- resanmed · figura 57. distributia procentuala a cazurilor privind schimbarile climatice in...
TRANSCRIPT
Registrul national al riscurilor
pentru sanatate ın relatie cu
factorii de mediu
- ReSanMed –
Raport 2018
Autori:
Catalin Staicu Alexandru, Angelica Marilena Voinoiu, Madalina Constantin, Ioan Chirila,
Oana Iacob, Daniela Nuta
În colaborare cu toate DSP- urile Judetene și a Mun. București, carora le multumim !
2
Cuprins
INTRODUCERE................................................................................................................................... 5
I. MODULUL METHEMOGLOBINEMIE .............................................................................. 5
II. GUSA ENDEMICA ............................................................................................................ 16
III. SCHIMBARI CLIMATICE ............................................................................................... 27
IV. INCIDENT/ACCIDENT DE MEDIU ............................................................................... 38
Cuprins Figuri
Figura 1. Incidenţa methemoglobinemiei pe judeţe ................................................................................ 5
Figura 2. Distribuţia copiilor cu methemoglobinemie din anul 2018 ...................................................... 6
Figura 3. Distribuţia pe sexe .................................................................................................................... 6
Figura 4. Distribuţia pe medii de provenienta ......................................................................................... 6
Figura 5. Distribuţia pe trimestre a cazurilor cu methemoglobinemie din anul 2018 ............................. 7
Figura 6. Distribuţia cazurilor cu methemoglobinemie din anul 2018 în functie de semnele ................. 7
Figura 7. Distribuţia cazurilor cu methemoglobinemie din anul 2018 .................................................... 8
Figura 8. Distribuţia cazurilor de methemoglobinemie în funcţie de starea la externare ........................ 8
Figura 9. Distribuţia cazurilor de methemoglobinemie în funcţie de tipul de alimentaţie ...................... 8
Figura 10. Distribuţia cazurilor de methemoglobinemie în funcţie de .................................................... 9
Figura 11. Structura lotului în funcţie de nivelul nitraţilor din apa de fântâna ..................................... 10
Figura 12. Structura lotului în funcţie de nivelul nitriţilor din apa de fântâna ...................................... 10
Figura 13. Structura lotului în funcţie de nivelul E.coli din apa de fântâna .......................................... 11
Figura 14. Structura lotului în funcţie de nivelul enterococilor din apa de fântâna .............................. 11
Figura 15. Tendinta numarului de cazuri de intoxicaţie cu nitrati ......................................................... 12
Figura 16. Ponderea intoxicaţiei cu methemoglonina pe sexe în perioada 2009-2018 ......................... 12
Figura 17. Vârsta medie a cazurilor de methemoglobinemie în perioada 2009-2018 ........................... 12
Figura 18. Ponderea intoxicaţiei cu methemoglonina pe trimestre în perioada 2009-2018 .................. 13
Figura 19. Ponderea intoxicaţiei severe cu methemoglonina în perioada 2009-2018 ........................... 13
Figura 20. Ponderea intoxicaţiei severe cu nitraţi în perioada 2009-2018 ............................................ 13
Figura 21. Ponderea intoxicaţiei severe cu nitriţi în perioada 2009-2018 ............................................. 14
Figura 22. Ponderea intoxicaţiei severe cu E.coli în perioada 2009-2018 ............................................ 14
Figura 23. Ponderea intoxicaţiei severe cu enterococi în perioada 2009-2018 ..................................... 14
Figura 24. Numar cazuri de imbolnaviri – Gusa Endemica - 2018 ....................................................... 16
Figura 25. Numar - fise pacienti - Gusa endemica - in functie de domiciliu ........................................ 17
Figura 26. Distributia cazurilor de Gusa Endemica 2017-2018 ............................................................ 17
Figura 27. Distributia cazurilor de Gusa endemica la nivel national 2017-2018 .................................. 17
Figura 28. Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de mediu ............................................... 18
Figura 29. Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de coduri .............................................. 18
Figura 30. Distributia cazurilor de Gusa Endemica pe trimestre........................................................... 18
Figura 31. Distributia cazurilor de Gusa Endemica pe grupe de varsta ................................................ 19
3
Figura 32. Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de sex ................................................... 19
Figura 33. Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de prima diagnosticare ......................... 19
Figura 34. Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de grupa de varsta de la prima
confirmare ............................................................................................................................................. 20
Figura 35. Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de restrictiile la alimentele cu sare ....... 20
Figura 36. Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de recomandarile privind ..................... 20
Figura 37. Reprezentarea grafica a cazurilor de Gusa Endemica in functie de sex ............................... 21
Figura 38. Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de existenta in familie a altor boli
tiroidiene ............................................................................................................................................... 21
Figura 39. Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de cazurile care au efectuat ecografie . 22
Figura 40. Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de manifestari ...................................... 22
Figura 41. Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de analize ............................................. 22
Figura 42. Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de IMC .................................................. 23
Figura 43. Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de specificul tratamentului administrat 25
Figura 44. Raportarea cazurilor pe cod de boala care pot fi determinate de fenomene extreme , anul
2018 ...................................................................................................................................................... 30
Figura 45. Distributia procentuala a cazurilor privind schimbarile climatice in functie de sex ............ 30
Figura 46. Raportarea cazurilor pe cod de boala care pot fi determinate de fenomene extreme in
functie de grupa de varsta - 2018 .......................................................................................................... 31
Figura 47. Distributia procentuala a cazurilor privind schimbarile climatice in functie de grupa de
varsta ..................................................................................................................................................... 32
Figura 48. Distributia procentuala a cazurilor privind schimbarile climatice in functie de mediu ....... 32
Figura 49. Raportarea cazurilor pe cod de boala care pot fi determinate de ......................................... 33
Figura 50. Raportarea cazurilor privind Schimbarile Climatice in functie de data internarii si anotimp
.............................................................................................................................................................. 33
Figura 51. Raportarea cazurilor pe cod de boala care pot fi determinate de fenomene extreme in
functie de grupa de varsta, Iarna ........................................................................................................... 34
Figura 52. Raportarea cazurilor pe cod de boala care pot fi determinate de fenomene extreme in
functie de grupa de varsta, Primavara ................................................................................................... 34
Figura 53. Raportarea cazurilor pe cod de boala care pot fi determinate de fenomene extreme in
functie ................................................................................................................................................... 34
Figura 54. Raportarea cazurilor pe cod de boala care pot fi determinate de fenomene......................... 35
Figura 55.Distributia procentuala a cazurilor privind schimbarile climatice ........................................ 35
Figura 56. Distributia procentuala a cazurilor privind schimbarile climatice in functie de codul de
boala T67-T69 ....................................................................................................................................... 36
Figura 57. Distributia procentuala a cazurilor privind schimbarile climatice in functie de codul de
boala X30 - X39 .................................................................................................................................... 36
Figura 58. Raportarea cazurilor pe cod de boala care pot fi determinate de fenomene extreme pe
trimestre in functie de numarul zilelor de spitalizare ............................................................................ 37
Figura 59. Raportarea cazurilor privind Schimbarile Climatice ............................................................ 37
Figura 60. Raportarea cazurilor privind Incidentele/Accidentele de mediu in functie de judet ............ 38
Figura 61 . Distributia incidentelor/accidentelor de mediu ................................................................... 39
Figura 62. Distributia incidentelor/accidentelor de mediu in functie de factorul de mediu poluat ... 39
4
Cuprins Tabele
Tabel 1. Distributia cazurilor de Methemoglobinemie in functie de sex si alimentatie ......................... 9
Tabel 2.Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de IMC si grupa de risc scazut .................. 23
Tabel 3.Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de IMC si grupa de risc scazut/moderat .. 24
Tabel 4.Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de IMC si grupa de risc moderat/mare .... 24
Tabel 5.Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de IMC si grupa de risc mare .................... 24
Tabel 6.Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de IMC si grupa de risc foarte mare ......... 25
Tabel 7.Repartizarea cazurilor privind Schimbarile Climatice in functie de grupa de varsta ............... 31
Tabel 8.Repartizarea cazurilor privind Schimbarile Climatice in functie de mediu ............................. 32
Tabel 9.Repartizarea cazurilor privind Schimbarile Climatice in functie de anotimp .......................... 33
Tabel 10.Repartizarea cazurilor privind Schimbarile Climatice in functie de cod T33-T35 ................ 35
Tabel 11.Repartizarea cazurilor privind Schimbarile Climatice in functie de cod T67-T69 ................ 35
Tabel 12.Repartizarea cazurilor privind Schimbarile Climatice in functie de cod X30-X39 ............... 36
Tabel 13.Repartizarea cazurilor privind Schimbarile Climatice pe trimestre in functie de numarul
zilelor de spitalizare .............................................................................................................................. 37
Tabel 14.Raportarea cazurilor privind Incidentele/Accidentele de mediu in functie de judet .............. 38
5
INTRODUCERE
Registrul Sanatate și Mediu este un sistem online de raportare a datelor referitoare la rolul
factorilor de mediu în aparitia sau declanșarea unor boli asupra sanatatii populatiei.
