, în schimb, valoarea medie a fost de 3,1. Prin urmare, se poate afirma că aspiranţii antreprenori români iau în considerare faptul că au bune aptitudini antreprenoriale, dar puţine resurse financiare.

5

În continuare este prezentată o analiză detaliată pentru fiecare macro-dimensiune evaluată. Personalitate şi aptitudine antreprenorială Abordarea mentală şi aptitudinală a celui care vrea să realizeze o activitate proprie are o incidenţă determinantă asupra succesului acelei iniţiative. În acest sens, este important, înainte de a demara o activitate să atragi atenţia asupra capacităţilor personale efective ale antreprenorului aspirant. În cadrul sondajului actual, rezultă că persoanele intervievate recunosc că sunt conştienţi de dificultăţile majore de care se vor lovi la demararea unei activităţi şi, în acelaşi timp, se simt capabili de a gestiona menţinerea contractelor cu potenţialii clienţi (valoarea medie a răspunsurilor 4,4 şi 4). Observând tabelul 1, remarcăm că chiar şi cei intervievaţi se simt în stare să suporte stresul fizic muncind 12 ore pe zi, 6 zile pe săptămână, se bucură de o bună sănătate şi sunt susţinuţi de familie (valoare medie a răspunsurilor de 3,9, 4,1 şi, respectiv, 3,9). Eşantionul nu a dezvoltat multe aplicaţii pe piaţă şi, prin urmare, nu se cunoaşte foarte bine concurenţa şi produsele sale (valoare medie 2,8), nu poate suporta mari cheltuieli financiare pentru demararea firmei şi cu atât mai puţin nu crede să reziste în cazul în care ar fi perioade incerte sau de stagnare (valoare medie a răspunsurilor de 2,7 şi, respectiv, 2,8). Un fapt de luat în considerare este cel al variabilităţii răspunsurilor furnizate de eşantionul de referinţă, sau atitudinea acestora de a se manifesta în diverse feluri faţă de medie. Majoritatea celor intervievaţi au furnizat valori asemănătoare; de fapt, după cum se poate vedea din studiul deviaţiei medii, variaţia răspunsurilor este scăzută şi se găseşte mai ales în sectorul aptitudinilor antreprenoriale şi în cel al analizei pieţei. Totusi, interesant este de observat acele mici variaţii care se schiţează în rândul femeilor. Unele grupuri de femei exprimă valori diferite în principal în cadrul sectorului personalităţii şi aptitudinilor antreprenoriale. Deosebit, s-a putut observa că pentru majoritatea celor intervievaţi, valorile furnizate de femei sunt mereu inferioare celor furnizate de bărbaţi. Câteva excepţii se regăsesc în cazul a trei întrebări: prima se referă la capacitatea de administrare simultană a mai multor probleme, la care femeile au furnizat o valoare uşor superioară celei a bărbaţilor, de 3,5 faţă de 3,4; a doua se referă la capacitatea de stabilire şi atingere a obiectivelor şi programelor de acţiune, cu o valoare medie de 3,7 faţă de 3,6 a bărbaţilor, acelaşi lucru fiind valabil şi pentru capacitatea de a fi întreprinzători, autonomi şi cu responsabilitate de acţiune, cu o valoare medie de 3,7 faţă de 3,6 a bărbaţilor.

6

Tabelul 1. Media valorilor, în general, pentru secţiunea “aptitudini antreprenoriale”.

Media valorilor Aptitudini antreprenoriale scară de la 1 la 5 Femei Bărbaţi TOTAL Conştiinţa posibilelor dificultăţi iniţiale 4,4 4,5 4,4 Capacitatea de a realiza şi menţie contracte cu clienţi 3,9 4,0 4,0 Timp suficient pentru pregătirile necesare 3,5 3,6 3,6 Capacitatea de convingere şi argumentare 3,7 3,8 3,8 Capacitatea de intrare în ton cu interlocutorul 3,7 3,7 3,7 Promptitudine în a descoperi elementele neecsare pentru luarea unei decizii 3,6 3,6 3,6 Capacitatea de înfruntare simultană a mai multor probleme 3,5 3,4 3,5 Identificarea cu un “om de acţiune" 3,9 3,9 3,9 Plăcere în a realiza ceva nou 4,0 4,0 4,0 Capacitate de fixare a obiectivelor şi unui program de acţiune 3,7 3,6 3,6 Capacitate de leadership şi de motivare a colaboratorilor 3,3 3,4 3,4 Capacitate de improvizare şi gestiune a neprevăzutului 3,5 3,6 3,5 Capacitate de self-control şi gestiune a stresului 3,6 3,6 3,6 Disponibilitate de asumare a riscurilor inerente demarării activităţii 3,5 3,5 3,5 Inventivitate, autonomie şi responsabilitatea acţiunii 3,5 3,4 3,5 Capacitatea de a munci chiar şi 10-12 h/zi, 6-7 zile/săptămână 3,9 3,9 3,9 Stare bună de sănătate 4,0 4,1 4,1 Susţinere din partea familiei pe perioada demarării 3,8 3,9 3,9 Evaluare a oportunităţilor în termeni financiari pentru a fonda compania 3,0 3,2 3,1 Disponibilitate de asumare a riscului veniturilor incerte şi neregulate 2,6 2,8 2,7 Disponibilitate financiarăpentru o viaţă demnă de la început 2,6 2,9 2,8 Disponibilitate dea suporta lipsa concediului de la început 3,5 3,5 3,5 Dispunerea de diplomele necesare şi de toate cerinţele conform legii 3,3 3,4 3,3 Gradul de experienţă în sectorul respectiv pentru a face faţă pieţii 2,8 2,9 2,8 Cunoştinţe de gestiune financiară şi business 3,0 3,1 3,1 Posibilitate de frecventare a cursurilor de specializare 3,2 3,3 3,3 Disponibilitate de a accepta un partener 3,5 3,5 3,5 Posibilitate de a coopera armonios cu un partener 3,6 3,6 3,6

Macro dimensiunea de analiză: capacitate de analiză şi evaluare a pieţii Cu capacitatea de analiză şi evaluare a pieţei se intenţionează realizarea competenţei pentru fiecare dintre cei intervievaţi să aibă cunoştinţe despre noile segmente-obiective, cunoştinţe despre noi nişe de piaţă şi a propriilor clienţi, cunoştinţe şi studiul competitorilor şi o evaluare aprofundată a propriilor produse şi servicii oferite (tabelul 2). Valoarea medie descoperită pentru această macro-

