1

MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI,

COMERȚ ȘI ANTREPRENORIAT

Biroul de Promovare Comercial – Economică Helsinki

Republica

FINLANDA

ghid de afaceri

2

Obiectivul Ghidului de Afaceri Finlanda este de a prezenta informaţii de interes pentru

operatorii economici români privind accesul pe piaţa Finlandei. Informaţiile cuprinse în Ghidul

de Afaceri constituie obiectul unor permanente revizuiri şi actualizări, fiind depuse toate

eforturile pentru asigurarea unui conţinut corect şi obiectiv. Cu toate acestea, Ministerul

pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat nu îşi asumă răspunderea pentru

eventualele neconcordanţe sau erori care pot apărea la un moment dat între conţinutul

Ghidului şi informaţiile reale. Ghidul de Afaceri se publică pe Portalul Românesc de Comerţ

Exterior şi este supus Termenilor şi Condiţiilor de Utilizare al acestuia, care pot fi consultaţi la

adresa: http://www.portaldecomert.ro/AspecteLegale.htm

3

Cuprins

Date generale 4

Economia 6

Comerţul exterior 11

Regimul comercial 13

Cooperarea economică bilaterală 19

Cultura afacerilor în Finlanda 21

Târguri și expoziții 28

Contacte utile 29

4

Date Generale Finlanda este o republică parlamentară.

Constituția a fost adoptată în anul 1919, la scurt timp după ce Finlanda și-a declarat independența în 1917. Versiunea actuală a constituției a fost adoptată la 1 martie 2000 și a fost modificată la 1 martie 2012.

Președintele Republicii Finlanda este șeful statului. Președintele este ales direct prin vot universal pentru un mandat de șase ani. Din 1991, niciun președinte nu poate fi ales pentru mai mult de două mandate consecutive.

Guvernul finlandez reprezintă puterea executivă și este principala sursă de legislație propusă în Parlament. În actuala guvernare, guvernul cuprinde 17 miniștri care conduc 12 ministere şi care reprezintă Finlanda în Consiliul Uniunii Europene.

Populația: 5.517.887 (est. Statistics Finland 31 iulie 2018)

Capitala: Helsinki, populație: 558,457 locuitori (est. 30 iunie 2018)

Suprafaţa: 338,424 km2

Limbi oficiale: finlandeză și suedeză

Moneda: euro (€)

Produsul Intern Brut 2017: 224 miliarde €

Şeful statului: Sauli Väinämö Niinistö, al 12-lea președinte al Finlandei, aflat în funcție din 2012.

Şeful guvernului: Juha Sipilä, Prim ministru, președintele Partidul de Centru

Religia: luterani evanghelici 70,9%, ortodicși 1,1%, musulmani 1,0%, alte religii 0,7% şi atei 26,3%.

Ziua naţională: 6 decembrie - Ziua Independenței (Declarația de independență a Finlandei față de Rusia din 1917).

Descriere geografică: Situată între latitudinile de aproximativ 60 ° și 70 ° N și longitudinile 20 ° și 32 ° E, Finlanda este una dintre cele mai nordice țări din lume.

Finlanda este alcătuită din 19 regiuni numite "maakunta" în limba finlandeză și "landskap" în limba suedeză. Regiunile sunt guvernate de consilii regionale care servesc drept foruri de cooperare pentru municipalitățile unei regiuni.

Frontiere terestre: cu Norvegia 736 km, cu Rusia 1340 km, cu Suedia 555 km - total 2631 km.

Clima: Clima Finlandei este influențată cel mai mult de latitudinea la care se află Finlanda şi este clasificată ca fiind continentală subarctică sau boreală. Din cauza locației nordice a Finlandei, iarna este cel mai lung anotimp. Porțiunile sudice ale țării sunt acoperite de zăpadă aproximativ trei până la patru luni pe an, iar nordul pentru aproximativ șapte luni.

Istoria: Zona care este acum Finlanda a fost locuită începând din jurul anului 8,500 î.Hr., în epoca de piatră spre sfârșitul ultimei perioade glaciare. O formă timpurie de limbi finice se răspândea în regiunea Mării Baltice aproximativ in anii 1900 î.Hr. Limba comună finnlandeză a fost vorbită în jurul Golfului Finlandei cu cca. 2000 de ani în urmă. Dialectele din care s-a dezvoltat limba finlandeză modernă au apărut în timpul epocii fierului.

5

Secolele al XII-lea și al XIII-lea au reprezentat vremuri violente în nordul Mării Baltice. Cruciada Livoniană era în curs de desfășurare, iar triburile finlandeze, cum ar fi Tavastienii și Karelienii, se aflau în conflicte frecvente cu Novgorod și unul cu celălalt. De asemenea, în secolele XII și XII au avut loc câteva cruciade din regiunea catolică din zona Mării Baltice împotriva triburilor finlandeze. Ca urmare a cruciadelor și a colonizării unor zone de coastă finlandeze cu populația creștină suedeză în Evul Mediu, Finlanda a devenit treptat parte din Regatul Suediei și sfera de influență a Bisericii Catolice.

În secolul al XVIII-lea, războaiele dintre Suedia și Rusia au condus de două ori la ocuparea Finlandei de către forțele ruse (1714-1721 și 1742-1743). În ciuda eforturilor depuse de elita și nobilimea Finlandei de a rupe legăturile cu Suedia, nu a existat o adevărată mișcare de independență în Finlanda până la începutul secolului al XX-lea.

La 29 martie 1809, după ce a fost cucerită de armatele lui Alexandru I al Rusiei în războiul finlandez, Finlanda a devenit un mare ducat autonom în Imperiul Rus până la

sfârșitul lui 1917. În 1906, votul universal a fost adoptat în Marele Ducat al Finlandei. Relația dintre Marele Ducat și Imperiul Rus s-a înrăutățit atunci când guvernul rus a făcut demersuri pentru a restrânge autonomia Finlandei.

După Revoluția din februarie 1917, poziția Finlandei în cadrul Imperiului Rus a fost pusă la îndoială. Parlamentul, controlat de social-democrați, a adoptat așa-numitul Act of Power pentru a acorda atribuții superioare Parlamentului. Acest lucru a fost respins de guvernul provizoriu rus care a decis să dizolve Parlamentul. Guvernul de dreapta a declarat independența la 6 decembrie 1917.

Forma de guvernământ: Finlanda este o republică parlamentară. Puterea executivă aparţine Guvernului, iar Parlamentul reprezintă puterea legislativă.

Parlamentul: Parlamentul unicameral de 200 de membri (Eduskunta în finlandeză sau Riksdag în suedeză) exercită autoritatea legislativă supremă în stat. Parlamentul este ales pentru un mandat de patru ani, folosind metoda proporțională. După alegerile parlamentare din 19 aprilie 2015, locurile au fost împărțite între opt partide, cele mai importante fiind: Partidul de Centru (49 palamentari-24,5%), Patidul Finlandezilor (38, respectiv 19%), Partidul Coaliției Naționale (37, 18,5%), Partidul Social Democrat (34, 17%).

După alegerile parlamentare, partidele negociază între ele formarea unui cabinet (guvernul finlandez), care trebuie apoi aprobat cu majoritate simplă în parlament. Actuala coaliție de guvernare de centru-dreapta este condusă de primul ministru Juha Sipilä. Sărbători legale

- 1 Ianuarie - Anul Nou; - Vinerea mare; - Paştele; - A doua zi de Paşte - 1 Mai - Ziua Internaţionala a Muncii; - Înălțarea; - 3 noiembrie – Ziua tuturor sfinţilor, - 6 decembrie – Ziua Independenţei - 24 – 26 decembrie - Crăciunul.

6

Economia Economia Finlandei este, fără îndoială, una dintre cele mai performante de pe piața mondială. Cu o economie puternic industrializată, Finlanda este cea de-a 26-a economie a lumii conform statisticilor din 2018. Finlanda este o economie cu industrii diverse, inclusiv agricultura, producție, rafinare și servicii. Sectorul serviciilor este cel mai mare, reprezentând aproximativ 73% din activitatea economică.

Produsul intern brut (PIB) în anul 2017 a fost în valoare de 251,88 miliarde de dolari. Valoarea PIB-ului Finlandei reprezintă 0,41% din cel mondial. Finlanda are un venit pe cap de locuitor (40.638 €) comparabil cu cel al altor economii europene, cum ar fi Franța, Germania, Belgia sau Marea Britanie. Cel mai important sector al economiei este sectorul serviciilor, cu 66% contribuție în PIB, urmat de industria prelucrătoare cu 31%. Producția primară reprezintă 2,9% din PIB.

Finlanda deține resurse naturale diverse: lemn, minereuri (fier, crom, cupru, nichel și aur) și resurse de apă dulce. Silvicultura, fabricile de hârtie și sectorul agricol sunt importante pentru locuitorii din mediul rural, astfel încât orice schimbare a politicilor care afectează aceste sectoare este sensibilă politic pentru politicienii dependenți de voturile din mediul rural. Zona Helsinki generează aproximativ o treime din PIB-ul Finlandei.

