Ministerul Educației al Republicii MoldovaInstitutul de Relații Internaționale

Facultatea de Drept

Catedra Drept Internațional

Referat

Pe tema:

”Organizarea constituțională a Republici Moldova”

Elaborat de:Dorin Cazac Coordonator Științific:Gureu Valeriu

CHIȘINĂU 2014

Cuprins

1. Introducere

2. Organizarea Constituțională.

3. Parlamentul și Președintele.

4. Guvernul.

5. Curtea Constituțională și revizuirea Constituției Republicii Moldova.

Introducere

La 29 iulie în Republica Moldova este serbată Ziua Constituției. Constituţia Republicii Moldova a fost adoptată la data de 29 iulie 1994, fiind publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994 şi a intrat în vigoare la data de 27 august 1994. Constituția Republicii Moldova constă din 8 titluri, fiecare fiind împărțit în capitole și secțiuni. În prembulul Constituţiei se menţionează aspiraţiile seculare ale poporului de a trăi într-o ţară suverană, năzuinţele spre satisfacerea intereselor cetăţenilor, „continuitatea statalităţii poporului moldovenesc” în contextul istoric şi etnic al devenirii lui ca naţiune. Se menţionează, de asemenea, aspiraţia spre constituirea statului de drept, considerând pacea civică, democraţia, demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic ca fiind valori supreme, se reafirmă devotamentul deputaţilor în Parlament, în calitatea lor de reprezentanţi plenipotenţiari ai poporului Republicii Moldova, faţă de valorile general-umane, dorinţa de a trăi în pace şi bună înţelegere cu toate popoarele lumii conform principiilor şi normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional, aceştia fiind conştienţi de responsabilitatea şi obligaţiile faţă de generaţiile precedente, actuale şi viitoare.

Prembulul Constituţiei cuprinde declaraţii de principiu referitoare la organizarea politico-etatică şi la relaţiile sociale fundamentale dintre membrii societăţii.Conform Constituției Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Forma de guvernămînt a statului este republica.Constituția este legea fundamentală a statului care defineşte atributele statului, principiile de funcţionare şi obiectivele lui principale. În ea sînt înscrise cele mai importante principii ale vieții economice, politice, sociale și juridice, precum și valorile pe care se sprijină statul nostru: separația puterilor în stat, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, independența justiției, pluralismul politic, și altele. Constituția este baza juridică a întregii legislații, pe ea se întemeiază tot ansamblul instituțional și normativ. Legea fundamentală este un corp de principii şi norme care a deschis calea pentru afirmarea valorilor fundamentale ale statului de drept şi ale economiei de piaţă, o garanţie a drepturilor fundamentale ale omului, dar şi a funcţionării instituţiilor de bază ale statului, oferind cadrul necesar instituirii unui sistem de guvernare bazat pe drepturile inalienabile ale umanităţii: viaţă, libertate şi căutarea fericirii.

Constituţia Republicii Moldova este documentul cu cea mai mare autoritate de reglementare în viaţa publică, politică şi socială a ţării. Simbol al luptei poporului pentru libertate, democraţie şi drepturile omului, Constituţia reaminteşte fiecărui cetăţean datoria sfîntă de a servi cu credinţă patria, de a apăra cu orice preţ unitatea, suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova. 

Semnificaţia Constituţiei Republicii Moldova constă în funcţiile sale importante:

1. realizează o sinteză a proceselor şi evenimentelor din istoria poporului în lupta pentru2. democratizarea societăţii;3. exprimă obiectivele şi doleanţele poporului;4. stabileşte caracterul şi limitele puterii statale;5. este o concepţie asupra relaţiilor din societate etc;

Astfel, Constituţia reflectă anumite victorii şi realizări ale poporului, propunînd perspectivele de dezvoltare pentru societate şi stat.1

1 http://www.moldovenii.md/md/section/733

Organizarea constituțională

Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, cuprinde șapte titluri, care însumează 143 de articole, la care se adaogă cele opt articole cuprinse în ultimul titlu. Preambulul Constituției reafirma aspirațiile seculare ale poporului de a trăi într-o țară suverană și continuitatea statalității poporului moldovenesc. Sunt considerate valori supreme de stat dreptul, pacea civică, democrația, demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic.2