7

dimensiune lasă să se întrevadă o competenţă slabă în materie, cu o gamă largă de răspunsuri oscilatorii între valorile 2 şi 3. De la o primă analiză se descoperă că persoanele intervievate sunt conştiente de caracteristicile distinctive şi de punctele tari şi slabe ale propriilor produse în ceea ce priveşte clienţii şi concurenţa (valoarea medie a răspunsurilor 3,7 şi respectiv 3,5). În plus, eşantionul este destul de conştient şi de potenţiala creştere a segmentului ca obiectiv în viitorul apropiat (valoare medie 3,6). Situaţia se înrăutăţeşte atunci când se vorbeşte de concurenţă şi de studiul targetului de referinţă. După cum se poate observa în tabelul 2, intervievaţii au o slabă cunoaştere a concurenţei, conform valorilor furnizate în trei întrebări precise: prima se referă la punctele forte şi slabe, a doua se referă la cunoaşterea notorietăţii concurenţei şi cum se poziţionează între consumatori, iar ultima se referă la capacitatea de previziune a reacţiilor sau paşilor concurenţei (valori medii ale răspunsurilor 2,9, 2,8 şi respectiv 2,7). Valori destul de scăzute se găsesc şi pentru întrebările inerente targetului de referinţă. Intervievaţii au declarat că au o slabă capacitate de individualizare, de cuantificare şi de analizare a potenţialelor grupuri-ţintă de clienţi (dorinţe, exigenţe, aşteptări), nici nu pot estima în ce măsură diversele segmente ale pieţii sunt de interes în termeni de potenţial al pieţii şi capacitate de absorbţie (valori medii a răspunsurilor de 2,9, 2,7 şi respectiv 2,9).

Tabelul 2. Media valorilor, în general, pentru sectorul “Piaţă”

Media valorilor Secţiune Piaţă scara de la 1 la 5 Femei Bărbaţi TOTAL Competitivitate a ofertei proprii faţă de a concurenţei 3,7 3,7 3,7 Individualizare a caracteristicilor distinctive şi puncte tari ale produselor proprii 3,5 3,5 3,5 Individualizare a eventualelor nişe de piaţă slab deservite 2,9 3,0 3,0 Definire clară a segmentului de piaţă obiectiv 3,1 3,1 3,1 Potenzialitate de creştere a segmentului obiectiv 3,6 3,7 3,6 Evaluare a posibilităţii apariţiei obstacolelor tehnice sau juridice 3,1 3,0 3,1 Individualizare clară a principalelor grupuri–ţintă de clienţi 2,8 3,0 2,9 Analiză a potenţialilor clienţi (dorinţe, exigenţe, aşteptări) 2,6 2,7 2,7 Individualizare a nivelurilor strategice (preţ, calitate, publicitate) 3,3 3,3 3,3 Capacitate de estimare a cererii potenţiale a propriei oferte 3,3 3,2 3,3 Cunoaşterea obişnuinţelor de consum al publicului ţintă 3,1 3,0 3,0 Capacitate de cuantificare a diverselor segmente de piaţă 2,9 2,8 2,9 Capacitate de estimare a atractivităţii diverselor segmente de piaţă 3,1 3,1 3,1 Cunoaşterea concurenţilor direcţi (asemănători) 3,1 3,0 3,1 Cunoaşterea punctelor forte şi slabe a concurenţilor 2,9 2,9 2,9 Cunoaşterea nivelului de notorietate a concurenţei faţă de clienţi 2,8 2,8 2,8 Posibilitatea de prevedere a reacţiilor concurenţei 2,7 2,7 2,7

8

Şi pentru acest macro-domeniu, majoritatea celor intervievaţi a furnizat valori similare cu o variaţie scăzută, bazată pe valorile date de femei. Spre deosebire de domeniul precedent, situaţia pare să fie inversată. Se poate observa că sunt grupuri de femei care dau valori egale sau superioare celor ale bărbaţilor. Această situaţie poate însemna că femeile se simt capabile de mai mult şi au o mai bună cunoaştere a pieţei româneşti. Întrebările la care femeile au dat răspunsuri mai ridicate faţă de bărbaţi sunt în principal 4: prima se referă la cunoşterea posibilităţii apariţiei obstacolelor juridice sau tehnice pe perioada accesului la propriile produse pe o piaţă nouă, (cu valori medii de 3,1 faţă de 3,0 al bărbaţilor); a doua se referă la capacitatea de estimare a cererii potenţiale în ceea ce priveşte oferta proprie, (cu valori medii de 3,1 faţă de 3,0 al bărbaţilor); a treia priveşte cunoaşterea obişnuinţelor de consum ale propriului public-ţintă (cu valori medii de 3,3 faţă de 3,2 al bărbaţilor); ultima se referă la concurenţă, sau mai bine spus la cunoaşterea concurenţei directe (similare) cu valori medii de 3,1 faţă de 3,0 a bărbaţilor. Macro domeniul de analiză: capacitate de reperare a resurselor financiare Reperarea resurselor financiare adecvate pentru acţionarea şi demararea companiei este o condiţie preliminară indispensabilă pentru reuşita acelei companii. Soluţionarea pozitivă a problemelor conexe reperării resurselor necesare pentru demararea activităţii reprezintă unul dintre elementele care au cea mai mare greutate în determinarea succesului. În această parte a chestionarului se caută analizarea disponibilităţii intervievaţilor către resurse financiare şi capacitatea lor de a le repera (tabelul 3). Situaţia care se delimitează este în majoritate critică. Cu excepţia întrebării referitoare la capacitateade estimare a propriului necesar financiar (valoare medie 3,7), valorile furnizate pentru celelalte întrebări ajung la un maxim de 2,9. Tabelul 3. Media valorilor pentru secţiunea “Resurse financiare”.

Media valorilor Resurse Financiare scara de la 1 la 5 Femei Bărbaţi TOTAL Acurateţe a estimării necesarului propriu 3,7 3,8 3,7 Posibilitatea acoperirii cel puţin parţiale cu resurse proprii 2,5 2,6 2,5 Posibilitatea de împrumuturi financiare de la rude sau cunoscuţi 2,9 2,9 2,9 Disponibilitate de garanţie pentru un credit bancar 2,5 2,5 2,5 Suficienţă a capitalului propriu pentru anticiparea cheltuielilor 2,3 2,3 2,3 Previziuni de intrări bazate pe date solide de piaţă 2,6 2,5 2,6 Consideraţie pentru estimarea necesarului pentru toate costurile posibile 2,8 2,8 2,8

9

Valorile cele mai critice se găsesc în cazul a trei întrebări: prima se referă la capacitatea de a putea susţine acoperirea, cel puţin parţial, a demarării companiei cu reurse proprii (valoare medie a răspunsurilor 2,5); a doua întrebare se referă la capacitatea de furnizare a garanţiilor către bancă pentru a obţine un posibil împrumut (valoare medie 2,5); ultima întrebare, care este şi cea care a obţinut cea mai scăzută valoare medie din tot chestionarul, se referă la suficienţa capitalului propriu pentru anticiparea cheltuielilor, adică dacă acesta va fi suficient în cazul în care vor fi perioade în care cheltuielile vor depăşi încasările (valoare medie 2,3). 3. Crearea Grupurilor de sinteză

După cum s-a menţionat anterior, chestionarul se compune din 52 de întrebări împărţite pe trei macro-domenii bine diferenţiate. Dintr-o primă analiză calitativă s-a putut observa că în fiecare domeniu examinat, sunt diferite întrebări care trattează anumite argumente, ca de exemplu concurenţa. Tabelul 4. Exemplu de creare a grupului de sinteză pentru sectorul aptitudinii antreprenoriale.

