Marius Wamsiedel

Reprezentarea romilor în presa

scrisă locală

BUCUREṢTI, 2016

ROMANI CRISSCentrul Romilor pentru

Intervenţie Socială şi Studii

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Aplicarea standardelor de drepturile omului pentru romii din România˝.

Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România – www.eeagrants.org.

Conţinutul acestui raport nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014, fiind în întregime responsablitatea autorului.

Romani CRISSStr. Răspântiilor nr.11, sector 2, BucureștiTelefon: 021.310.70.70 Mobil: 0740.19.46.46Fax:031.815.76.23Email: office@romanicriss.org

ISBN 978-973-0-21881-7

REPREZENTAREA ROMILOR ÎN PRESA

SCRISĂ LOCALĂMarius Wamsiedel

ISBN 978-973-0-21881-7

3

CUPRINS

Introducere 3Cadru metodologic 6Tipuri de discurs jurnalistic 9 Discursul ostil 10 Discursul ambivalent 15 Discursul netru 22 Discursul favorabil 26Teme asociate romilor 34 Violențășiinfracționalitate 34 Violență 36 Cerșetorie 41 Infracțiunieconomice 45 Incluziunesocială 50 Alte teme 72 Lipsadecivilizație 72 Romi de succes 75 Glume etnice 79Conținutinteractiv 84Concluzii 95

4

INTRODUCEREMonitorizăriledepresărealizateînRomâniatindsăse

concentrezeasuprapreseicentraleșisăfoloseascăabordăricantitative.Publicațiadefațăurmeazăotraiectoriediferită.Spredeosebiredepresacentrală,carefaceobiectuluneimonitorizărimaiatenteatâtdinparteainstituțiilorcâtșiapubliculuicititor,cotidianelelocalescapădeacesteformedecontrolsocial.Libertatealordemanevrăestemaimareînceeacepriveșteselectareatemelor,abordărilor,discursului.Înplus,spredeosebiredepresacentrală,careseadreseazăunuipubliceterogen,cotidianelelocaleauînvedereoaudiențăbinedefinită,alecăreipreocupărișipoziționărifațădesituațiiledeinteressuntcunoscutesaucelpuținaproximate.Deaceea,estedeașteptatcalocalizareaconținutuluisăaducădiferențeimportantedeabordarefațădeceeaceseîntâlneșteînpresanațională.AnalizadefațăpropuneoincursiuneînRomâniaprofundăprinexaminareamaterialelordepresădespreromidindiferitepublicațiidinprovincie.

Adouadiferențăimportantăfațădetendințamonitorizărilordepresădepânăacumstăînanalizacalitativăadatelor.Meritulstudiilorcantitativeesteneîndoielnic:măsurareaunuisetdeindicatoripermiteoriguroasăpriviredeansambluasuprastructuriiarticolelorșitendințelordereprezentareapopulațieistudiate.Maimult,repetareastudiilorînaltecontextesauînalteperioadepermitecompararearezultatelorșiidentificareaunortendințegenerale.Înschimb,studiilecantitativerealizateînRomâniapânăacumprezintăcâtevaneajunsuriimportante.Unuldintreelestăînconstrucțiasuperficialăacategoriilordeanaliză.Articolelesuntevaluateînfuncțiedeatitudineajurnalistuluifațăderomi(favorabilă-neutră-defavorabilă)șicontextulîncareseaflăromii(favorabil-neutru-nefavorabil),dardeciziadecategorizareestelăsatădecelemaimulteorilalatitudineaceluicareseocupăcuanalizadatelor.Deșiexistăuniiindicatori(precumfolosireaetnieiîncontexteirelevante),nuexistăodelimitareclarăîntredomeniuldeaplicabilitateafiecăreicategorii,astfelîncâtdeciziadecategorizaretindesăfieputernicsubiectivă.Deasemenea,existănumeroasecazuriîncareîncadrareaarticoluluiîntr-unadincategoriiestedificilderealizat.Dacăîntr-unarticolsevorbește,într-unlimbaj

5

neutru,despreromicaresuntînscrișiîntr-unproiectdesprijinșcolar,iarînarticolsevorbeștedespreabandonulșcolartimpuriu,absenteismulșiperformanțeleșcolarediferitealeromilor,sepotgăsiargumentepertinentepentruincludereaarticoluluiînoricaredincategoriileprestabilite.Oaltăproblemăcomunăabordărilorcantitativedepânăacumestecăpresupunniștecategoriiomogene.Astfel,nusefaceniciodiferențăîntreunarticolcarepropagădiscursulurii,proiectândasupracomunitățiirometoatefantasmelerasismului,șiunarticolneutrudespreunincidentneplăcutîncaresedevoaleazăetniafăptuitorului:amândouăarticolelesfârșescprinafiincluseînacelașisertarconceptual,ca„atitudinedefavorabilă”.

Lucrareadefațăinvitălarigoareșireflexivitate.Reprezentarearomilorînpresascrisălocalăestedescompusăîntipuridediscursjurnalisticșiteme,investigându-seconținutulfiecăruielementșidistincțiilecareaparîntreele.Astfel,delaoabordareorizontalăsetrecelaoîncercaredeaînțelegeînprofunzimenaturamaterialelordespreromidinpresascrisălocală.Deasemenea,sediscutăconținutulinteractivdepeplatformelecaregăzduiesctextelepublicațiilorlocale.Forumurilepecarecititoriicomenteazăsuntparteintegrantăapresei,contribuindlatransferuldeidei,opiniișipasiunișiparticipândastfellaafirmarea,rectificareasaucontestareadiscursuluidominantsocialdespreromi.Analizacomentariilordepeforumuriaratărelațiacareexistăîntrematerialuljurnalisticșicontribuțiilecititorilor.

Studiulesterealizatcaparteaproiectului„AplicareastandardelordedrepturileomuluipentruromiidinRomânia”,finanţatpringranturileSEE2009–2014,încadrulFonduluiONGînRomânia.Culegereadatelorafostgestionată,încadrulRomaniCRISS,deMarianMandache(managerdeproiect),OanaTabășiDianaCristinoiu.MonitoriiaufostcoordonațilanivelregionaldeLiviuDaraban,LăcrămioaraGeorgescu,EugenGhițășiMargaretaIancu.EchipadelucrulanivellocalafostalcătuitădinMarianBărbulescu,ElenaBerghia,CorinaBozeanu,OanaBurcea,DanielCaraivan,CarmenGendeleon,CristinaNae,MihaiOprea,MariusParno,ElenaPopescu,MarianaRostaș,SiminicȘerbanșiFabianTănase.Fărăefortulșidedicațialor,acestraportnuarfifostcuputință!

6

CADRU METODOLOGICDatelecarestaulabazaacestuiraportaufostcolectateîn

perioadaianuarie-decembrie2015.Eleconstauînarticoledinpresascrisălocalăîncareexistăreferireexplicitălaetniaromă,prinfolosireaetnonimelor„rom”sau„țigan”sauaderivateloracestora.Pentruareduceposibileleerorideinterpretare,nuaufostinclusearticoleîncareetnicitateaeraprezentatăindirectsausugeratăprinilustrații,referirilacartierecupopulațiepreponderentromăsauocupațiitradiționalealeromilor.Dinacelașimotiv,aufostexcluseșiacelematerialeîncareetniapersonajelornueraprecizată,chiardacătemeleșilimbajuljurnalisticerauapropiatecuceledinarticolelefăcândreferireînmodexplicitlaromi.Altearticolecarenuaufostluateînconsideraredacănuaveauînconținutșietnonimul„rom”/„țigan”suntceleîncarenumelepersoaneiestecaracteristiccomunitățiirome(deexemplu,LingurarsauCăldărar)sauapartenențalaetniaromăestecunoscutăpubliculuilargșiasumatădeschisdecătrepersoanaîncauză,darnuestemenționatăcaatareîntext.Aceastăopțiunemetodologicăoferăavantajuldeareduceimpactulsubiectivitățiiîninterpretareaconținutuluiînfazadecolectareadatelor,darconduce,înacelașitimp,lasubreprezentareaîneșantionaarticolelorîncaresubiectuletnicesteabordataluziv,indirect,insidios.

Construcțiaeșantionuluiafostafectată,deasemenea,deimposibilitateadealocalizapesit-ulpublicațiiloropartedinarticoleleidentificatedemonitoriilocaliînmomentulprelucrăriidatelor.Opartedinpublicațiieliminaserăarticolelerespectivedepesit,paginilecâtorvapublicațiinuaupututsăfieaccesate,iaruncotidianlocalcondiționaseaccesullamaterialeledinarhivădeplataunuiabonament.Aceastăproblemăcontribuieladisparitățiledintrejudețeînceeacepriveștenumăruldearticole(Tabel1).

Eșantionulrezultatesteneprobabistic,deconveniență,ceeaceîmpiedicăanalizacantitativăadatelor.Înschimb,volumulmaredearticole(192)șiacoperireateritorialălargă(15județe)permitoanalizăcalitativătemeinicăaprincipalelortendințelegatedereprezentareaetnieiromeînpresascrisălocalădinRomânia.

7

Județ ArticoleArgeș(AG) 14Brăila(BR) 18Buzău(BZ) 5Călărași(CL) 2Constanța(CT) 27

Dolj(DJ) 1Gorj(GJ) 11

Hunedoara(HD) 13Iași(IS) 16Olt(OT) 14Sibiu(SB) 32Sălaj(SJ) 11

Teleorman(TR) 10Vâlcea(VL) 3Vaslui(VS) 15

Total 192Tabel1-Distribuțiateritorialăaarticolelordineșantion

ArticoleledineșantionaufostprelucratefolosindprogramuldeanalizăcalitativăadatelorNvivo7.Textelearticoleloraufostcodateînfuncțiedesubiecteledeinteres–temelearticolelor;contexteleîncaresuntprezentațiromii;limbajul folosit pentru a raporta relatarea evenimentelor legate deromi.Peparcursulanalizei,auapărutaltetemedeinteres,careaudevenitlarândullorcoduri–relațiadintreromișiautorități;relațiadintreromișialtegrupurietnice;situareaacțiuniiînraportculocalitateadeorigineapublicației(internațional,național,local);caracteristicileatribuiteromilorprezentațiînmateriale;atribuirearesponsabilitățiipentruproblemelecareafecteazăcomunitățilederomi.

8

TIPURI DE DISCURS JURNALISTICCutoatecăexistădiferențeconsiderabileîntrearticolele

publicateînpresalocalăpetemaromilorsauavândcaprotagoniștipersoaneidentificatecaaparținândetnieirome,dinanalizăsedistingpatru tipuri majore de discurs:ostil, ambivalent, neutru și favorabil.Dimensiunileavuteînvederesunt ipostazaîncaresuntreprezentațiromii(performândacțiuni–rolactiv,saufiindexpușiacțiuniialtora–rolpasiv);cauzele prezentatepentruproblemelecucareseconfruntăromiisaupentruacțiunileîntreprinsesausuportatedeaceștia(culturale–aparținândstrictcomunitățiișiregulilordeviațădininteriorulacesteia,saustructurale–aparținândînprincipalmoduluiîncarefuncționeazăsocietateașicondițiilorcaredecurgdinacestea);temaprincipalăamaterialului(subiectulcucareesteasociatăetniaromăsaumembriaiacesteia)șirelevanța specificării apartenenței etniceaprotagoniștilor(utilăsaunupentruînțelegereasubiectului).Subaspectulacestorvariabile,celepatrutipuriînregistreazăurmătoareadistribuție(cumențiuneanecesarăcăavemdeafacecutipuriidealeși,deci,operămcutendințeșinucucorelațiiperfecte):

Discurs/aspect

Reprezentare Cauze Temă Etnie

Ostil Activă Culturale Infracționalitate InutilAmbivalent Activăși

pasivăCulturaleșistructurale

Incluziune socială

Util/Inutil

Neutru Pasivă Neprecizate Incluziune socială

Util

Favorabil Activă Structurale Modele de rol UtilTabel2-Tipuriledediscurs

Discursul ostilÎn ultima vreme, mai marii de la Bruxelles ne trag de urechi că nu-i integrăm pe țiganii de ieri, romii de azi, în societate. Ba chiar ne impun ce sume să cheltuim, bineînțeles din bugetul național, cu integrarea celor ce-s de neintegrat. S-a creat astfel o stare de discriminare pozitivă, în care romii, adică exact

9

foștii țigani, au mai multe drepturi decât restul cetățenilor de pe plaiul mioritic. Dar schimbă asta ceva în bine? Se vede treaba că nu, din moment ce romul, cu drepturile sporite și multiplicate, își ia lumea în cap. Numărul cerșetorilor romi a crescut alarmant de mult, furturile din casele oamenilor s-au înmulțit și ele, pământurile rămân nelucrate în zona în care viețuiesc coloniile de romi pentru că proprietarii lor nu se aleg cu nimic. Romii ciordesc tot. Romii sar la gâtul celor care nu-i îmbunează cu un leuț. Romii sparg casele locuite de văduve sau bătrâni. Romii fac legea în pușcării, pentru că 80 la sută dintre deținuți sunt de această etnie. […]Revenind la coloniile de romi, ele sunt tot mai numeroase, cu tot mai mulți membri. Țiganii autentici, nu vopsiturile de romi, își au tradițiile lor, unele valoroase (prelucrarea metalelor), pe care le păstrează cu sfințenie din generație în generație. Dar nu-l vei lecui pe țigan de ciordit - chiar dacă l-ai rebotezat rom - nici de făcut focul în mijlocul odăii, nici de cerșit, nici de a se spăla o dată pe trimestru. Discriminarea asta pozitivă pe care suntem obligați să o aplicăm etniei rome nu face altceva decât să amâne sau chiar să stopeze integrarea ei în societate. Se angajează fostul țigan odată redenumit și discriminat pozitiv? Este o vorbă în popor: „De musai ca de voie bună”. Poate transpusă în practică în rândul etnicilor romi ar duce cât de cât la integrarea lor în societatea în care viețuiesc. Spun cât de cât.1 Discursul ostil tinde să fie un discurs rasist,întemeiat

peesențializareaetnicitățiișiasociereasacutrăsăturinegative.Cualtecuvinte,romiisuntreprezentațicaavândunfeldeafidistinctdealaltorgrupurietnice,feldeaficareesteconsideratdetestabil,periculosșiimposibildeschimbat.Fragmentulreprodusmaisusinventariazășiafirmăcâtevadinstereotipurileșiprejudecățileanti-romecarefacobiectulacestuitipdediscursalurii:romiisuntprezentațicahoți,violenți,cruzi,leneși,predispușilainfracțiuni,îndepărtațidecivilizație,incapabilisăcoabitezecuneromiișisăseintegrezeînsocietate.Autoritățile(încazul

1Varga,Viorel.2015.„Printrerânduri/Doardemusais-orintegraromiicadevoiebună.”Graiul Sălajului,12februarie.Disponibilonline:http://www.graiulsalajului.ro/doar-de-musai-s-or-integra-romii-ca-de-voie-bun-a-43863(consultat17mai2016)

10

defațăeuropene)suntacuzatecănesocotescpresupusafirearomilorșiseangajeazăîntr-unutopicproiectdeincluziunesocială(„integrareacelorce-sdeneintegrat”).Măsurileafirmativesuntresemnificateca„discriminarepozitivă”șivăzutecasursădeproblemesuplimentareșinucarezolvareacelordejaexistente(„romul,cudrepturilesporiteșimultiplicate,îșiialumeaîncap”;„discriminareaastapozitivă[...]nufacealcevadecâtsăamânesausăstopezeintegrarea[etnieirome]însocietate”).Utilizareaetnonimului„rom”înlocde„țigan”seînscrie,potrivitautorului,înaceeașilogicăafavorizăriiminoritățiietnice,mascândpresupusanaturăaromilor.

Discursul ostil are o structură dihotomică, realizând o separație clară între identitate și alteritate, între populația generală și romi. Aceastăseparațiedevineevidentăîncădelanivelullimbajului:dacăgrupuldereferințăesteindicatprinpronumepersonaleșiverbelapersoanaîntâiplural(„ne trag deurechi”,„neimpuncesumesăcheltuim”,„suntemobligați”),încazulromilorpronumelepersonaleșiverbelesuntinvariabillapersoanaatreiasingularșiplural2(„integrareacelorce-s de neintegrat”,„țiganiiautenticiîși autradițiilelor”,„nu-l vei lecui pețigandeciordit”).Romiisuntprezentațiunitar,fărăvreunfeldediferențiereinternă,învremeceneromiiaparînmaimulteipostazeșirolurisociale–„oameni”,„proprietari”,„văduve”,„bătrâni”.Deasemenea,romilorliseopuneîntr-unsensmailarg„societatea”.Prinacestemanevrelingvistice,serealizează,pedeoparte,dezumanizarea romilor(romiifură„dincaseleoamenilor”)și,pedealtăparte,revocarea apartenenței lor la comunitatea locală.