Titlul I cuprinde o serie de principii generale. Reține atenția ideea că Republica Moldova este un stat suveran și independent, unitar și indivizibil, a cărui forma de guvernămînt este republica. Suveranitatea națională aparține poporului, care o exercită în mod direct și prin organele sale reprezentative. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului. Specificul art. 4 dispune că prevederile constituționale privind drepturile și libertățile omului vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului și cu Pactele și celelalte tratate la care Moldova este parte, în caz de neconcordanță avînd prioritate reglementările internaționale. În cadrul principiilor generale mai sunt menționate democrația și pluralismul politic, separarea și colaborarea puterilor, principiul supremației constituției, respectul dreptului internațional, principiile fundamentale privind proprietatea, unitatea poporulu, ca și neutralitatea permanentă a Moldovei, proclamată în mod expres prin Constituție. Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționînd pe baza grafiei latine, statul recunoscînd și protejînd dreptul la păstrarea și dezvoltarea limbii ruse și a altor limbi vorbite pe teritoriul țării fără careva discriminări rasiale. Titlul II cuprinde o amplă tratare a drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale, la nivelul standartelor țărilor dezvoltate. Sunt enumarate printre altele, accesul la justiție, prezumția de nevinovăție, neretroactivitatea legilor, libertatea și siguranța persoanei, dreptul la apărare, la viața intimă, inviolabilitatea domiciliului, dreptul la un mediu înconjurător sănătos, dreptul de vot și dreptul de a fi ales ect.

Parlamentul

În cadrul Titlului III al Constituției, este prevăzută funcționarea autorităților publice. Adoptînd sistemul parlamentar unicameral, Republica Moldova dispune în prezent de un Parlament compus din 101 deputați aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani. Structura, organizarea și funcționarea Parlamentului sunt stabilite prin regulamentul acestuia. Atribuțiile Parlamentului sunt similare celor pe care le au în prezent parlamentele din țările democratice. În ceea ce privește imunitatea parlamentară, art. 70 alin. 3 dispune că: deputatul nu poate fi reținut, arestat sau percheziționat cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviințarea Parlamentului, după ascultarea sa, iar art. 71 prevede că: deputatul nu poate fi persecutat sau tras la răspundere pentru voturile sau p/u opiniile exprimate în exercitarea mandatului. În ceea ce privește adoptarea legilor, Constituția Republicii Moldova consacră diferențe între legile constituționale, legile organice și legile ordinare. Dreptul de inițiativă legislativa aparține Deputaților, Președintelui Republicii, Guvernului, Adunării Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia. 3

2 1.Drept constituțional comparat de Mihai Bîrgău,Valeriu Gureu,Chișinău 2012 pag.3 http://www.parlament.md/Parlamentarism/ConstituireaParlamentului,R.M,2007

Președintele

Capitolul V al Constituției, se rferă la Președintele Republicii Moldova, fapt în care persistă un sistem de guvernare parlamentar. Președintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot sectret. Poate fi ales Președinte al Republicii Moldova cetățeanul cu drept de vot care are 40 împliniți, a locuit sau locuiește permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puțin de 10 ani și posedă limba de stat. Este ales candidatul care a obținut votul a trei cincimi din numărul deputaților aleși. Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului descrescător de voturi obținute în primul tur. Dacă și în turul al doilea nici un candidat nu va întruni numarul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate, Dacă și după alegerile repetate Președintele Republicii Moldova nu va fi ales, Președintele în exercițiu dizolvă Parlamentul și stabilește data alegerilor în noul Parlament. Procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică. Atribuțiile Președintelui sunt în general similare celor de care dispune șeful statului în regimurile de guvernare semiprezidențiale. În cazul săvîrșirii unor fapte prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele Republicii Moldova poate fi demis de către Parlament cu votul a două treimi din numărul deputaților aleși. Propunerea de demitere poate fi inițiată de cel puțin o treime din deputați și se aduce neîntîrziat la cunoștința Președintelui Republicii Moldova. Președintele poate da Parlamentului și Curții Constituționale explicații cu privire la faptele ce i se impută.4

Guvernul

Guvernul asigură realizarea politicii externe a statului și exercită conducerea generală a administrației publice. Actele Guvernului sunt hotărîri și dispoziții. Guvernul este alcătuit din Prim-ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-miniștri, miniștri și alți membri stabiliți prin lege organică.