Inițial, cea mai mare parte a dezvoltării economice s-a bazat pe două grupuri mari de industrii cu preponderență la export, industria metalurgică și industria lemnului.

Industria lemnului include silvicultura, prelucrarea lemnului, celuloză și hârtie și este o dezvoltare logică bazată pe resursele forestiere extinse ale Finlandei (77% din suprafață este acoperită de păduri, cea mai mare parte din acestea fiind utilizată din surse regenerabile). În industria celulozei și hârtiei, multe dintre cele mai mari companii mondiale se află în Finlanda (Ahlstrom, Board Metsä și UPM).

Începând cu anii ΄90, industria finlandeză, care de secole se bazase pe lemnul din vechile păduri ale țării, a devenit din ce în ce mai dominată de industria electronică și servicii, deoarece globalizarea a dus la declinul industriilor tradiționale. Outsourcing-ul a dus la transferul mai multor fabrici în străinătate, industria finlandeză concentrându-se mai mult pe cercetare și dezvoltare și pe înalta tehnologie.

Economia finlandeză s-a diversificat, dezvoltându-se în domenii cum ar fi industria electronică (de exemplu, Nokia), metrologie (Vaisala), combustibili pentru transport (Neste), produse chimice (Kemira), consultanță tehnică (Pöyry) și nu mai este dominată de cele două sectoare tradiţionale. De asemenea, structura s-a schimbat, sectorul serviciilor crescând, iar producția fiind redusă în importanță; agricultura este doar o parte minoră a economiei. În ciuda acestui fapt, producția pentru export este încă mai proeminentă decât în Europa de Vest, făcând astfel Finlanda mai vulnerabilă la tendințele economice globale.

Evoluția valorii producției industriale vândute, in perioada 2014-2016

Valoarea producției industriale vândute

(miliarde €)

Creștere anuală

2016/2015 (%)

2014 2015 2016

Industrie prelucrătoare total, din care: 81,192 77,589 78,125 0.7

Minerit și cariere 1,297 1,164 1,226 5.3

7

Prelucrare, din care: 79,894 76,425 76,900 0.6

- produse alimentare 8,878 8,446 8,424 -0.3

- textile, pielărie 518 502 510 1.5

- prelucrarea lemnului 15,159 15,490 15,934 2.9

- chimice 19,789 16,240 16,233 -0.0

- metalurgice, maşini şi echipamente, utilaje, aparate electrice.

31,559 31,916 31,865 -0.2

- altele 3,991 3,830 3,935 2.7 Sursa: Statistics Finland

Industria electronică

Rădăcinile industriei electrotehnice din Finlanda se întorc la sfârșitul secolului al XIX-lea, când Gottfried Strömberg și-a construit primele generatoare și motoare electrice. Compania pe care a înființat-o este acum o parte integrală și profitabilă a grupului Asea Brown Boveri (ABB).

Industria electronică din Finlanda este unul dintre cei mai importanți factori economici de dezvoltare a țării. Creșterea industriei electronice poate fi atribuită investițiilor uriașe în cercetare și dezvoltare (R&D). Datele publicate de Institutul pentru Statistică al UNESCO în 2016 au pus Finlanda printre cei mai mari investitori în domeniul cercetării și dezvoltării, cu o cheltuială de aproximativ 3,2% din PIB.

Nokia a fost probabil unul dintre cei mai notabili jucători finlandezi din industria electronică. Există totuși multe alte companii finlandeze care au obținut un succes semnificativ în domenii precum tehnologia medicală, automatizarea industrială și tehnologia meteorologică. Alte companii finlandeze - precum Instru, Vaisala și Neles (acum parte a Metso) - au reușit domeniil automatizării industriale.

Industria construcţiilor de maşini

Finlanda diferă de celelalte țări cu producţii importante în domeniu, cum ar fi Germania și Japonia, deoarece accentul se pune pe mașinile industriale. Industria auto este compusă în principal din producătorii de mașini forestiere, tractoare, camioane, vehicule militare și autobuze. Finlanda este de asemenea renumită pentru că are o industrie robustă de construcții navale. Unele dintre cele mai mari și foarte renumite nave de croazieră din lume au fost construite în Finlanda. Există cel puțin opt șantiere navale în toată țara, care au aproape 20000 de angajați. În total, industria prelucrătoare are aproximativ 400.000 de angajați.

Similar industriei electronice, industria construcţiilor de maşini din Finlanda (și, în special, construcția de nave) a înregistrat o creștere semnificativă datorită investițiilor masive în cercetare și dezvoltare. De asemenea, sprijinul guvernamental reprezintă o mare parte din această creștere. Valmet și Wärtsilä sunt unele dintre cele mai notabile companii din această industrie. Doar Wärtsilä deține o cotă de piață de 47% și este producătorul celor mai mari motoare diesel din lume. 90% din produsele din industria construcțiilor de nave sunt exportate.

Ingineria tehnologică acoperă, de asemenea, producția de ascensoare și macarale, unde Kone Plc și urmașii săi KCI Konecranes sunt lideri mondiali. Kone a fost fondată în 1910 ca o secție a Strömberg Group și, sub proprietatea și conducerea familiei Herlin, a devenit unul dintre cei mai mari trei producători de lifturi din lume.

8

Un accent important a fost pus pe proiectarea și fabricarea mașinilor de prelucrare a lemnului. Metso este cel mai important producător mondial de mașini de fabricare a hârtiei, care astăzi sunt unități imense și tehnologic complexe.

Compania de inginerie Wärtsilä, înființată în 1834, este astăzi unul dintre principalii producători mondiali de motoare diesel. Assa Abloy, lider mondial în fabricarea încuietorilor și sistemelor de închidere, a început în cadrul Wärtsilä. Alte nume cunoscute includ Cargotec, un furnizor de frunte al echipamentelor de manipulare a încărcăturii (de exemplu, Hiab, Multilift), tractoare Valtra, transportoarele de personal blindate Pasi, văzute atât de des în operațiuni de menținere a păcii, cât și de camioanele grele Sisu fabricate pentru o serie de utilizări speciale.

Industria chimică

Această industrie își are rădăcinile în secolul al XVII-lea, în care gudronul a fost o afacere remarcabilă la vremea respectivă. În prezent, industria chimică produce o gamă largă de produse care sunt utilizate de alte sectoare industriale, în special în agricultură și silvicultură. Cei mai mari jucători din această industrie sunt producătorii de materiale plastice, vopsele, produse farmaceutice, produse petrochimice, produse petroliere, produse chimice și produse biotehnice. Industria chimică din Finlanda furnizează aproximativ 25% din producția industrială și exporturile țării. Industria chimică reprezintă doar 34.000 de locuri de muncă directe.

Neste Oil este cea mai mare și mai profitabilă companie din industria chimică iar punctul forte constă în expertiza sa în rafinarea țițeiului rusesc și în producția de produse petroliere ecologice.

Kemira este astăzi un grup internațional care se concentrează în primul rând pe produse chimice pentru industria forestieră și tratarea apei. Producția petrochimică este în prezent dominată de compania Borealis.

În industria farmaceutică, compania lider Orion investeşte foarte mult în dezvoltarea de produse, iar filiala finlandeză a companiei germane Bayer Schering (fostă Leiras) este unul dintre cei mai importanți dezvoltatori și producători.

Un alt reprezentant al industriei chimice finlandeze, deși probabil mai puțin evident, este Nokian Tires, cunoscut pentru anvelopele sale de iarnă Hakkapeliitta (parte a companiei Nokia înainte de 1988).

Industria forestieră

În prezent, silvicultura din Finlanda reprezintă aproximativ o cincime din exporturile Finlandei. În anii ΄70 industria celulozei și hârtiei a fost responsabilă pentru aproximativ 50% din totalul exporturilor finlandeze. În ciuda reducerii exporturilor de produse forestiere, celuloză și hârtie, acestea rămân o industrie importantă, cu peste 50 de unităţi de producţie la nivel național. În plus, unele dintre cele mai mari corporații internaționale din domeniul celulozei și hârtiei au sediul central în Finlanda. UPM și Stora Enso sunt exemple de astfel de corporații. Producția lor globală a fost estimată la peste 10 milioane de tone. Industria forestieră este responsabilă pentru aproximativ 15% din locurile de muncă din Finlanda.

Unitățile de producție din industria forestieră au crescut constant în mărime, ceea ce a dus la creșterea concentrației de proprietate. Finlanda are trei mari corporații internaționale de profil - Stora Enso, UPM și M-Real - fiecare dintre ele având conducere finlandeză.

9

Stora Enso a fost creată ca o fuziune între o mare companie finlandeză și una suedeză, în timp ce UPM a crescut de-a lungul anilor prin fuziunea și achiziția multor alte companii finlandeze mai mici din industria forestieră. Acționarii principali ai M-Real sunt proprietari de păduri, dintre care există câteva sute de mii, deoarece pădurile din Finlanda sunt în mare parte în proprietatea fermierilor și descendenților acestora. Toate cele trei mari corporații au fabrici mari și filiale în străinătate.