Dacăfragmentulreprodusmaisusoferăoreprezentarefărăechivocafantasmelorcarepopuleazădiscursulostil,existăarticoleîncaredezumanizareaesteșimaipronunțată.Depildă,unarticolavândcaprotagoniștiniștecopiiromipoartătitlul„Dresați”să cerșească!3;uneditorialdespreunpoliticianlocal2Utilizareasingularuluiatestășilanivellingvistictendințadiscursivădeomogenizarearomilor.Înarticoluldemaisus,caînmultedinarticolelecudiscursostil,nuexistădecâtromulgeneric,exponentaltuturorcaracteristicilor atribuite de autor etniei.3Mihăilă,Simona.2015.„«Dresați»săcerșească!”EstNews Vaslui,23februarie.Disponibilonline:http://estnews.ro/2015/02/23/copii-dresati-sa-cerseasca-luati-din-bratele-mamelor-inconstiente/(consultat20mai2016)

11

careestemedicdelaurgențăvorbeștedespre„negricioșii care mârâieprinurgența[sic!]spitaluluijudețean[sic!]”4;iarunarticoldesprecreștereaperceputăaincidențeifurturilorîntr-uncartierfoloseșteexpresia„acestemaimuțe fără cap”pentruasereferilaromiicarelocuiescînzonarespectivă.5 6

Oaltăstrategiededezumanizarefolosităînmodcurentînpresascrisălocalăconstăînetnicizarea categoriilor de referință pentru romi și opunerea lor unor categorii universale.Enunțuridegenul:„Pirandeleşi-aupusfusteleîncapşis-aupuspejelanie,ţiganiiauameninţatcuvotul,puradeiinuînţelegeaudecesemutăcutoţii,darseţineaudepoalelemamelor”7nuîiinduccititoruluidoarimpresiaalterității.Contextulîncaresuntplasateasemeneareferințe,dominatdeactivitățiilicite,indezirabilesauaparentabsurde,facecaalteritateasăfieresemnificatăcainferioritatemoralăși/sauintelectuală.Spredeosebire,neromiinusuntprezentațiîntermenietnici,ciinclușiîncategoriiuniversale(e.g.,„oameni”,„locuitori”,„localnici”).Prinprocedeedeacestfelsecreeazăoordinerasializatăalumii,încareromilorleesterezervatăpoziția4Pseudonim(TiaGospodina).2015.„Săriți,țiganiiîlopereazăpeFrățoaică!Fărăanestezie!”Ziarul Profit (Pitești),16martie.Disponibilonline:http://www.ziarulprofit.ro/index.php/acrituri-si-muraturi-sariti-tiganii-il-opereaza-pe-fratoaica-fara-anestezie/(consultat16mai2016)5Fărăautor.2015.„FurturiledinTurnuMăgurele(maialesdincartierulMăgurele)auaduslaexasperarepeuniiturneni.Clanurilecareseocupăcufurturi.”Turnu cu Știri(TurnuMăgurele),6martie.Disponibilonline:http://www.turnucustiri.ro/stiri-locale/8505-furturile-din-turnu-magurele-mai-ales-din-cartierul-magurele-au-adus-la-exasperare-pe-unii-turneni-clanurile-care-se-ocupa-cu-furturi-comentariul-saptamanii(consultat19mai2016)6Estederemarcatcăarticolelecelemaivirulente,încaredezumanizarearomilorseproduceprinintegrarealorînregnulanimal,nusuntasumatesauafirmațiiledenigratoarenusuntasumatedeplin.Înprimulcaz,sefolosescghilimelelepentruaindicafolosireametaforicăaadjectivului(„dresați”).Înaldoileacaz,sefoloseșteunnumefictivînloculnumeluiautorului,iartextulestemarcatcafiindpamflet.Înaltreileacaz,autorularticoluluinuestemenționat.Acestemăsurideprotecțiearatăcăpubliciștiiînțelegcăexistăriscurilacareseexpun(fiedenaturăjuridică,fiedenaturăsocial-morală)atuncicândseangajeazăîndegradareasimbolicăaromilor.7Dumitrescu,Ioan.2015.„Evacuăridedimineață.”Teleormanul,17iunie.Disponibilonline:http://ziarulteleormanul.ro/evacuari-de-dimineata/(consultat19mai2016)

12

subordonată,conținutularticolelorîncercândînacelașitimpsăconferelegitimitateepistemicășimoralăuneiasemeneaordini.

Înaltearticolecudiscursostil,rasismul nu se manifestă fățiș,ciestemaidegrabătrădatdepresupunerilesubiacente,deîncercareadeproiectareatrăsăturilornegativealeprotagoniștilorlanivelulîntregiicomunitățietniceșide„explicarea”unoracteindezirabile prin recursul la un presupus caracter ancestral al romilor. Menționarea etniei în contexte în care aceasta nu este relevantă poate fi socotită un indicator al discursului ostil chiar și atunci când tonul relatării păstrează aparența de neutralitate și obiectivitate.Depildă,enunțul„[s]candalînplinăstradăîntredouăgrupuriformatedinpersoanedeetnieromădinLugoj”8etnicizeazăviolențașifacereferireindirectădartransparentălastereotipurilenegativealeviolențeișilipseidecivilizație.

Îndiscursuldetipostil,romii sunt văzuți preponderent în roluri active, dar punctul lor de vedere asupra evenimentelor relatate este fie omis, fie contrazis, fie ridiculizat.Cumcelemaimultearticoledinaceastăcategoriedediscursaudeafacecutransgresiuneanormelorsocialesau/șialegilor,romiitindsăfiesurprinșiînipostazedinamice,marcateprinverbedeacțiune.Înmaterialulreproduslaînceputulsecțiunii,sespunedespreromică„ciordesc”,„sarlagâtulcelorcarenu-iîmbuneazăcuunleuț”,„spargcasele”și„faclegea”.

Discursul ambivalentPeste 30 de mii de romi au trecut pe strada Grâului din Sibiu să-și treacă numele într-un dosar în urma căruia speră să primească o pensie specială de la statul german.O stradă plină de noroi proaspăt, în care e mai greu să găsești un loc de parcare decât în centrul Sibiului, miroase a valută. Euro. Cash. Mașini cu numere de înmatriculare de Mureș, Covasna, Harghita, dar și mașini cu numere de Germania, Bulgaria și Ungaria stau înșiruite pe toate părțile. Tribunalul Romilor s-a transformat în birou de primire pentru toți romii

8Mitu,Rodica.2015.„BătaiegeneralăînLugoj,cubâtedebaseball”.Ziua de Constanța,25octombrie.Disponibilonline:http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/bataie-generala-in-lugoj-cu-bate-de-baseball-569851.html(consultat17mai2016)

13

care au, au avut sau poate parcă ar fi avut rude ce au fost deportate în Rusia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Există și vreo două birouri de copiat acte, se vând dosare, hârtii tipizate, ca pe vremea când Sibiul era centrul de emigrat spre Germania. Cei care intră din nimereală în zonă sunt întâmpinați de câteva femei care-ți explică cum stă treaba: „dă și mie 10 lei, să-mi fac actele, că am venit de departe și n-am bani. 10 lei ca să iau pensie din Jermania”. Declarație – tip pe propria răspundereAutoproclamat rege al romilor, Dorin Cioabă, susține că în câteva săptămâni pe aici au trecut peste 30 de mii de oameni. „Acțiunea a luat o mare amploare, foarte mulți oameni au venit. Așa-s romii, au un act și vine toată familia. Noi intentăm un proces împotriva statului german și primim acte prin care se constituie ca parte civilă. O altă parte se califică și depunem acte pentru a primi banii direct, iar alții se înscriu ca parte civilă într-un proces pe care îl vom intenta Germaniei”, susține Cioabă. […]„De câte ori îmi aduc aminte cum mureau oamenii ca găinile…” O familie a venit astăzi din Sâmbăta de Sus pentru a-și face dosar. „Speranțele e ca să recuperăm și noi din bunurile pe care le-au avut bătrânii. Am avut și aur și cai și animale, și-am pierdut și căsele, au suferit acolo. Așteptăm un răspuns”, spune bărbatul cel mai tânăr. De lângă el, un rom cu barbă lungă și albă îl completează. „Din Sâmbăta de Sus suntem. Mama a fost acolo, are 86 de ani. A fost în Rusia, Bucov, Nistru, peste tot. E aici cu mine”, zice omul și arată cu mână lângă un gard. O bătrânică încovoiată lângă un baston ne explică: „Am fost, am fost în Rusia. Nimic n-am primit. Așteptăm să-mi bag boghintilu să iau nește bani dacă e… Așa e vorba. Am avut 12 ani când m-au dus acolo. Patru ani am stat. De câte ori îmi aduc aminte, cum mureau oamenii ca găinile… Ca găinile. Va de noi. A fost rău de tot. Tot ce am muncit în viața noastră a rămas acolo, aur, pahare tot. Din Sâmbăta ne-a luat și tot acolo ne-am întors”, povestește femeia. […]„Voi țiganii mergeți la Antonescu, că nu Hitler v-a trimis în Rusia”Regele pare că știe destul de bine mersul lucrurilor. A angajat o casă de avocatură, „Reppenhagen”, „specializată

14

în impunerea de pretenții referitoare la pensii după legea privitoare la efectuarea de plata pensiilor din ocupații, într-un ghetou”. „Inițial, statul german ne-a zis «voi țiganii, mergeți la Antonescu că nu Hitler v-a trimis în Rusia». Istoric, cam așa e, că dacă vrei să vezi, Antonescu a dispus să fie duși țiganii, ca pe timpul răzoiului să nu-i fure pe ăștia care erau trimiși în război. Bunicul meu a început un demers, tatăl meu a fîcut un demers finalizat într-un fel, atunci au luat peste o sută de mii de oameni bani. Acum, noi ne concetrăm pe țiganii din România și pe cei deportați acolo”, spune Dorin Cioabă. Explică faptul că indiferent de rezultate, rămâne un lucru bun în urmă: ”Avem acum prima arhivă a romilor, avem toate certificatele, buletinele, la toți”. Vestea proastă e că „avocații vor 30% din orice sumă pe care o vor lua oamenii. Ați văzut avocat să nu ia bani?”Deportarea romilorDeportarea romilor români în Transnistria din anul 1942 se încadrează în genocidul romilor în decursul celui de Al Doilea Război Mondial. Primul convoi de romi români a fost deportat în Transnistria la 1 iunie 1942. În acest an, Antonescu a ordonat deportarea în Transnistria a 24.617 de cetățeni români de etnie romă, dintre care numai jumătate au supraviețuit și au reușit să se reîntoarcă în România. Circa 11.000 au murit de frig, inaniție și epidemii apărute în urma condițiilor inumane la care au fost supuși. Pentru deportarea romilor în Transnistria nu s-a mai folosit – ca în cazul evreilor – pretextul de comunism sau activități subversive pro-sovietice, ci etichetarea întregii minorități rome ca „nomazi”, „nemobilizabili și periculoși ordinei publice”. (sursa wikipedia)9

Discursul de tip ambivalent combină secțiuni ostile cu secțiuni favorabile romilor,admițândteoreticambelecheideinterpretare.Totuși,discursulambivalentnuesteînmodnecesarunulechilibrat,căcipondereașiimportanțadiferitelorsecțiuniîneconomiatextuluisuntîngeneraldiferite,iartitlurileșisubtitlurilefavorizeazăoanumităperspectivădeînțelegereamesajului. 9Bratu,Alin.2015.„IsteriabanilordinGermania.ZecidemiideromifacpelerinajinTurnișor”.Turnul Sfatului,26februarie.Disponibilonline:http://www.turnulsfatului.ro/2015/02/26/video-foto-isteria-banilor-din-germania-zeci-de-mii-de-romi-fac-pelerinaj-in-turnisor/(consultat19mai2016)

15

Depildă,încazularticoluluidincareunfragmentestereprodusmaisus,cutoatecăestevorbadesprereparațiimoralepentruvictimeleHolocaustuluișiurmașiilor,accentulsepune,încădintitlu(„IsteriabanilordinGermania.ZecidemiideromifacpelerinajinTurnișor”),pechemareabanilorșinupetraumeleistoricesuferitederomi.Cvasi-sacralizareabanilor,prinreferințalacălătoriaritualăacredincioșilor(„pelerinaj”),șifascinațiaieșitădincadrelefirescului(„isteria”)pecarebaniiaparentoexercităîicontureazăcititoruluiunorizontdeașteptarebinedefinit,consistentcustereotipurilecupiditățiișilipseideactivitateproductivă,asociateîndeobșteromilor.

Primaparteaarticoluluicontinuăaceeașilinie,tipicădiscursuluiostil.Dindescriereasituației,secontureazăideileinstrumentalizăriisuferințeidintrecutpentruobținereaunoravantajematerialeșiimposturii.Accentulestepusdinnoupebani(pestradă„miroaseavalută.Euro.Cash”),precumșipeantreprenoriatulinformal(„Existășivreodouăbirouridecopiatacte,sevânddosare,hârtiitipizate,capevremeacândSibiuleracentruldeemigratspreGermania”).Altestereotipuripecaretextullevehiculeazăsuntlipsadecivilizație,prinaluziatransparentălapracticacerșetorieișiprinreproducereaîntocmaiaexprimăriiincorecte(„Jermania”)șideficituldeonestitate,prinpunereasubsemnulîndoieliialegitimitățiisolicitanțilordepensiespecială(„toțiromiicareau,auavutsaupoate parcă ar fi avut rudeceaufostdeportate”).

Înciudaacestuiînceputvehementnegativlaadresaromilor,registruldiscursuluiseschimbătreptat,înregistrându-setotodatăodeplasareaatențieidinsprepresupusaîncercaredeaprofitadepeurmamăsurilorreparatoriioferitedestatulgermancătreexperiențatrăitășipovestităadeportării.Astfel,romiiînceteazăsămaifieobiectificațișiplasațiînspațiulalterității,așacumseîntâmplăîndiscursuldetipostil.Oferindu-li-secuvântul,dauseamadesituațiarelatatășiîșiexplicăacțiunile,punctândtotodatăceaînsemnatpentrueideportarea(„mureauoameniicagăinile…Cagăinile.[...]Afostrăudetot.Totceammuncitînviațanoastrăarămasacolo,aur,paharetot”).Cititorului i se oferă astfel posibilitatea de a empatiza cu subiecții romi aiarticolului,ceeaceîndiscursulostilnuseîntâmplă.Oaltădiferențănotabilăfațădediscursulostilstăînraportarea

16

jurnalistului la spusele romilor. În discursul ambivalent, versiunile romilor asupra celor relatate nu sunt în mod necesar contrazise, puse sub semnul întrebării sau nuanțate de vocea auctorială.Absențaingerințelorconferăcredibilitatedeclarațiilorromilor.Încazuldefață,credibilitateaestesporitădeadăugareafragmentuluidinfinal,preluatdinenciclopediavirtualăWikipedia,careplaseazăexperiențeleraportatederomiîncontextulistoricmailargaldeportărilorînTransnistria.

Discursuldetipambivalentîntrețineabordareaesențialistăaetnicității,punândîncirculațieînmodnecriticstereotipuridespre„firea”romilor.Totuși,reprezentareanegativăacomunitățiiromeestecontrabalansatădeintroducereaunornarațiunicuungradmairidicatdecomplexitate,carecontextualizeazăsituațiiledescrise,prezintămaimultedimensiunialeproblemeidiscutateșiadeseorimanifestăapropiereafectivădesubiecțiiromi.

Discursul ambivalent se întâlnește preponderentînacele articole referitoare la măsuri de incluziune socială destinateromiloraicărorautoriîncearcăsădeaseamadesituațiapentrucareafostnevoiedeintervențiastatuluisauasocietățiicivile.Sărăcia,condițiileprecaredelocuit,lipsalocurilordemuncă,părăsireatimpurieașcolii,stareaproastădesănătatesuntcâtevadinproblemeleîntâlniteîncomunitățilederomicareaufăcutrecentobiectulunorproiectereflectateînpresascrisălocală.Multedinnarațiunileexplicativepropuseauînvederedeopotrivăcauzeculturale(presupusulfeldeafialromilor)șistructurale(situațiaeconomicăaregiunii,absențacalificărilorcerutepepiațamuncii,discriminareapecriteriietniceîndiferitesectoarealeviețiisociale).Sugestivînacestsensestetitlulunuiarticoldesprepărințiiromicarearfivrutsăîșitransferecopiiilaoșcoalăcareofereaocompensațiematerialăelevilorînriscdeabandoncarefinalizaustudiile:„Disperaţicănuaulemne/RromiidinMeteor,launpassăvândăşcoalacopiilorlorpentru1000euro”10.Titlulpropriu-zispuneproblemaîntermenistigmatizanțipentruromiilacaresefacereferireșiînacelașitimpoferăoperspectivădeînțelegereaparticipăriiscăzutelaeducațiea10Stoica,Anamaria.2015.„Disperaţicănuaulemne/RromiidinMeteor,launpassăvândăşcoalacopiilorlorpentru1000euro.”Gorjeanul,16noiembrie.Disponibilonline:http://www.gorjeanul.ro/actualitate/disperati-ca-nu-au-lemne-rromii-din-meteor-la-un-pas-sa-vanda-scoala-copiilor-lor-pentru-1000-euro#.VzsdN-RySqw(consultat17mai2016)

17

copiilorromiîngeneral.Însensrestrâns,părăsireatimpurieașcoliis-ardatoraînprincipallipseideinterespentrueducațieapărinților.Prețulpuspeeducațiee,launnivelsimbolic,unprețpuspeviitoruluneigenerații11.Însenslarg,seevocăprejudecataneintegrabilitățiiromilorînsocietate.Supra-titululatenueazăînsăduritateamesajuluișiîlnuanțează,oferindcontextulîncarepărințiiîșiexprimăintențiadeaschimbainstituțiadeeducațiefrecventatădecopii(precaritateacondițiilordelocuitșisărăcia)șiargumentulpecareîlinvocăpentruaasiguratransferul(utilizarearemunerațieidinproiectpentruaasiguraîncălzirealocuințeipetimpuliernii).Autorularticoluluinupunesubsemnulîntrebăriicredibilitateapozițieiexprimatedepărințiiromi,ceeacesugereazăcăproblemeleeconomiceșidelocuiresuntcelpuținplauzibile.