Potrivit procedurii de investitură, după consultarea fracțiunilor parlamentar, Președintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcția de Prim-ministru. Candidatul pentru funcția de Prim-ministru va cere, în termen de 15 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate și întregii liste a Guvernului. Programul de activitate și întraga listă a Guvernului se dezbat în ședința Parlamentului. Aceasta acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților aleși. În baza votului de încredere acordat de Parlament, Președintele Republicii Moldova numește Guvernul.Guvernul își exercită atribuțiile din ziua depunerii jurămintului de către membrii lui în fața Președintrelui Republicii Moldova.

În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a funcției, Președintele Republicii Moldova revocă și numește, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.5

Cutrea Constituțională

Titlul V este dedicat Curții constituționale. Potrivit art. 134-140, Curtea Constituțională este unica autoritate de jurisdicție constituțională în Republica Moldova. Curtea Constituțională este independentă de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției. Curtea Constituțională garantează supremația Constituției, asigură realizarea principiului separării puterilor în stat în punere legislativă,

4 http://www.prm.md/statutul-si-atributiile ,Chișinau,20115 Legea cu privire la Guvern   nr.64 din 31.05.1990

puterea executivă și puterea judecătorească și garantează responsabilitatea statului față de cetățean și a cetățeanului față de stat.6

Potrivit atribuțiilor sale Curtea Constituțională: exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor și hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor și ordonanțelor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte; interpretează Constituția; se pronunță asupra inițiativelor de revizuire a Constituției; confirmă rezultatele referendumurilor republicane; confirmă rezultatele alegerii Parlamentare și a Președintelui Republicii Moldova; constată circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului; demiterea Președintelui Republicii Moldova sau interimatul funcției de Președinte, precum și imposibilitatea Președintelui Republicii Moldova de a-și exercita atribuțiile mai mult de 60 de zile; rezolvă cazurile exceptionale de neconstituționalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Supremă de Justiție; hotărăște asupra chestiunilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid.

Curtea Constituțională se compune din 6 judecători, numiți pentru un mandat de 6 ani. Doi judecători sînt numiți de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii. Judecătorii Curții Constitușionale aleg, prin vot secret, președintele acesteia. Judecătorii Curții Constituționale sînt inamovibili pe durata mandatului, independenți și se supun numai Constituției.7

Judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă o pregătire juridică superioară, o înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 15 ani în activitatea juridică, în învățămîntul juridic sau în activitatea științifică. Funcția de judecător al Curții Constituționale este incompatibilă cu oricare altă funcție publicăsau privată retribuită, cu excepția activității didactice și științifice. Hotărîrile Curții Constituționale sînt definitive și nu pot fi atacate.

Revizuirea Constituției

Procedura revizuirii Constituției este reglementată în cadrul Titlului VI art. 141-143 care nominalizează că, revizuirea Constituției poate fi inițiată de un număr de cel puțin 200000 de cetățeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. Cetățenii care inițiază revizuirea Constituției trebuie: să provină din cel puțin jumătate din unitățile administrativ-teritoriale de nivelul doi, iar în fiecare din ele trebuie să fie înregistrate cel puțin 20000 de semnături în sprijinul acestei inițiative; un număr de cel puțin o treime de deputați în Parlament; Guvern. Proiectele de legi constituționale vor fi prezentate Parlamentului numai împreună cu avizul Curții Constituționale, adoptat cu votul a cel puțin 4 judecători.

Dispozițiile privind caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorității cetățenilor înscriși în listele electorale. Nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora.