În fabricile de celuloză de astăzi din Finlanda, atât materiile prime, cât și energia sunt folosite atât de eficient încât fibrele de lemn brute sunt utilizate în întregime într-un "circuit închis" și chiar și lichidul rezidual este ars pentru a produce energie electrică. De fapt, o instalaţie de celuloză este un fel de centrală electrică, deoarece generează mai multă energie decât consumă. Spre deosebire de separarea chimică a fibrelor de lemn, procesul de separare mecanică necesar pentru a face hârtie, consumă cantități enorme de energie.

Lemnul este, desigur, cea mai importanta materie prima pentru mobilier, cel mai mare producator din Finlanda fiind Isku si cel mai cunoscut Artek, care comercializeaza mobila proiectată de Alvar Aalto.

Industria minieră

Industria minieră din Finlanda a cunoscut o transformare semnificativă în ultimii ani. Descoperirea minereurilor de cupru și nichel în anii de început ai secolului al XX-lea a determinat țara să se dezvolte în acest domeniu. Guvernul a investit foarte mult în prospectare, iar mai mulți jucători interni au participat la activități de explorare extinse. Cu toate acestea, explorarea a încetat practic și, de-a lungul timpului, operațiunile miniere au fost preluate de companii străine. Finlanda este totuși un exportator major de cupru, nichel, zinc, crom și oțel. Există, de asemenea, exportul de produse finite, inclusiv țevi din oțel, materiale de acoperire și placări.

Multe din minele mari din Finlanda au fost închise, astfel încât majoritatea materiilor prime trebuie importate acum. Din acest motiv, companiile tind acum să se concentreze asupra procesării cu grad ridicat a metalelor, cum ar fi fabricarea țevilor de cupru. În ultimii ani s-a înregistrat totuși o renaștere a interesului pentru prospectarea minereurilor.

Cel mai important depozit de minereu exploatat astăzi este în Kemi, în nordul Finlandei, unde cromul este produs pentru aliajele de oțeluri inoxidabile fabricate de Outokumpu. Afacerea cu produse din cupru a companiei Outokumpu face parte acum din gigantul suedez Boliden. Rautaruukki (cunoscut acum sub denumirea sa comercială, Ruukki) fabrică o gamă largă de produse metalice, inclusiv oțel.

Industria energetică

Finlanda nu dispune de surse interne de energie fosilă și trebuie să importe cantități importante de petrol, gaze naturale și alte resurse energetice, inclusiv uraniu pentru energia nucleară.

Consumul de energie pe cap de locuitor în Finlanda este cel mai ridicat în Uniunea Europeană. Printre acestea se numără industriile cu un consum ridicat de energie (jumătate din consumul de energie este înregistrat de industrie), standarde ridicate de viață, climă rece (25% din consumul de energie este pentru încălzire) și distanțe mari (16% din consum este înregistrat în transporturi).

Producția de energie din Finlanda este împărțită astfel: 24% petrol, 21% combustibil lemnos, 18% energie nucleară, 14% cărbune și 11% gaz natural. Turba, energia

10

hidroelectrică și cea eoliană sunt neglijabile prin comparație cu celelalte, la fel ca și importurile de energie electrică.

Generarea de energie electrică a fost împărțită între fostul Imatran Voima (acum Fortum), centralele municipale și companiile private (mai ales în industria forestieră). Astăzi, imaginea s-a schimbat. Fortum este acum o companie cotată la bursă și a achiziționat afaceri în alte țări nordice și, de asemenea, în Federaţia Rusă. Multe companii municipale de electricitate, pe de altă parte, au fost vândute, de exemplu, companiilor de energie electrică din Suedia și Germania, iar proprietarii industriali au vândut și ei o parte din centralele lor electrice.

Piața nordică de energie, în care energia este tranzacționată pe bursele NASDAQ OMX Commodities Europe și Nord Pool Spot, a oferit prețuri competitive în comparație cu alte țări din UE. Începând cu anul 2007, Finlanda are printre cele mai scăzute prețuri industriale pentru energia electrică din UE.

În 2016, piața energiei a fost de aproximativ 110 TWh și cererea de vârf în jur de 25 GW în timpul iernii. Industria și construcțiile au utilizatat 51% din consumul total de energie, cifră relativ ridicată care reflectă dezvoltarea industriei din Finlanda. Resursele de hidrocarburi sunt limitate la cărbune și lemn. Aproximativ 10-15% din electricitate este produsă de hidrocentrale, puțin în comparație cu Suedia sau Norvegia. În 2016, energia regenerabilă (în principal hidroenergia și diferite forme de energie verde) a fost la un nivel de 31% în comparație cu media UE și de 12,3% din consumul final de energie.

Finlanda are patru reactoare nucleare private care produc 18% din energia țării și un reactor de cercetare în campusul Otaniemi. Cel de-al cincilea reactor construit de AREVA-Siemens - cel mai mare din lume la 1600 MW și un punct focal al industriei nucleare europene – s-a confruntat cu multe întârzieri și este în prezent prevăzut a fi operațional până în 2020, la un deceniu după punerea în funcțiune planificată. O cantitate variabilă (5-11%) de energie electrică este importată din Rusia (aproximativ 3 GW), Suedia și Norvegia.

În prezent, consorțiul franco-german format de Areva și Siemens construiește a cincea centrală nucleară din Finlanda, la Olkiluoto, pe coasta de vest. O a șasea și chiar a șaptea instalație nucleară au fost propuse de compania de energie cu capital de stat Teollisuuden Voima și de Fennovoima. Ambele sunt companii formate dintr-o coaliție de parteneri industriali și municipali; Fennovoima include și compania energetică germană EON. Multe comunități concurează pentru a deveni locația uneia dintre aceste noi centrale electrice, deși există și opoziția locală, desigur.

Industria uşoară

Deși designul nu a fost niciodată de importanță economică majoră, sectorul ocupă totuși un număr relativ mare de persoane și a fost foarte important pentru imaginea țării. Fabricarea de ceramică, sticlă și tacâmuri este acum concentrată în compania Iittala, care deține și numele de marcă Arabia și Hackman.

Pe lângă Fiskars și producătorii de mobilă menționați deja, alte companii de design cunoscute includ producătorii de imbrăcaminte Luhta și Marimekko și un număr de producători de încălțăminte. Ultimele menționate sunt încă în mare parte afaceri de familie.

11

Sectorul IMM

Finlanda are un număr total de 283.563 întreprinderi (cifre 2016, cu excepția agriculturii), dintre care 98,8% sunt IMM-urile care angajează mai puțin de 50 de persoane. 93,3% dintre acestea au mai puțin de 10 angajați.

Rolul IMM-urilor în ocuparea forței de muncă finlandeze și în economie este destul de semnificativ. Dintre toți angajații din sectorul privat, până la 65% lucrează pentru companii care au mai puțin de 250 de angajați. Aceste întreprinderi generează aproximativ 50% din cifra de afaceri combinată a tuturor întreprinderilor finlandeze. IMM-urile sunt responsabile pentru mai mult de 16% din veniturile din export ale Finlandei.

Proporția întreprinzătorilor din Finlanda este sub media UE și OCDE. Același lucru este valabil și în ceea ce privește numărul de persoane care intenționează să-și înființeze propriile companii. Faptul că mai puțini oameni din Finlanda intenționează să aleagă antreprenoriatul ca o carieră, în comparație cu alte țări, este oarecum surprinzător deoarece multe sondaje arată că spiritul antreprenorial este considerat înalt în Finlanda.

Forţa de muncă

Numărul salariaților din sectorul privat se ridică la aproape 2 milioane, din care circa o treime cu studii superioare. Salariul mediu al unui angajat din sectorul privat pe oră ajustat la puterea de cumpărare este similar cu cel.e din Italia, Suedia, Germania și Franța. Cei mai mari angajatori din sectorul privat din Finlanda sunt Itella, Nokia, OP-Pohjola, ISS, VR, Kesko, UPM-Kymmene, YIT, Metso și Nordea.

Conform statisticilor oficiale privind forța de muncă, numărul persoanelor angajate a fost în iulie 2018 cu 75.000 mai mare decât în urmă cu un an. Numărul șomerilor a fost de 183.000, ceea ce a fost cu 24.000 mai mic decât acum un an. Rata șomajului a fost de 7,3%, iar rata de ocupare a forței de muncă a fost de 71,9%.

Comerțul exterior

Regimul comerțului exterior finlandez este dat de apartenența Finlandei la Uniunea Europeană şi la Organizația Mondială a Comerțului.

Elaborarea şi monitorizarea politicilor comerciale naţionale se fac în conformitate cu reglementările comunitare în materie şi rezultatele negocierilor multilaterale din cadrul OMC.

Din momentul aderării la Uniunea Europeană, au devenit operaţionale şi aplicabile toate regulile şi reglementările UE in materie de import, tariful de import al UE din ţări din afara Uniunii fiind aplicabil şi în Finlanda.

Odată cu aderarea României la UE, produsele româneşti pot fi importate liber în Finlanda, fără nici un fel de restricţii.