Înamândouăarticolelediscutateînaceastăsecțiune,menționareaetnieiprotagoniștilorestenecesarăpentruaînțelegeconținutul.Înprimulmaterial,estevorbaexclusivdemembriaicomunitățiiromecaresolicităreparațiimoralepentrudeportări,inițiativaveninddinparteaunorconducătoriinformaliaicomunității.Maimult,întextsediscutăexperiențadeportăriiromilorînrelațiecudeportărilealtorgrupurietnice,punctându-separticularitățile.Înaldoileaarticol,etnicitateapărințilorcontează,pentrucăsolicitareadetransferalcopiilorurmăreșteînscriereaîntr-unproiectdereducereaabandonuluidestinatcuprecădereelevilorromi.Prinurmare,existăargumenterezonabilepentruafacecunoscutăetniasubiecților.

Cutoateacestea,autoriisupralicitează,repetândobsesivoriginearomăîncontexteîncareaceastanufoloseșteînniciunfelînțelegeriisubiectului.Etniaestemenționatăînamândouătitlurile,iarîntextaparede20deori,respectivde12ori,înmulterândurifărăsăaibărelevanțăsituațională.Depildă,înprimularticol,deșiseprecizeazăclarcăprotagoniștiisuntromi,identitateaetnicăesteuneorireluatăîndescriereapersonajelor(e.g.,„unromcubarbaalbășilungă”).Înaldoileaarticol,origineasubiecțiloresteprecizatăaproapedefiecaredatăcândseface11Maimult,conținutularticoluluicontraziceaserțiuneadintitlușicheiadeinterpretarepecareaceastaopropune,pentrucă„vânzarea”școliisereferădefaptlaintențiapărințilordeaschimbaunitateadeînvățământacopiilorpentruafieligibilipentruparticiparealaunproiectgeneratordevenituri.

18

referirelaaceștia(e.g.,„părințiirromilor”,„eleviiromi”și„lideriirromilor”).Obstinațiaidentificăriietnicearatăcăautoriiconsiderăetnicitateacafiindun„statusdominant”(masterstatus),adicăunstatutsocialcareareprecedențăasupratuturorcelorlaltecaracteristicialeindividuluicarearputeasăîlcontrazică12. Tendințaderepetareaetnicitățiiîncontexteîncareaceastanuesterelevantăarată,cualtecuvinte,abordareaesențialistă:romiisuntvăzuțicaparteauneicomunitățiorganicdiferităderestulpopulației,iaracțiunilelorsepresupunafitributareculturiirespective,șinurezultatulexercităriiliberuluiarbitru.

Astfel, în discursul ambivalent, menționarea etniei protagoniștilor tinde să fie problematică prin precizarea inutilă sau prin repetarea în contexte în care nu este relevantă.Asemeneaelementetrădeazăabordăriesențialistecareapropiediscursulambivalentdecelostil.Deasemenea,cazurileprezentatemaisusaratăcăraportarealaetnicitateînarticoleledepresăconstituieunsubiectdeanalizăriguroasă,carenupoatefiredusălaaplicareamecanicăacriteriuluiutilității/relevanței.

Discursul netruDe curînd, Guvernul a anunţat că va încadra mediatori şcolari în toate cele 1.680 unităţi de învăţămînt în care numărul de copii şi elevi rromi este de minimum 15% şi va dezvolta programe de tip „Şcoală după şcoală“ în comunităţile rrome, conform strategiei aprobate în domeniu, pentru 2015 - 2020. Şi la nivelul Argeşului avem unităţi educaţionale unde copiii şi elevii rromi sînt într-un număr mare. „Obiectivul principal al strategiei este incluziunea socio-economică a cetăţenilor români aparţinînd minorităţii rrome, la un nivel similar celui al populaţiei majoritare. Principalele domenii de intervenţie sînt reprezentate de accesul la educaţie, locuri de muncă, sănătate şi locuinţe, în complementaritate cu serviciile sociale şi cu infrastructura, cultura şi combaterea discriminării“, informează Guvernul. Cheltuielile estimate pentru implementarea acţiunilor cuprinse în acest document, în perioada 2015 - 2016, sînt de 430,502 milioane lei, urmând ca efortul naţional de finanţare să fie

12Hughes,EverettCherrington.1945.”DilemmasandContradictionsofStatus”,American Journal of Sociology,50(5):353–59(p.357)

19

completat din Fondul Social European, în domeniile educaţiei şi ocupării. De asemenea, pentru finanţarea strategiei, în perioada 2015 - 2020, vor fi accesate şi fonduri europene structurale şi de investiţii din cadrul financiar multi-anual al UE.Reducerea discriminării În domeniul educaţiei, principalele obiective vizează reducerea discrepanţelor dintre copiii rromi şi cei care nu aparţin acestei minorităţi în ce priveşte participarea şcolară, nivelul de performanţă, condiţii socio-economice şi reducerea numărului de cazuri de discriminare din şcoli. Principalele măsuri pentru atingerea acestor obiective vizează derularea unor programe naţionale distincte, care au scopul de a conduce la creşterea accesului la educaţie timpurie a copiilor vulnerabili, inclusiv a celor rromi, prin acordarea de consiliere parentală, de hrană şi prin extinderea facilităţilor existente de îngrijire pentru copii (grădiniţe, creşe, centre de îngrijire de zi). Totodată, se are în vedere încadrarea de mediatori şcolari în toate cele 1.680 unităţi de învăţământ în care numărul de copii şi elevi rromi este de minimum 15% (procentul se revalidează de unităţile şcolare numai împreună cu organizaţiile rrome, cu reprezentanţii rromi, cu structurile rrome locale şi judeţene). Mediatorii şcolari vor fi cooptaţi de unităţile de învăţămînt în toate activităţile de prevenire continuă a segregării. Strategia include şi alte măsuri concrete, precum dezvoltarea programelor de tip „Şcoală după şcoală“, în comunităţile rrome, prin includerea în rîndul beneficiarilor a minimum 10.000 de copii rromi de la nivel primar şi gimnazial, din şcoli unde ponderea elevilor rromi este peste 10%, continuarea programelor „A doua şansă“, pentru cei care au abandonat şcoala, a măsurilor de acţiune prin care sînt alocate locuri special pentru rromi, în instituţiile de învăţămînt superior, în şcolile profesionale şi liceale.13 Spredeosebiredediscursulambilvalent,carecombină

secțiunifavorabilecusecțiuniostileromilor,discursul netru întâlnitîneșantionse caracterizează prin poziționare

13Dumitru,A.2015.„Mediatoripentrușcolilecurromi.”Curierul Zilei (Argeș),2februarie.Disponibilonline:http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=65265&Itemid=375(consultat16mai2016)

20

auctorială obiectivă, absența participării afective și lipsă de interes față de situațiile concrete de viață ale protagoniștilor romi.14Tonulrelatăriiesteîngeneralsobru,impersonal,obiectiv.Informațiilesuntcommunicateînmoddirectșilipsitdeambiguitate,spredeosebiredecelelaltetreitipuridediscurs,încarealuziileșiinsinuărileîșifacadeseorisimțiteprezența.

Articoleleînregistruneutrutindsărelatezefieevenimentelegatedecomunitatearomălocală(celebrărideZiuaRomilor,evenimentelocaleîncaresuntimplicațiromi),fiemăsurideincluziunesocialeadresatecuprecăderepopulațieirome,precumînfragmentulreprodusmaisus.Deaceea,multe din articole descriu relații pozitive între autorități și populația romă din localitate.Înschimb,prinmodulîncareseaplicădiscursulneutru,seconstruieșteo relație asimetrică între cele două categorii de participanți: autoritățile ocupă un rol activ, inițiind, planificând și punând în practică diferite acțiuni pozitive, în vreme ce romii sunt prezentați preponderent în ipostaze pasive, constituind obiectul unei forme de intervenție din exterior,intervențielacarenucontribuieînniciunfel.Încazularticoluluireprodusparțialîndeschidereasecțiunii,autoritățilesuntcelecarestabilescsituațiapentrucareestenevoiedeintervenție(„discrepanţel[e]dintrecopiiirromişiceicarenuaparţinacesteiminorităţi,începriveşteparticipareaşcolară,niveluldeperformanţă,condiţii[sic!]socio-economice,şi[…]cazuridediscriminaredinşcoli”),definescobiectiveleintervenției(„reducereadiscrepanțelor”și„reducereanumăruluidecazuridediscriminare”)șielaboreazămăsurilepentrurealizareaacestora(e.g.,„acordareadeconsiliereparentală,dehranăşi[…]14Considerațiiledemaisussuntrezultatulexaminăriiarticolelorcuprinseîneșantion,caracterullorfiinddescriptivșinuprescriptiv.Deaceea,eleamalgameazăcaracteristiciinerentediscursuluineutrucucaracteristicicontingente.Dacădiscursulneutrunupoatefiimaginatîncontextuluneiluăridepozițiesubiectiveaautoruluifațădeprotagoniștisauevenimente,interesulautoruluifațădeviațadezicuziaromilornuesteincompatibilcudiscursulneutru.Totuși,cumînmaterialeleanalizatenuamîntâlnitniciuncazdepersonalizareamaterialuluiprinreferirilasituațiiconcretealeunorindiviziaparținândcomunitățiirome,amincluslipsadepreocupareîntretrăsăturilespecificeacestuitipdediscurs.EsterolulstudiilorurmătoaresăstabileascădacăaceastăobservațieestepertinentădoarlanivelularticolelorincluseîneșantionsaupoatefiextinsălanivelulîntregiipresescriselocaledinRomânia.

21

extindereafacilităţilorexistentedeîngrijirepentrucopii”).Romiisuntprezentațidoarînroluldepotențialibeneficiariaimăsurilorremediale(programdereintegrareînsistemuleducaționalalcelorcareaupărăsitșcoala)șiafirmative(locurispecialeînsistemulpublicdeeducație).

Există,desigur,șiexcepțiidelaaceastătendință.Opartedininițiativeledestinateromilorprezentateîntipuldediscursneutrunuaparțin(principalsauexclusiv)autorităților,ciorganizațiilordinsocietateacivilăromă.Astfel,existăromicaresuntprezentațiînipostazeactive,cavectoriaischimbării.Deasemenea,înarticolelecaredescriuintervențiialeautoritățilorsuntmenționateuneoricadreleromecareactiveazăîndiferitesectoarealeviețiipublice(reprezentanțiaiBirourilorJudețenepentruRomi,consilieriaiprimarilor,inspectorișcolaripentruromi,mediatorisanitari,mediatorișcolari).Însăreprezentareaeliteiromeînroluridinamicecoexistăcuproiectareamembrilorobișnuițiaicomunitățiiînrolulpasivdebeneficiaralunormăsurideincluziune.Cutoatecăasimetriarelațiilordeputere,cunoaștereșiimplicarenuconstituieocaracteristicăinerentădiscursuluineutru,ciprovinedinsubiecteleabordateînacestregistrudiscursiv,seremarcăfaptulcăobiectivitatearelatăriinuînseamnăneapăratorelatareepuratădeprejudecăți.Fărăintenție,asemeneamaterialecontinuăsăpropageunelestereotipuridelargăcirculațieatuncicândvinevorbaderomi(lene,indolență,neintegrabilitate).

În discursul neutru, etnia este menționată doar atunci când este relevantă.Dupăcumargumentamanterior,articolelecarepăstreazăaparențadeobiectivitateșitonulimpersonal,lipsitdejudecățidevaloare,darcareprecizeazăetniaprotagoniștiloratuncicândaceastanucontribuielaînțelegereasubiectuluisuntînmodnecesarspecificediscursurilordetipostilsauambivalent.Aceastaseîntâmplăindiferentdecontextulîncaresuntprezentațiromii,pentrucăsimplaîntrebuințareareferințeietnicesugereazăcăacțiunilepersonajelornupotfidisociatedecomunitateacăreiaîiaparțin.

Restrângereautilizăriietnicitățiilacontexteîncareaceastaconteazăprezintăoconsecințămetodologicăimportantă:studiiledeacestfelriscăsăsubestimezeincidențadiscursuluineutruprinneincludereaîneșantionamaterialelorreferitoarelapersoane

22

auto-sauhetero-identificatecafiindrome,darîncareapartenențaetnicănuestenicispecificatădirect,nicisugerată.15Implicit,existăposibilitatearealădeasubestimaincidențarelatărilorjurnalisticecorecte.

Discursul favorabilCristian Banciu este un tânăr de etnie romă din Cuza Vodă, care a dovedit o ambiţie fără margini. După ce, în copilărie, medicii i-au restabilit starea de sănătate, după şase ani de drumuri interminabile cu mijloace de transport în comun şi după tot atâţia ani de dragoste necontenită din partea părinţilor şi a celor patru fraţi, el a absolvit Facultatea de Medicină Generală a Universităţii „Ovidius“. Astăzi, îi vom asculta povestea, în speranţa că aceasta va servi ca exemplu pentru coetnicii romi şi că va descuraja persoanele cu prejudecăţi despre aceştia. Când şi în ce context ai simţit că ai vocaţie de medic?Am simţit că vreau să fiu medic când am avut primul contact cu spitalul, din fragedă copilărie, când am avut câteva probleme de sănătate şi am văzut cât înseamnă un medic bun pentru pacient. Care au fost planurile în care te-au ajutat părinţii tăi şi unde ai simţit că trebuie să te bazezi doar pe forţele proprii?Părinţii m-au ajutat în primul rând financiar, au făcut eforturi deosebite pentru a putea continua studiile timp de şase ani, în al doilea rând, ei au constituit principalul stâlp de rezistenţă psiho-emoţională, încurajările lor fiind vitale pentru a nu renunţa. Am simţit că mă pot baza doar pe forţele proprii în integrarea în mediul socio-academic al facultăţii, părinţii mei

15Osituațiespecialăesteaceeaîncareetniaestesugeratăîntr-omanierăcarearesensexclusivpentrumembriicomunitățiilocale,nușipentruobservatoriidinafară.Depildă,atuncicândnusevorbeșteexplicitîntextdespreromi,darseprecizeazănumeleunuicartiersaualuneizonecusegregarerezidențialăpecriteriuetnicsauatuncicândsefacereferirelalocalurifrecventateînspecialderomisaulaacțiuniatribuiteînmodcomunromilor.Înacestecazuri,existărisculsubestimăriidiscursurilordetipostilsauambivalentlaadresaromilorprinignorarealorînprocesuldeeșantionare.Aceastădificultatepoatefidepășităprinutilizareaunoroperatorideculegerededatefamiliaricucontextullocal,iarîncazulpublicațiilorvirtualecuforumuridediscuție,prinidentificareaarticolelorfărăprecizareaetnicitățiicareatragcomentariiprivitoarelaromi.

23

neavând şansa de a urma o facultate. [...]Ai simţit vreodată că profesorii, colegii sau prietenii te privesc diferit pentru că eşti de etnie romă?Da, am simţit că mă privesc diferit, dar în sensul plăcut al cuvântului. Am simţit că mă apreciază şi că mă respectă pentru alegerea făcută şi pentru efortul depus pentru a-mi îndeplini visul de a fi un medic bun. Ce alte dificultăţi ai întâmpinat, pe lângă faptul că ai fost mereu nevoit să faci naveta?Pe lângă naveta extrem de obositoare, pierzând patru ore zilnic pe drumuri, pot să zic că restul problemelor nu prea mai contau. În vremurile noastre, absolut totul costă, chiar şi viaţa are un preţ, estimat la zeci, sute de mii de euro, în funcţie de afecţiunea medicală respectivă. Mă bucur că am fost sănătos şi că am putut să ajung până aici. Felicitări pentru absolvire! Cum te simţi astăzi, când poţi servi drept exemplu pentru fraţii tăi mai mici sau pentru coetnicii care au ales abandonul şcolar?Mulţumesc frumos! Mă simt cu adevărat norocos că am ajuns să termin facultatea de medicină şi să fiu în acelaşi timp şi un exemplu pozitiv pentru ceilalţi. Pot spune cu mândrie că nu sunt singurul student de etnie romă care a terminat o facultate de acest profil, cunosc destul de mulţi tineri romi care sunt medici rezidenţi, specialişti, farmacişti, asistenţi medicali etc., dar şi din alte domenii. Aceşti oameni sunt dovada faptului că merită efortul de a investi în educaţia romilor. [...]16 Discursul favorabil se caracterizează în primul

rând prin empatia manifestată de autor față de subiecții romi,indiferentdetemaabordatășidecontexteleîncaresuntprezentanțiprotagoniștii(situațiiacceptabilesocialsauindezirabile).Dacăîncelelaltetipuridediscursexaminareasituațieidescrisetindesăfiesuperficialășilimitatălacircumstanțeleproduceriisale,discursulfavorabilpătrundedincolodesuprafațalucrurilor,urmărindcondițiilegeneralealeviețiiîncomunitățilederomi,determinanțiisocialișieconomici

16Casimceali,Ateș.2015.„Untânărdeetnieromă,absolventdeMedicină,«vindecă»prejudecăţile”.Ziua de Constanța.Disponibilonline:http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/interviu/un-tanar-de-etnie-roma-absolvent-de-medicina-vindeca-prejudecatile-555234.html(consultat16mai2016)

24

aisărăciei,abandonuluișcolar,ocupăriireduseșiaicelorlalteproblemecucareseconfruntăromii.Cititorulesteastfelinvitatsădepășeascăstereotipurileșiprejudecățileșisăîșiîndrepteatențiasprecondițiileobiectivecarecontribuielainechitățileetnicedinsocietatearomâneascădeastăzi.Uneori,acestscopestedeclaratfățiș,precumîncazularticoluluidincareunfragmentestereprodusmaisus(„Astăzi,îivomascultapovestea,însperanţacăaceastavaservicaexemplupentrucoetniciiromişicăvadescurajapersoanelecuprejudecăţidespreaceştia.”)Aceastaseîntâmplăcuprecădereînarticolecareprezintăpersoanedesuccesdincomunitatearomăsaupersoanealecăroracțiunicontrazicflagrantsterotipuriledominanteprivitoarelaromi.Înaltecazuri,înspecialînmaterialelegatedeproiectedeincluziunesocială,dorințadedepășireasterotipurilorșiprejudecățilornuconstituieunscopînsine,ciuninstrumentpentruînțelegerearealitățiisocialeaduseîndiscuție.