Întrebări chestionar Grupuri de sinteză TOT Capacitate de muncă chiar şi 10-12 h/zi, 6-7 zile/săptămână capacitate de lucru sub presiune 3,9 Conştientizarea posbilităţii dificultăţilor iniţiale capacitate de lucru sub presiune 4,4 Capacitate de self-control şi gestiune a stresului capacitate de lucru sub presiune 3,6 Stare bună de sănătate capacitate de lucru sub presiune 4,1 Susţinere din partea familiei în perioada de început capacitate de lucru sub presiune 3,9 Disponibilitate la riscul veniturilor incerte şi neregulate capacitate de lucru sub presiune 2,7 Disponibilitate financiară pentru o viaţă demnă la început capacitate de lucru sub presiune 2,8 Disponibilitate de a suporta privarea de concediu la început capacitate de lucru sub presiune 3,5 MEDIE GRUP 3,6 Suficienţa timpului pentru toate pregătirile necesare competenţe manageriale 3,6 Identificarea cu un "om de acţiune" competenţe manageriale 3,9 Plăcerea de a realiza ceva nou competenţe manageriale 4,0 Capacitatea de fixare a obiectivelor şi programului de acţiune competenţe manageriale 3,6 Disponibilitatea de asumare a riscurilor inerente la începutul activităţii competenţe manageriale 3,5 Inventivitate, autonomie şi responsabilitatea acţiunii competenţe manageriale 3,5 Evaluarea oportunităţilor în termeni financiari de fondare a societăţii competenţe manageriale 3,1 MEDIE GRUP 3,6 Capacitatea de realizare şi menţinere a contactelor cu clienţii Competenţe relaţionale 4,0 Capacitatea de a convinge şi argumenta Competenţe relaţionale 3,8 Capacitatea de a intra în armonie cu interlocutorul Competenţe relaţionale 3,7 Capacitatea de leadership şi de motivare a colaboratorilor Competenţe relaţionale 3,4

Possibilitatea de cooperare armonioasă cu un partener Competenţe relaţionale 3,6 MEDIE GRUP 3,7 Posesia diplomelor necesare şi cerinţelor legii Competenţe tehnice 3,3 Nivelul de experienţă în domeniu pentru înfruntarea pieţii Competenţe tehnice 2,8 Cunoştinţe de gestiune financiară şi business Competenţe tehnice 3,1 Posibilitatea de frecventare a cursurilor de specializare Competenţe tehnice 3,3 Disponibilitatea de acceptare a unui partener Competenţe tehnice 3,5 MEDIE GRUP 3,2 Promptitudinea în individualizarea elementelor necesare pentru o decizie Soluţionare probleme 3,6 Capacitatea de jonglare cu mai multe probleme simultan Soluţionare probleme 3,5 Capacitatea de improvizare şi de gestiune a neprevăzutului Soluţionare probleme 3,5 MEDIE GRUP 3,5

10

Dacă examinăm studiul întrebărilor rferitoare la competiţie, observăm că sunt întrebări care vorbesc despre punctele lor forte, despre poziţionarea în mintea consumatorului, de capacitatea lor de reacţie, etc. Alte argumente tratate sunt cele referitoare la disponibilitatea financiară, capacitatea de relaţionare, capacitatea de rezolvare a problemelor. S-a dorit obţinerea unei simplificări ulterioare a chestionarului regrupând întrebările care tratează acelaşi argument. În consecinţă, s-au creat grupuri de sinteză pentru primele două macro-domenii de referinţă, în timp ce al treilea este sintetizat într-o singură opinie (capacitatea de recuperare a resurselor financiare). Tabelul 4 vrea să fie un exemplu clar al modului în care sunt codificate întrebările domeniului inerent personalităţii şi aptitudinilor antreprenoriale. S-au individualizat argumente care ar putea satisface în manieră exhaustivă domeniul întrebărilor, succesiv dacă se calculează media pentru fiecare grup de sinteză (tabelul 5). Astfel, prima parte a chestionarului se sintetizează în 5 grupuri şi acestea sunt:

• Capacitatea de lucru sub presiune, în care sunt cuprinse toate întrebările care îăntr-un fel sau altul proivesc munca şi capacitatea celor intervievaţi de a munci în condiţii defavorabile, care ar putea fi: a munci 6 zile din 7, starea de sănătate, gestunea stresului, munca fără libere, etc.;

• Competenţe manageriale, în care sunt cuprinse toate acele întrebări care se referă la know-how (experienţă), ştiinţa de a fi (capacitate), ştiinţa de a te comporta, care ar putea fi determinarea obiectivelor, plăcerea de a realiza ceva nou, managementul timpului pentru pregătirile necesare, etc.;

• Competenţe relaţionale, în care sunt cuprinse toate acele întrebări care se referă la ştiinţa de a relaţiona, ştiinţa de a convinge, de a pregăti, care pot fi cooperarea cu partenerul, menţinerea contactelor cu clienţii, capacitatea de argumentare, etc.;

• Competenţe tehnice, în care sunt cuprinse toate întrebările care se referă la propriile competenţe de bază, diplomele avute, care ar putea fi experienţa în domeniu, cunoştinţe de gestiune financiară, cursuri de specializare, etc.;

• Capacitatea de rezolvare a problemelor, în care sunt cuprinse toate întrebările care se referă la abilitatea de agestiona situaţii, de rezolvare a problemelor neprevăzute, care ar putea fi promptitudinea în individualizarea elementelor necesare pentru o decizie, abilitatea de a gestiona simultan mai multe probleme şi capacitatea de a improviza.