Finlanda este foarte bine integrată în economia globală, iar comerțul internațional produce o treime din PIB. Cele mai mari fluxuri comerciale sunt cu Germania, Federaţia Rusă, Suedia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Țările de Jos și China. Politica comercială este gestionată de Uniunea Europeană, unde Finlanda este în mod tradițional printre susținătorii comerțului liber, cu excepția politicii agricole. Finlanda este singura țară nordică care s-a alăturat zonei euro.

12

Evoluția comerțului exterior cu bunuri, în perioada 2015-2018 (6 luni)

0

20

40

60mld. EUR

export import sold

-mld. €-

2015 2016 2017 2018 (6 luni)

Total 104,5 106,0 117,7 61,0

Export 53,2 53,2 59,7 31,1

Import 51,3 52,8 58,0 29,9

Sold 1,9 0,4 1,7 1,2

Sursa: Statistics Finland

Principalele grupe de produse exportate în anul 2017: echipamente electrice și optice, mașini și utilaje, echipamente de transport, lemn, cherestea și hârtie, produse chimice, produse metalice.

Principalele destinații ale exporturilor finlandeze în 2017: Germania (13,1% din valoarea totală a exporturilor), Suedia (10,6%), SUA (7,6%), Olanda (6,7%), Federația Rusă (5,7%), China (5,2%) și Marea Britanie (4,8%).

Principalele grupe de produse importate în anul 2017: petrol și produse petroliere, produse chimice, echipamente de transport, produse din fier și oțel, produse ale industriei electronice și computere, produse chimice, produse textile, cereale și produse alimentare.

Principalele țări de proveniență ale importurilor: Germania (16,9% din valoarea totală a importurilor), Suedia (16,1%), Federația Rusă (11,1%), Olanda (8,6%).

13

Evoluția comerțului exterior cu servicii, în perioada 2015-2018 (est.)

Regimul comercial

Regulamente și autorizații

Există câteva amănunte tehnice pe care trebuie să le cunoașteți dacă sunteți în

căutarea de parteneri pentru import sau export în Finlanda. Comisia Europeană

lucrează pentru a elimina barierele tehnice inutile în calea fluxului comercial. Acestea

fiind spuse, există încă restricții asupra produselor care conțin alcool, produse

farmaceutice, stupefiante și medicamente etc. Vă sugerăm să examinați restricțiile

privind produsele agricole de la punerea în aplicare a politicii agricole comune (PAC).

Din fericire, Finlanda are un sistem de notificare, care este ținut la zi cu privire la

orice modificări sau adăugiri.

Efectuarea plăților

Finlanda se află în zona unică de plăți în euro. SEPA (Single Euro Payments Area)

depune eforturi pentru facilitarea plăților transfrontaliere în Europa prin intermediul

băncilor. Aceasta înseamnă că atunci când plata este trimisă către o țară europeană

implicată în SEPA, transferul va costa la fel de mult ca și transferul local în țara

respectivă. Uneori, asta poate însemna că nu există taxe. Deci, aceasta ar putea fi o

veste bună pentru mediul de afaceri care încearcă să facă comerț internațional

folosind acreditive, transferuri bancare și așa mai departe.

Standarde

Pe lângă cerințele legale, piața în sine a dezvoltat o serie de standarde și cerințe. Deși

natura lor specifică poate diferi de la un sector la altul, un exportator care vizează

piața finlandeză şi cea nordică trebuie să se aştepte la un set de cerinţe standard de la

cumpărători pentru a intra pe piață cu succes.

Grupurile de comerț cu amănuntul din ţările nordice, precum și grupuri similare din

întreaga Uniune Europeană, sunt foarte dornice de a-și proteja reputația. Părțile

interesate vor să cunoască fiecare detaliu al comportamentului companiilor în situații

14

diferite și vor exercita o presiune asupra legiuitorilor pentru a produce tot mai multe

reguli și reglementări pentru a controla companiile.

În multe cazuri, cumpărătorii folosesc standardele ca parte a cerințelor lor de bază

față de furnizori. Chiar dacă nu este necesar în mod oficial, un furnizor certificat este

întotdeauna favorizat în comparație cu un furnizor necertificat. Certificarea este

întotdeauna efectuată de către auditori specializați și instruiți ai unui organism de

certificare standard neutru. Certificarea produselor confirmă faptul că un produs

respectă cerințele specificate sau că cerințele de proces sunt îndeplinite. O marcă sau

etichetă de certificare este adesea atașată produsului.

Ambalare și etichetare

Scopul principal al ambalajului este acela de a asigura calitatea și igiena necesară a

produsului până când ajunge la consumator. Există, de asemenea, o serie de cerințe

legale privind ambalarea și etichetarea diferitelor mărfuri în funcție de faptul că

acestea sunt destinate utilizării în scopuri industriale sau de către consumatori. Scopul

este de a proteja sănătatea și siguranța consumatorilor și de a le oferi informații

relevante despre produse.

Un grup de directive UE (regulamentul-cadru CE 1935/2004) reglementează ce

materiale, (tipuri de plastic și carton) pot fi utilizate în ambalaje în contact direct cu

produsele alimentare.

Directiva privind ambalajele conține dispoziții privind deșeurile provenite din

ambalaje, reutilizarea ambalajelor, recuperarea și reciclarea deșeurilor de ambalaje,

importatorul fiind responsabil pentru punerea în aplicare a prezentei directive. Există,

de asemenea, o directivă privind denumirile textilelor care stabilește norme pentru

etichetarea obligatorie a produselor textile, precum și numeroase directive privind

etichetarea produselor alimentare, etichetarea țării de origine etc.

Reguli generale pentru etichetare

● Produsele de consum trebuie să fie etichetate în limba (limbile, în cazul Finlandei) națională a țării sau - după caz - prin semne sau simboluri instructive sau de avertizare universale cunoscute

● Etichetele și marcajele trebuie să descrie cu exactitate conținutul ambalajului

● Greutatea și măsurătorile trebuie specificate în sistemul metric

● Dacă este cazul, trebuie incluse informații privind utilizarea în condiții de siguranță

● Anumite produse alimentare trebuie marcate cu țara de origine

● Marcajul CE este obligatoriu pentru majoritatea produselor

Responsabilitatea corporativă

Sensibilizarea crescândă a consumatorilor din țările nordice a dus la apariția

conceptului de responsabilitate corporativă (CR). Acesta este un instrument strategic

pentru ca întreprinderile să își asume responsabilitatea, dar și să obțină profit prin

15

practici de afaceri durabile. CR se bazează pe trei piloni: responsabilitatea economică,

de mediu și cea socială.

Companiile finlandeze adoptă într-o mare măsură CR ca parte a planului strategic de

afaceri și cer partenerilor și furnizorilor să facă același lucru. Prin urmare,

întreprinderile din țările în curs de dezvoltare și piețele emergente pot obține

beneficii financiare prin adoptarea CR. Există un mare potențial pentru compania dvs.

dacă reușiți să îndepliniți cerințele de responsabilitate sociale și de mediu ale

companiilor finlandeze deoarece poate oferi acces la piața nordică.

Situația competitivă pe piață

Tarifarea nu poate fi bazată numai pe nivelurile costurilor și pe marjele comerciale. În

final, prețul trebuie să fie competitiv în comparație cu alte produse de pe piață.

Studiul de piață, necesar înainte de a intra pe o piaţă, ar trebui să includă nivelul

prețurilor produselor concurente pe piața țintă.

Numărul de intermediari

Toți intermediarii din lanțul de distribuție sunt în afacere pentru a furniza un serviciu

și a câștiga un profit. Prețul final de vânzare cu amănuntul plătit de consumatori

depinde de numărul de intermediari din lanțul de producţie şi cel de distribuţie, de

tipul de produs și de piață, precum și de situația concurențială. În ultimii ani, tendința

a fost de a reduce numărul de intermediari pentru a menține prețurile în scădere. Prin

urmare, numeroase grupuri de comercianți cu amănuntul de mari dimensiuni nu mai

folosesc comercianții cu ridicata și cumpără direct de la importatori, sau ignoră

importatorii intermediari și importă direct de la furnizori.

Piața nordică s-a dezvoltat foarte mult spre integrarea comerțului cu ridicata și cu

amănuntul, ceea ce reduce costurile și îmbunătățește competitivitatea. Marjele tipice

de vânzare cu amănuntul reprezintă 40-50% din prețul de vânzare pentru bunurile de

specialitate, cum ar fi îmbrăcămintea, textilele, produse de uz casnic, încălțămintea,

articolele sportive etc., și 20-40% (în medie 30%) la produsele alimentare și alte bunuri

de consum zilnice. Reducerile de preț provin din marja brută a comerciantului cu

ridicata. Comercianții cu amănuntul practică, în mod tradițional, două reduceri mari în

fiecare an, în ianuarie și în vară, când vând articolele rămase, dar și o mulțime de

bunuri cu preț redus special achiziționate. Aceste reduceri fac ca marjele medii din

comerț să fie considerabil mai scăzute decât cele care ar fi incluse în prețul dat.

Accesul pe piața finlandeză/nordică

Țările nordice sunt țări dezvoltate cu piețe saturate. Înainte de a intra pe piața

nordică, sunt necesare planificări pe termen lung și eforturi substanțiale. Concurența

este feroce și companiile nordice primesc multe oferte de afaceri din partea

furnizorilor. Prin urmare, este înțelept să fii bine pregătit pentru a intra în competiție.