Empatia față de subiecții romi se construiește îndeosebi prin două tehnici: intervievarea unor membri ai comunității și utilizarea unor date obiective despre situația romilor, provenite în special din surse de autoritate (rapoartealeorganizațiilorinternaționale,studiiacademice,statisticioficiale,sondajeetc.)Prinoferireauneivociînspațiulpublicromilor,aceștiaauocaziadeafacecunoscutăaudiențeipublicațieirespectiveexperiența trăită a etnicității minoritare. Deasemenea,auposibilitateadeaarătapubliculuineromcumgândesc,cecredșidupăcevaloriseghidează.Depildă,înfragmentuldemaisus,absolventulromalFacultățiideMedicinădescrie,succintșifărăsădramatizezesituația,dificultățilematerialealefamiliei,impactullocuiriiasupraparticipăriilaeducațieșipresiuneasuplimentarădeareușiîntr-unmediucarepărințilorsăile-afostinaccesibil.Înacelașitimp,tânărulintervievatcorecteazăpercepțiadelargăcirculațiealipseideinteresaromilorfațădeșcoală,invocândînsprijinulsăuatâtpropriapovestedeviață,câtșialtecazurideromicutraiectorieeducaționalădelungăduratăpecarelecunoaște.Astfel,într-unmodelegantșilipsitdeostentație,argumenteazăcărefuzuleducațieinuestecaracteristicromilor,sugerândtotodatăcăexplicațiilepentrudisparitățileetniceînparticiparealaeducațiesuntdegăsitaltundevașinuînculturagrupuluietniccăruiaîi

25

aparține.Toateacesteelementesuntaproapeimposibildegăsitînmaterialeledepresăîncarenusefaceauzităvocearomilor.

Articolelecareinvocăsurseobiectivepentruaprezentasituațiaromilorsuntîngenerallipsitedecoloraturăafectivă,darfolosescdateacărorcredibilitateestedificildecontestat.Astfel,dacăexperiențeledescriseînfragmentuldemaisuspotficonsiderateatipicepentrucăpoveștiledeviațărelatatedeunindividnudauseamadecomplexitateaviețiiuneicomunitățiînîntregulei,situațiaromilordinRomâniaașacumsecontureazăînurmaanalizelorfăcuteșiadatelorstatisticeexistenteoferăoimaginedeansamblucarenupoatefisuspectatănicidesubiectivismșinicideparti-pris-uriideologice:

În 2012, statisticile care au stat la baza programului de educație preșcolarã estivalã pentru copiii cu risc de excluziune socialã erau departe de a fi încurajatoare: – România se afla în topul primelor 5 țãri europene cu cea mai mare ratã de abandon școlar, ratã ce era mult mai mare în cazul categoriilor defavorizate de copii, în special în rândul celor de etnie romã; – Peste trei sferturi dintre copiii romi care abandonau parcursul școlar nu beneficiau de educație preșcolarã; – La vârsta de 6 ani, ponderea copiilor romi care mergeau la școalã era de peste 5 ori mai micã decat media naționalã; – 43% dintre copiii romi nu figurau în evidențele vreunei instituții școlare (Roma education in comparative perspective. Findings from the UNDP/World Bank/EC Regional Roma Survey- http://issuu.com/undp_ in_europe_cis/docs/education_web); – 80% dintre copiii care nu ajungeau niciodatã la școalã erau de etnie romã, 38% dintre aceștia fiind analfabeți funcționali; – 70% dintre copiii de etnie romã nu mergeau la grãdinițã. Rezultatele programului au fost mai mult decat încurajatoare, demonstrând încã o datã importanța educației timpurie [sic!], adaptatã nevoilor comunitãților locale defavorizate, dar și posibilitatea de a schimba, cu costuri minime, statistici care mențin România de ani de zile în topul european al abandonului școlar. […] 17

17Fărăautor.2015.„Grãdinițeleestivale–premisaintegrãriișcolarepentrucopiiidinmediidefavorizate”.Monitorul de Vaslui. Disponibil online:http://www.monitoruldevaslui.ro/2015/04/gradinitele-estivale-premisa-integrarii-scolare-pentru-copiii-din-medii-defavorizate.html(consultat20mai2016)

26

Secuvineremarcatcădiscursul favorabil nu este omogen sub aspect tematic, aplicându-se într-o varietate de situații.Există,pedeoparte,articolelecareprezintămodeledesuccesdincadrulromilorsaupoveștideviațăpresupuseafitipicepentruocategoriesocialăsaupentrucomunitatearomăînsineși,pedealtăparte,articolecareîncearcăsăinformezecorectșiîndetaliucititorulcuprivirelaproblemelecucareseconfruntăpersoaneledeetnieromă.Unelematerialesepreocupăîndeaproapedeviațacotidianăaromilor,alteleseconcentreazăpediagnosticareașisoluționareaunorproblemesocialecareîiafecteazăperomiîntr-omanierăobiectivă.Atuncicândametichetatacesttipdediscursca„favorabil”amavutînvedereexistențauneideschiderirealeaautoruluifațăderomișiabsența(sauimpactullimitatal)stereotipurilorșiprejudecățiloretniceîneconomiatextului.Favorabil nu înseamnă, așadar, nici părtinitor, nici encomiastic.Nuînseamnăcăromiisuntcompletexonerațideresponsabilitatepentrudificultățilecucareseconfruntăsaucăsoluțiileidentificatepentrudepășireaacestorasuntcăutatenumaiînafaracomunității.Existăînsăcâtevatrăsăturialeacestuitipdediscurscarenuseîntâlnescîncelelalteabordărijurnalisticeșicareinducideeadebunăvoințăfațăderomi.

Dacă, în discursul ostil, romii creează probleme, în discursul favorabil romii au probleme, multe dintre acestea nefiind imputabile comunității. Sărăcia,absențalocurilordemuncă,segregarearezidențială,locuireaprecară,accesuldificillaserviciieducaționalesaudesănătate,discriminareapecriteriietnicesuntcondițiipecarediscursulostilletrecesubtăcere,iardiscursulfavorabilleaducelalumină.Discursulostiltrădeazăparti-pris-urileautorului,căcisealimenteazăcustereotipurișiprejudecățipecarelereafirmășileîntărește,perpetuândideeacăromiisuntdevinăpentrutoateneajunsurilecucareseconfruntă.Înschimb,îndiscursulfavorabil,chiarșiatuncicânduneleprejudecățisemanifestă18,acesteaauuncaractermarginalîneconomiatextuluișinuimpieteazăasupraînțelegeriimesajului.Oatreiadiferențănotabilăîntreceledouătipuride18Unadintrecelemairăspânditeideiacceptatenecritic,îndiscursulfavorabilcașiîncelelaltetipuridediscurs,estereticențaromilorfațădeeducație.

27

discursstăînmenționareaetniei:omarcăspecificădiscursuluiostilesteetnicizareacomportamentuluideviantsauilegal,prinprecizareaapartenențeilaminoritatearomăafaptașilor.În discursul favorabil, etnia se precizează în mod corect, pentru căesteocaracteristicărelevantăîncontext.Deexemplu,înprimulfragmentprezentatmaiînainte,traiectoriaeducaționalăaprotagonistuluiestediferităfațădetraiectoriileobișnuitealemembrilorcomunității(deși,așacummenționeazăchiarel,nuestesingulară).Înaldoileafragmentprezentat,etniaconteazăpentrucădiferențeleimportanteîntreromișineromiînceeacepriveșteparticiparealaeducațiefacobiectulproiectuluidescrisînarticol.

Deșielementealediscursuluifavorabilseîntâlnescșiîndiscursulambivalent,întreceledouăabordăriexistăcâtevadiferențenotabile.Înprimulrând,discursulambivalenttindesăoperezecuoaccepțiuneesențialistăaetnicității,chiarșiatuncicândprezintămaimulteperspectiveasuprasituațieidescrise.Astfel,semențineideeacăexistăunfeldeafialromilordistinctdecelalcelorlaltegrupurietnice,caresemanifestăpre-conștient,determinândacțiunilemembrilorcomunității.Simplificând,situațiașiacțiunileromilorseorigineazăînatributuletnicitățiișinuînmultitudineadealtecaracteristiciindividuale.În discursul favorabil, există uneori o apropiere retorică de abordările esențialiste,manifestatăprinfolosireaexpresiei„și-audepășitcondiția”sauaaltorformulăriasemănătoare.„Condiția romă” nu este prezentată însă ca fiind imanentă etnicității, ci mai degrabă ca rezultat al unor factori independenți de apartenența etnică a persoanelor.Înaldoilearând,discursulambivalenttindesăreproducăstereotipurișiprejudecăți,învremecediscursulfavorabilsepăstrează,îngeneral,departedeacesteprefabricatealegândirii,îndreptându-seuneoriexplicit,cumamarătatmaidevreme,împotrivalor.

Spredeosebiredediscursulneutru,carearetendințadeaocultaproblemelesocialecucareseconfruntăromiisaudealeprezentasuperficial,discursul favorabil examinează în profunzime situația romilor.Tonulobiectivpoatesăfieprezent,darmultearticolepoartămarcanedisimulatăaempatieiautoruluifațădeprotagonistulrom,așacumseîntâmplădepildăîninterviuldescrismaisus.Dinaceastăapropiererezultășitendința

28

unorarticolefavorabiledeaacordacreditsubiecțilorromipentrutransformărilepecareletraverseazăînplanpersonalsaupecareleaduccomunității.Totuși,trebuiespecificatcă,deșiprezentarearomilorînipostazeactivepredomină,existășiarticoleîncareromiisuntprezentațiînrolulpasivdebeneficiariaiunormăsurisauacțiuniinițiateșipuseînpracticădeneromi.

29

TEME ASOCIATE ROMILORDiscursul jurnalistic din presa locală cu privire la romi

se remarcă prin paupertatea și polarizarea considerabilă a temelor. Principalele subiecte abordate sunt legate de infracționalitateșiviolență(59dearticole)șiincluziunesocială(45dearticole).Cuopondereconsiderabilmaimicăîneșantionurmeazăarticoleledesprepresupusalipsădecivilizațiearomilor(14materiale),exempledesuccesdinrândulromilor(5materiale)șiglumeetnicesauavândcaprotagoniștireprezentanțiaidiferitelorgrupurietnicedințară(5materiale).Înceeaceurmează,voiprezentacaracteristicileprincipalealefiecăreiteme,precumșiregistruldiscursivdominantpentrufiecaredintreele.

Violență și infracționalitateAxa principală de reprezentare a romilor în presa

scrisă locală se întinde de la devianță la criminalitate. Romii suntprezentațicaneintegrabiliînsocietate(temăpecareovoitratadistinct,însecțiuneareferitoarelapresupusalipsădecivilizație),violențișipredispușisăseangajezeîntoateformeledecomportamentînafaralegii,delamiciactivitățiilicitedezicuzilainfracțiunieconomiceimportanteșichiaromucideri.Cualtecuvinte,romiisuntînfățișațiînposturicareamenințădeopotrivăordineasocialășisecuritateapersoaneloraparținândaltorgrupurietnice.Prezentareaestecompatibilăcu„narațiuneaamenințăriițigănești”19identificatădeMatthewLovelandșiDeliaPopescuîndiscursulanti-romdinUniuneaEuropeană,narațiunepotrivitcăreia„fărărespectpentrunațiune,culturațigăneascăacriminalitățiișiauto-izolăriisubmineazătemeliastatuluimodern”.20Aceastăcompatibilitatearatăcădiscursuldominantînpresascrisălocalăromânească,departedeafioriginal,reproduceunmodderaportarelaromiculargăcirculațieînspațiuleuropean.

Fărăexcepție,relatăriledespreviolențășiinfracționalitatedineșantionmenționeazăetniapersoanelorimplicateîncontexteîncareaceastanuprezintănicioînsemnătatepractică,însensul19Loveland,MatthewșiDeliaPopescu.2015.„TheGypsyThreatNarrativeExplainingAnti-RomaAttitudesintheEuropeanUnion.”Humanity & Society,1-24.http://doi.org/10.1177/016059761560171520Idem,p.11

30

cănuajutălaînțelegereaincidentului.Maimult,utilizareacureacredințăaapartenențeietniceseîntâlneștedemulteorichiarîntitlu,ceeacesugereazăimportanțacovârșitoareacordatăatributuluietnicînmaterialulrespectiv:„Suedia,noulParadisalcerșetorilorromi”21;„Judecători,apărătoridecriminali!Patruucigașiromiauscăpatdegratiișiauliberlaplimbarepestrăzileundeauomorâtofemeie”22;„Seaudezornăitdecătușe?FirmeleromilordinCostești,reclamatelaDIICOT”23;„Vindeauilegaljgheaburișiburlane/4rromisancționațicontravențional”24;„CefacromiidinArpașu?DevinpatronideafaceriilegaleînDanemarca”25.Abordareaesențialistășitendințadeetnicizareacomportamentului indezirabil sunt indicatori ai discursului ostil la adresaromilor.Înaproapetoatematerialelereferitoarelaviolențășiinfracționalitate,romii sunt prezentați ca agresori, de cele mai multe ori neprovocați,ceeaceîntăreșteideea,inerentăabordăriloresențialiste,dedeterminismetnic.

21Fărăautor.2015.„Suedia,noulParadisalcerșetorilorromi”.Obiectiv – Vocea Brăilei,12februarie.Disponibilonline:http://www.obiectivbr.ro/suedia-noul-paradis-al-cersetorilor-romi_id101415(consultat11mai2016)22Fărăautor.2015.„Judecători,apărătoridecriminali!Patruucigașiromiauscăpatdegratiișiauliberlaplimbarepestrăzileundeauomorâtofemeie”.Info Brăila,28iunie.Disponibilonline:http://www.infobraila.ro/2015/06/video-judecatori-aparatori-de-criminali-patru-ucigasi-romi-au-scapat-de-gratii-si-au-liber-la-plimbare-pe-strazile-unde-au-omorat-o-femeie-mama-a-doua-fetite/(consultat11mai2016)23Fărăautor.2015.„Seaudezornăitdecătușe?FirmeleromilordinCostești,reclamatelaDIICOT”.Atitudine în Argeș,2martie.Disponibilonline:http://atitudineinarges.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=5264:se-aude-zornit-de-ctue-firmele-romilor-din-costeti-reclamate-la-diicot&catid=1:ancheta&Itemid=2(consultat16mai2016)24Dăbăcan,Daniel.2015.„Vindeauilegaljgheaburișiburlane/4rromisancționațicontravențional.”Sibiu 100%,12martie.Disponibilonline:http://sibiu100.ro/eveniment/39430-vindeau-ilegal-jgheaburi-si-burlane-4-rromi-sanctionati-contraventional/(consultat19mai2016)25Deleanu,Traian.2015.„CefacromiidinArpașu?DevinpatronideafaceriilegaleînDanemarca”.Turnul Sfatului(Sibiu),3mai.Disponibilonline:http://www.turnulsfatului.ro/2015/05/03/ce-fac-romii-din-arpasu-devin-patroni-de-afaceri-ilegale-in-danemarca/(consultat19mai2016)

31

VIOLENȚĂEtnicizareaviolențeiconstituieopracticăjurnalistică

pernicioasășiodevieredeladeontologiaprofesieiindiferentdemodulpracticîncareserealizează.Totuși,în articolele din eșantion care tratează violența romilor se observă diferite niveluri de distanțare față de etica jurnalistică.Dacăunelemenționeazădoarorigineaetnicăapresupusuluiagresor,fărăastabiliînmoddirectolegăturăîntrecaracteristicapersonalășiacțiuneasăvârșită(saubănuităafifostsăvârșită),altearticoleextindviolențaromilordelanivelindividuallacolectiv,sugerândsauafirmândexplicitcăviolențaesteunmoddemanifestareobișnuitpentrugrupuldeapartenențăsauîntreagacomunitateaetnică.Astfel,unarticoldespreunconflictîntredouăgrupurideromiseîncheiecuunparagrafcareextrapoleazăincidentul,proiectându-lîntr-unșirnesfârșitdeevenimenteasemenea,daravându-icaprotagoniștiperomiișineromiidinlocalitate:

Din discuţiile cu sătenii am aflat că atacatorii „fac parte dintr-o gaşcă de ţigani foarte periculoşi”. Tot satul se teme de ei. Cu drujbele pradă pădurile, cu animalele pradă culturile sătenilor. Fură tot ce le pică în cale, de la recolte până la porcul din afumătoare. Nimeni nu îndrăzneşte să le zică ceva. Aceşti indivizi fără de lege fac parte din clanul Porlogeştilor. Se numesc aşa după un înaintaş al lor care locuia în Bucuimi şi pe care îl chema Porlog. Prin anul 1990, locuitorii aşezării Buciumi au scos tot clanul lui Porlog din sat, pentru că li se furau recoltele, lemnele, hainele întinse la uscat, cum s-ar zice tot ce le ieşea în cale. Porlog şi familia sa s-au aşezat în locul numit Pe Vale din satul Bogdana, unde au cumpărat o casă şi o grădină. Fiind mulţi copii, aceştia s-au căsătorit la vârste fragede şi şi-au construit colibe în jurul casei. Nu se ştie exact câţi membri are clanul Porlogeştilor, se ştie însă că sunt un blestem şi o pacoste pentru sătenii din Bogdana.26 Înacestfragment,cașiînalteledinacelașiregistru

ideologic,discursul urii se împletește cu discursul panicii morale, acreditând ideea că romii constituie o amenințare serioasă și iminentă la adresa ordinii sociale și a siguranței 26Varga,Viorel.2015.„Vendetălamiezulnopţiiinmijloculsatului/MafiaţiganilordinBogdana”.Graiul Sălajului,11februarie.Disponibilonline:http://www.graiulsalajului.ro/mafia-iganilor-din-bogdana-a-43832(consultat17mai2016)