Constituția nu poate fi revizuită pe durata stării de urgență, de asediu și de război. Parlamentul este în drept să adopte o lege cu privire la modificarea Constituției după cel puțin 6

luni de la data prezentării inițiativei corespunzătoare. Legea se adoptă cu votul a două treimi din deputați. Dacă de la prezentarea inițiativei cu privire la modificarea Constituției, Parlamentul nu a adoptat timp de un an legea constituțională corespunzătoare, propunerea se consideră nulă.

Actuala Constituție a Republicii Moldova a fost adoptată de Parlament, nemaifiind supusă ulterior unui referendum popular, fapt în care atunci în momentul adoptării cîn și în actualitate s-au reflectat o serie de critici și opinii contraversate pe poziția lezării dreptului la opinie și vot. Prin urmare tendința integrării Integrării Europene a statului rămîne actualmente doar un vis irealizabil.8

6 http://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Constitu%C8%9Bional%C4%83_a_Republicii_Moldova7

8 http://www.e-democracy.md/legislation/constitution/vi/

Concluzie

Fiind Legea Supremă a statului, Constituţia sintetizează procesele democratice și exprimă concepţia statului asupra relaţiilor social-politice, așază relaţiile economice pe traversele economiei de piaţă, statuează drepturile, libertăţile și оndatoririle fundamentale ale omului și garanţiile acestora.Societatea modernă are nevoie de Constituţie în calitate de instrument al integrării sociale, care să funcţioneze realmente, prin spiritul și fie ce literă a sa. Consacrînd valorile politice, ideologice și morale, sub semnul cărora este organizat și funcţionează sistemul politic, Constituţia reprezintă garanţia esenţială a ordinii de drept și urmărește instituirea unui echilibru politic și a armoniei sociale. Prin recunoașterea și respectarea demnităţii umane, a drepturilor și libertăţilor fundamentale, prin garantarea supremaţiei legii, statuarea separaţiei și echilibrului puterilor, a eligibilităţii și răspunderii autorităţilor, a independenţei autorităţii judecătorești, Constituţia este un model dinamic general al acestui sistem de valori și are menirea de a garanta progresul stabil al societăţii. Succesul acestei misiuni depinde de claritatea expunerii acestor valori оn Constituţie, de viabilitatea lor оn societate și de asigurarea supremaţiei Constituţiei la toate nivelurile vieţii sociale. Constituţia nu reprezintă un privilegiu al statului, ea aparţine fi ecărui om, ordonînd viaţa lui socială.Rolul justiţiei constituţionale constă оn asigurarea respectului pentru Constituţie, pentru principiile democratice și drepturile fundamentale, оn consolidarea democraţiei și progresului social.Situată în vîrful piramidei tuturor actelor normative, Constituţia servește drept reper decisiv pentru aprecierea validităţii tuturor actelor și faptelor juridice. Fiind unica autoritate de jurisdicţie constituţională, Curtea Constituţională, în conformitate cu art. 135 din Constituţie, exercită, la sesizare, controlul constituţionalităţii legilor și hotărвrilor Parlamentului, decretelor Președintelui Republicii Moldova,hotărîrilor și ordonanţelor Guvernului, precum și a tratatelor internaţionale la careRepublica Moldova este parte, interpretează Constituţia, se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei, confi rmă rezultatele referendumurilor republicane, ale alegerii Parlamentului și Președintelui Republicii Moldova, constată circumstanţele care justifi că dizolvarea Parlamentului, demiterea Președintelui Republicii Moldova sau interimatul funcţiei de Președinte.9

9 Cometariul Constituției, autor Boris Negru, Nicolae Osmochescu ed.ARC Chisinau 2012 pag.9

BIBIOGRAFIE

1.Drept constituțional comparat de Mihai Bîrgău,Valeriu Gureu,Chișinău 20122. http://www.moldovenii.md/md/section/733 3. http://www.parlament.md/Parlamentarism/ConstituireaParlamentului,R.M,20074. http://www.prm.md/statutul-si-atributiile ,Chișinau,20115. Legea cu privire la Guvern   nr.64 din 31.05.1990 6.http://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Constituțional_a_Republicii_Moldova.7. http://www.e-democracy.md/legislation/constitution/vi/8.Cometariul Constituției, autor Boris Negru, Nicolae Osmochescu ed.ARC Chisinau 2012