Pe lângă cunoașterea culturii de afaceri și a practicilor comerciale, analizarea

caracteristicilor pieței, factorii și oportunitățile majore sunt esențiale. De asemenea,

noii veniți trebuie să facă eforturi susținute pentru a ține pasul cu cererea de pe piață.

16

Este recomandabil să aflați care este prețul plătit de cumpărător atunci când faceți

afaceri: negocieri eficiente, oferte și termeni explicite, calitate înaltă, punctualitate,

respectarea legii etc. Cu toate acestea, odată ce compania nordică găsește un

partener de încredere și stabileşte o relație funcțională, există șanse mari pentru un

angajament pe termen lung din partea finlandeză. La intrarea pe piața finlandeză,

exportatorul trebuie să-și identifice obiectivele în ceea ce privește capacitatea de

producție și practicile de afaceri durabile.

Contactarea potențialilor parteneri de afaceri

Astăzi, internetul este sursa majoră de informații pe piețele noi. Este un instrument

ușor și ieftin de a examina piața, de a găsi potențiale porţi de intrare etc. Puteți folosi

fie un motor de căutare, fie orice bază de date de afaceri și de piață disponibile. În

ciuda beneficiilor internetului, poate fi dificil să se identifice fapte relevante din

cauza cantității infinite de informații. Majoritatea companiilor finlandeze au, de

asemenea, o versiune în limba engleză a site-ului lor și publică informații despre gama

de produse și rețeaua de distribuție. Cu toate acestea, ele tind să fie mai puțin

deschise cu detalii despre practicile lor de cumpărare. Datele de contact sunt adesea

mai accesibile în bazele de date online. Exemplele sunt www.compass.com și

www.europages.com.

Târguri și misiuni economice

Participarea la târguri și vizitarea acestora reprezintă o modalitate eficientă de

familiarizare cu o nouă piață. Principalii actori din acest sector vor fi prezenți la

târgurile principale. Înainte de a expune, este adesea recomandat să participaţi la târg

ca vizitator. O vizită bine pregătită și bine executată la un târg poate reprezenta o

cercetare de piață eficientă din punct de vedere al costurilor. La târgurile nordice,

mulți expozanți sunt angrosiști și importatori, iar grupul țintă este format din

comercianții cu amănuntul. Abordarea expozanților cu informații despre produse noi

este o modalitate foarte eficientă de a intra în contact cu cumpărătorul. Vizitarea unui

târg va oferi, de asemenea, exportatorului informații cu privire la ultimele evoluții,

tendințe și moduri de desfacere ale sectorului. Acest lucru va permite exportatorului

să compare oferta cu competitorul și, prin urmare, să își adapteze oferta pentru a fi

relevantă pentru importatorii nordici.

Pentru a obține mai multe informații despre târgurile finlandeze, vizitați Centrul

Expozițional & Congrese din Helsinki, www.finnexpo.fi. Paginile sunt de asemenea

disponibile în limba engleză.

Odată ce oportunitatea pieței a fost examinată, exportatorul trebuie să se adreseze

cumpărătorului, de preferință pentru o întâlnire personală. Importatorul va aștepta ca

exportatorul să fie pregătit pentru întâlnire la un nivel în care să răspundă la toate

întrebările relevante privind prețul, calitatea, termenii de livrare etc. Înainte de

întâlnirea de afaceri, exportatorul ar trebui să studieze legislația relevantă și cerințele

pieței aplicabile produselor sale. Nu se recomandă organizarea de delegații de afaceri

17

în țările nordice între mijlocul lunii iunie și mijlocul lunii august, deoarece acesta este

sezonul de vacanţă.

Sfaturi practice oferite de importatorii finlandezi

Consumatorii finlandezi sunt conștienți de calitate și familiarizați cu tehnologia înaltă

Limbile oficiale sunt finlandeză și suedeză, dar limba engleză este vorbită pe scară largă

Informațiile furnizate cu privire la produsele și serviciile de consum sunt ambele în limbile finlandeză și suedeză sau reprezentate prin simboluri de avertizare

Toate documentele solicitate de cumpărător trebuie să fie să fie anexate la facturile și documentele de expedițiile

Produsele trebuie să fie echipate cu autocolante sau etichete solicitate de cumpărător

Codurile de bare sunt utilizate pentru toate produsele cu amănuntul

În ceea ce privește îmbrăcămintea și încălțămintea ar trebui folosite dimensiuni / unități de măsură cunoscute de finlandezi

Este recomandabil să folosiți dimensiunile ambalajului solicitat de cumpărător

Trebuie să respectați pachetele privind cerințele de mediu

Ambalajele de transport și de gros trebuie să respecte dimensiunile standard

Datorită populației mici, cantitățile comandate sunt mai mici decât pentru multe alte țări UE

Responsabilitatea socială în lanțul de aprovizionare este foarte apreciată și favorizantă

Cu volume mici, este recomandabil să se coopereze cu alți exportatori mici, o casa de comerț sau un agent

Piaţa de retail din Finlanda

Valoarea totală a pieței finlandeze cu amănuntul este de aproximativ 40 miliarde EUR

(2016), care este împărțită de cca. 30.000 de magazine de vânzare cu amănuntul.

Lanțurile mari domină majoritatea sectoarelor de retail.

În sectorul alimentar, magazinele cu autoservire reprezintă aproape 100% din afacerile

în domeniu, numărul de magazine specializate de servicii alimentare fiind limitată.

Cele mai mari grupuri își extind afacerea și în alte țări nordice, în țările baltice și în

Fedraţia Rusă, ceea ce înseamnă vânzări pe o piață mult mai largă decât pe piața

finlandeză.

Jucători importanţi în comerțul cu amănuntul finlandez

În cazul produselor alimentare, marii jucători de pe piaţa finlandeză sunt S-Group,

Kesko și Suomen Lähikauppa Oy. S Group este o cooperativă de consum cu o cotă de

piață de cca. 41% în 2016, a cărei divizie de achiziţii și logistică este numită Inex

Partners. Kesko și retailerii K-Market sunt împreună cel de-al doilea cel mai mare grup

18

(35%). Suomen Lähikauppa, deservite de Tuko Logistics, deține o cotă de 9,0%, iar

lanțul Lidl deţine aproximativ 5,0%. Aproximativ 10% din piață este deținută de

companii mai mici în afara lanțurilor mari.

Cele trei lanţuri principale de magazine sunt S-Group (magazinele S-Market, Sokos și

hypermarketurile Prisma), Kesko (hypermarketurile K-Citymarket, magazinele Anttila,

Kodin Ykkönen pentru decorațiuni interioare și de interior) și Stockmann.

În sectorul îmbrăcămintei, piața dominată anterior de magazine mici, specializate,

este acum condusă de lanțuri de magazine de îmbrăcăminte. Dintre companiile

specializate în îmbrăcăminte, cele mai mari sunt H & M, Grupul Texmoda, Seppälä și

Lindex (cele două din urmă fiind deținute de Stockmann). În cazul articolelor sportive,

Kesko cu dealerii Intersport și magazinele sale, domină piața.

Achiziționarea este centralizată în cadrul fiecărui lanț, nu numai la nivel național, dar

în multe cazuri și la nivel european. Kesko Food este membru al serviciilor asociate de

marketing (AMS), o alianță strategică de achiziţii cu sediul în Olanda. S-Group are

propriile sale canale prin intermediul Coop Trading, iar Tuko Logistics este membru al

organizației Nordice și EMD, Intersport Finland este legată de Intersport International

etc. Aceasta înseamnă că unele decizii de achiziţii sunt luate în astfel de alianțe și

există, de asemenea, mărci proprii la nivel european, cum ar fi Euroshopper pentru

membrii AMS.

Companiile de import care deservesc grupurile de comercianți cu amănuntul și

comercianții individuali

Grupurile mari de comerț cu amănuntul cumpără în mod normal cel puțin jumătate din

mărfurile importate direct de la furnizorii lor străini și se ocupă de expedierea

bunurilor și de toată documentația de import. De asemenea, pot achiziționa de la case

de comerț străine, care reprezintă diverși furnizori mici și mijlocii. Pe lângă acești

potenţiali parteneri, există, de asemenea, numeroase companii și agenți de import din

Finlanda, specializați în anumite sectoare, care importă și vând produsele către

grupuri de vânzare cu amănuntul și alți clienți. Cele mai multe dintre acestea sunt

întreprinderi familiale relativ mici și sunt folosite pentru a lucra atât cu furnizori mai

mici, cât și cu clienți de retail mai mici. Practic, toți acești agenți sunt membri ai

Federației Internaționale a Comerțului, o asociație de agenți comerciali, distribuitori și

importatori. Pe site-ul său web (www.agenttiliitto.fi), puteți găsi membrii clasificați

pe grupe de produse. Cea mai mare dintre cele 18 grupuri reprezintă sectorul de

îmbrăcăminte și încălțăminte; țesături, piele și accesorii pentru industria confecțiilor;

și mobilier și articole de uz casnic.