32

celorlalți.Lanivelretoric,amenințareaseconstruieșteprinatribuireadirectădeeticheteinfamantesubiecțilorromi(„foartepericuloși”,„fărădelege”,„unblestemșiopacoste”);folosirearepetatăaunorverbeputernice,lipsitedeambiguitate,menitesărăspândeascăteama(„fură”,„pradă”);întrebuințareaunordesemnăricolectivedepreciative,asociatecurentunorfaptereprobabile(„mafia”,„clanul”,„gașca”);șicomunicareasentimentelordefricășineliniștepecarelocalniciisepresupunecăleîncearcă(„totsatulsetemedeei”;„nimeninuîndrăzneștesălespunăceva”).Cumseîntâmplăîngeneralîndiscursulostil,nuexistălocpentrunuanțeșipentruezitări–satulseîmpartestrictpecriteriietniceșieticeconvergente,avânddeoparteromiispoliatorișiagresivișidealtăparteneromiipăgubițișineputincioși.Conflictuletnicnuestesituaționalși,deci,temporar.Înlogicaesențialismuluietnic,originileisepierdînistorie.ArculpestetimpșireferințamitologizantălaPorlog,patriarhulrespectiveicomunități,sugereazăcăostilitateadureazădecândromiiseaflăpeteritoriulrespectiv,originându-seînimuabiletrăsăturidecaracter.Pentrucăfurtul,spolierea,agresivitateasuntpusepeseamaapartenențeietnice,singurasoluțieîntrevăzutăpentruîncetareabeligeranțeistăînexpulzarearomilordincomunitatealocală.Deșiîntextnuseformuleazăexplicitaceastăidee,autorulincitălaacțiuneîmpotrivaromilorprininvocareauneiacțiunisimilaredintrecut(„Prinanul1990,locuitoriiaşezăriiBuciumiauscostotclanulluiPorlogdinsat”)șipunereasaînzodiafiresculuiprinfurnizareauneijustificăripentrugestulextrem(„pentrucălisefuraurecoltele,lemnele,haineleîntinselauscat,cums-arzicetotceleieşeaîncale”).Referințelefinalelafertilitatearomilorprelungescideeadepanicămoralășiinducideea,neafirmatăexplicit,căînabsențauneiintervențiiurgenteîmpotrivalor,romiivorajungesăîisubjugepeceilalțilocuitoriaicomunei.

Știrile despre violența verbală sau fizică a romilor tind să dramatizeze evenimentele petrecute, accentuând în acest fel sentimentul de teamă. Cândsuntimplicațiromi,nuexistăsimplecerturisaupolemici;existădoarscandaluricaredepășesc,înmodnecesar,cadreledemanifestareobișnuite.Scandalul

33

„țigănesc”27este„mare”28,„monstru”29sau„mega-scandal”30.Cândseîncaieră,romiinulovescorișicum,ci„snop[esc]înbătaie”31,bat„crunt”32sauleaplică„obătaiesorăcumoartea”33 celor cu care intrăînconflict.Recuzitapecareoîntrebuințeazăînacestscopesteeclectică,incluzând„furcoaie”34,„coase”35,„bâtedebaseball”36,27Tanasuc,Daniel.2015.„ScandalțigănesclaConsiliulJudețean”.Vremea Nouă (Vaslui),3februarie.Disponibilonline:http://www.vremeanoua.ro/scandal-tiganesc-la-consiliul-judetean(consultat19mai2016)28Antipa,Vasile.2015.„ScandalstinsdemascațilaHoghilag”.Tribuna (Sibiu),16aprilie.Disponibilonline:http://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/scandal-stins-de-mascati-la-hoghilag-105799.html(consultat19mai2016)29Fărăautor.2015.„Italianînjunghiatdeunromân!”Cuget Liber (Constanța),24mai.Disponibilonline:http://www.cugetliber.ro/stiri-actual-italian-injunghiat-de-un-roman-257150(consultat18mai2016)30Ionescu,Gelu.2015.„Mega-scandallaParispentruuncățeldinBolboși!”Gorjeanul(TârguJiu),17mai.Disponibilonline:http://www.gorjeanul.ro/actualitate/mega-scandal-la-paris-pentru-un-catel-din-bolbosi#.VzsfkORySqw(consultat17mai2016)31Rusu,Nadina.2015.„Aflatsubinfluențadrogurilor/Untânărafostsnopitînbătaiedeungrupderomi”.Ziua de Constanța,28mai.Disponibilonline:http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/un-tanar-a-fost-snopit-in-bataie-de-un-grup-de-romi-547371.html(consultat16mai2016)32Benea,Ionuț.2015.„Hoţiifaclegeaînamiazamare/UnbăiatdinBelgiale-acerutajutorînmijloculIaşuluiunorţigani.Afostbătutlasânge”.Ziarul de Iași,4aprilie.Disponibilonline:http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/un-baiat-din-belgia-le-a-cerut-ajutor-in-mijlocul-iasului-unor-tigani-a-fost-batut-la-sange--92605.html(consultat20mai2016)33 Fărăautor.2015.„Untânărbrăilean,careîșibatepărințiideanibuni,și-agăsitnașul!Afostlovitcufurcoiulîncapdeniștețigani,ladoarcâtevaminutedupăceși-acălcatmamaînpicioare”.Info Brăila,2decembrie.Disponibilonline:http://www.infobraila.ro/2015/12/un-tanar-brailean-care-isi-bate-parintii-de-ani-buni-si-a-gasit-nasul-a-fost-lovit-cu-furcoiul-in-cap-de-niste-tigani-la-doar-cateva-minute-dupa-ce-si-a-calcat-mama-in-picioare/(consultat11mai2016)34 Idem.35Farcas,Eduard.2015.„Vizită«oficială»încoloniilederomicarefaczilenegresătenilor/Lupoaiaîncearcăsăscapederomiihoțișiagresivi”.Graiul Sălajului,26februarie.Disponibilonline:http://www.graiulsalajului.ro/lupoaia-incearc-s-scape-de-romii-hoi-i-agresivi-a-44053(consultat19mai2016)36Mitu,Rodica.2015.„BătaiegeneralăînLugoj,cubâtedebaseball”.Ziua de Constanța,25octombrie.Disponibilonline:http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/bataie-generala-in-lugoj-cu-bate-de-baseball-569851.html(consultat17mai2016)

34

„topoare”37,„săbii”38,precumșialte„obiectefabricateanumepentrutăiere,împungeresaulovire”39.Dacăîncazulviolențeifațădeoameniinstrumentarulfolositestevariat,însituațiiledevandalismacoperitedematerialeledepresădineșantionrecuzitaesteîngeneralabsentă,romiifolosindu-și„pumniișipicioarele”pentru a distruge panouri publicitare40saumâinilepentrua„vandalizaarborii”41.Prinastfeldeprocedeeretorice,aplicateînmodrepetatîncircumstanțeasemănătoare,seconstruieșteînjurulromilorunhaloudeferocitatecaredescurajeazăcontactulnemijlocit,îndemnândlasegregareetnică.

CERȘETORIEDintreinfracțiunileminorecucaresuntasociațifrecvent

romiiînpresalocalăinvestigatăsedistinge,prinfrecvențășiamploareaarticolelor,cerșetoria.Estederemarcatcă,întoatearticoleledineșantionpeaceastătemă,romiisuntsinguriietniciasociațicucerșetoria42,iaraceastăpracticănuestenicăieripusăînlegăturăcucondițiileeconomicealecelorcareodesfășoarăsaucualțifactoricareostructurează.

37Varga,Viorel.2015.„Vendetălamiezulnopţiiînmijloculsatului/MafiaţiganilordinBogdana”.Graiul Sălajului,11februarie.Disponibilonline:http://www.graiulsalajului.ro/mafia-iganilor-din-bogdana-a-43832(consultat17mai2016)38Pseudonim(TiaGospodina).2015.„Săriți,țiganiiîlopereazăpeFrățoaică!Fărăanestezie!”ZiarulProfit(Pitești),16martie.Disponibilonline:http://www.ziarulprofit.ro/index.php/acrituri-si-muraturi-sariti-tiganii-il-opereaza-pe-fratoaica-fara-anestezie/(consultat16mai2016)39Cerbu,Emanuel.2015.„Descindericu«mascații»lacãmãtariidinMurgeni”.Vremea Nouă (Vaslui),14ianuarie.Disponibilonline:http://www.vremeanoua.ro/descinderi-cu-%E2%80%9Emascatii%E2%80%9D-la-camatarii-din-murgeni(consultat19mai2016)40Manole,N.2015.„Totempublicitar,vandalizatîncentrulCîmpulungului”[sic!].Curierul Zilei(Pitești),9aprilie.Disponibilonline:http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=67375&Itemid=374(consultat16mai2016)41Coman,Florentina.2015.„Aînceputataculasuprateilor”.Obiectiv – Vocea Brăilei,5iunie.Disponibilonline:http://www.obiectivbr.ro/a-inceput-atacul-asupra-teilor_id104577(consultat11mai2016)42Eșantionulesteconstruitexclusivdinarticoleprivitoarelaromi,decinusepoatetrageconcluziacăpresalocalăreflectăunmonopoletnicasuprapracticii.Maimult,unelearticolemenționeazăcăopartedintrecerșetorisuntromi.Totuși,elenuidentificăetnicrestulparticipanțilorlapractică,iaraceastăinvizibilitateaccentueazăasocierearomilorcucerșetoria.

35

Cerșetoria apare în materialele de presă scrisă cuprinse în cercetare ca o activitate lucrativă recurentă, organizată după rigorile unei meserii. Existăoorganizareprecisăatimpuluidelucrușiaspațiuluiîncareacestasedesfășoară,precumșiodistribuțieclarăarolurilorsocialepecriteriidegenșivârstă:

Romii din Ortelec muncesc toată ziua la răscolit gunoaiele din containerele din oraş. Pe lângă această îndeletnicire, pe care o fac şi femeile şi bărbaţii, romii din Ortelec se ocupă şi cu cerşitul. Ora de venit „la muncă” este cu aproximaţie 8 - 9 dimineaţa, când autobuzele Transurbis care circulă pe linia numărul 11 la 7.40 şi 8.40 sunt înţesate. Rar vezi câte unul, doi, care nu au fost aşa matinali şi iau autobuzul de 9.40. Prima opriere [sic!] a romilor este în staţia Porolissum, unde coboară majoritatea. De acolo, ceata de romi se împarte în echipe care i-au [sic!] „în primire” câte o zonă din oraş unde bărbaţii cotrobăie prin gunoaie, iar femeile cu copiii mici stau cu mâna întinsă şi aşteaptă mila trecătorilor. Copiii, mai pofticioşi, dacă te văd cu un măr, o pungă de chipsuri sau napolitane în mână se ţine [sic!] scai de tine până şi [sic!] se taie ţie pofta iar ei obţin micul dejun. Alţi copii sunt trimişi să stea lângă plăcintării, mai ales la cele din piaţă sau de la Uz Casnic, unde îţi spun că nu au măncat [sic!] nimic. [...]Seara, după ce au terminat de colindat tot oraşul, din Dumbrava până în Centru şi în Brădet, şatrele de romi îşi dau întâlnire în staţia de autobuz din Porolissum. Dacă e iarnă, programul e mai scurt, până la ora 20.15, când se urcă în autobuz şi pleacă spre casă. Când vremea este mai îngăduitoare însă, pleacă acasă abia cu autobuzul de 21.15 minute.43

Astfel,cerșetoriaesteconstruitădiscursivcaunsubstitutalmunciiadevărate(ghilimeleledintextstaumărturieasuprastatutuluidezonorantalîndeletnicirii),așacumesteșicăutatulîngunoaie.Desfășurarealascarălargăaacestoractivitățiestecompatibilăcustereotipulrefuzuluiobstinatdeamunci,unadin43Farcaș,Eduard.2015.„Navetacerșetorilor”.Graiul Sălajului,9februarie.Disponibilonline:http://www.graiulsalajului.ro/naveta-ceretorilor-a-43797(consultat17mai2016)

36

ideiledeforțăalediscursuluianti-romdinpresalocală.Numărulmarealparticipanților(„îndeletnicirepecareofacșifemeileșibărbații”,„ceataderomi”,„șatrelederomi”),durataconsiderabilăaactivităților(dinzorișipânădupăceseînnoptează),programulrigurosșiîmpărțirearesponsabilitățilorînfuncțiedegenșivârstă(bărbațiiresponsabilicucăutatulîngunoaie,femeileșiminoriiresponsabilicucerșitul)concurăînatransmiteideeacăpracticileeconomiceinformaleîncauzăaufostcvasi-instituționalizatedecătreromi.

Toatearticolelecaremenționeazăcerșetoriaseraporteazălaeaînmodcritic.Cerșetoriinudoarcărefuzăsăseangajezeînactivitățiproductive,darexploateazăînmodcinicnaivitatea,mila,bunătateacelorcucareinteracționează.Comportamentuldescrisalcelorcareseangajeazăînocupațiastigmatizantăestelarândulsăustigmatizant:uniicerșetorisuntpestemăsurădeagasanți,hărțuindtrecătoriiinocenți(„Copiii,maipofticioşi,dacătevădcuunmăr,opungădechipsurisaunapolitaneînmânăseţine[sic!]scaidetinepânăşi[sic!]setaieţiepoftaiareiobţinmiculdejun”)șiîmpiedicându-i„să-șiducătraiuldecent”44;alțiisefolosescdecerșetoriepentruaseangajaînactivitățiilicitemaigrave,precumfurtul:

[C]erșetoarea s-a milogit la bătrân să-i cumpere ceva de mâncare. Bătrânul a cedat și i-a luat o plăcintă. A fost numai bună să potolească foamea cerșetoarei, dar gestul bătrânului de a scoate portofelul i-a stârnit acesteia și pofta de ciordeală. Așa că fapta binefăcătorului i-a fost „răsplătită” în zona magazinului Kaufland, unde bătrânul a rămas fără portmoneu.45 Cerșetoriaesteinstrumentalizatăînarticoledeacest

felpentruaamplificadistanțasocialășimoralădintreromișineromișiasugeraincompatibilitateafunciarădintrecomunitățileetnicelocale.Romiicareapeleazălamilapublicului44Farcaș,Eduard.2015.„Cerşetoriişipoliţiştiilocaliconlucreazăpentrunefericireazălăuanilor”.Graiul Sălajului,3martie.Disponibilonline:http://www.graiulsalajului.ro/ceretorii-i-poliitii-locali-conlucreaz-pentru-nefericirea-zluanilor-a-44112(consultat19mai2016)45Terek,S.2015.„«Ia-mioplăcintă,să-țivădbanii!»/CerșetoriidinZalăudauatacullaportofele”.Graiul Sălajului,6aprilie.Disponibilonline:http://www.graiulsalajului.ro/ceretorii-din-zalu-dau-atacul-la-portofele-a-44636(consultat17mai2016)

37

seprezintăcanevoiașișivulnerabili,dar–conținutularticolelorsugerează–imagineaesteregizată,ascunzândimportantetaredecomportamentprecumviclenia,ipocriziașiînclinațiaspredecepționare.Deșiacestepretinsetrăsăturidecaracterrămânîngeneralascunse,atuncicândseiveșteocazia,elesuntactivate,ducândlacomportamentdeviantșicriminalitate.

Unaltargumentîmpotrivacerșetorieiesteexploatareaminorilordecătrepărinți.Îngeneral,reprezentareacopiilorromiînarticoleleostileesteambivalentă:pedeoparte,suntvăzuțicafiindcopii(neputândfisocotițiresponsabilipentruacțiunilelor),pedealtăpartesuntvăzuțicaromi(purtătoriaiunorcaracteristiciasociate,înmodesențialist,etniei).Referirilelacopiiîncontextulcerșetorieirespectăacelașitipar,termenulfolositpentrua-idesemnaindicânddemulteoriatitudineajurnalistului.Dacă„puradeii”suntînfățișațicaagasanțișiînclinațisprefurturimărunte,„pruncii”sau„copilașii”aparcavictimealecomportamentuluiiresponsabilalfamiliei:

Urlete, bocete și pumni în cap ieri, la Centrul de primire în regim de urgență pentru copilul abuzat din Bârlad, unde trei femei de etnie romă împreună cu pruncii lor, trei fetițe cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani, au fost aduse de polițiștii bârlădeni după ce au fost prinse la cerșit. [...] „Mamele” sunt din Ghidigeni, județul Galați, însă își petreceau timpul mai mult la Bârlad unde își puneau copiii să cerșească.46

MaterialelecarediscutăcerșetoriaromilordinRomâniaînstrăinătateinsistăpedeserviciilepecareetniciiromiîncauzăleaducimaginiițării.Lipsădecivilizație,cantonareaîneconomiainformală,absențadorințeideamuncisunttrăsăturicaresepresupunecăîifacvizibiliperomiicarecerșescautoritățilorșicomunitățiilocaledințaradedestinație:

Se pare că Suedia, unde legile sunt mai blânde, iar oamenii mai darnici, a devenit noul Paradis al cerşetorilor de etnie romă plecaţi din România. E adevărat, căştigul zilnic nu depăşeşte, de cele mai multe ori, 20 de dolari pe zi, dar aproape toţi mănâncă în cantinele pentru săraci şi dorm pe unde apucă,

46Mihăilă,Simona.2015.„«Dresați»săcerșească!”EstNews Vaslui,23februarie.Disponibilonline:http://estnews.ro/2015/02/23/copii-dresati-sa-cerseasca-luati-din-bratele-mamelor-inconstiente/(consultat20mai2016)

38

bineînţeles, gratis. [...] Teoretic, ei spun că s-au dus acolo să-și caute de muncă.47

INFRACȚIUNI ECONOMICEActivitățilelucrativealeromilorsuntreprezentate

preponderentnegativșiîngeneralasociatecuinfracționalitatea,indiferentcăestevorbadespreocupațiitradiționale,desprepracticieconomicedesubzistențăsaudespreafaceriautorizate.Totuși,seîntâlneșteogradațieaintensitățiidiscursuluiostil,colectareadeșeurilormenajerefiindvăzutămaipuținrăudecâtcolectareafieruluivechi,iarbișnițașipracticileinformalemaipuținrăudecâtafacerilecaresedesfășoarăpescarălargă.