Tabelul 5. Crearea grupului de sinteză pentru sectorul aptitudinilor antreprenoriale

11

Grupuri de sinteză Femeie Bărbaţi Total Competenţe tehnice 3,2 3,2 3,2 Problem solving 3,5 3,5 3,5 Competenţe manageriale 3,6 3,6 3,6 Capacitate de muncă sub presiune 3,5 3,7 3,6 Competenţe relaţionale 3,7 3,7 3,7

Tabelul 5 arată rezultatul final al primului sector al chestionarului. Printre aptitudinile antreprenoriale, intervievaţii au o bună competebţă relaţională (valoare medie 3,7). Urmează competenţele manageriale şi capacitatea de a lucra sub presiune. Competenţele cele mai puţin adoptate sunt cele tehnice (nivelul de experienţă, cunoştinţele de bază despre gestiunea financiară şi de afaceri, posibilitatea de a integra propriile lipsuri cu cursuri ulterioare de specializare), cu o valoare medie de 3,2. Acelaşi lucru s-a realizat şi pentru sectorul de piaţă (tabelul 6). Partea a doua a chestionarului este sintetizată în patru grupuri, respectiv:

• Capacitatea de analiză a concurenţei, în care sunt cuprinse toate întrebările care se referă la analiza, studiul concurenţei;

• Capacitatea de analiză a publicului ţintă, în care sunt cuprinse toate întrebările care se referă la studiul, analiza publicului-ţintă de referinţă, dorinţelor, exigenţelor şi aşteptărilor clienţilor;

• Capacitatea de analiză a pieţei, în care sunt cuprinse toate întrebările care se referă la segmente ale pieţei, studiul potenţialelor nişe, analizele pieţei de referinţă;

• Capacitatea de analiză a cererii/ofertei, în care sunt cuprinse toate întrebările care se referă la capacitatea de a cuantifica oferta pe baza cererii, cunoaşterea propriilor produse şi servicii, etc.

Tabelul 6. Crearea grupului de sinteză pentru sectorul de piaţă.

Grupuri de sinteză Femei Bărbaţi Total Capacitatea de analiză a concurenţei 2,9 2,9 2,9 Capacitatea de analiză a ţintei 3,0 3,0 3,0 Capacitatea de analiză a pieţei 3,1 3,1 3,1 Capacitatea de analiză a cererii/ofertei 3,5 3,5 3,5

12

În aria de analiză a pieţei, intervievaţii au o bună capacitate de analiză a cererii (valoare medie 3,5), urmată de capacitatea de analiză a pieţei ( valoare medie de 3,1) şi de analiză a ţintei (valoare medie de 3,0), în timp ce se observă o capacitate de analiză a concurenţei mai puţin dezvoltată (valoare medie de 2,9). În concluzie putem observadin graficul 2 că situaţia se prezintă astfel:

• Intervievaţii au o capacitate absolută mare de relaţionare, urmată de

capacitatea de a lucra sub presiune, de cea de analiză a cererii şi ofertei, de soluţionare a problemelor şi de competenţe manageriale.

• Cele mai puţin asumate competenţe sunt două, în principal, şi anume capacitatea de analiză a concurenţei şi capacitatea de recuperare a resurselor financiare.

Graficul 2. Media pentru grupul de sinteză şi pentru sectorul de apartenenţă.

13

14

II - Studiu Satean

Efectuat pe baza rezultatelor sondajului pe un esantion de intreprinderi

privind antreprenoriatul si initierea de acivitati independente.

Preambul Regiunea de Sud-Est a României constituie o nouă frontieră estică a Uniunii Europene cu Moldova şi Ucraina şi este singura, printre alte regiuni, care se învecinează cu Marea Neagră. Această situaţie a oferit un nou impuls industriei locale pentru a încerca să îmbunătăţească şi să implementeze dezvoltarea industrială. Agenţia de ocupare a forţei de muncă are un rol fundamental, acela de a „implementa politicile de ocupare emise de guvern prin intermediul diferitelor servicii. În toamna lui 2009, a fost realizat un studiu cantitativ pe un eşantion de 50 de ramuri industriale în regiunea de Sud-Est a României care se alăturează Agenţiei de ocupare a forţei de muncă, în scopul de a verifica starea de evoluţie, strategiile de dezvoltare, personalul angajat şi multe altele. Cele 60 de firme care au constituit mediul nostru de referinţă, au fost clasificate pe baza numărului de angajaţi. Astfel, se poate vorbi despre micro-întreprinderi (firme care au mai puţin de 10 angajaţi), întreprinderi mici ( cele care au între 10 şi 49 de angajaţi), medii (între 50 şi 249 de angajaţi) şi întreprinderi mari (care au mai mult de 250 de angajaţi). Observând graficul 1 se poate intui felul în care se structurează ţesutul industrial al acestei regiuni româneşti. Graficul 1. Distribuţia firmelor în teritoriu pe baza numărului de angajaţi

15

Un procent de 52% dintre companiile intervievate au fost clasificate ca micro-întreprinderi, 26% întreprinderi mici, 12% întreprinderi medii, şi doar 10% dintre firmele româneşti din regiune pot fi clasificate ca întreprinderi mari. 2. Categoriile de muncitori prezenţi în companii Femeile care lucrează în aceste companii sunt în mod clar în inferioritate, numărul lor reprezentând doar 27% dintre muncitori. După cum se vede în tabelul 1, aceste firme au o medie de 27,7% de angajaţi femei. Graficul 2 arată ponderea componenetei feminine în aceste firme, pentru a înţelege incidenţa pe care o pot avea în mediul de lucru român. Reiese că 24% dintre firme au între 1 şi 25% angajaţi femei, 18% spun că au între 25 şi 49% angajaţi de gen feminin. Prin urmare, firmele care nu au angajaţi femei sunt în procent de 16%, iar cele care au doar femei ca angajaţi sunt în proporţie de 2%. Este interesant de observat cum este distribuită forţa de muncă feminină în diferitele companii în regiunea de Sud-Est. Graficul 2. Procentul de angajaţi femei din totalul angajaţilor firmelor

16

Micro-întreprinderile şi firmele mari sunt acele companii care au un număr mai mic de angajaţi femei, în timp ce, aproape 50% dintre femeile angajate lucrează în întreprinderile medii. Mai precis, micro-întreprinderile au un număr mediu de angajaţi femei aproape de 20,1%, la fel ca şi întreprinderile mari, de 21,9% (tabelul 1). Tabelul 1. Distribuţia angajaţilor femei în companii

GRUP DIMENSIONAL Media Min Max micro-întreprinderi (<10 angajaţi) 20,1% 0,0% 100,0% întreprinderi mici (10-49 angajaţi) 34,9% 8,0% 87,5% întreprinderi mijlocii (50-249 angajaţi) 42,0% 19,2% 87,7% întreprinderi mari (>250 angajaţi) 21,9% 10,0% 40,1% Total 27,7% 0,0% 100,0%

Întreprinderile mici au un număr mediu de angajaţi femei de aproximativ 34,9%, în timp ce valoarea medie cea mai ridicată a muncitorilor femei se găseşte în întrprinderile mijlocii, aproximativ 42%. Dacă analizăm în mod singular fiecare tip de companie, este posibil să extrapolăm mai multe informaţii (graficul 3). De exemplu, în întreprinderile mari, nu sunt angajaţi femei în proporţie de mai mult de 50%, în timp ce doar în mediul micro-întreprinderilor găsim companii care nu au personal feminin angajat (exact 31% dintre companii). Munca femeilor se