19

Cooperarea economică cu Finlanda

Cooperarea economică dintre România și Finlanda se desfășoară în conformitate cu

Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.

De asemenea, sunt în vigoare:

Acordul privind garantarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la 26.03.1992, şi intrat în vigoare la 06.01.1993;

Acordul privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi avere, semnat la 27.10.1998 şi intrat în vigoare la 4.02.2000.

Relațiile bilaterale România-Finlanda

Comerţul bilateral

Schimburile comerciale se derulează, în principal, în baza „Tratatului de Aderare a

României la Uniunea Europeană” şi sunt caracterizate, în ultimii ani, de o creştere

constantă.

Evoluţia comerţului bilateral în perioada 2013-2018

-mil.€-

2013 2014 2015 2016 2017

2018 (9 luni)

Total 267,3 293,1 312,9 288,97 365,66 297,97

Export 118,0 139,2 150,6 151,14 196,63 148,91

Import 149,3 153,9 162,3 137,83 169,03 149,07

Sold -31,3 -14,7 -11,7 +13.31 +27,6 -0,16

In anul 2017, valoarea schimburilor comerciale româno-finlandeze a fost de 365,66

milioane € (cu 26,5% mai mare decât în anul 2016), din care 196,63 milioane € export,

in creştere cu 31% faţă de 2016, atingând o pondere in total export de 0,26%, şi

169,03 milioane € import, în creştere cu 22,6% faţă de 2016, reprezentând o pondere

in total import de 0,31%. Soldul balanţei comerciale a rămas pozitiv, respectiv 27,6

milioane €.

În anul 2018, valoarea schimburilor comerciale româno-finlandeze pentru primele nouă

luni a fost de 297,97 milioane € (+12,06% faţă de sept. 2017), din care export 148,91

milioane € (-0,02%) şi import 149,07 milioane € (+27,44%), soldul balanţei comerciale

devenind negativ, cu 0,16 milioane €..

20

Structura schimburilor comerciale în anul 2917

Export

Aparate

optice si de

masura, 9%

Textile, 4%Altele, 8.6%

Mase plastice,

cauciuc, 4%

Echipamente

de transport,

11%

Metale si

articole din

acestea, 18%

Masini si

echipamente

electrice,

45.4%

Import

Metale

comune, 21%

Pasta de

lemn, hartie,

25%

Masini si

aparate

electrice, 27%

Mase

plastice, 8%

Produse

chimice, 6%

Aparate

optice, 4%Altele, 9%

Investiţi finlandeze in România

Potrivit ultimelor date statistice ale ONRC, la 30.09.2018 numărul societăţilor

româneşti cu capital finlandez era de 192, cu un capital total investit de 122,5

milioane dolari şi o pondere de 0,20% în totalul investiţiilor străine în România.

21

Structura investițiilor pe domenii de activitate

Cultura afacerilor în Finlanda

Există un puternic accent național asupra importanței educației și formării în Finlanda. Competitivitatea economică se bazează pe educație, cunoaștere, cooperare și competitivitate. O țară mică, aşa cum este Finlanda, trebuie să se specializeze și să se concentreze pe domenii de excelență, pentru a fi competitivă pe piața mondială.

De asemenea, la nivel personal, educația a jucat întotdeauna un rol semnificativ în asigurarea mobilității sociale ascendente pentru oricine dorește să profite de această oportunitate. Toate acestea necesită o educație de bază extinsă și cuprinzătoare și un învățământ superior excelent. Astfel, administrația publică investește mulți bani în educația gratuită pe parcursul întregului sistem educațional. Ideea învățării pe tot parcursul vieții a jucat, de asemenea, un rol foarte important în politicile educaționale în ultimul deceniu.

Societatea finlandeză este destul de tolerantă și nu există aproape niciun subiect care ar putea fi numit tabu. Cu toate acestea, este mai bine să nu discutați despre religie sau politică, deoarece acestea sunt subiecte despre care mulți oameni au sentimente puternice.

Nu trebuie să discutați subiecte de natură prea personală, cum ar fi salariile, problemele de sănătate sau viața personală, mai ales la începutul unei relații de afaceri. Finlandezii sunt, de obicei, rezervați pentru început și trebuie respectată nevoia lor de confidențialitate.

Comunicarea

Când se salută, finlandezii își stâng mâinile scurt și ferm cu o înclinatie ușoară a capului. Nu sunt necesare gesturi suplimentare cum ar fi atingerea umărului. Este important să faceți contactul cu ochii și să zâmbiți atunci când vă strângeti mâinile și este o practică obișnuită de a vă da numele și prenumele. Bărbații, femeile și copiii sunt întâmpinați în mod egal. Îmbrățișarea sau sărutul sunt rare și sunt de obicei rezervate membrilor familiei și prietenilor apropiați.

22

Finlandeziii sunt de obicei rezervați. De asemenea, rareori intră în conversație cu străinii. Așa cum adesea remarcă străinii, finlandezii sunt în mod ciudat tăcuți în metrou, autobuz sau tramvai. Nu veți avea insa probleme în a obține sfaturi pe stradă sau în orice alt loc public, din moment ce ospitalitatea finlandezilor depășește cu ușurință rezerva obișnuită.

Vorbirea cu voce tare este considerată nepoliticoasă, deoarece majoritatea finlandezilor sunt liniștiți. În conversație, este politicos să așteptați ca cealaltă persoană să termine ceea ce spune înainte de a vă prezenta punctul de vedere propriu chiar dacă acest lucru încetinește ritmul conversației. Ascultarea interlocutorului este foarte importantă pentru finlandezi.

Finlandezii nu solicită des contacte față în față și, de fapt, sunt destul de confortabili folosind e-mail-ul. Acest lucru vă poate ajuta să economisiți mult timp în tranzacțiile de zi cu zi. Acestia isi organizeaza foarte bine timpul si preferă să-și faca programul de lucru astfel incat sa realizeze cât mai mult posibil.

Cuvintele sunt luate foarte în serios în cultura finlandeză. Ceea ce spune cineva este acceptat la valoarea nominală și aceasta este o cultură în care "cuvântul omului este legătura lui" și va fi tratat la fel de serios ca un contract scris, deci angajamentele verbale sunt considerate acorduri.

Oamenii de afaceri finlandezi pot să pară, la început, oarecum formali și sunt susceptibili de a-și arăta partea lor mai informală doar treptat. Odată ce ați ajuns să-l cunoașteți pe omologul dvs. finlandez, puteți avea un prieten pe viață. În cadrul întâlnirilor, finlandezii sunt adesea dispusi sa treaca imediat la afaceri și sunt, în general, conservatori și eficienți în abordarea lor.

Limba

În general, limba finlandeză este considerată a fi o limbă dificilă de învățat pentru

străini. Este o limbă "egalitară", deoarece are doar cuvinte neutre din punctul de

vedere al genului. Datorită acestui fapt, finlandezii pot întâmpina uneori dificultăți cu

genurile substantivelor în alte limbi.

Finlandeza și suedeza sunt limbile oficiale în Finlanda și copiii trebuie să le învețe pe

amândoua la școală. În cele mai multe cazuri, "a doua limbă maternă" este suedeza

(94%) și este vorbită de 5,5% din populație. Cu toate acestea, limba engleză este

neoficial cea de a doua limbă a Finlandei, cu mai multe persoane vorbind limba

engleză decât limba suedeză ca o a doua limbă.

În cea mai mare parte, finlandezii vorbesc limba engleză fluent și acest lucru este

valabil mai ales în lumea afacerilor. De fapt, în unele companii finlandeze engleza este

vorbită ca prima limbă.

Finlandezii folosesc de multe ori prenumele în contactele de afaceri. Totuși, trebuie să

așteptați mereu până când gazda dvs. o sugerează. Cu toate acestea, se consideră

adecvat ca utilizarea prenumelor să fie convenită în mod specific și reciproc.

Relațiile de afaceri

Finlanezii nu sunt considerați a fi foarte vorbăreți la întâlniri sau în conversații

telefonice cu străinii. Chiar dacă finlandezii sunt destul de buni vorbiori de engleză,

mulți dintre cei care folosesc limba sunt puțin timizi la început. Acest lucru este

23

valabil mai ales pentru generațiile mai în vârstă, deoarece cei mai tineri sunt obișnuiți

cu comunicarea internațională și astfel sunt mai încrezători în aceasta.

Cuvântul spus este de mare importanță în Finlanda, iar acordurile verbale sunt

considerate obligatorii. Acesta este un lucru pe care ar trebui să vi-l amintiți mereu și

să evitați să faceți angajamente. O strângere de mână după un acord este ca un sigiliu

și nu ar trebui să-l rupi. Cu toate acestea, acordurile scrise sunt întotdeauna semnate

pentru a confirma ceea ce s-a convenit și pentru a servi ca documente legale în cazul

unui dezacord.

Întâlnirile de afaceri sunt adesea aranjate prin e-mail, chiar prin mesaje SMS. Fiți

punctuali și purtați haine de afaceri. Reuniunile au tendința să fie scurte și la obiect.