Colectareașivalorificareadeșeurilormenajere,carepresupuneîncelemaimultecazuriscormonitulîngunoaie,esteprezentatăînmaimultearticolecaproblematică.Activitateaînsineestevăzutăcadetestabilă,pentrucăpresupunecontactulprelungitcuobiectesocotiteîngeneralimpure,precumresturialimentare,produsestricateșiobiectepersonalecarenumaisuntsocotitenecesare.Legalitateapracticiieste,deasemenea,fățișcontestată:„ReprezentanțiiCUPBârladsuntnemulțumițidincauzăcăprocesuldecolectareselectivăadeșeuriloresteviciatdețiganiicareșterpelescdincontainerebidoaneledinplastic.”48Cutoateacestea,unelearticolecudiscursostilopereazăodistincțiemoralăîntrecolectareadedeșeurimenajereșipracticaasemănătoareacolectăriidefiervechișideșeurimetalice;primaestevăzutăcaacceptabilăsocialpentrucăserveștesubzistențeieconomiceșinucreeazădecâtprejudiciiminore,învremececeadeadouaestevăzutăcadeviantăpentrucă(poate)ducelacâștiguriînsemnateîndaunaavutuluipublicsauprivat:

Unde or fi auzit ei [parlamentarii care au propus reglementarea ocupației de lucrător ecologist] că majoritatea

47Fărăautor.2015.„Suedia,noulParadisalcerșetorilorromâni”.Obiectiv – Vocea Brăilei,12februarie.Disponibilonline:http://www.obiectivbr.ro/suedia-noul-paradis-al-cersetorilor-romi_id101415(consultat11mai2016)48Niculescu,Mihaela.2015.„Aiplânge,dacănute-arumflarâsul/LaBârladsefurăpânășigunoiuldincontainere”.EstNews[Sic!](Vaslui),26februarie.Disponibilonline:http://estnews.ro/2015/02/26/ai-plange-daca-nu-te-ar-umfla-rasul-la-barlad-se-fura-pana-si-gunoiul-din-containere/(consultat20mai2016)

39

romilor face activități legale de colectare, când romii scormonesc prin gunoaie după PET-uri, sticle sau alte materiale refolosibile sau ciordesc fier vechi din clădirile abandonate. Aşa se face că de-a lungul timpului au dispărut sistemele de irigații şi vechile silozuri din Drăgăneşti, Caracal, Slatina, de la CFR.E adevărat, nu mă refer la acei amărâți care scormonesc prin gunoaie pentru a-şi asigura existența de zi cu zi, ci la cei care au dat tunuri mari din evaziunea fiscală cu fier vechi.49 Aceeașidiferențădeopticăseregăseșteșiînmaterialele

încaresediscutămiculcomerținformal(bișnița)fațădecelecareauînvedereafacerileimportante.Bișnițadepășeștecadrullegal,pentrucăpersoaneleîncauzănusuntautorizatesădesfășoareactivitățieconomice,iartranzacțiilepecarelederuleazănusuntimpozitate.Totuși,miculcomerțdesfășuratderomitrezeștepuțininteresdinparteajurnaliștilordinpresascrisălocală.Niciunuldinarticoleledineșantionnuseconcentreazăexclusivasuprabișniței.Aceastaaparedoarcaelementdefundal,fiindasociatăînspecialunorsituațiitensionate.Depildă,oceartăîntrecâtevafemeiromeșicâtevacălugărițeseîncheiecumențiunea„[c]omercianțiidesuvenirurireligioase,mulțidintreeideetnieromă,deseoriamendațipentrubișniță,potfivăzuțidemulteoricertându-seuniicuceilalți,cuclienții,cupeleriniișicureprezentanțiiautorităților.”50Înschimb,activitățileeconomiceimportantealeromilorsuspectateafinelegitime,chiardacăsuntdesfășuratedeagențiautorizați,facobiectulunorarticolenumeroase,demaridimensiuni,încarediscursulostilesteprezentatfărărețineri.

49Bîzoi,Ilie.2015.„Dinciclul:Celegiimportanteaumaiadoptatsenatorii?”Gazeta Nouă(Olt),6mai.Disponibilonline:http://www.gazetanoua.ro/index.php?mod=stiri&id=32309&title=Din-ciclul:-Ce-legi-importante--au-mai-adoptat-senatorii.html(consultat17mai2016)50Guță,Daniel.2015.„CeartăcalaușacortuluiîntalcioculdinzonaMănăstiriiPrislop.Douăcălugărițe,filmateîntimpceblestemaușieraublestemate”.Ziarul Hunedoreanului,5august.Disponibilonline:http://zhd.ro/eveniment/cearta-ca-la-usa-cortului-in-talciocul-din-zona-manastirii-prislop-doua-calugarite-filmate-in-timp-ce-blestemau-si-erau-blestemate/(consultat17mai2016)

40

Unexempluîlconstituieseriadearticole51 52 53dedicatădepublicația„AtitudineînArgeș”unuidezacordîntreniștesocietățicomerciale,deținutedeetniciromi,careaurealizatlucrărideamenajareaterenuluidinproximitateadrumurilorjudețeneșiuneleautoritățipublicelocale.Patroniisolicitauefectuareaplățilorpentrulucrărilerealizate,învremeceopartedinprimarirefuzausăplăteascăpemotivcăactivitățilerealizatenuarfirespectatîntocmaiprevederilecontractului.Conflictulaajunsîninstanță,uneledeciziifiindfavorabileautoritățilorlocale,iaraltelesocietățilorcomerciale.

Relatărilejurnalisticepeaceastătemăsesitueazăflagrantînafaraneutralității,îmbrățișândpunctuldevederealprimarilornemulțumiți.Romiisuntdescrișiîntermeniduri(„daudovadădeuntupeudemndeCarteaRecordurilor”),iarsituația–întermeniapocaliptici(„s-adezlănțuit...iaduldelaCostești”).Atuncicânddeciziilejudecătoreștisuntfavorabileautorităților,jurnalistulîntăreșteideeadelegitimitateadecizieimenționândcă„judecătoarea[...]înțelegecuexactitatespețașiaratăcănusuntîndepinitecumulativcondițiileimpusedelegepentrucaaceastăcreanțăsăfieconsideratăcertă”.Cândhotărârilesuntdeparteafirmelor,discursulîncepesăfieechivoc:„Cucreanțaînbrațe,patroniiaudatfuguțala[executoruljudecătoresc],careobținedelaJudecătoriaPiteștioîncuviințaredeexecutaresilită”.Dacăînprimulcazjudecătoareadecideîncunoștințădecauză,înceldeal51 Silvestru,Alex.2015.„INCREDIBIL!FirmeleromilordinCosteștiexecutăsilitprimăriilepentruafacerea«Șanțul»”.Atitudine în Argeș,16februarie.Disponibilonline:http://atitudineinarges.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=5211:incredibil-firmele-romilor-din-costeti-execut-silit-primriile-pentru-afacerea-anul&catid=1:ancheta&Itemid=2(consultat16mai2016)52Fărăautor.2015.„Seaudezornăitdecătușe?FirmeleromilordinCostești,reclamatelaDIICOT”.Atitudine în Argeș,2martie.Disponibilonline:http://atitudineinarges.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=5264:se-aude-zornit-de-ctue-firmele-romilor-din-costeti-reclamate-la-diicot&catid=1:ancheta&Itemid=2(consultat16mai2016)53Silvestru,Alex.2015.„RomiidinCosteștiimplicațiînafacerea«Șanțul»contra-atacălabaionetă”.Atitudine în Argeș,9martie.Disponibilonline:http://atitudineinarges.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=5297:2015-03-09-20-34-26&catid=1:ancheta&Itemid=2(consultat16mai2016)

41

doileahotărâreaestetenebroasă.Deasemenea,autorularticoluluitrecelaunrechizitoriualfirmelorîncauzăpentruasubminalegitimitateadeciziilorjudecătoreșticarelesuntfavorabile:

Firmele romilor din Costești au arătat, mai ales în ultimii doi ani, că aproape orice este posibil. Nu au reușit să prezinte documente cu privire la utilajele cu care au cărat miile de metri cubi de pământ excavat. Nu au reușit să arate unde au cărat acest pământ. Nu au reușit să demostreze că au efectuat multe din aceste lucrări. Nu au reușit să depună acte prin care să arate cu cine le-au făcut. Au reușit, însă, - deocamdată nestingheriți – să blocheze conturi ale instituțiilor publice. Direcția Județeană de Drumuri Argeș apare, la Finanțe, în topul datornicilor Argeșului, figurând la rubrica de executări silite.Partizanatuljurnalistuluiesteafirmatclar,atuncicând

acestasubscrielapunctuldevederealuneiadintrepărțileaflateînlitigiu:„Înopiniaavocaţilorapărării,(dar şi a noastră, deși nu suntem de specialitate),instanțaJudecătorieiPiteștiînmodgreșitaîncuviințatinvestireacuformulăexecutorieacontractuluidecesiunedecreanță”.Maimult,jurnalistulnusemulțumeștesăinformezepărtinitor,ciseimplicădirectînspeță,solicitândautoritățilorsăintervină:„cineva(șiștimnoicine)trebuiesăstopezeaceastăbătaiedejoc”;„ANAFartrebuisăcerceteze«afacerile»firmelorfantomădinCostești”;„necesitateaunuicontroldinparteafisculuidevinestringentă”;„rămâne,acum,devăzutcemăsurivaîntreprindeD.I.I.C.O.T.-ul.PoateșiANAF-ul.Vomreveni.”

Dupăcâtevaarticolecalomnioaselaadresaoamenilordeafaceriromi,apareșiunarticolîncarepunctulacestoradevedereesteexprimat.Articolul,prilejuitdeovizităapatronilorlasediulpublicațieișiprezentareaunordocumentecaresălesusținăcauza,prezintăargumenteleinvocatedeaceștiafărăcomentariinegative.Totuși,începutularticoluluirămânetributarstiluluigazetărescdinaparițiileprecedentepeaceastătemă,metaforelefolositefiinddinregistrulmilitar,ceeaceducemaideparteideearomiloragresori:„romii[...]contra-atacălabaionetă”;„auvenitlasediulziarului«înarmați»cucontracteșifacturi”.Deasemenea,existășiotendințădediscreditareaafaceriștilorromi,prin

42

situarealorîncontrapunctironiccupersonajelecudestintragicalepoezieiluiGeorgeCoșbuc:„Lasediulziaruluiauvenit,pentruundreptlareplică,treipatronidefirme,toți,Doamne(șitoatetrei)implicațișiimplicate(firmele)înconflicteledesprecareamtotscris.”Acesteexcesestilistice,precumșiincludereauneijudecățidevaloare(„surpriză”)îndescriereadecizieiTribunaluluidearespingesolicitareauneiPrimăriideaiseridicapoprireapeconturi,trădeazăimposibilitateaasumăriiuneiposturiobiective decătregazetarînrelatareaevenimentelor.

Incluziune socialăInițiativeledeîmbunătățireasituațieiromilorvenite

dinparteastatuluisauasocietățiicivilefacobiectulatențieijurnaliștilordinpresascrisălocală.Articolelepeaceastătemăsuntdiversesubaspectulabordăriiproblemei,dimensiuniitextuluișitipuluidediscursfolosit.Existăanunțuridecâtevarândurialeunoracțiunicareurmeazăsăaibălocpeplanlocal(festivități,cursurideformare,atelieredelucru),relatărialeevenimentelordesfășurate,analizealeproblemelorcucareromiidinlocalitatesaujudețseconfruntă,editorialedespreincluziuneasocialășipoliticiledestinateromilor.Articoleleaducîndiscuțieproblemecaresuntîngeneralocultateînpresascrisălocală,înmultedinpublicațiiledineșantionlipsindcudesăvârșireînaltecontexte,precumdecalajuletnicînmateriedeeducațieșisănătate;incidențamareasărăcieiîncomunitatearomă;discriminareapecriteriietniceșisociale;existențauneipopulațiiromeinvizibile,alcătuitădinpersoanefărădocumentedeidentitateșiproprietate;locuireaîncondițiiimproprii.

UneleinițiativedeincluziunesuntrealizateîncadrulStrategieiGuvernuluiRomânieideIncluziuneaCetățenilorRomâniaparținândMinoritățiiRome54 55.Inițiativele54Dumitru,A.2015.„Mediatoripentrușcolilecurromi”.Curierul Zilei (Argeș),2februarie.Disponibilonline:http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=65265&Itemid=375(consultat16mai2016)55Floroiu,Daniela.2015.„ProiectpentruomaibunăviațăaromilordinGorj”.Gorj Domino,14septembrie.Disponibilonline:http://www.gorj-domino.ro/proiect-pentru-o-mai-buna-viata-a-romilor-din-gorj/(consultat17mai2016)

43

prezentateînpresalocalăaudeafacecueducațiaformală56 57șinon-formală58,sănătatea59,formareaprofesionalășiantreprenoriatul60,ocuparea61,locuirea62 63,lucrăriledemică

56Butnaru,Nicoleta.2015.„Campania«Fiituprimulcaretrimiteuncopillaşcoală!»:AndreiMarian,«luatsubaripa»unuiscriitor!”Obiectiv – Vocea Brăilei,12septembrie.Disponibilonline:http://www.obiectivbr.ro/andrei-marian-%C2%ABluat-sub-aripa%C2%BB-unui-scriitor_id107567(consultat11mai2016)57Jifcu,Ionuț.2015.„PesteosutăderomidinGrădinaris-aureîntorslaşcoală,cusprijinulunuiproiectpefonduriUE”.Gazeta Nouă(Olt),23septembrie.Disponibilonline:http://www.gazetanoua.ro/index.php?mod=stiri&id=34131&title=Peste-o-suta-de-romi-din-Gradinari-s-au-reintors-la-scoala--cu-sprijinul-unui-proiect-pe-fonduri-UE.html(consultat17mai2016)58Butnaru,Mariana.2015.„VoluntaristrăiniînsprijinulcomunitățilorromedinVâlcea”.Gazeta de Sud(Dolj),9martie.Disponibilonline:http://www.gds.ro/Local/2015-03-09/voluntari-straini-sprijinul-comunitatilor-rome-din-valcea/(consultat17mai2016)59Nimară,Camelia.2015.„AparaturămedicalăpentruromiidinTetila”.Pandurul(Gorj),1octombrie.Disponibilonline:http://www.pandurul.ro/articol/aparatura-medicala-pentru-romii-din-tetila_71636.html(consultat17mai2016)60Fărăautor.2015.„Comunicatdepresă-UltimașansăpentruromideaparticipagratuitlacursuldeManagerdeÎntreprindereSocială”.Ziua de Constanța,21octombrie.Disponibilonline:http://www.ziuaconstanta.ro/informatii/asociatii-comunicate/comunicat-de-presa-ultima-sansa-pentru-romi-de-a-participa-gratuit-la-cursul-de-manager-de-intreprindere-sociala-569435.html(consultat17mai2016)61Jifcu,Ionuț.2015.„Discuţiidespreintegrareatinerilorpepiaţamuncii,lamasarotundăorganizatădePrefectură”.Gazeta Nouă(Olt),8iulie.Disponibilonline:http://www.gazetanoua.ro/index.php?mod=stiri&id=33335&title=Discutii-despre-integrarea-tinerilor-pe-piata-muncii--la-masa-rotunda-organizata-de-Prefectura.htm(consultat17mai2016)62Mihai,Mihaela.2015.„RomiidelaIscroniarputeafimutațilabloc.PrimăriaașteaptăfinanțaredelaMinisterulDezvoltăriiRegionale”.Mesagerul Hunedorean,11ianuarie.Disponibilonline:http://gazetadedimineata.ro/comunitate/romii-de-la-iscroni-ar-putea-fi-mutati-la-bloc-primaria-asteapta-finantare-de-la-ministerul-dezvoltarii-regionale/(consultat17mai2016)63Preda,Amalia.2015.„LocuinţesocialetipANLpentrucomunităţilederomiînCorabia”.Gazeta Oltului,17aprilie.Disponibilonline:http://www.gazetaoltului.ro/gazeta-new/social/-locuin-e-sociale-tip-anl-pentru-comunit--ile-de-romi--n-corabia-423f0040dd7f469c91e4ffb2d28ce72a(consultat17mai2016)

44

infrastructură64,măsurileafirmative65,promovareaculturiitradiționale66 67.