De mentionat faptul ca a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 134 din
20 februarie 2019, Hotararea de Guvern nr. 83/2019 privind ınfiintarea și functionarea
Registrului National al Riscurilor pentru Sanatate ın relatie cu factorii de mediu, deumit în
continuare ReSanMed.
I. MODULUL METHEMOGLOBINEMIE
În anul 2018 s-au înregistrat 49 cazuri de methemoglobinemie acuta la sugar în 19 judeţe
din cele 41 ale României.
A. CARACTERISTICI EPIDEMIOLOGICE
Incidenţa specifică
Cea mai ridicata frecventa a numarului de cazuri din anul 2018 s-a înregistrat în jud. Iași
(16,3%), urmata de cea înregistrata în jud. Galati (10,2%) și judetele Bacau (8,2%) și Dolj
(8,2%).
Figura 1. Incidenţa methemoglobinemiei pe judeţe
I. Date privind identitatea
Distribuţia pe grupe de varsta evidenţiaza îmbolnaviri la vârste sub o luna la 6,1% dintre copii.
Cel mai frecvent, îmbolnavirea s-a remarcat la copiii din grupa de vârsta 1-3 luni (55,1%).
Vârsta medie a copiilor cu methemoglobinemie în anul 2018 a fost de 4,61 1,5 luni.
6
Figura 2. Distribuţia copiilor cu methemoglobinemie din anul 2018
Distribuţia pe sexe a cazurilor de methemoglobinemie a evidenţiat frecventa uşor mai
crescuta a cazurilor de sex masculin (57,1%).
Figura 3. Distribuţia pe sexe
Distribuţia pe mediu de proveniența a cazurilor de methemoglobinemie a evidenţiat
preponderenta rurala (89,8%).
Figura 4. Distribuţia pe medii de proveniență
7
II. Date privind îmbolnăvirea
Incidenţa pe trimestre a evidenţiat ponderea mai crescuta a cazurilor de
methemoglobinemie în trimestrul I (36,7%) al anului 2018.
Figura 5. Distribuţia pe trimestre a cazurilor cu methemoglobinemie din anul 2018
Semne şi simptome clinice
Dintre cei 49 de copii, 27,5% nu au prezentat semne și simptome clinice la internare, însa
27,5% prezentau cianoza generalizata și 41,2% cianoza localizata.
Figura 6. Distribuţia cazurilor cu methemoglobinemie din anul 2018 în funcție de semnele
și simptomele clinice de la internare
Boli asociate
La cazuistica studiata, cel mai frecvent s-a remarcat prezenta bolilor respiratorii (36,7%)
și digestive (18,4%), însa 16,3% dintre copii nu prezentau patologie asociata.
8
Figura 7. Distribuţia cazurilor cu methemoglobinemie din anul 2018
în funcție de prezența bolilor asociate
Starea la externare
Din totalul cazurilor de methemoglobinemie înregistrate la grupa de vârsta 0-1 an (n=49),
59,2% au ieșit din spital vindecati, restul ameliotati.
Figura 8. Distribuţia cazurilor de methemoglobinemie în funcţie de starea la externare
B. DATE PRIVIND EXPUNEREA
Alimentaţia copilului a fost preponderent artificiala (65,3%) sau mixta (22,4%), numai
12,2% dintre copiii intoxicaţi aveau alimentaţie naturala, la sân.
Figura 9. Distribuţia cazurilor de methemoglobinemie în funcţie de tipul de alimentaţie
9
Atât la baieţi, cât şi la fete predomina alimentaţia artificiala (71,4% vs 24,1%) sau mixta
(25,0% vs 19,0%) (p=0,461).
Tabel. I Distribuţia cazurilor de methemoglobinemie pe sexe
în funcţie de tipul de alimentaţie
Alimentaţie Masculin Feminin
n % n %
naturalã 1 3,6 12 23,0
artificialã 20 71,4 5 57,1
mixtã 7 25,0 4 19,0
Tabel 1. Distributia cazurilor de Methemoglobinemie in functie de sex si alimentatie
Descrierea fântânii
Aprovizionarea cu apa din fântâna proprie se remarca la 77,6% dintre cazuri.
Figura 10. Distribuţia cazurilor de methemoglobinemie în funcţie de
tipul de fântână de la care se aprovizionează cu apă potabilă
Examen chimic
La 60,5% din total lot de studiu, concentraţia de nitraţi (NO3) a indicat valori cuprinse
între 101-500 mg/l, iar la 7,9% peste 500 mg/l.
10
Figura 11. Structura lotului în funcţie de nivelul nitraţilor din apa de fântână
Per total lot de studiu, nivelul de nitriţi (NO2) peste 0,5 mg/l s-a remarcat la 15,4% dintre
cazuri.
Figura 12. Structura lotului în funcţie de nivelul nitriţilor din apa de fântână
Examen bacteriologic
Din total probe determinate pentru evidenţierea prezenţei E. coli în apa de fântâna
utilizata pentru alimentaţia copiilor intoxicaţi, numarul bacteriilor peste 10/ cm3 s-au identificat
la 51% dintre copiii cu methemoglobinemie, iar ponderea celor cu un numar sub 2/ cm3 a fost
de 16,7%.