17

distribuie mai bine în mediul întreprinderilor mijlocii, unde se găseşte un număr mai mare de companii (50%), cu un număr modest de femei angajate (între 1 şi 24%) şi alte companii cu procentaje mai ridicate de angajaţi femei (de exemplu 17% dintre întreprinderile mijlocii au declarat că au între 75% şi 99% angajaţi femei). Acelaşi lucru se poate spune şi despre întreprinderile mici, de fapt există un număr destul de mare de firme (31%) care au un număr modest de angajaţi femei (între 1 şi 24%) şi un număr mare de firme (23%) cu un număr potrivit de lucrători femei (între 25 şi 49%). Graficul 3. Numărul de angajaţi femei din numărul total de angajaţi, în funcţie

de dimensiunile firmelor

Graficul 4. Categoriile de angajaţi în companii în ultimele 12 luni

18

S-a încercat înţelegerea tipurilor de muncitori prezenţi în aceste companii, pentru a înţelege pe care tipuri de angajaţi se poate pune accentul. Graficul arată că 22% dintre aceşti muncitori au studii superioare, 16% sunt persoane care au peste 45 de ani, 6% sunt muncitori cu un handicap, iar 4% sunt cei cu mai puţin de 3 ani până ies la pensie, şi chiar muncitori care au o familie în îngrijire, restul de 50% cerspund categoriilor ulterioare despre care nu avem informaţii. 3. Angajări, beneficii şi locuri de muncă vacante Statul român, ca şi alte state ale Uniunii Europene, poate pune la dispoziţia companiilor proprii beneficii pentru acelea dintre ele care fac angajări de personal. Chiar şi aceste firme au putut beneficia de facilităţi şi/sau beneficii economice, plătite din Fondul Naţional de stat sau prin intermediul fondurilor comunităţii europene pentru introducerea noilor angajaţi în firmă. Din graficul 5, se observă că numai 26% dintre firmele româneşti au beneficiat de aceste facilităţi pentru angajarea de personal. Mai în detaliu, aproape toate tipurile de companii (50%) au beneficiat, începând cu întreprinderile mijlocii, urmate în procent de 30,9% de întreprinderile mici, şi cu 23,1% de micro-întreprinderi, de facilităţi la angajare. Spre deosebire de acestea, nu a fosta cordat nici un ajutor întreprinderilor mari, după cum reiese din graficul 5, nici una dintre companiile mari nu a beneficiat de astfel de facilităţi. Graficul 5. Companii care au beneficiat de facilităţi la angajarea personalului în ultimele 12 luni

19

Pe lângă angajările deja efectuate în cursul ultimului an, chiar şi pentru viitorul apropiat, s-a dovedit în cazul firmelor române o mare capacitate de absorbţie a forţei de muncă ulterioare: de fapt, aproape jumătate dintre companii (48%) declară că au posturi disponibile, în număr total de 152. În termeni numerici, cel mai pregnant necesar de forţă de muncă vine din cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii, care împreună oferă 95 de locuri de muncă (o medie de 8-9 posturi vacante pentru fiecare firmă). Mai puţin optimiste, însă, sunt previziunile ocupaţionale ale microîntreprinderilor: doar 35% dintre ele dispun de posturi vacante, iar necesarul lor este de aproximativ 2,7 posturi pentru fiecare firmă (a se considera şi în raport cu dimensiunile companiei). Graficul 6. Totalul de posturi vacante disponibile actual

20

LOCURI DE MUNCĂ DISPONIBILE ACTUAL

micro-întreprinderi

întreprinderi mici

întreprinderi mijlocii firme mari Total

Nr. de companii care dispun de locuri de muncă vacante 9 6 5 4 24 Procent din eşantion % 35% 46% 83% 80% 48%

Printre companiile care dispun de posturi vacante (nr. 24 din 50)

Total posturi vacante disponibile 24 49 46 33 152 medie posturi/ companie 2,7 8,2 9,2 8,3 6,3 Min 1 1 3 1 1 Max 10 18 16 18 18 Dev. Standard 2,915 7,679 6,058 7,500 6,169

Angajarea de personal nou este un simptom al creşterii şi bunăstării companiei şi în mod sigur, şi firmele române intervievate, luând în considerare şi previziunile lor de viitoare angajări, demonstrează în acest sens previziuni pozitive de creştere. De fapt, 35 de companii din 50 (70%) prevăd angajarea de nou persoanl în următoarele 6 luni, iar 38 din cele 50 intervievate (76%) prevăd efectuarea de angajări în următoarele 12 luni. Graficul 7 arată previziunile de angajare estimate în mod deosebit în următoarele 6 luni, în funcţie de dimensiunile companiei. O observaţie specială se face în legătură cu datele întreprinderilor mari pentru care se pare că se prefigurează o situaţie de recesiune gravă în următoarele luni, cu o concediere a 106 angajaţi. Rezultatul de fapt este viciat şi distorsionat de prezenţa unicei companii mari care are o previziune de reducere a personalului de la 470 la 350. Eliberând eşantionul de acest “outsider”, situaţia apare după cum este configurată în graficul 7-bis, cu o stabilitate ocupaţională substanţială în cazul marii întreprinderi şi cu previziuni de creştere în cazul întreprinderilor mai mici.

21

Graficu 7. Angajări estimate pentru următoarele 6 luni

Graficul 7-bis. Angajări estimate pentru următoarele 6 luni (date epurate)

22

ANGAJĂRI ESTIMATE Pentru următoarele 6 luni

micro-întreprinderi

întreprinderi mici

întreprinderi mijlocii

întreprinderi mari Total

Nr. companii care prevăd angajaări în următoarele 6 luni 18 11 5 1 35 Procent de companii care prevăd angajări în următoarele 6 luni 69% 85% 83% 20% 70%

Între companiile care prevăd angajări în următoarele 6 luni (35 din 50)

Tot. Angajări prevăzute în următoarele 6 luni 51 53 43 14 161 Medie angajări / companie 2,8 4,8 8,6 14,0 4,6 Min 1 1 4 14 1 Max 7 10 20 14 20 Dev. Standard 1,757 3,219 6,841 0 4,089

Observaţii similare sunt valabile şi pentru previziunile ocupaţionale pe o perioadă de 1 an, termen în care diferenţa procentuală de creştere a companiilor în ceea ce priveşte cele 6 luni precedente este de doar 6 puncte, pentru un total de 284 de noi locuri de muncă estimate într-un an. Graficul 8. Angajări estimate pentru următoarele 12 luni