Articolele despre incluziunea romilor tind să fie polifonice,combinândvoceaabstractăadiscursuluiadministrativcuvoceaautorităților,voceapersoanelordelegăturăîntrecomunitateșiautoritățișivoceaauctorială.

Vocea birocratică prezintăproblemeleromilorîntermeniobiectivi,neutri,capeniștechestiunideordinadministrativ.Problemelesuntenumerate,darnusediscutăimpactulpecareeleîlauasupracalitățiiviețiiromilorșiașanseloracestoradereușităsocială.Deasemenea,lipsescanalizelecaresăpunctezecauzeleprofundecareauduslasituațiaactuală.Secreează,înacestfel,odecuplareacititoruluideviațaromilor,chiarșiatuncicândaceastadinurmăconstituietemadeinteresaarticolului,pentrucărezolvareaproblemelorsemnalatecadeexclusivînsarcinaautoritățilorsauorganizațiilorimplicate.Înschimb,prindiscursulbirocraticselegitimeazămăsuriledeintervențiesocială:

Consilierii județeni au votat vineri proiectul privind stabilirea unor măsuri în vederea punerii în aplicare a unui plan de acțiune în beneficiul membrilor comunităților vulnerabile cu romi din județul Gorj 2015-2025.Acest proiect urmărește implementarea Strategiilor guvernamentale de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome. Proiectul „Plan de acțiune în beneficiul membrilor comunităților vulnerabile cu romi din județul Gorj 2015-2025” are ca premise rezultatele cercetării sociologice

64Tamas,Mihaela.2015.„ApăpotabilășiomasăcaldăpentrunevoiașiidelagroapadegunoiaDevei”.Servus Hunedoara,7mai.Disponibilonline:http://www.servuspress.ro/apa-potabila-si-o-masa-calda-pentru-nevoiasii-de-la-groapa-de-gunoi-devei-2_110735.html(consultat17mai2016)65Floroiu,Mihaela.2015.„PrimăriaBâltenicautăunrom!”Gorj Domino,29iulie.Disponibilonline:http://www.gorj-domino.ro/primaria-balteni-cauta-un-rom/(consultat17mai2016)66Petroșan,Mihaela.2015.„LaCastelulCorvinilor/PoveștiRome”.Ziarul Văii Jiului(Hunedoara),16august.Disponibilonline:http://www.zvj.ro/articole-36337-La+Castelul+Corvinilor++Pove++ti+rome.html67Antipa,Vasile.2015.„CentrulCulturalalDiversitățiiEuropene,laTârnăvioara”.Tribuna(Sibiu),16februarie.Disponibilonline:http://www.tribuna.ro/stiri/actualitate/centrul-cultural-al-diversitatii-europene-la-tarnavioara-104107.html(consultat19mai2016)

45

realizate in rândul membrilor grupurilor vulnerabile cu romi din 21 de localități din județul Gorj [...]. Proiectul își propune să vină atât în sprijinul autorităților județene responsabile pentru realizarea și aplicarea politicilor publice în beneficiul comunităților cu romi, cât și în sprijinul ONG-urilor. Planul de acțiune își propune următoarele direcții strategice de acțiune: îmbunătățirea stării de sănătate a membrilor comunităților vulnerabile cu romi din Gorj și reducerea abandonului școlar si a decalajului educațional intre elevii romi si neromi. De asemenea, se dorește dezvoltarea capitalului uman și creșterea ratei de ocupare in rândul membrilor comunităților vulnerabile cu romi din Gorj, dar și dezvoltarea infrastructurii în comunitățile vulnerabile cu romi din Gorj.68

Vocea autorităților,atuncicândnureitereazăobiectivele,activitățileșibugetulmăsurilorîntreprinse,tindesăadaugeotușăpersonalădiscursuluidetipbirocratic.Totuși,problemacontinuăsăfieprezentatăînchipabstract,evacuându-sedinsferadeinterescondițiiledeviațăîncomunitățilederomișicauzelesubiacentedecalajeloretnicedinsocietate.Totodată,voceaautoritățilortindesăproiectezecomunitatearomăînalteritate,separând-osimbolicderestulcomunitățiilocaleșiasociind-ocufapteșicaracteristiciindezirabile,precumdevianța:

„[...] Este prima acţiune majoră care se materializează, care se pune în practică. Este un lucru benefic pentru că şi această comunitate trebuie să intre în normalitate. Este un mic ajutor care i se acordă şi vreau să apreciez, de la bun început, spiritul de solidaritate al oamenilor”, spune Tudor Udrescu, primarul din Piatra-Olt. 69

Vocea persoanelor de contact întreautoritățilelocaleșicomunitateaderomitindesăarateodeschideremaimarepentru

68Floroiu,Mihaela.2015.„ProiectpentruoviațămaibunăaromilordinGorj”.Gorj Domino,14septembrie.Disponibilonline:http://www.gorj-domino.ro/proiect-pentru-o-mai-buna-viata-a-romilor-din-gorj/(consultat17mai2016)69Jifcu,Ionuț.2015.„AjutorpentrucomunitateaderomidinPiatra-Olt.Caseleatreifamilii,reconstruitedevoluntariizefiR”.Gazeta Nouă(Olt),21mai.Disponibilonline:http://www.gazetanoua.ro/index.php?mod=stiri&id=32593&title=Ajutor-pentru-comunitatea-de-romi-din-Piatra-Olt--Casele-a-trei-familii--reconstruite-de-voluntarii-zefiR.html(consultat17mai2016)

46

problemeleconcretecucareseconfruntăoameniconcrețișisăseîndepărtezeșimaimultdecâtvoceaautoritățilordelimbadelemnadiscursuluifuncționăresc.Asistențisociali,mediatorisanitarișișcolari,conducătorideorganizațiișimanagerideproiect,experțipeproblemeleromilorșiinspectorișcolaripentruproblemeleminoritățilorsuntcitațiînarticoleledespreincluziunearomilor,decelemaimulteoriînlegăturăcuinițiativeprecisecareauloclanivellocal.Cutoatecădiscursulloresteîngeneralempaticfațăderomi,nuestescutitdestereotipurinegative.Dimpotrivă,persoaneledecontactvehiculeazăfrecvent,fărăsăaibăinteresuldeadiscreditapopulațiaromăpecareoreprezintăsauodeservesc,reprezentărialeproblemelorsocialecaretindsăblamezeînprimulrândgrupuletnicminoritar:

„Copiii din comunitatea de etnie romă din Bârlad nu au şansa unei educaţii normale, o multitudine de factori defavorizanţi le stau împotrivă: sărăcia, discriminarea etnică, faptul că familia le este involuntar împotrivă, îndepărtându-i de şcoală, mediul de origine caracterizat prin promiscuitate, delincvenţă, alcoolism, familii defavorizate”, a declarat Monica Ghenghea, responsabil mass-media în cadrul Asociaţiei pentru Dezvoltare Continuă AD PLUS Iaşi.70 „Femeile din etnia noastră nu cunosc detalii despre planing-ul familial, unele nu sunt înscrise la medicul de familie sau nu știu mai nimic despre vaccinarea copiilor lor. Sunt probleme pe care mediatorii vor încerca să le rezolve, astfel încât și persoanele defavorizate să devină parte integrantă a societăţii. Mediatorii le vor deschide ochii acestor persoane, ca pe viitor să știe cum să se descurce în anumite privințe”, ne-a declarat Sorin Răducanu, președintele Partidei Rromilor Bârlad71.„Rugămintea mea pentru directorii de şcoli şi de licee, profesori şi părinţi este să îi îndrume pe copii după

70Susnea,Adriana.2015.„Luptacumentalităţileînvechitecontinuă:Peste71.000deeuropentrueducareacopiilorromi”.Obiectiv (Vaslui),8mai.Disponibilonline:http://obiectivvaslui.ro/lupta-cu-mentalitatile-invechite-continua-peste-71-000-de-euro-pentru-educarea-copiilor-romi/(consultat20mai2016)71Niculescu,Mihaela.2015.„Mediatorisanitaripentrurromiibârlădeni”.EstNews Vaslui,5mai.Disponibilonline:http://estnews.ro/2015/05/06/mediatori-sanitari-pentru-rromii-barladeni/(consultat20mai2016)

47

posibilităţile lor intelectuale şi materiale. Am avut cazuri în care copiii rromi au fost înscrişi la licee şi n-au putut face faţă. Au fost prost sfătuiţi. [...]“, a declarat Marian Neagoe, liderul Partidei Romilor din Cîmpulung72. Considerațiideacestfel,venitedinparteaunorpersoane

care cunoscîndeaproapecomunitatearomășiactiveazăînsprijinulsău,trădeazăinternalizareașireproducereaneconștientăadiscursuluianti-romdominantînsocietate.Înprimulfragmentreprodusmaisus,participareacomparativmairedusăaromilorlaeducație,duratamaiscurtăatraiectorieieducaționale,decalajuletnicîntermenideperformanțeșcolaresuntfenomenepusedereprezentantauneiorganizațiineguvernamentalepeseamapresupuselortarealecomunitățiideorigine–dezinteresfațădeeducație,„promiscuitate,delincvenţă,alcoolism,familiidefavorizate”73.Astfel,culturaromăs-arfacevinovată,alăturidesărăcie,dediferențeledintreromișipopulațiageneralăînceeacepriveșteeducația.Dinaceastăenumeraredecauzeesteeliminatășcoalacainstituție.Nusevorbeștedespreparticipareascăzutălaeducațietimpurieacopiilorromișilipsainfrastructuriiadecvatepentruaceasta(creșeșigrădinițieînproximitateacomunitățilorderomi).Nusediscutăpracticilediscriminatoriispecificecarecontinuăsăoperezeînsistemuldeeducație,delasegregareaînșcolișiclasesaudirecționareaelevilorromicătreînvățământulspeciallaplasareaelevilorromiînultimelebăncidinsaladeclasășiignorarealordecătrecadreledidactice.Nuseridicăproblemacurriculum-uluitrunchiuluicomun,caretrateazămarginalcontribuțiaromilorlaconstrucțiasocietățiiromâneștide-alungultimpului,nuîncurajeazăîndeajunsmulticulturalismulșinupromoveazăadecvatdiversitateaculturală.Printrelucrurilecarerămânnespusesemainumărășidificilaadaptareînprimulandeșcoalăaromilorbilingvi,carevorbescîngospodărielimbaromani.Abordareaselectivăacauzelornufacedecâtsătransfereîntreagaresponsabilitatepentruproblemeledinsferaeducațieicomunitățiirome,scoțândautoritățileșisocietateadinecuațieșiperpetuând72Manole,N.2015.„Copiiirromi,sfătuiţisămeargălaprofesionale”.Curierul Zilei(Argeș),7aprilie.Disponibilonline:http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=67337&Itemid=375(consultat16mai2016)73Dincontext,separecăestevorbadespresintagma„familiidezorganizate”înlocde„familiidefavorizate”.Sărăciafusesemenționatăanteriorînenumerareacauzelorproblemelorlegatedeeducațiaformală.

48

câtevaclișeeculargăcirculație–romiinuvorsăînvețe,romiinuprețuiesceducația,romiisuntnecivilizați.

Înaldoileafragmentdemaisus,educațiaprecarăafemeilorromecuprivirelaplanificarefamilialășivaccinareșineînscrierealamediculdefamiliesuntpuseexplicitdereprezentantulromilorînlegăturăcumarginalizareasocială:„[s]untproblemepecaremediatoriivorîncercasălerezolve,astfelîncâtșipersoaneledefavorizatesădevinăparteintegrantăasocietății”.Prinaceastăformulare,completatădemetaforaochilorînchișidinpropozițiacareurmează,serealizeazălaniveldiscursivblamareacomunitățiipentruexcluziuneasocialăcucareseconfruntă.Excluziuneaesteconsecințaperceputăainformăriiincorectesauinsuficienteșiaaccesuluireduslaserviciidesănătate.Deșiacestpunctdevederepoatefisusținutîntr-ooarecaremăsură,ceeacerămânenespusestecăacesteproblemecucareromiiseconfruntă(educațialimitatășiînscrierearedusălamediculdefamilie)suntînmaremăsurăconsecințealeexcluziuniisocialeînsăși.Deladeterminanțiisocialiaiparticipăriiscăzutelaeducațielapracticilediscriminatoriiîntâlniteînsistemuldesănătate,existăuncomplexdefactoriexterioricomunitățiiromecarecontribuieladiferențeleetnicecuprivirelasănătateșiinformaredespresănătateșiboală.Ignorându-semecanismulsocialprincareexcluziuneasocialăproduceinechități,problemeledindomeniulsănătățiisuntetnicizateșiasociatecudefecteșineajunsuriconsideratespecificeculturiirome.Măsuriledeincluziunesuntastfelvăzutecamăsuriderectificareaatitudinilorșicomportamentelor„greșite”aleromilorșinucainițiativedeconstruireauneisocietățiîncaretoțimembriisăaibășanseapropiatedereușită.

Înaltreileafragmentreprodusmaisus,ideeaexprimatădereprezentantulromiloresteșimaipericuloasăprinconsecințeleei.Performanțașcolarămodestăaunoreleviestepusăpeseamauneiînzestrăriintelectualeprecare,iaraceastăcorelațieesteatribuităexclusivcopiilorromi.Astfel,sedăcreditideiideinferioritateetnicăîntemeiatăbiologic.Sepoatecaformulareaintervievatuluisănufifostceamaifericită,iarsensulafirmațieisăfifostaltul.Dincontextreiesecăuniielevicareseînscriuînînvățământulsecundarlicealnusuntechipațicorespunzătorcucunoștințe,abilitățișideprindericaresăleasigureterminareacusuccesaprogramuluidestudii.Înacestecondiții,reprezentantulorganizațieideromipropuneadirecționareaelevilorinsuficient

49

pregătițicătreînvățământulsecundarprofesionalsautehnic.Totuși,formulareaproblemeiîntermenideinteligențășinudecunoștințe,abilitățișideprinderiestepedeopartelipsitădetemeiștiințificșipedealtăpartepericuloasăprinconsecințelepecarepoatesăleaibă–ducereamaideparteaprejudecățilordesprefireadiferităaromilor.

Îngeneral,veridicitateaunorasemeneaafirmațiivenitedinparteapersoanelordecontactîntreautoritățișicomunitățileromeesteacceptatătacitdeautor.Uneoritocmaiacestedeclarațiirupechilibrulunuitextneutru,injectândointerpretareaproblemelorcareestedefavorabilăromilor.Desigur,nutoateintervențiilepersoanelordecontacturmeazătiparuldescrismaisus.Existășipersoanedelegăturăcareseconcentreazăasupradeterminanțilorstructuraliaiinegalitățiietniceșiaiproblemelorcucareromiiseconfruntășicareempatizeazăcuaceștia:

„Într-un asemenea moment [Ziua internațională a Crucii Roșii] considerăm că trebuie să fim prezenți [...], alături de oamenii care au șanse mai puțin generoase în viață. Astfel, Crucea Roșie Română – Filiala județului Hunedoara, organizează o masă socială în colonia de lângă groapa de gunoi a municipiului Deva. Acolo trăiesc în condiții improprii aproximativ 80 de oameni, adulți și copii, care se simt excluși de societate din cauza lipsei de educație, de instruire și de statut social. Am ales să mergem lângă ei, să ne așezăm împreună la masă, să discutăm și să le aflăm problemele, dorințele și vise[le]. Dorim să atragem atenția tuturor factorilor cu putere de decizie cu privire la existența acestor oameni, să dăm un semnal de incluziune socială a acestora, să le spunem că viața poate fi și altfel, dar mai ales că au dreptul la această viață”, a precizat președintele Crucii Roșii – Filiala județului Hunedoara, Dan Terteci.74 Vocea auctorialăîiimprimătextuluinotadominantă.

Modulîncareseridicăproblemaincluziunii,limbajulfolosit,figuriledestilîntrebuințatedeautorîldirijeazăpecititorspreoanumităpistădelectură,excluzândsautrimițândînderizoriu74Tamas,Mihaela.2015.„ApăpotabilășiomasăcaldăpentrunevoiașiidelagroapadegunoiaDevei”.Servus Hunedoara,7mai.Disponibilonline:http://www.servuspress.ro/apa-potabila-si-o-masa-calda-pentru-nevoiasii-de-la-groapa-de-gunoi-devei-2_110735.html(consultat17mai2016)

50

celelalteinterpretăriposibile.Înmaterialelecuprinseîneșantion,voceaauctorialădinarticoleledespreincluziunesocialăaparținetuturor celor patru tipuri de discurs jurnalistic analizate anterior. Discursul ostilseconstruieșteadeseoridelapremisa,formulatăexplicitsauimplicit,aneintegrabilitățiiromilorînsocietateamajoritară.Însiajulgândiriiesențialisteaetnicității,romiisuntvăzuțicafunciarmenteincapabilisăperformezerolurilesocialeobișnuiteînsocietate.Stereotipulrefuzuluideamunci,însoțitfrecventdecomplementelesalepresupuse–înclinațiasprenecinste,lenea,arghirofilia,aplecareaspreactivitățiindezirabilesauaflatelamarginealegii(șiuneoridincolodeea),neintegrabilitateasocială–esteinvocatcaargumentpentrufutilitateaacțiunilordeincluziune.Expresiaceamaiclarăaacesteipuneriaproblemeiseîntâlneșteîndouăarticolecarepoartătitluriasemănătoare:„Experimentcuromipepiațamuncii”75și„Experimentuldedouămilioane:«dacăromiiprimescocasă,seintegrează»”76.Încadrareamăsurilordeincluziuneîncategoriaexperimentuluitrădeazăretoricarasismuluiștiințific.Beneficiariimăsurilorrespectivesuntobiectificați,iardezechilibrulrelațieideputeredintreautoritățișimembriicomunitățiiestemaximizat.Maimult,texteleacrediteazăideeacăsepotgăsiprobeștiințificecaresăatestedacăromiipotsaunusăfieintegrațisocial.Celdealdoileaarticolmenționatmaisusseîncheie,sugestiv,cuexprimareareticențeifațădepotențialuldeintegrarearomilor,reproducândspuseatribuiteunuilocalnic77neînsoțitedevreun75Dascălu,Andrei.2015.„Experimentcuromipepiațamuncii”.Evenimentul Regional al Moldovei (Iași),20mai.Disponibilonline:http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/experiment-cu-romi-pe-piata-muncii--220051.html(consultat20mai2016)76Deleanu,Traian.2015.„Experimentuldedouămilioane:«dacăromiiprimescocasă,seintegrează»”.Turnul Sfatului(Sibiu),1martie.Disponibilonline:http://www.turnulsfatului.ro/2015/03/01/foto-experimentul-de-doua-milioane-quot-daca-romii-primesc-o-casa-se-integreaza-quot/(consultat19mai2016)77Delegarearesponsabilitățiiauctorialepentruideileșipuncteledevederesusceptibiledeafiinterpretatecarasisteserealizeazăfrecvent,îndiscursurileostilșiambivalent,princitareauneisurse,caredecelemaimulteoriestenelocalizabilă.Uneorisefoloseștevoceacolectivă(„localniciispuncă...”),(„veciniiseplângde...),alteorisemenționează,caîncazuldefață,neromulgeneric(„unlocalnic”).Tendințadecamuflareadiscursuluivirulentanti-romsubaparențauneirelatăriobiectiveșineutreaxiologicaratăcăexistăominimăpreocuparefațăderesponsabilitateajurnalistică.