11
Figura 13. Structura lotului în funcţie de nivelul E.coli din apa de fântână
Numarul enterococilor peste 10/ cm3 s-au identificat la 38,8% dintre copiii cu
methemoglobinemie; între 2 şi 10 enterococi/cm3 s-au identificat la 24,5% dintre cazuri.
Figura 14. Structura lotului în funcţie de nivelul enterococilor din apa de fântână
Discuţii
Analiza comparativa, din ultimii 10 ani de studiu, a caracteristicilor intoxicaţiei cu
methemoglobina a evidenţiat urmatoarele aspecte:
- în România, se înregistreaza o tendinta descrescatoare a numarului de cazuri de
methemoglobinemie, prognosticul pentru perioada urmatoare fiind de aproximativ 40
de cazuri anual (y= 86,6 – 4,36 x);
12
Figura 15. Tendința numărului de cazuri de intoxicaţie cu nitrați
- cel mai afectat a fost sexul masculin, cu un trend aproximativ constant în ultima
perioada, vârful de frecvenţa înregistrându-se în anul 2013 (61,1%);
Figura 16. Ponderea intoxicaţiei cu methemoglonină pe sexe în perioada 2009-2018
- vârsta medie a variat de la 2,6 luni în anul 2009 pâna la 4,6 luni în anul 2018, trecând
prin doua vârfuri în anii 2012 și 2014 (4,78 și respectiv 4,07 luni), prognozând pentru
perioada urmatoare mentinerea acesteia la un nivel mediu de aproximativ 4 luni
(y=3,13 +0,09 x);
Figura 17. Vârsta medie a cazurilor de methemoglobinemie în perioada 2009-2018
13
- în ultimii 10 ani se remarca o deplasare a perioadei de îmbolnavire catre trimestrul I,
însa trimestrele II şi III ca pondere ramân cele mai afectate;
Figura 18. Ponderea intoxicaţiei cu methemoglonină pe trimestre în perioada 2009-2018
- între anii 2009-2018, formele clinice severe înregistreaza un regres important (y=49,0-
1,74 x), prognosticând pentru perioada urmatoare ponderi sub 30%;
Figura 19. Ponderea intoxicaţiei severe cu methemoglonină în perioada 2009-2018
- expunerea la un nivel de peste 500 mg/l al nitraţilor înregistreaza o creștere
semnificativa începând cu anul 2015 (16,9%), ajungând la un nivel de 24,1% în anul
2017 (y= 1,46-1,87 x), dupa care în anul 2018 frecventa expunerii la nivele peste CMA
a scazut la 7,9% din total cazuri înregistrate;
Figura 20. Ponderea intoxicaţiei severe cu nitraţi în perioada 2009-2018
14
- expunerea la un nivel de peste 0,5 mg/l al nitriţilor a avut o distributie trimodala în
perioada 2009-2018, înregistrând 3 vârfuri de frecventa: 16% în 2009, 13,3% în 2015
și respectiv 15,4% în anul 2018; tendinta perioadei fiind de uşoara creștere
(y=6,58+0,37 x);
Figura 21. Ponderea intoxicaţiei severe cu nitriţi în perioada 2009-2018
- la copiii cu methemoglobinemie, gradul ridicat de contaminare cu E. coli se mentine
la un nivel de aproximativ 50% în ultimii 2 ani (y=23,95+2,68 x);
Figura 22. Ponderea intoxicaţiei severe cu E.coli în perioada 2009-2018
- expunerea la un nivel al enterococilor de peste 10 /cm3 cunoaşte un trend crescator,
ponderea afectarii prin aceasta expunere depașește 40% (y =30,83+1,46 x).
Figura 23. Ponderea intoxicaţiei severe cu enterococi în perioada 2009-2018
15
Măsurile preventive implementate în anul anterior de catre autoritatea administrativa
teritoriala, în colaborare cu medicul de familie și specialiștii DSPJ au vizat în principal:
avertizarea proprietarilor de fântâni individuale; catagrafierea fântânilor poluate cu nitraţi;
avertizarea populaţiei prin afişe şi înscrisuri; distribuirea de materiale informative gravidelor
şi mamelor de copii 0-1 an; asigurarea apei îmbuteliate de catre UAT, conform legislaţiei în
vigoare.
Concluzii
În anul 2018, incidenţa anuala a methemoglobinemiei a fost de 29 o/oooo la populaţia rurala
0-1 an.
Vârsta medie a cazurilor methemoglobinemie de a fost de 4,611,5 luni, predominând
la sexul masculin (57,1%).
Tendinta de creşterea, în perioada de studiu, a vârstei medii a copiilor intoxicaţi, poate fi
explicata prin creşterea perioadei de alimentare naturala a acestora, în parte şi datorita creşterii
nivelul de conştientizare a mamelor prin acţiunile de promovare a sanataţii întreprinse.
Cele mai multe cazuri de methemoglobinemie s-au înregistrat în trimestrul I (36,7%),
probabil datorita creşterii aportului de nitraţi, atât prin apa folosita la prepararea laptelui praf,
cât şi prin vegetalele contaminate consumate de mama, având în vedere transportul
transplacentar al nitriţilor.
36,8% dintre copii au prezentat o forma clinica severa, 93% dintre aceştia având vârsta
sub 6 luni şi 57% au fost alimentaţi artificial.
În simptomatologia de debut s-a remarcat cianoza generalizata la 27,5% dintre cazuri, iar
prezenţa în simptomatologia de debut a bolilor digestive la 18,4%.
Riscul de methemoglobinemie a fost de 2 ori mai crescut în judeţul Iaşi, însa evoluţia a
fost favorabila la aceşti copii.
Alimentaţia copiilor a fost preponderent artificiala (65,3%) sau mixta (22,4%).
Analizând caracteristicile sursei de apa se remarca faptul ca 22,4% dintre copii au fost
alimentaţi cu apa din fântâni colective și numai 4% dintre fântâni aveau o distanţa sub 10 m
faţa de sursa de poluare.
Îngraşamintele azotoase (6,1%) au fost rar identificate ca poluanţi ai solurilor din jurul
fântânilor utilizate în scop potabil.
Un nivel de peste 500 mg/l nitraţi se întâlneşte în cazuistica a 3 copii (7,9%), iar nivelul
nitriţilor peste 0,5 mg/l la 6 copii (14,4%) cu methemoglobinemie.
Caracteristici bacteriologice ale apei evidenţiaza prezenţa a peste 10 coliformi fecali/ cm3
la 51% şi peste 10 enterococi/cm3 la 38,8% dintre copiii cu methemoglobinemie. Trendul
crescator al expunerii la aceşti agenţi patogeni denota persistenţa condiţiilor igienico-sanitare
neconforme a surselor individuale de apa.
16
II. GUSA ENDEMICA
In literatura de specialitate Gusa nodulara reprezinta o modificare atat a structurii
parenchimului tiroidian, cat si cresterea in volum a glandei tiroide, datorata si deficientei de
iod in solul/apa din anumite regiuni geografice. In cazul in care este afectata o mare parte din
populatie, aceasta devine endemica. Printre cele mai frecvente cauze de aparitie a gusii sunt:
stimularea cronica prin hormonul tireotrop, factorii de mediu, radiatiile ionizante, factorii
imunologici si factorii genetici. Alti factori implicati in aparitia gusii endemice sunt: conditiile
de viata deficitare, alimentatia dezechilibrata, varsta si sexul.