Cafeaua, ceaiul, băuturile răcoritoare și biscuiții sunt de obicei servite.

Cărţile de vizită sunt schimbate fără ritualuri oficiale. Prezentați-vă cartea de vizită

astfel încât să fie lizibilă destinatarului. Amintiți-vă, de asemenea, să tratați cartea de

vizită a altcuiva cu respect, deoarece simbolizează modul în care îi veți trata.

Este ușor să începeți să faceți afaceri cu finlandezii, deoarece acestia nu au nevoie de

relații personale de lungă durată pentru a desfășura afaceri. Cu toate acestea, relaţiile

personale au valoare de relații de afaceri pe termen lung. Prin urmare, trebuie create

relații personale pentru a crea relații durabile de afaceri. Finlandezii apreciază

sinceritatea în comunicare.

Chiar dacă finlandezii sunt destul de mândri de titlurile onorifice, academice sau

profesionale pe care le pot avea, ei rareori menționează aceste lucruri atunci când se

prezintă. Cu toate acestea, ei se așteaptă să fie abordați prin titlul lor în contexte

profesionale. Finlandezii nu sunt jigniți dacă un străin nu își folosește titlul și adoptă

practica engleză a titlului domnul/doamna sau a oricărui echivalent.

Atunci când se prezintă, finlandezii își vor da prenumele, urmat de numele lor de

familie. Femeile care folosesc atât numele de fată, cât și numele soțului lor, le vor

indica în această ordine.

Eticheta de afaceri

Atitudinile și valorile reprezintă baza oricărei culturi care reflectă modurile în care

oamenii gândesc și se comportă. Prin urmare, cunoașterea acestora poate avea o

importanță semnificativă în comunicarea eficientă cu partenerii.

Finlandezii sunt considerați modesti, cinstiți și de încredere. Ei pun mare valoare pe

cuvinte și înțeleg ceea ce spun ei. "Luați un taur după coarne și un om prin cuvântul

său" este o vorbă veche finlandeză. Un "da" este un "da" și un "nu" nu este niciodată un

"posibil" pentru finlandezi. Franchețea finlandeză poate părea puțin cam descurajantă,

dar modul lor de a comunica este simplu, ceea ce este destul de reconfortant.

În cadrul întâlnirilor de afaceri, finlandezii iau în serios punctualitatea și vă așteaptă

să faceți același lucru; sunați pentru a vă explica întârzierea cu mai mult de cinci

minute.

24

Valorile principale ale finlandezilor sunt următoarele: modestia, lucrul într-un ritm

măsurat, onestitatea, fiabilitatea, respectul pentru tradiții și obiceiuri, forță, tăcere,

democrație, independență, inventivitate, curaj, diligență, sensibilitate și curățenie.

Responsabilitatea socială

Finlandezii au o mare dragoste pentru mediul natural.

În mod tradițional, statul și-a asumat responsabilitatea pentru abordarea problemelor

sociale și de mediu. Finlanda și-a demonstrat poziția de lider în acest sens,

înregistrându-se în mod deosebit în reciclarea deșeurilor cu rate de recuperare în

ultimii ani de 97-98%. Cu toate acestea, acest tip de mentalitate față de problemele

sociale, în care responsabilitatea pentru problemele sociale și de mediu s-a bazat pe

actiunile statului, a fost înlocuită de o nouă mentalitate, în care Responsabilitatea

Socială Corporativă (CSR) are în vedere înțelegerea cuprinzătoare a sustenabilității

acestor activitati. În ceea ce privește companiile finlandeze, acestea au fost, în multe

privințe, relativ progresiste atunci când vine vorba de CSR și folosirea acesteia ca un

avantaj competitiv.

Principala provocare in cadru CSR în Finlanda este asigurarea competitivității industriei

finlandeze într-un mediu în care o mare parte din producție este relocată către țările

cu costuri reduse și pentru a asigura locuri de muncă stabile și locuri de muncă pentru

generația tânără, în acelasi timp cu gestionarea schimbărilor demografice, deoarece

Finlanda devine mai diversă etnic. Problemele legate de mediu reprezintă, de

asemenea, provocări, deoarece reducerea gazelor cu efect de seră se află pe lista

prioritară a autorităţilor, însă climatul rece și distanțele lungi pe care călătoresc nu

creează mediul cel mai favorabil pentru a face acest lucru.

Punctualitatea

Finlandeziii se străduiesc să-și folosească in mod cât mai eficient timpul. Aceștia

respectă în mod fidel orarul și alte planuri și se așteaptă la același lucru de la ceilalți.

Întârzierea este considerată foarte nepoliticoasă. Aceasta se referă atât la afaceri, cât

și la ocazii sociale. Dacă întârziați cu mai mult de cinci minute pentru o întâlnire sau

pentru o cină, trebuie să sunați înainte și să vă cereți scuze.

Se așteaptă ca întâlnirile să înceapă și să se încheie la ora convenită. Sunt, de

asemenea, bine pregatiti pentru intâlniri pentru că le pregastesc in avans. Sunt

cunoscuţi pentru că nu pun multe întrebări și astfel ar trebui să fii pregătit să faci o

prezentare care să nu necesite întrebări complementare. Acest lucru facilitează și

gestionarea timpului.

Oferirea de cadouri

Când sunteți invitat intr-o locuinţă privată, este politicos să aduceți un mic cadou cu

dvs. Unele opțiuni sigure pentru cadouri sunt ciocolată, vin și flori, dar evitați să dați

flori albe și galbene, deoarece acestea sunt comune la înmormântări.

25

În cadrul întâlnirilor de afaceri este neobișnuit să faceți schimb de cadouri. Cu toate

acestea, după negocierile reușite, este acceptabil să oferiti cadouri mici, cum ar fi

sticlă, cărți, cadouri locale sau lichioruri. Când oferiți daruri, trebuie să fiți atenți să

vă asigurați că acestea nu sunt prea valoroase, astfel încât acestea să nu poată fi

interpretate ca mită.

Codul vestimentar

Îmbrăcămintea de afaceri este elegantă și conservatoare în Finlanda. Bărbații trebuie

să poarte costume, iar femeile ar trebui să aleagă costume cu fustă, cu pantaloni sau

rochii. Pentru cină, îmbrăcați-va formal dacă nu este indicat alt cod de îmbrăcăminte.

Există variații sezoniere distincte în climatul Finlandei. De aceea este recomandabil să

vă luați îmbrăcăminte impermeabilă pe tot parcursul anului.

Importanța întâlnirilor de afaceri

Întotdeauna trebuie să solicitați o întâlnire formală dacă doriți să vă întâlniți cu

partenerii finlandezi. Se recomandă stabilirea cu cel puțin două săptămâni înainte.

Atunci când stabiliți o întâlnire cu managerii companiei, cea mai bună modalitate este

de a organiza o întâlnire prealabilă cu secretarii sau asistenţii acestora.

Punctualitatea și dezbaterile de fapt sunt apreciate de către finlandezi. Forma și stilul

de întâlniri variază între companii și depind de cultura corporativă. Reuniunile au

tendința să fie scurte și la obiect. Toată lumea este așteptată să intre în întâlnire bine

pregătită. Este important să se respecte promisiunile făcute în cadrul întâlnirilor, iar

acțiunile și sarcinile ulterioare trebuie îndeplinite până la data limită. Acest lucru vă

va spori credibilitatea într-o cultură în care încrederea este o condiție esențială pentru

orice relație de afaceri.

Planificarea întâlnirilor de afaceri

Întâlnirile de afaceri sunt adesea stabilite prin e-mail sau SMS-uri. Pentru mai multe

întâlniri formale, o notificare de întâlnire este de obicei trimisă prin poștă cu două

săptămâni în avans. În invitație trebuie să se menționeze ora și locul întâlnirii, precum

și agenda și participanții. Atunci când stabiliți o întâlnire, trebuie să vă asigurați că

toate echipamentele tehnice necesare sunt disponibile. Cafeaua, ceaiul, băuturile

răcoritoare și biscuiții sunt servite de obicei.

Zilele de vară, între mijlocul lunii iunie și jumătatea lunii august ar trebui evitate din

cauza sărbătorilor. De asemenea, trebuie luate în considerare sarbatorile legale. În

unele companii, vineri după-amiaza poate fi, de asemenea, un moment nepotrivit

pentru o întâlnire, deoarece oamenii doresc adesea să se grăbească spre casă chiar

după ora 16.

Procesul de negociere

Negocierile de afaceri în Finlanda sunt adesea ținute în birouri, iar întâlnirile de afaceri sau negocierile în restaurante sunt foarte rare. Între întâlniri sau la sfârșitul acestora este obișnuit să se ia prânzul.

26

Finlandezii nu vorbesc mult atunci când negociază, dar au tendința de a ajunge direct

la subiect. Stilul de discuție este adesea respectat de dezbaterile factuale. Ei

apreciază de asemenea o atitudine critică și nu ezită să-și exprime părerile divergente.

Acest lucru este considerat mai puțin nepoliticos dar cinstit. Critica este considerată

ca având legătură cu munca și nu ca un atac personal.