23

Total angajări estimate pentru următoarele 12 luni

ANGAJĂRI ESTIMATE Pentru următoarele 12 luni

micro-întreprinderi

întreprinderi mici

întreprinderi mijlocii

întreprinderi mari Total

Nr. companii care prevăd angajaări în următoarele 12 luni 21 11 5 1 38 Procent de companii care prevăd angajări în următoarele 12 luni 81% 85% 83% 20% 76%

Între companiile care prevăd angajări în următoarele 12 luni (38 din 50) Tot. Angajări prevăzute în următoarele 12 luni 89 88 93 14 284 Medie angajări / companie 4,2 8,0 18,6 14,0 7,5 Min 1 2 8 14 1 Max 15 25 30 14 30 Dev. Standard 3,520 7,589 8,050 0 7,292

24

4 Strategiile de dezvoltare Rolul dezvoltării strategice este unul foarte important în interiorul companiei pentru procesul de inovare şi dezvoltare a noilor produse şi nu numai, pentru a crea şi menţine un avantaj competitiv stabil şi de durată. Constituie, mai întâi, realizarea unui proiect partajat care, prin intermediul unei analize critice a scenariilor teritoriale, şi anume scenariile economice, sociale, culturale, ambientale ale teritoriului, realizează şi fixează o viziune de dezvoltare viitoare pe termen mediu-lung, cu obiective, strategii şi o serie de intervenţii concrete. Diferitele tipuri de dezvoltare identificate în cazul companiilor române sunt 4: diversificarea gamei de produse, dezvoltarea filialelor, angajarea personalului calificat şi stabilizarea personalului propriu (graficul 9). 80% dintre companii urmăresc strategia de stabilizare a personalului angajat, 68% încearcă să formeze o strategie de diversificare a gamei de produse, 32% îşi propun să dezvolte noi filiale, iar 30% încearcă să angajaze personal calificat. Companiile care urmăresc în principal strategiile de diversificare a gamei de produse sunt micro-întreprinderile şi întreprinderile mici (respectiv 73% şi 77%), urmate de întrepinderile mijlocii (50%) şi, în final de întreprinderile mari (40%). În mod ciudat acelaşi lucru este valabil şi pentru strategia de dezvoltare a noilor filiale. Acest tip de strategie este urmată solitar de companiile mari cu mari capacităţi financiare de investit, dar chiar ele şi cele mijlocii sunt cele care dezvoltă această strategie în procente mici (respectiv 20% şi 17%). Graficul 9. Tipurile de strategii de dezvoltare urmărite

25

Graficul 10. Strategii de dezvoltare urmate în funcţie de dimensiunea companiilor

De asemenea, companiile care pun în aplicare în majoritate strategii de angajare a personalului calificat sunt cele mijlocii (67%), urmate de cele mici şi medii (respectiv 38% şi 40%), şi în final de micro-întreprinderi (15%). După cum arată graficul 10, strategia cea mai utilizată de către companiile române este cea de stabilizare a personalului, sau mai bine spus de a încerca să investească maiales în resursele interne, consolidându-le pentru a crea şi creşte valori. De fapt, se poate observa uşor că toate întreprinderile mijlocii pun în aplicare această strategie (100%), urmate de micro-întreprinderi (81%), întreprinderi mari (80%) şi de cele mici (69%). Mare parte dintre companiile române intenţionează să crească şi să se dezvolte nu doar în termeni dimensionali, ci şi în termeni calitativi. Deşi doar 30% dintre întreprinderi adoptă în mod specific angajarea personalului calificat ca strategie de dezvoltare, 54% dintre ele se declară totuşi interesate în angajarea personalului calificat. Şi chiar şi în acest caz, cererea de calitate este mai frecventă în cazul întreprinderilor mijlocii.

26

Graficul 11. Interesul în angajarea personalului calificat

Totuşi, în ciuda interesului difuz pentru resursele umane calificate, doar 26% dintre companii adoptă un plan anual de formare al personalului propriu. Acest lucru înseamnă că mare parte dintre companii preferă (sau consideră mai simplu) să caute în exterior competenţe majore şi specializări de care are nevoie pentru a se dezvolta, decât să investească în recalificarea personalului şi în potenţializarea capitalului uman intern.

27

Graficul 12 Companii care au un plan anual de formare

28

5 Instrumente activate pentru recrutarea personalului Mare parte dintre companiile române activează în principal cu personal intern pentru dezvoltarea actzivităţilor de recrutare a personalului (56% dintre cazuri) şi cu anunţuri în mass-media (50%). Numai 16% recurg la o firmă specializată de plasare de personal, iar 32% recurg la persoane experimentate, instrumente care de fapt, sunt activate pentru mai multe dintre companiile mai mari şi structurate. Spre deosebire, recurgerea la AJOFM este mai difuză şi generalizată (40% dintre cazuri). Graficul 13. Instrumente activate pentru recrutarea de personal

Cel puţin 52% dintre companii au recurs deja la serviciile centrelor de ocupare a forţei de muncă, motivul unei astfel de colaborări fiind acela de a căuta şi selecta personalul, mai mult decât căutarea subvenţiilor sau dezvoltării proiectelor de formare sau colaborare. Companiile mai puţin obişnuite a se folosi de suportul acestor centre sunt micro-întreprinderile.

29

Graficul 14. Tipul de colaborare cu Centrele de Ocupare a forţei de muncă

Printre acelea care au avut deja un mod de evaluare directă a serviciilor oferite de AJOFM, se observă nivelurile nu foarte ridicare de satisfacţie, cu o evaluare medie de 2,8 pe o scară de la 1 la 4. Cele care sunt foarte puţin mulţumite sunt întreprinderile mici şi micro-întreprinderile, în timp ce cele mijlocii şi mari oferă evaluări mai bune, pozitive. Graficul 15. Evaluarea serviciilor oferite de AJOFM

30

31

III  -­  RAPORT  FINAL  

al  sondajului  privind  antreprenoriatul    si  initierea  de  acivitati  independente  

 Efectuat  pe  baza  rezultatelor  sondajului  pe  un  eşantion  de  527  indivizi  care  intenţționează  sa-­‐şi  deschidă  o  afacere  proprie  si  pe  un  esantion  de  60  de  

intreprinderi  

Analiza  macroeconomica  

Obiective

Scopul ini�iativei “Solu�ii de antreprenoriat pe m�sura realit��ii socio-

economice în regiunea de Sud-Est” din România este acela de a promova

dezvoltarea unei campanii pentru evaluarea poten�ialului local referitor

la demararea unei activit��i proprii.

Activitatea principal� a proiectului const� dintr-o serie de sudii �i

analize asupra actualei situa�ii macro �i micro-economice a României �i

a regiunii de Sud-Est, în a�a fel încât s� individualizeze oportunit��ile

de investi�ie antreprenorial� în sectoarele majoritar prevestitoare

de cre�tere economic�.