Gusa endemica agraveaza starea de sanatate a unei populatii, constituind o ingrijorare deosebita
din punct de vedere medical, social, economic, cultural si politic, reprezentand o problema
importanta de sanatate.
Astfel, Modulul de Gusa Endemica – parte componenta al platformei informatice
RESANMED, vine in sprijinul monitorizarii cu acuratete a cazurilor de imbolnavire si a
istoricului, respectiv evolutiei acestora in functie de repartizarea geografica. Acesta furnizeaza
informatii necesare pentru corelarea factoriilor de risc cu aparitia cazurilor de imbolnavire,
reevaluarea zonelor endemice gusogene si elaborarea de masuri profilactice adecvate in randul
grupurilor populationale cu vulnerabilitate crescuta.
Raportarea cazurilor de imbolnavire – Gusa endemica, de catre Directiile de Sanatate Publice
Judetene se efectueaza trimestrial, cu posibilitatea de completare ulterioara a anumitor
informatii, fata de momentul inregistrarii cazului in platforma electronica.
Prelucrarea datelor 2018
Pentru anul 2018, au fost raportate 419 cazuri de imbolnaviri de catre10 Directii de Sanatate
Publice judetene, pacientii avand domiciliul in 18 judete.
O parte din cazuri au fost inregistrate la inceputul anului 2019, deoarece modulul permite
introducerea ulterioara a fiselor pentru o evidenta cat mai clara.
Figura 24. Numar cazuri de imbolnaviri – Gusa Endemica - 2018
0
50
100
150
200
1
172
6 1 9 2861
112
6 23
Numar cazuri de imbolnavire - Gusa endemica - raportate de catre DSP - anul 2018
17
Figura 25. Numar - fise pacienti - Gusa endemica - in functie de domiciliu
In urma centralizarii datelor pentru anul 2018 (in functie de domiciuliul pacientului), se observa
faptul ca judetele care au raportat cele mai multe cazuri sunt aceleasi ca in anul 2017.
Figura 26. Distributia cazurilor de Gusa Endemica 2017-2018
O reprezentare geografica pe harta a cazurilor de imbolnavire pentru anii 2017 si 2018 este
mult mai elocventa in procesarea informatiilor.
Figura 27. Distributia cazurilor de Gusa endemica la nivel national 2017-2018
2 1
171
2 11 1 1 1 1 1 8 1961
109
6 20 3 1
Numar - fise pacienti - Gusa endemica - in functie de domiciliu
AB AR AG BH BC BN BT BV CS CJ CV DB GL GR GJ HR IS MM NT OT SM SB SV TM VL VS VN
2 2
80
7 7 2
52
0 2 3 0 0 12 0 6 0
6497
65
1 1 0 7 1 121
12 1
171
0 2 0 11 1 1 0 1 1 0 1 0 8 19
61
109
6 020
3 0 0 1 0
Cazuri imbolnavire - Gusa endemica - 2017 Cazuri imbolnavire - Gusa endemica - 2018
18
Fisa de raportare ofera si informatii despre domiciul pacientului; in cazul celor raportate
aproximativ 222 (53%) de cazuri sunt din mediul rural.
Figura 28. Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de mediu
In ceea ce priveste codul de identificare a cazului de boala la externare, s-a conturat urmatoarea
situatie (reprezentata procentuala in grafic):
- E01: tulburari tiroidiene si afectiuni inrudite, legate de deficitul de Iod (gusa difuza si
nodulara) – 277 cazuri
- E02: Hipotiroidia prin carenta subclinica de Iod – 131 cazuri
- E00 Sindromul insuficientei tiroidiene congenitale – 11 cazuri
Figura 29. Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de coduri
Fluxul internarilor privind pacientii diagnosticati cu Gusa endemica.
Figura 30. Distributia cazurilor de Gusa Endemica pe trimestre
6%
53%
41%
Numar de cazuri de gusa edemica in functie de mediul Rural/Urban
Nu s-a precizat
Rural
Urban
66%
31%
3%
Codul de identificare a cazului de boala la externare
E01
E02
E00
30%
17%25%
27%
1%
Fluxul internarilor
Trim I
Trim II
Trim III
Trim IV
Nu au precizat
19
In urma prelucrarii datelor prin identificarea cazurilor de imbolnavire in functie de grupa de
varsta, se observa ca numarul creste incepand cu grupa de varsta 35-44 ani, iar in intervalul 35
ani – 74 ani reprezinta aproximativ 80% din cazuri. Dupa 75 de ani, numarul de cazuri scade
simtitor, acest fapt fiind corelat cu speranta de viata a populatiei din Romania (74 ani).
Figura 31. Distributia cazurilor de Gusa Endemica pe grupe de varsta
De asemenea, afectiunea este frecventa si apare mult mai des la sexul feminin fata de cel
masculin, astfel s-au raportat 380 cazuri in randul femeilor fata de 39 de cazuri la barbati,
reprezentat procentual in graficul urmator:
Figura 32. Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de sex
In fisa de raportare a cazurilor exista si un istoric al pacientilor si anume anul in care au fost
diagnosticati pentru prima data; se constata o crestere exponentiala incepand cu anul 2001.
Figura 33. Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de prima diagnosticare
1 0 13 23 2051
80103 101
261
sub 1 an 1-4 ani 5-14 ani 15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani 65-74 ani 75-84 ani >85 ani
Numar cazuri in functie - grupa de varsta
Nr cazuri in functie - grupa de varsta
91%
9%
Reprezentare procentuala (%) a nr de cazuri de gusa endemica - in functie de sex
Feminin
Masculin
248 16
45
88
115 123
Nu s-aprecizat anul
pana in anul1980
1981 - 1990 1991 - 2000 2001 - 2010 2011 - 2017 2018
Numar cazuri - prima diagnosticare
20
De asemenea, exista informatii privind debutul bolii; graficul urmator permite vizualizarea
varstei la care au fost diagnosticati pentru prima data pacientii.
Figura 34. Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de grupa de varsta de la prima confirmare
Exista o legatura stransa intre gusa si alimentatia populatiei, si anume consumul de sare iodata,
alimentele cu efect gusogene, precum si boli asociate cu diete hiposodate (cardio vasculare,
renale, boli metabolice/nutritie). De asemenea si excesul de lipide in alimentatie sau aportul
insuficient de proteine influenteaza absorbtia iodului in organism.
Conform datelor din graficul de mai jos, se observa ca dintre pacientii diagnosticati cu gusa
endemica in numar de 211 cazuri, au restrictii la alimentele cu sare, reprezentand 50% ; 200
dintre cazurile raportate, nu au restrictii alimentare.
Figura 35. Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de restrictiile la alimentele cu sare
In urma externarii, pacientii diagnosticati cu Gusa endemica, in numar de 275 de cazuri (66%)
au primit recomandari privind consumul de sare iodata.