Cultura finlandeză a afacerilor este relativ egalitaristă. Au fost depuse eforturi mari

pentru a promova egalitatea între bărbați și femei, precum și între manageri și

subordonații lor. Puteți afla în situațiile de negociere că și oamenii de la nivelurile de

decizie inferioare dețin adesea o autoritate independentă de decizie considerabilă.

Această informalitate facilitează schimbul de idei și, prin urmare, oferă o mulțime de

oportunități pentru inovații.

Protocolul

Când se salută, părțile își strang mâinile, inclină uşor capul și se privesc in ochi. Cărțile

de vizită sunt de obicei schimbate când se întâlnesc pentru prima dată. Nu există o

etichetă specială cu privire la modul în care ar trebui schimbate cărțile de vizită. O

strângere de mână finlandeză este scurtă și fermă și nu implică gesturi de sprijin cum

ar fi atingerea umărului sau a brațului.

Îmbrățișarea persoanelor când le salută este rară în Finlanda. În general, poporul

finlandez este destul de rezervat și, prin urmare, orice expresie a sentimentelor ar

trebui să fie menținută la minimum, pentru a nu provoca nicio stânjenire. Un zâmbet

este întotdeauna apreciat, totuși.

Cum să conduci o întâlnire de afaceri

Ordinea de zi a ședinței ar trebui să fie difuzată în avans. La începutul întâlnirilor

discuțiile sunt scurte sau uneori inexistente. Președintele reuniunii ar trebui să aibă

grijă ca reuniunea să fie ținută la timp și conform ordinii de zi.

Finlandezii sunt modesti cu privire la realizările lor și ar trebui să fiti la fel. Nu vă

așteptați la feedback imediat sau la multe întrebări. Tăcerea indică faptul că se

gândesc la ceea ce ați spus. Tăcerea în conversații este considerată un aspect acceptat

al interacțiunii sociale. Nu trebuie să vorbești când altcineva vorbește, din moment ce

întreruperea este considerată nepoliticoasă.

Ar trebui să puteți face prezentarea dvs. atât de cuprinzătoare încât să nu fie necesare

întrebări pentru a clarifica ceea ce ați spus. Stabiliți obiective clare, atât în întâlniri,

cât și în strategia de lucru și încurajați-i pe omologii finlandezi să lucreze

independent. Acestia manifestă o mare parte din inițiativă, disciplină, rezistență și

responsabilitate și se așteaptă la același lucru de la asociații lor de afaceri. Limbajul

corpului este subtil, iar pozițiile de negociere sunt adesea vagi și subevaluate. Odată

ce finlandezii au luat o decizie, ei o vor schimba greu.

Practic, toți oamenii de afaceri din Finlanda au o bună cunoaștere a limbii engleze, iar

interpreții sunt rareori folosiți.

27

Este important să respectați angajamentele și limitele de timp convenite. În cazurile

în care acest lucru nu este posibil, toate părțile implicate ar trebui să fie informate cu

privire la orice probleme sau întârzieri.

Sfaturi pentru întâlnirile de afaceri

Se recomandă să vă îmbrăcați ingrijit pentru întâlniri de afaceri, în special în primele

ocazii. După aceasta, vă puteți ajusta codul de îmbrăcăminte cu cel al partenerilor

dvs. finlandezi. În cazul mai multor întâlniri oficiale, invitația va indica dacă această

ocazie necesită o cravată neagră. Codul de îmbrăcăminte este de obicei declarat la

invitațiile la mese de afaceri.

Finlandezii sunt destul de precauți și doresc să păstreze aparențele și să-și protejeze

intimitatea. Nu ar trebui să arătați emoții puternice în public sau să vă comportați

într-un mod prea gregar. Nu puneți niciodată întrebări personale, cum ar fi cele

referitoare la religia cuiva, la locul de muncă sau la partidul politic.

Uzanţe comerciale utile

În Finlanda nu există prevederi referitoare la alegerea canalului de desfacere. Exportul

de mărfuri se poate efectua fie către o firmă importatoare, fie către

utilizator/beneficiar, fie direct, fie prin comisionar/agent, pe bază de comision.

Alegerea unei căi sau a alteia depinde, în general, de felul şi caracterul mărfii.

Exportatorul străin trebuie să examineze, de la caz la caz, ce canale de distribuţie

corespund produselor şi scopului său. Din acest punct de vedere, se face deosebire

între căile indirecte de desfacere a mărfurilor (import în scopul revânzării către

comercianţi cu amănuntul) şi cele directe (import pentru uzul propriu sau pentru

vânzare către consumatorul final). Este oportun ca ofertantul străin să realizeze relaţii

comerciale de durată cu un importator finlandez calificat şi competent. Firmele

specializate de import, precum şi firmele de comerţ en gross sau cu amănuntul care

realizează direct importuri cunosc legislaţia de import şi indică furnizorilor străini

normele şi reglementarile care trebuie să fie respectate.

Oferta mare de mărfuri şi concurenţa dură fac necesare o pregătire serioasă a noilor

afaceri. Din acest proces fac parte cercetarea de piaţă şi alegerea corectă a

partenerilor. Deşi în Finlanda limba de circulaţie internaţională folosită este engleza,

limbile oficiale (finlandeza si suedeza) sunt prezente cu preponderenţă pentru:

etichetarea şi standardizarea mărfurilor, realizarea reclamelor (presă, radio, TV); în

sistemul bancar; în sistemul de facturare a mărfurilor şi serviciilor; pentru realizarea

majorităţii site-urilor de prezentare a firmelor şi instituţiilor; în telefonia fixă şi

mobilă pentru sistemul de robot telefonic ("answering machine"); pentru prezentarea

oportunităţilor de afaceri pe site-urile instituţiilor specializate, în presa scrisă şi audio-

vizuală (nu există ziare sau emisiuni radio-TV în altă limbă de circulaţie internaţională,

decât anumite emisiuni dedicate special minorităţilor naţionale) etc. În comerţul

exterior este folosită limba engleză, iar prezentarea cererilor de ofertă străine către

firmele şi instituţiile finlandeze specializate (Camere de Comerţ, Asociaţiile Patronale

şi Profesionale etc.) se poate face în limba engleză.

28

Comercializarea băuturilor alcoolice

Aceasta se realizează numai prin magazinele Alko şi este permisă numai pentru acele

sorturi listate anual în cataloagele firmei, listare asigurată de parcurgerea unui proces

de testare şi acceptare, suportat de agenţii importatori.

Un segment de cca. 25% din piaţă este acoperit de restaurante, baruri şi hoteluri, care

ies din controlul Alko prin preluarea băuturilor direct de la importatori, şi nu prin

magazinele statului.

Târguri și expoziții.

Cele mai importante tărguri organizate in Finlanda, si care prezintă interes pentru

companiile româneşti sunt:

Matka Nordic Travel Fair (turism), anual, în a doua jumătate a lunii ianuarie,

Centrul expoziţional Helsinki (următoarea ediţie 17 - 20.01 2019)

Communication Networks Finland (Telecomunicaţii şi sisteme informaţionale)

bianual, sfârşitul lunii ianuarie, centrul expoziţional Tampere (următoarea

ediţie 23 - 24.01 2019)

Auto Show, Int'l Car Industry Fair, anual, inceputul lunii noiembrie (următoarea

ediţie 09 - 11, 2018), centrul exxpozitional Helsinki,

Forma Spring Gift Articles and Interior Decoration Expo, anual, Helsinki Fair

Centre (următoarea ediţie martie 2019)

Raksa – International Construction Industry Trade Fair, anual, Lahti Sports and

Trade Fair Centre (următoarea ediţie 15 - 17.03 2019)

SISUSTA Interior Decoration Fair, anual, (următoarea ediţie 04 - 07.04 2019)

Helsinki Fair Centre

29

Contacte utile

AMBASADA ROMÂNIEI ÎN REPUBLICA FINLANDA

Adresa: Stenbäckinkatu 24, 00250 Helsinki, Finlanda

Telefon: +358 9 2414414;

Fax: +358 9 2413272

E-mail: helsinki@mae.ro;

Web-site: www.helsinki.mae.ro

Biroul Consilierului Economic

E-mail: adrian.cristea@dce.gov.ro

Tel.: +358 9 2414414

Fax: +358 9 2413272

Guvernul Finlandei: https://valtioneuvosto.fi/

Ministry of Foreign Affairs - Ministry for Foreign Trade and Development:

https://um.fi/minister-for-foreign-trade-and-development

Ministry of Economic Affairs and Employment – Energy: https://tem.fi/energy

Ministry of the Environment: www.ym.fi

Banca Centrală a Finlandei: https://www.suomenpankki.fi

Camera de comerţ a Finlandei: https://kauppakamari.fi

Camera de comerţ Helsinki: https://helsinki.chamber.fi/

Centrul expoziţional Helsinki: https://messukeskus.com/

Finnish Customs: https://tulli.fi

Statistics Finland: https://www.stat.fi

Federation of Finnish Enterprises: https://www.yrittajat.fi

Tampere Chamber of Commerce: https://tampere.chamber.fi

BPCE Helsinki, octombrie 2018