Printre altele s-a realizat un sondaj calitativ-cantitativ pe un e�antion de

527 de persoane, cu inten�ia de a deschide o afacere proprie, constituit

în propor�ie de 53% din femei �i 47% din b�rba�i, astfel încât s�

prezinte eviden�e ale posibilit��ilor de auto-antreprenoriat prezente în

Regiune.

32

Perspectivele de cre�tere ale ��rii

Produsul intern brut (PIB) al României va cre�te cu 2% în 2010 �i cu 4%

în 2011, recuperând mult teren pierdut dup� sc�derea de 7,5%

înregistrat� în acest an, conform stim�rii agen�iei de rating Fitch,

inclus� în raportul Emerging Europe Sovereign Review: 2009. Aceast�

informa�ie este mai optimist� fa�� de estim�rile oficiale ale guvernului.

Spre deosebire, ultimul scenariu indicat de FMI �i de guvern în august a

inclus o corectare negativ� ulterioar� considerabil� a procentului de 8-

8,5% din acest an, urmat� de o cre�tere moderat� de 0,5% în 2010.

Comisia Na�ional� de Prognoz�, entitate guvernamental� pentru

previziuni economice, indic� în num�rul publicat în septembrie cu

previziunile preliminarii de toamn�, c� va avea loc o sc�dere a PIB-ului

cu 7,7% în acest an, urmat de rate de cre�tere de 0,5% �i 2,4% pentru

urm�torii doi ani. Fitch este optimist� în ceea ce prive�te deficitul fiscal,

care va r�mâne între limitele sugerate de FMI, adic� 7% �i 4,5% din PIB

în 2009 �i 2010. Fondul Monetar sugereaz� un deficit fiscal de 7,3%

pentru acest an �i unul de 5,9% pentru urm�torul.

Aceast� inversiune de tendin�e poate constitui o cale excelent� de

rec�p�tare a încrederii operatorilor economici români �i, în particular, a

tuturor acelor persoane care sunt interesate în a dezvolta activit��i

antreprenoriale, �i de investi�ii în �ar�. Este evident c� stimularea

antreprenoriatului în regiuni speciale, cum este Regiunea de Sud-Est

poate reprezenta unul dintre nivelurile principale de a încerca s� prind�

cu succes ie�irea din situa�ia mai sus men�ionat�.

33

Munca autonom�; Auto-antreprenoriatul

Începând din anii ’90, procesul de externalizare a economiei

interna�ionale a trecut mai ales prin apari�ia micro-întreprinderilor

confirmând teza rolului de neînlocuit jucat în antreprenoriatul r�spândit

în procesul de transformare �i dezvoltare economic�. Totu�i, nu

întotdeauna o natalitate puternic� înseamn� automat �i cre�tere

economic�. Corelat� cu natalitatea antreprenorial� tipic� ridicat� a

sistemelor economice occidentale exist� o la fel de ridicat� mortalitate a

companiilor, care în unii ani întrece num�ul firmelor noi. Exist� totu�i o

puternic� turbulen�� care caracterizeaz� apari�ia �i dispari�ia

antreprenoriatului, care se manifest� într-un turn-over ridicat al

companiilor care apar �i dispar. Aspectul cel mai îngrijor�tor este c� în

fluxul de ie�ire se manifest� un procent ridicat de dispari�ie precoce: a

se avea în vedere câte resurse monetare, financiare, materiale �i umane

(majoritatea celor care dau faliment rareori revin pe pia��) sunt distruse

în aceste tentative de demarare a unei activit��i antreprenoriale.

Problema este de a reduce limitele de improvizare în favoarea

profesionalismului �i competen�ei antreprenoriale. Apari�ia unei noi

firme în majoritatea cazurilor are loc f�r� ca antreprenorul s� fi evaluat

valabilitatea ideii sale, în termeni de probabilitate a supravie�uirii �i de

poten�ial de dezvoltare a companiei. Foarte des prevaleaz� dorin�a de

independen��, dorin�a de a pune în practic� cu încredere oarb�

propria idee antreprenorial�. Problema nu este cea de a reduce un astfel

de stimulent, ci de a-l direc�iona �i de a-l transforma în ceva pozitiv.

Aceste elemente ale modelului antreprenorial autonom reies în mod

evident �i din studiul empiric realizat în bazinul poten�ial de noi-

antreprenori din regiunea de Sud-Est a României.

34

De aceea va fi indispensabil s� acompaniezi firmele care apar în

efortul necesar pentru a înfrunta noile provoc�ri care le a�teapt�.

Scopul serviciilor oferite tân�rului antreprenor nu este doar de a face s�

apar� mai multe firme, ci �i de a le face s� apar� cu mai multe

posibilit��i de supravie�uire �i dezvoltare. Prin urmare, este necesar un

obiectiv dublu: pe de o parte, a face astfel încât tân�rul întreprinz�tor

s� fie preg�tit s� înfrunte pericolele �i provoc�rile primilor ani critici în

care este în joc supravie�uirea noii companii, înfruntându-le deja la

nivelul calculului economic �i evalu�rii planului de afaceri înainte de

pornirea la drum, �i astfel nefiind constrâns s� fac� astfel de verific�ri

pe propria piele la momentul contactului cu pia�a. Pe de alt� parte, a

face în a�a fel încât cine este destinat a trece în faliment înainte de

vreme s�-�i dea seama de factorii economici care nu sf�tuiesc apari�ia

noii companii �i astfel, nici m�car s� nu încerce sau s�-�i modifice

ideea de antreprenoriat.

Oportunit��i sectoriale

Din cercet�ri, studii �i sondaje de pia�� realizate în cadru de

proiect, sectoarele majoritar interesante pentru a demara o

activitate antreprenorial� au rezultat a fi urm�toarele:

- Sectorul turistic

- Sectorul agroalimentar

- Sectorul de construc�ii

- Sectorul de logistic�-servicii

1. Sectorul turistic

35

World Travel & Tourism Council (WTTC- Consiliul Mondial de Turism) a

examinat recent toate componentele compartimentului, ca de exemplu

investi�iile, cheltuielile guvernamentale �i cele ale turi�tilor, circuitul

total al afacerilor în industria turistic� român�, la sfâr�it de an, egal cu

7,1 miliarde de dolari, cu 9,25 mai mult fa�� de 2008. Dar informa�ia

cea mai important� este progresul prev�zut pe termen lung, de exemplu

pe urm�torii 10 ani: WTTC estimeaz� o cre�tere medie anual� de 7,9%

care situeaz� România pe locul 4 în lume printre ��rile cu cre�tere

turistic� major�.