Figura 36. Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de recomandarile privind
consumul de sare iodata, la externare
200 3
17 19
58
86 8475
52
4 1
nu s-aprecizat
sub 1 an 1-4 ani 5-14 ani 15-24ani
25-34ani
35-44ani
45-54ani
55-64ani
65-74ani
75-84ani
>85 ani
Numar de cazuri in functie de grupa de varsta - de la prima confirmare
48%
50%
2%
Reprezentarea procentuala (%) privind restrictii la alimentele cu sare pentru pacientii diagnosticati cu Gusa endemica
Nu
Da
Nu exista informatii
30%
66%
4%Recomandari la externare privind consumul de sare iodata
Nu
Da
Nu exista informatii
21
Figura 37. Reprezentarea grafica a cazurilor de Gusa Endemica in functie de sex
In urma prelucrarii datelor in ceea ce priveste existenta in familie a cazurilor de boli tiroidiene,
au existat 143 de cazuri (34%) cu raspuns afirmativ.
Figura 38. Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de existenta in familie a altor boli tiroidiene
Date paraclinice esentiale in diagnosticarea cazurilor de gusa endemica sunt relevante, o parte
din acestea se regasesc si in fisa de raportare. In urma prelucarii acestor informatii s-a conturat
urmatoarele situatii:
34%
47%
19%
Reprezentare procentuala (%) unde exista in familie si alte cazuri de boli tiroidiene
Da
Nu
Nu exista informatii
22
Din cele 419 cazuri de imbolnavire – Gusa endemica - raportate pentru anul 2018, 276 pacienti
au efectuat ecografii , reprezentand procentual 66%.
Figura 39. Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de cazurile care au efectuat ecografie
In ceea ce priveste modul de manifestare a patologiei, s-au semnalat 261 de cazuri cu
hipotiroidie si 57 de cazuri cu hipertiroidie.
Figura 40. Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de manifestari
Figura 41. Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de analize
66%
32%
2%
Reprezentarea procentuala (%) a cazurilor de gusa endemica care au efectuat ecografie
Au efectuat ecografie
Nu au efectuat ecografie
Nu exista informatii
14%
62%
24%
Numar de cazuri cu manifestari:
Hipertiroidie
Hipotiroidie
Nu exista informatii
Pozitiv Negativ Neefectuat Nespecificat
54 44
296
2556
179 172
129
100
284
26
Numar cazuri care au efectuat Analize - Anticorpi - Rezultatele
Anticorpi antireceptor TSH Anticorpi anti TPO (tiroperoxidaza) Anticorpi anti - Tiroglobulina
23
Indicele de Masa Corporala (IMC) - permite o evaluare a starii de nutritie si estimarea riscurilor
asupra sanatatii, reprezentand un indicator important.
Figura 42. Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de IMC
In tabelele urmatoare sunt prezentate situatiile cazurilor de imbolnavire, clasificate pe grupe
de risc in functie de IMC si raportandu-se la grupa de varsta, la valorile maxime, minime, medie
pentru Indicele de Masa Corporala/Greutate/Inaltime
Grupa
de risc
in
functie
de IMC
Nr
cazuri/g
rp risc
Grupa de
varsta
Nr
cazuri
/grp
varsta
IMC Greutate - Kg Inaltime –
cm
Medie Max Min Max Min Max Mi
n
Risc
scazut 119
5-14 ani 5 21.34 23.4 19.5 70 34 173 132
15-24 ani 6 21.73 24.7 19.3 69 50 167 158
25-34 ani 8 21.72 22.9 19.9 65 51 172 160
35-44 ani 19 21.87 24.4 18.9 70 49 175 158
45-54 ani 23 22.73 24.7 18.9 74 52 187 149
55-64 ani 22 22.63 24.3 19.4 65 52 170 149
65-74 ani 25 22.19 24.8 18.5 76 45 176 154
75-84 ani 10 22.51 24.8 20 65 50 165 153
>85 ani 1 24 60 158 Tabel 2.Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de IMC si grupa de risc scazut
Grupa de
risc in
functie de
IMC
Nr
cazuri
/grp
risc
Grupa
de
varsta
Nr
cazuri
/grp
varsta
IMC Greutate - Kg Inaltime –
cm
Medie Max Min Max Min Max Min
Risc
scazut/
moderat
129
5-14 ani 3 27.03 28.3 25 74 60 172 147
15-24
ani
6 26.96 28.5 25.1 84 58 175 144
25-34
ani
6 27.16 28.4 25.7 90 67.5 178 162
0
50
100
150
Grupa -riscscazut
Grupa-riscscazut/mode
rat
Grupa - riscmoderat
mare
Grupa riscmare ptsanatate
Grupa riscfoarte mare
Lipsa date
Nr cazuri 119 129 81 16 42 32
119 129
81
16
4232
Nr cazuri de Gusa endemica in functie de Grupa de risc (IMC)
24
35-44
ani
13 26.85 28.7 25 91 65 178 159
45-54
ani
26 27.14 29.7 25 82 57 172 151
55-64
ani
31 27.13 29.8 25.1 85 60 174 148
65-74
ani
36 27.19 29.6 25 86 59 178 152
75-84
ani
8 27.65 29.4 25.6 82 64 167 158
Tabel 3.Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de IMC si grupa de risc scazut/moderat
Grupa de risc
in functie de
IMC
Nr
cazuri
/grp
risc
Grupa
de
varsta
Nr
cazuri
/grp
varsta
IMC Greutate - Kg Inaltime –
cm
Med
ie
Max Min Max Min Max Min
Risc
moderat/mare 81
5-14
ani
2 31.2
5
31.6 30.9 80 71 161 150
15-24
ani
5 31.4
8
32.5 30.6 103 80 178 160
25-34
ani
3 32.2
6
34 30.9 96 84 168 165
35-44
ani
7 33.0
2
34.7 30.4 98 80 170 162
45-54
ani
16 32.0
9
33.7 30 97 68 170 146
55-64
ani
21 32.3
5
34.7 30 112 68 182 150
65-74
ani
21 31.6
6
34.6 30.1 100 64 172 143
75-84
ani
6 32 34.2 30.9 90 66 170 143
Tabel 4.Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de IMC si grupa de risc moderat/mare
Grupa de
risc in
functie de
IMC
Nr
cazuri
/grp
risc
Grupa de
varsta
Nr
cazuri
/grp
varsta
IMC Greutate - Kg Inaltime –
cm
Medie Max Min Max Min Max Min
Risc mare
pentru
sanatate
16
sub 1 an 1 16 4 50
5-14 ani 2 14.45 15.9 13 21 21 127 115
15-24 ani 2 17 18.4 15.6 50 36 165 152
25-34 ani 1 16.9 39 152
35-44 ani 2 17.55 18.4 16.7 52 50 173 168
55-64 ani 1 18.4 50 165
65-74 ani 5 19.84 30.5 15.8 82 50 178 164
75-84 ani 2 17.3 17.5 17.1 42 41 155 Tabel 5.Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de IMC si grupa de risc mare
25
Grupa de
risc in
functie de
IMC
Nr
cazuri
/grp
risc
Grupa
de
varsta
Nr
cazuri
/grp
varsta
IMC Greutate -
Kg Inaltime - cm
Medie Max Min Max Min Max Min
Risc foarte
mare
42
5-14 ani 1 35.2 76 147
15-24
ani
1 36 98 165
35-44
ani
4 44.82 69.4 35.4 101 90 169 120
45-54
ani
8 39.4 50.1 35.4 123 84 175 149
55-64
ani
20 39.81 46.9 35.2 135 83 175 150
65-74
ani
8 39.56 44.4 35.2 120 69 170 140
Tabel 6.Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de IMC si grupa de risc foarte mare
In graficul urmator se prezinta specificul tratamentului administrat pacientilor, unde se constata
ca cei mai multi primesc tratament hormonal, si anume un numar de 249 cazuri. De mentionat
este faptul ca, dintre acestia pe langa tratamentul hormonal au suferit si interventii chirurgicale
in numar de 24 cazuri, iar 5 pacienti urmeaza si tratament pe baza de iod pe langa cel hormonal.
Figura 43. Distributia cazurilor de Gusa Endemica in functie de specificul tratamentului administrat
Concluzii:
Numarul cazurilor de imbolnavire raportate de cele 10 judete (419) este mai mare in
judetele AG, MM, NT, IS, ceea ce corespunde si cu numar mai mare al fiselor pacientilor
provenind din 18 judete. Din acest punct de vedere situatia este similara anului 2017. Din
cele 419, 123 sunt cazuri noi.
Nr cazurilor de gusa raportate a fost mai mare in mediul rural (53%) fata de mediul
urban(41%).
Tratament tablete pebaza de Iod
Tratament hormonal Tratament chirurgical
66
249
30
338
162
371
15 8 18
Numar cazuri diagnosticate si specificul tratamentul administrat
Da Nu Nu exista informatii
26
Pe trimestre, numarul cel mai mare al cazurilor raportate s-a situat in primul trimestru al
anului (30%), iar cel mai scazut in al doilea (17%). Avand in vedere ca majoritatea cazurilor
de gusa provin din mediul rural, o explicatie posibila ar fi aceea ca in trimestrul al doilea al
anului incep muncile agricole de primavara si adresabilitatea la medic a pacientilor din
mediul rural este mai scazuta in aceasta perioada.
Conform clasificarii pe coduri, cel mai mare numar de cazuri, respectiv 66% s-a incadrat
in categoria E01: tulburari tiroidiene si afectiuni inrudite, legate de deficitul de Iod (gusa
difuza si nodulara), ceea ce demostreaza ca deficitul de iod ramane o cauza importanta a
tulburarilor glandei tiroide.
Cele mai multe cazuri de gusa in functie de grupa de varsta, au fost raportate pentru 35-74
ani.
Sexul majoritar a fost feminin, repectiv 91%.
Nr cazurior la prima diagnosticare a crescut in timp, ajungandu-se la 123 cazuri in anul
2018, fata de 16 cazuri in perioada 1981-1990, ceea ce ar putea demonstra fie ca a crescut
educatia in randul populatiei pentru o mai buna adresabilitate la medic, fie ca a crescut
inidenta gusii, fie ambele.
Din analiza recomandarilor medicului privind restrictia consumului de sare, respectiv
consumul de sare iodata, ar fi de luat in calcul urmatorul aspect: 50% din pacienti au
recomandarea de restrictie a consumului de sare, iar 48% nu au niciun fel de restrictie.; pe
de alta parte, 66% din pacienti au recomandarea de a consuma sare iodata. In aceasta
situatie, recomandarea privind consumul de sare iodata ar trebui facuta doar pentru
procentul de 48% din pacientii care nu au restrictie sodata!
27
III. SCHIMBARI CLIMATICE
Schimbarile climatice reprezinta deja o componenta reala a vietii planetei noastre,
efectele lor negative fiind resimtite atât in plan economic, cât și social. Temperaturile cresc,
tiparele precipitatiilor se schimba, gheata și zapada se topesc, iar nivelul marii crește. Se
preconizeaza ca fenomenele meteorologice și climatice extreme care au drept rezultat pericole
de genul inundatiilor și al secetei vor deveni mai frecvente și mai intense în numeroase regiuni.
Efectele asupra ecosistemelor, a diverselor sectoare economice, a sanatatii și confortului
oamenilor, precum și vulnerabilitatea acestora variaza la nivel european.
În general, efectele schimbarilor climatice vor avea o distributie inegala în Europa, atât
în ceea ce privește momentul, cât și locul producerii.
De exemplu, zona mediteraneeana va fi mai afectata de efecte precum decese umane
cauzate de caldura, restrictii privind apa, pierderea habitatelor, cererea de energie pentru
racire și incendii forestiere.
Într-un scenariu cu emisii ridicate (o creștere a temperaturii globale cu 3,2 ºC–5,4 °C în
perioada 2081-2100), zonele de coasta pot suferi pierderi economice de aproximativ 39 de
miliarde EUR pe an pâna în 2050 și de pâna la 960 de miliarde EUR pe an catre sfârșitul
secolului.
Dovezile preliminare indica o contractie substantiala a ecosistemelor tundrei alpine din
Europa, chiar daca încalzirea globala va ramâne în limita de 2 °C prevazuta de Acordul de
la Paris. Pe lânga faptul ca are un rol esential în reglarea cantitatii de apa și în furnizarea de
apa dulce pentru consum uman, tundra alpina sustine turismul și comunitatile rurale și, de
asemenea, gazduiește specii endemice care nu se gasesc decât în Europa.
Schimbarile climatice au deja un impact asupra sanatatii: a crescut numarul deceselor
cauzate de caldura în unele regiuni și a scazut numarul celor cauzate de frig în altele.
Asistam deja la modificarea distributiei unor boli transmise prin apa sau vectori.
Sunt din ce în ce mai numeroase dovezile ca Europa este vulnerabila și la efectele
schimbarilor climatice de dincolo de frontierele sale, reflectate de exemplu în comert, în
fluxurile financiare internationale, în migratie7 și în securitate. Riscurile climatice se fac
simtite peste granite, din cauza nenumaratelor interconexiuni, globale și complexe, între
oameni, ecosisteme și economii.
Prevenirea schimbarilor climatice periculoase este o prioritate esentiala pentru Uniunea
Europeana. Europa depune eforturi sustinute pentru a-și reduce substantial emisiile de gaze cu
efect de sera și încurajeaza totodata și alte natiuni și regiuni sa faca același lucru. Pentru anul
2030, principalele obiective ale UE sunt:
reducerea cu cel putin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de sera fata de 1990,
28
utilizarea surselor regenerabile pentru a acoperi cel putin 27 % din consumul total
de energie,
creșterea cu cel putin 27 % a eficientei energetice.
Ca Stat Membru al Uniunii Europene, România s-a implicat în mod responsabil în acest
efort international. Conceputa ca punct de pornire în aceasta misiune, Strategia Nationala
privind Schimbarile Climatice ofera suportul, viziunea și reperele viitoarelor actiuni concrete.
Documentul a fost promovat prin HG nr. 529/2013 și publicat în Monitorul Oficial din Iulie,
2013.