În acest mediu, domeniile de interven�ie �i de introducere a noilor actori

antreprenoriali sunt poten�ial mari: de la industria hotelier� la cea de

intermediere (tour-operatori, agen�ii de turism, etc.). În aceste medii,

strict de infrastructur�, spa�iile de ocupare sunt enorme.

2. Sectorul agroalimentar

Agricultura în România a fost mereu un sector de importan�� primar�

pentru �ar�.

Suprafa�a României este de 23,8 milioane ha, iar suprafa�a agricol�

utilizat� este de 14,7 milioane ha, 61,7% din total. Acesta reprezint�

unul dintre rapoartele cele mai înalte din Europa.

Importan�a pe care o are agricultura în �ar� se poate observa �i din

datele referitoare la popula�ia din zonele rurale, egal� cu 44,8% din total

(21,6 milioane de locuitori la 01.07.2006).

Persoanele ocupate în agricultur� sunt în num�r de 2,8 milioane, adic�

30,5% din totalul popula�iei ocupate. Chiar �i contribu�ia la formarea

PIB-ului este detul de semnificativ�, înregistrându-se un procent de

7,5%.

36

A. Puncte tari:

1. poten�ialul agricol semnificativ (6% din suprafa�a agricol�

utilizat� – SAU a UE-27); circa 28% din SAU este deja

concentrat� în ferme mari, care sunt competitive, în majoritate;

2. suprafe�e extinse cu condi�ii favorabile pentru agricultur� care

permit �i diversificarea culturilor;

3. introducerea dinamic� a agriculturii biologice;

4. re�ele primare de iriga�ii care acoper� o parte important� din

suprafa�a agricol�.

Oportunit��i

1. Disponibilitatea unei mari pie�e locale, cu poten�ial ridicat de

extindere în ��rile limitrofe;

2. Limite ridicate de dezvoltare pentru modernizarea �i

restructurarea sectorului agricol;

3. Prioritatea UE de utilizare a energiilor regenerabile;

4. Reabilitarea infrastructurilor de iriga�ii.

În acest departament, ar putea fi dezvoltate proiecte antreprenoriale

referitoare la optimizarea proceselor productive agricole prin intermediul

unei abord�ri ambientale durabile. Principalul obiectiv al ini�iativei ar

putea fi cel al sus�inerii produc�iei agricole în jude�ele Br�ila �i Gala�i

prin intermediul optimiz�rii rota�iei culturilor, tehnicilor de iriga�ii �i

de fertilizare �i conform unei abord�ri de dezvoltare ambiental�

37

durabil�, precum �i cu o cooperare integrat� între centre �tiin�ifice �i

institu�ii publice.

3. Sectorul construc�iilor

Pia�a construc�iilor din România a cunoscut un adev�rat “boom” ale

c�rui cauze se atribuie unei cre�teri economice generale a ��rii,

planurilor de investi�ii na�ionale în sector, afluxului de capital extern,

finan��rilor acordate în acest sector de c�tre UE �i alte organiza�ii

interna�ionale.

Acest trend pozitiv a determinat o cre�tere important� a importurilor de

materiale de construc�ii, confirmând pozi�ia de leader mai ales a Itlaiei,

ca principal furnizor al pie�ei române�ti.

Tipologia produselor importate se constituie în principal din materiale

pentru izola�ii �i finisaje, precum �i instala�ii termo-hidro-sanitare

domestice.

Sectorul construc�iilor reprezint� circa 10% din totalul PIB, cu o for��

de munc� de 400.000 muncitori cu norm� întreag�.

Investi�iile în imobile pentru birouri, centre de afaceri, locuin�e de lux

�i lucr�ri stradale constituie activitatea cea mai profitabil� din România

în sectorul construc�iilor, cu realizarea unui profit uneori superior cu

40-50% valorii investi�iei.

O situa�ie opus� se înregistreaz� în schimb în cazul lucr�rilor de

infrastructur� ob�inute prin contracte de achizi�ii publice, prin care

companiile câ�tig� profituri de mai pu�in de 5% dar compuse în volum.

În acest mediu ini�iativele autonome de munc� pot lua na�tere mai

ales în activit��ile comerciale corelate �i cu suportul

compartimentului: activit��i de resale (re-vânzare) a materialelor de

construc�ii, afaceri de mobilier, ornamente, etc.

38

Acest tip de activit��i rezult� a fi destul de slabe într-o �ar� care mai

întâi investe�te în cas�, ca bun primar.

4. Logistic� servicii

Dat fiind c� sectorul logistic în sens strict (considerând de exemplu c�

muncitorii de pe platformele sau nodurile de trafic m�rfuri unde sunt

efectuate opera�iuni auxiliare transportului pur �i simplu, totu�i legate

de mi�c�rile m�rfurilor) sufer� din cauza traficului m�rfurilor �i, prin

urmare este puternic legat de economia general� a unei ��ri în termeni

de produc�ie manufacturier� �i primar�, schimburi comerciale interne

�i mai ales c�tre exterior, modernizarea întregului sistem economic,

infrastructur� general�, etc., este corect s� se ia în considerare toate

aceste variabile ca factori absolut determinan�i pentru acest sector,

furnizor de noi ini�iative antreprenoriale.

În România se acord� întotdeauna o mare aten�ie sectorului de

logistic�, nu numai ca suport al activit��ii tradi�ionale legat� de

traficul de perfec�ionare pasiv� a m�rfurilor (mai ales în sectorul

textile/îmbr�c�minte, înc�l��minte, utilaje mecanice, materiale de

construc�ii), dar în general pentru c�utarea unor noi solu�ii pentru

gestionarea �i transportul bunurilor de larg consum, un motiv major

într-un moment de cre�tere puternic� a altor activit��i comerciale.

Exigen�a personalului specializat pentru gestiunea serviciilor eficiente

de logistic� integrat�, în termeni de depozitare, transport, tranzit al

m�rfurilor �i opera�iuni asimilate, este destul de sim�it� în companiile

române�ti, mai ales dac� sunt localizate în centrele industriale mai

pu�in dezvoltate.

În acest mediu se pot introduce ini�iative antreprenoriale autonome,

chiar �i de mici dimensiuni, cum ar fi agen�ii maritime, de colet�rie,

etc., care ar putea servi ca juc�tori autonomi, dar determinan�i în

dezvoltarea general� a sectorului.

39

  Proiect   cofinantat   din   Fondul   Social   European   prin  Programul  Operational  Sectorial  Dezvoltarea  Resurselor  Umane  2007-­2013  

AUTORI:

Stecconi Alessandro

Expert formator

SC SIDA SRL

Ramazzoti Sauro

Expert formator

SC SIDA SRL

Euardo Fabio Di Giulio

Expert in tehnici de interviu si investigare

SC SIDA SRL