Prognozele meteorologice pe termen mediu şi lung pentru România justifica apelul la
acţiuni imediate emis de factorii de decizie. Modelele climatice demonstreaza ca temperaturile
medii anuale în România vor continua sa creasca constant, mai ales vara şi iarna. Astfel, în
pofida faptului ca România va continua sa aiba o clima temperata şi patru anotimpuri, clima
temperata va fi semnificativ modificata în urmatorii 50-100 de ani. La nivel naţional, va avea
loc o creştere cu 2OC a temperaturilor medii în anotimpul de iarna şi o creştere cu peste 3OC a
temperaturilor medii în anotimpul de vara, 3,5OC în nord şi 4,3OC în sud. În zonele situate în
afara arcului carpatic, în special, se vor înregistra temperaturi mai mari în anotimpul de iarna,
în timp ce în zonele din sudul şi sud-estul ţarii se vor înregistra temperaturi mai mari în
anotimpul de vara. Valurile de caldura vor fi o apariţie obişnuita şi vor afecta în special zonele
urbane, temperatura va fi ridicata datorita densitaţii mari a construcţiilor, punând în pericol
sanatatea populaţiei.
Se preconizeaza ca precipitaţiile vor fi mai mari pentru perioade scurte de timp şi pe
suprafeţe reduse, ceea ce va conduce la creşterea frecvenţei viiturilor, în special a celor de tip
flash flood, şi de asemenea la perioade secetoase mai mari, în final, aceasta însemnând un
deficit al resurselor de apa, pericol de producere de incendii forestiere, pierderea biodiversitaţii,
degradarea solului şi a ecosistemelor şi deşertificarea. Chiar daca exista posibilitatea ca regimul
precipitaţiilor sa nu se schimbe semnificativ în anotimpul de iarna, cu excepţia unei uşoare
creşteri în nord-vestul ţarii şi uşoare scaderi în sud – vest, se preconizeaza o scadere generala
a precipitaţiilor în anotimpul de vara de pâna la 40%, mai ales în sudul şi sud-estul tarii. Rata
zilnica medie a precipitaţiilor pentru România se va reduce cu circa 20%. Totuşi,
predictibilitatea precipitaţiilor variaza mult în funcţie de regiune, în special în estul României.
În ansamblu, principalele efecte ale schimbarilor climatice, temperaturile în creştere,
reducerea stratului de zapada, frecvenţa şi intensitatea sporita a evenimentelor extreme,
creşterea nivelului marii şi a temperaturii marii, reducerea biodiversitaţii, incendii mai mari şi
mai dese ale padurilor, vor avea efecte negative asupra starii de sanatate a populatiei rezidente
sau chiar a turiștilor.
Pentru a elabora un studiu de impact al schimbarilor climatice asupra sanataţii publice,
trebuie stabiliţi indicatori de supraveghere a sanataţii. De exemplu, se pot folosi indicatori de
29
sanatate legaţi de calitatea aerului, calitatea apei potabile, calitatea apei pentru îmbaiere, pentru
a evalua factorii de mediu pozitivi şi negativi determinanţi pentru sanatate, în vederea
identificarii zonelor de intervenţie şi prevenire şi a evaluarii rezultatelor politicilor şi
programelor specifice care urmaresc îmbunataţirea sanataţii publice. Incidenţa bolilor
cardiovasculare şi a celor respiratorii infecţioase a crescut în contextul unei clime mai calde,
mai umede. Incidentele din domeniul sanataţii în timpul perioadelor cu temperaturi extreme
par a fi cele mai frecvente manifestari ale efectelor schimbarilor climatice asupra sanataţii
publice. Sunt necesare studii epidemiologice, împreuna cu o monitorizare constanta şi o
abordare orientata spre prevenţie.
CNMRMC are in administrare Registrul electronic national Riscuri de Mediu
(ReSanMed). Registrul ReSanMed reprezinta primul instrument specific NOU creat la nivel
national , de gestionare a informatiilor legate de impactul factorilor de mediu asupra sanatatii
populatiei. In anul 2017, CNMRMC a organizat o sesiune de instruire cu toti furnizorii de date
(reprezentanti DSP- uri) care acceseaza registrul, la sediul INSP in data de 20 iulie 2017.
Scopul acestui registru este identificarea, obtinerea si analiza unor informatii referitoare la rolul
factorilor de mediu in declansarea sau agravarea unor boli in randul populatiei generale, in
vederea aplicarii unor masuri de profilaxie si luarii celor mai bune decizii pentru imbunatatirea
starii de sanatate a populatiei.
Unul dintre obiectivele acestui registru este si monitorizarea efectelor directe asupra unor
categorii de boli influentate de schimbarile climatice globale si evenimente extreme
meteorologice.
În ReSanMed au fost înregistrate un numar de 1342 raportari in modulul schimbari
climatice (în anul 2017) și 1750 de cazuri în anul 2018.
30
Figura 44. Raportarea cazurilor pe cod de boala care pot fi determinate de fenomene extreme , anul 2018
NU au fost inregistrate in platforma electronica ReSanMed cazuri privind Schimbarile
Climatice pentru anul 2018 urmatoarele judete: Buzau, Cluj, Dambovita, Dolj, Ialomita, Ilfov,
Mures, Satu Mare, Sibiu, Timis.
Repartizarea cazurilor privind Schimbarile Climatice in functie de sex :
Nr cazuri in functie de
sex
Distributia procentuala (%)
a nr de cazuri
Feminin 667 38%
Masculin 1083 62% Tabel. 7. Repartizarea cazurilor privind Schimbarile Climatice in functie de sex
Figura 45. Distributia procentuala a cazurilor privind schimbarile climatice in functie de sex
31
In functie de inregistrarile din baza de date referitoare la modulul de Schimbari Climatice,
pentru distributia cazurilor in functie de varsta s-au structurat 11 grupe de varsta astfel :
Nr. Grupa de varsta Cazuri raportate
1 sub 1 an 12
2 1-4 ani 101
3 5-14 ani 79
4 15-24 ani 104
5 25-34 ani 105
6 35-44 ani 178
7 45-54 ani 269
8 55-64 ani 318
9 65-74 ani 307
10 75-84 ani 216
11 >85 ani 61
Tabel 7.Repartizarea cazurilor privind Schimbarile Climatice in functie de grupa de varsta
Figura 46. Raportarea cazurilor pe cod de boala care pot fi determinate de fenomene extreme in functie de grupa
de varsta - 2018
Se constata ca cele mai afectate grupe de vârsta sunt cele peste 45 ani, iar dintre copii, cei de
1-4 ani.
32
Figura 47. Distributia procentuala a cazurilor privind schimbarile climatice in functie de grupa de varsta
Raporatea in functie de mediu U/R:
Nr de cazuri %
Nu s-a precizat 132 8%
Rural 776 44%
Urban 842 48% Tabel 8.Repartizarea cazurilor privind Schimbarile Climatice in functie de mediu
Figura 48. Distributia procentuala a cazurilor privind schimbarile climatice in functie de mediu
33
Nr. Data internarii – anul 2018 Anotimp Total cazuri
1 Ianurie , Februarie, Decembrie Iarna 598
2 Martie, Aprilie, Mai Primavara 386
3 Iunie, Iulie, August Vara 363
4 Septembrie, Octombrie, Noiembrie Toamna 403
Tabel 9.Repartizarea cazurilor privind Schimbarile Climatice in functie de anotimp
Cele mai multe cazuri internate au fost in lunile de iarna (cu un maxim în luna decembrie), cu
cca 60 % mai multe decât în celelalte luni ale anului.
În luna august se constata cele mai multe cazuri de arsuri solare.
Figura 49. Raportarea cazurilor pe cod de boala care pot fi determinate de
fenomene extreme in functie de data internarii si anotimp
Figura 50. Raportarea cazurilor privind Schimbarile Climatice in functie de data internarii si anotimp
34
Figura 51. Raportarea cazurilor pe cod de boala care pot fi determinate de fenomene extreme in
functie de grupa de varsta, Iarna
Figura 52. Raportarea cazurilor pe cod de boala care pot fi determinate de fenomene extreme
in functie de grupa de varsta, Primavara
Figura 53. Raportarea cazurilor pe cod de boala care pot fi determinate de fenomene
extreme in functie
35
de grupa de varsta, Vara
Figura 54. Raportarea cazurilor pe cod de boala care pot fi determinate de fenomene
extreme in functie de grupa de varsta, Toamna
Nr. Codul de identificare a cazului de boala Nr. cazuri
1 T33 Degeratura superficiala 50
2 T34 Degeratura cu necroza tesutului 123
3 T35 Degeratura implicand multiple regiuni ale
corpului si degeratura nespecificata 44
Tabel 10.Repartizarea cazurilor privind Schimbarile Climatice in functie de cod T33-T35
Figura 55.Distributia procentuala a cazurilor privind schimbarile climatice
in functie de codul de boala T33-T35
Nr. Codul de identificare a cazului de boala Nr. cazuri
1 T67 Efecte ale caldurii si luminii 59
2 T68 Hipotermia 267
3 T69 Alte efecte ale temperaturii reduse 21 Tabel 11.Repartizarea cazurilor privind Schimbarile Climatice in functie de cod T67-T69
36
Figura 56. Distributia procentuala a cazurilor privind schimbarile climatice in
functie de codul de boala T67-T69
Nr. Codul de identificare a cazului de boala Nr. cazuri
1 X30 Expunere la caldura naturala excesiva 8
2 X31 Expunere la frig natural excesiv 191
3 X32 Expunere la soare 54
4 X33 Victima a traznetului 2
5 X39 Expunere la alte forte ale naturii si
nespecificate 4
Tabel 12.Repartizarea cazurilor privind Schimbarile Climatice in functie de cod X30-X39
Figura 57. Distributia procentuala a cazurilor privind schimbarile climatice
in functie de codul de boala X30 - X39
37
Nr. Nr. zile de spitalizare Total
1 Trimestrul I 5584
2 Trimestrul II 2677
3 Trimestrul III 3095
4 Trimestrul IV 4225 Tabel 13.Repartizarea cazurilor privind Schimbarile Climatice pe trimestre in functie de
numarul zilelor de spitalizare
Figura 58. Raportarea cazurilor pe cod de boala care pot fi determinate de fenomene extreme pe
trimestre in functie de numarul zilelor de spitalizare
Figura 59. Raportarea cazurilor privind Schimbarile Climatice
38
IV. INCIDENT/ACCIDENT DE MEDIU
In conformitate cu Regulamentul Sanitar International (RSI) 2005, "evenimentul
înseamna manifestarea unei boli sau a unei situaţii ce creaza un potenţial risc pentru apariţia
unei boli”.
Evenimentul de mediu poate include incidente, accidente majore de mediu, amenintari
de origine chimica, amenintari care provin din mediul inconjurator cu efect transfrontalier,
evenimente care pot constitui urgente de sanatate publica de importanta internationala, conform
RSI.
In anul 2018, in modulul de Incident/Accident de Mediu, au fost raportate
33 inregistrari de catre 15 judete astfel:
Nr.
crt
Judetul Incident/Accident
1 Bistrita-Nasaud 1
2 Botoșani 1
3 Caraș-Severin 1
4 Cluj 1
5 Constanta 1
6 Covasna 2
7 Dâmbovita 1
8 Dolj 5
9 Hunedoara 1
10 Maramureș 1
11 Mureș 1
12 Prahova 12
13 Sibiu 1
14 Teleorman 1
15 Vaslui 3 Tabel 14.Raportarea cazurilor privind Incidentele/Accidentele de mediu in functie de judet
Figura 60. Raportarea cazurilor privind Incidentele/Accidentele de mediu in functie de judet
39
Cauzele principale ale producerii accidentelor au fost urmatoarele:
Incendii (19 inregistrari)
Inundatii (3 inregistrari)
Poluare (10 inregistrari)
Viscol/Ninsoare (1 inregistrare)
Figura 61 . Distributia incidentelor/accidentelor de mediu
Din totalul de 33 Incidente/Accidente de Mediu, principala cauza a producerii
accidentelor a fost reprezentata de incendiu cu un procent de 58% din inregistrari, urmata de
poluare (30%), inundatii (3%) si fenomene ale naturii reprezentate viscol si ninsorii
abundente (3%).
Din totalul incendiilor doar 16% au avut ca sursa de ardere vegetatia sau fauna.
Majoritatea incendiilor cu un procent de 63% au fost reprezentate de platforme de deseuri
menajere respectiv diferite depozite si fabrici.
Totalul persoanelor afectate din cele 33 inregistrari din Registru au fost de ordinul
miilor printre care 3 persoane decedate.
Din punct de vedere al factorului de mediu poluat, 75% din cazuri au fost referitoare la
aer, urmat de 19% apa si sol 6%.
Figura 62. Distributia incidentelor/accidentelor de mediu in functie de factorul de mediu poluat
40
Comunicarea catre populatie
Inundatii
In judetele afectate de inundatii s-a transmis atentionari catre populaţie, sa nu consume
apa din fantanile inundate, intrucat este pericol de epidemie hidrica s-a asigurat in aceea perioda
o cantitate minima de 5l /persoana/zi de apa potabila din surse autorizate sanitar (conform
Ord.MS nr. 119/2014 , art.22,alin3). S-au prelucrat masurile pe care trebuie sa le ia primariile
si populatia in caz de inundatii pentru prevenirea imbolnavirilor.
Pentru cazurile de inundatii s-au recomandat ce actiuni sunt necesare a fi intreprinse
pentru potabilizarea apei si necesitatea analizarii probelor de apa in vederea stabilirii calitatii
apei. La nivelul DSP-ului respectiv exista
un stoc minim de substante dezinfectante pe baza de clor ce pot fi folosite pentru
dezinfectia fantanilor.
Medicii de familie din localitatile afectate au fost informati sa asigure supravegherea
din punct de vedere epidemiologic, pentru a preintampina aparitia de epidemii .
Incendii
Pentru protejarea populatiei posibil a fi afectata de fumul rezultat din incendii, s-a
transmis recomandari preventive pentru populatia aflata in proximitatea incendiului:
sa ramana in locuinte pana la stingerea incendiului;
sa evite deplasarea in zona de manifestare a arderii;
sa inchida usile si ferestrele locuintelor, pentru evitarea patrunderii fumului generat de
incendiu;
sa paraseasca zona de manifestare si sa identifice locuri sigure, aerisite.