51

comentariucaresăoperezeodisocieredepunctuldevederealacestuia:

„Nu sunt destul de leneși, îi învățăm să fie și mai puturoși și le dăm și case. Știți ce? Țâganu’-i tot țâgan”, scuipă în drum un localnic privind către casele construite din fonduri europene. L-am rugat să elaboreze, să-și susțină punctul de vedere. Omul privește în pământ, apoi la dreapta, în zare, și dă a lehamite din mână. Nu știe ce să spună.Îngeneral,articoleleînregistruostilpetemaincluziunii

romilorconsiderăinvestițiilefăcuteînrominejustificatedintreiconsiderente:romiinupotfischimbați;sumelealocatesuntfoartemari;iarmăsurilesuntinechitabile,ducândlatratamentpreferențialpentruromi.Esențializareaetnicității,prinînțelegereaunuideterminismcolectivcarefacecatoțiromiisăfielafel,unițidecaracteristiciimuabile,esteuneoriabilsugerată,iaralteoriexprimatărăspicatîntextularticolelor:„dacăanibunimajoritatearomiloratrăitdinpotlogării,egreusămaiînveţiacumcalulbătrânsătragălacăruţă”78.Bugetulproiectelorsemenționeazăuneoriîncădintitlu:„LocuințesocialedeunmiliondeeuropentruromiidinNocrich”79.Simplafurnizareainformațieidespresumeleinvestitenuconstituieunindicatoraldiscursuluiostil.Dealtfel,șiunelearticoleneutre,ambivalentesaufavorabileprecizeazăbaniialocațiincluziunii,datelefinanciareputândficonsideratenecesareuneiinformăriadecvateacititorului.Ceeacedeosebeștediscursulostildecelelalteregistreretoriceestecăaicimenționareasumelorcoexistăcuesențializareaetnicitățiisaucuideeatratamentuluipreferențialacordatdeautoritățiromilor.Aceastădinurmăideeesteafirmatăexplicitînunelearticoleșivăzutăcasursăderesentimentînrândulpopulațieimajoritare.Prinurmare,sesugereazăcăunadintreconsecințeleneintenționatealeincluziuniiestetensionarearelațiilorinteretnicelanivellocal:

Trebuie să fii crescut într-un sat cu mulți romi pentru a înțelege 78Bîzoi,Ilie.2015.„Celeginoiaumaiadoptatsenatorii?”Gazeta Nouă (Olt),6mai.Disponibilonline:http://www.gazetanoua.ro/index.php?mod=stiri&id=32309&title=Din-ciclul:-Ce-legi-importante--au-mai-adoptat-senatorii.html(consultat17mai2016)79Deleanu,Traian.2015.„LocuințesocialedeunmiliondeeuropentruromiidinNocrich”.Turnul Sfatului(Sibiu),19februarie.Disponibilonline:http://www.turnulsfatului.ro/2015/02/19/locuinte-sociale-de-un-milion-de-euro-pentru-romii-din-nocrich/(consultat19mai2016)

52

frustrarea românilor. Români uneori la fel de săraci ca și romii pe care îi disprețuiesc sincer. Săraci, dar cu o oarecare urmă de demnitate mai pregnant manifestată decât în cazul romilor: nu fac copii mulți doar pentru alocații și se feresc de la a cerși sau fura pentru a nu fi supuși oprobiului [sic!] public, de exemplu. Cum să vii, atunci, să le explici celor din această majoritate (repet, la fel de săracă pe alocuri), că romii sunt o categorie defavorizată care trebuie ajutată, discriminată pozitiv chiar? [...] Proiectele de la Agnita și Brădeni (prin care romii au primit gratuit o casă doar pentru a se adapta normelor de conviețuire impuse de majoritate) sunt primele inițiative serioase în acest sens, cel puțin în zona județului Sibiu. Proiectele sunt de succes spun cei care le-au implementat. Românii majoritari, însă, înjură cu obidă aceste proiecte. În mintea lor, romii sunt leneși și nu merită nimic decât ceea ce agonisesc prin munca lor. Iar astfel de proiecte cresc frustrarea celor care se trezesc „ajunși din urmă” la nivelul de trai de niște romi ajutați doar pentru că aparțin unei etnii.80

Discursul ostil nu este incompatibil cu acceptarea politicilordeincluziunearomilor,cutoatecăacesteacontestăpremisaesențialistăaetnicității,erodându-iastfelarmăturaideologică.Retoricadecompromisseconstruieșteînjurulideiicăromiirământributaripresupusuluilorfeldeafi,darîmbunătățireasituațieimaterialereduceincidențamanifestărilornegative,adicăacazurilordedevianțășicriminalitate.Metaforic,romiisuntdescrișiînipostazabolnavuluiaflatînremisiune:măsuriledeincluziunesocialăîifacbine,darnuîlpotlecuidepresupuseleafecțiuni:

Primarul comunei Agrij, Panfil Berar, ne spune că în ultima vreme situaţia s-a mai îmbunătăţit din punctul acesta de

80Deleanu,Traian.2015.„Frustrarearomă”.Turnul Sfatului(Sibiu),1martie.Disponibilonline:http://www.turnulsfatului.ro/2015/03/01/frustrarea-roma/(consultat19mai2016).Interesantîncazulacestuiarticolestecă,dupăceîșiconstruieștediscursuldinperspectiva(pretinsă)aneromilor,reiterândpreconcepțiiconsistentecurasismul(toțiromiifură,cerșesc,faccopiipentruatrăidinalocațiișisuntnedemni),autorulrealizeazăovolutăretoricășiconcluzioneazăcă„pentruaajutaromiidinRomâniatrebuieinvestit,obligatoriu,șiînameliorareamentalitățiimajorității.”Aceastămanevrăretoricăsimuleazăneutralitatea,darnupoateechilibravirulentuldiscursanti-romdinrestularticolului.

53

vedere, întrucât marea majoritate a romilor au fost integraţi cu ajutorul proiectelor de dezvoltare, dar şi prin faptul că au fost creştinaţi penticostali şi au fost astfel descurajaţi să fure. „În Agrij avem câţiva romi, însă nu fură aşa mult. Mai iau o găină, un ştiulete de porumb, însă nu mai reprezintă o problemă, deoarece am reuşit să-i integrăm. Ce am făcut mai exact, le-am creat condiţii, apă, canalizare, curent electric, şi i-am îndemnat să se îndrepte spre biserică. Majoritatea au ales să se pocăiască, astfel încât nu mai consumă alcool, nu mai fac scandal. Comunitatea este liniştită. Cu toate acestea, mai sunt câţiva care mai fură câte ceva, dar nu în cantităţi mari, cât să creeze probleme. Dacă nu-i integrezi, nu le poţi face faţă. Noi am reuşit să-i integrăm”, ne-a spus primarul Panfil Berar.81

Înproblemaincluziunii,discursul auctorial ambivalent sepoziționeazălaintersecțiadintrediscursulostilșicelfavorabilromilor,cuprinzândînsă,spredeosebiredealtecontexteîncaremaiapare,șilungisecvențedetextneutre.Este,așadar,undiscurscompozit,carearatăînacelașitimpdeschiderepentruintervențiasocialăîncomunitățilederomișireticențăcuprivirelautilitateașieficiențamăsurilorîntreprinse.Unexemplugrăitoresteurmătorulfragmentdearticoldespreunproiectlocalîndomeniuleducației:

În următoarele 14 luni, 50 de copii de etnie romă din Bârlad vor face obiectul unui proiect finanţat cu 71.803 euro. Până în aprilie 2016, ei vor participa la diverse activităţi care au drept scop prevenirea abandonului şcolar şi sprijinirea integrării şcolare şi sociale. [...]La Bârlad, există în continuare discriminare etnică„În Bârlad, ponderea populaţiei rome este mai mare decât cea recunoscută oficial (4,35%). Copiii din comunitatea de etnie romă din Bârlad nu au şansa unei educaţii normale, o multitudine de factori defavorizanţi le stau împotrivă: sărăcia, discriminarea etnică, faptul că familia le este involuntar împotrivă, îndepărtându-i de şcoală, mediul de origine

81Farcas,Eduard.2015.„PoliţiaadatbuznadupăhoţişiscandalagiiîncomuneleAgrij,BuciumişiRomânaşi”.Graiul Sălajului,24februarie.Disponibilonline:http://www.graiulsalajului.ro/poliia-dat-buzna-dup-hoi-i-scandalagii-in-comunele-agrij-buciumi-i-romanai-a-44012(consultat17mai2016)

54

caracterizat prin promiscuitate, delincvenţă, alcoolism, familii defavorizate”, a declarat Monica Ghenghea, responsabil mass-media în cadrul Asociaţiei pentru Dezvoltare Continuă AD PLUS Iaşi. [...]Este al treilea proiect iniţiat şi implementat de Asociaţia „Inima Reginei” în Bârlad. Cele mai remarcabile rezultate obţinute se referă la faptul că doi foşti rezidenţi ai „ghetoului” şi-au depăşit condiţia, Daniela Năstasă licenţiindu-se în 2014, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, în Pedagogia Învăţământului Preşcolar şi Primar, iar Mihai Grigore a fost admis la Conservator.82

Titlul(„Peste71.000deeuropentrueducareacopiilorromi”)șisupratitlul(„Luptacumentalitățileînvechitecontinuă”)aparținregistruluiostil.Luateîmpreună,eleafirmăcăinvestițiileînformarearomilornusuntnicirecente,nicisimple.Metaforalupteiesteunuldintropiicelmaidesfolosițiatuncicândvinevorbadedescrierearelațieidintreromișineromi,fiecăevorbadeoamenisimplisaudeautorități.„Mentalitățileînvechite”,seînțelegedinconținutularticolului,suntaleromilor.Astfel,cauzaprimarăaparticipăriirelativscăzutelaeducațieesteidentificatăîntitlucuspecificulculturalrom.

Schematismultitluluișisupratitluluiîncapsuleazăo viziune coerentăasupraproblematiciirome,carepoatefidescompusăîn5idei-cheie:problemelevindininteriorulcomunității;culturaromăprevineintegrareasocială;statulseimplicănecontenitsăîmbunătățeascăviațaromilor;statulinvesteștesumeimportanteînincluziune;cutoateacestea,rezultateleîntârziesăapară.

Totuși,voceaauctorialăsedistanțeazăînconținutularticoluluidediscursulostil,cutoatecăacestaestereiteratlaunmomentdatdemembrulechipeideimplementarecareîncearcăsădeaseamadespreetiologiadiferențeloretnicedindomeniuleducației.Autorulpăstreazăînsăovoceneutrăîndescriereaactivitățilordinproiectșiabordeazăchiarundiscursfavorabil82Susnea,Adriana.2015.„Luptacumentalităţileînvechitecontinuă:Peste71.000deeuropentrueducareacopiilorromi”.Obiectiv(Vaslui),8mai.Disponibilonline:http://obiectivvaslui.ro/lupta-cu-mentalitatile-invechite-continua-peste-71-000-de-euro-pentru-educarea-copiilor-romi/(consultat20mai2016)

55

romiloratuncicândalegecaintertitluafirmația„laBârlad,existăîncontinuarediscriminareetnică”șiatuncicândmenționeazăînfinalularticoluluiexempledetineriromiacărorreușităeducaționalăs-arealizatîncontextulunormăsurisimilare.

ClivajuldintretitlușiconținutaratăceeaceGeorgeOrwellnumea„dublugânditul”[doublethink],adicăafirmareasimultanăaunorinterpretăricareseexcludreciproc.Jurnalistulprobeazăabilitateadeapuneeșeculeducaționalîntâipeseama„mentalitățilorînvechite”aleromilor,apoipeseamadiscriminăriidinparteacelorlalțișiasocietățiiînsenslarg.Romiisuntînacelașitimpculpabilișivictime,imposibildeeducatșitotușieducabili,obiectealeintervențieisocietățiicivileșisubiecțiaiproprieideveniri.Ambivalențamesajuluinuînseamnăobiectivitate,cidoarrefuzulasumăriiuneipoziționărifațădeproblemă.Oexplicațieposibilăaacesteireticențepoateficăutatăînambiguitateacareînsoțeșteînsocietateproblematicaromășimăsuriledeincluziunesocialăaminoritățiietnice.

Discursul auctorial neutruseîntâlneștecuprecădereînarticolelecaredescriuprograme,proiecte,acțiuni,activitățișievenimentelegatederomi,fărăaintraînsăînsubstanțalor.Limbajulfolosittindesăfiecelbirocratic,informațiilefiindprezentatelapidar,nereflexivșifărăparti-pris-urialeautorului.Prinurmare,nuieslaivealăasumpțiidesprenaturaromilorsaupercepțialordecătrealtegrupurietnice,iarpoliticiledeincluziuneșimăsurileconcreteîntreprinselanivellocalnufacobiectuluneievaluări.Romiisuntproiectațiîndeosebiînpozițiisubalterneșireprezentațiînipostazepasive,învremeceautoritățilesauorganizațiileimplicateînmăsuriledeincluziuneocupăprim-planulșideținmonopolasupraacțiunii83:

Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, a început recrutarea candidaților, pentru arma „pompieri și protecție civilă” și a scos la concurs, pentru sesiunea 2015, 35 de locuri – bărbați (din care un loc pentru

83Evident,naturaacțiunilordescrisepresupunerelațiideputereasimetriceîntreromișineromi.Discursulauctorialneutrulereflectă,nuleconstruieștedeliberat,așacumseîntâmplăînaltetipuridediscurs.

56

candidați de etnie romă).84

Proiectul de voluntariat european Youth in Support of the Rroma Community a fost lansat vineri la Râmnicu Vâlcea. Un număr de 12 voluntari de pe trei continente și-au început un stagiu de voluntariat în comunitățile rome din județul Vâlcea. Tinerii cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani vor elabora și pune în practică diverse activități de educație non-formală pentru copiii și tinerii din zonele rurale în care se găsesc comunități rrome.Timp de un an voluntarii vor organiza programe educaționale pentru tineri și copii din grupurile țintă precum grădinițe de vară, a doua șansă sau școala părinților. De asemenea ei vor organiza seminare și întâlniri pe teme legate de discriminare, toleranță și integrare în comunitate a grupurilor defavorizate.85

Discursul auctorial favorabilromilorîntâlnitînarticoleledespreincluziunesocialăseconcentreazămaipuțindecâtcelelaltetreitipuridediscursasuprafinanțatoruluisauimplementatorului.Preocupareaprincipalăestedeaînțelegesituațiaromilorșiexperiențatrăităaviețiiîncomunitățiexcluseeconomicșimarginalizatesocial.Deaceea,nuseîntâlnescînaceastăcategoriedearticolereprezentărigenericealeromilor.Deșiooarecaretendințadeomogenizareacomunitățiietnicesepăstrează,pentrucăinteresulestefațădesituațiacomunitățiiromelocaleînansamblulei,aparșidiferențevizibileîntremembriiacesteia.Maimult,protagoniștiiromiaiarticolelorsuntindividualizați,iarvocealorestefacutăcunoscută.Unexempludediscursauctorialfavorabilsegăseșteînrelatareauneicampaniiumanitarededonațiidealimentecătrefamiliileromesăracedintr-unsatdinSibiu:84Fărăautor.2015.„InspectoratulpentruSituațiideUrgențăcautăbrăilenicarevorsadevinăpompieri.Veziaicipânăcândtepoțiînscrie”.InfoBrăila,22aprilie.Disponibilonline:http://www.infobraila.ro/2015/04/inspectoratul-pentru-situatii-de-urgenta-cauta-braileni-care-vor-sa-devina-pompieri-vezi-aici-pna-cand-te-poti-inscrie/(consultat11mai2016)85Butnaru,Mariana.2015.„VoluntaristrăiniînsprijinulcomunitățilorromedinVâlcea”.Gazeta de Sud(Dolj),9martie.Disponibilonline:http://www.gds.ro/Local/2015-03-09/voluntari-straini-sprijinul-comunitatilor-rome-din-valcea/(consultat17mai2016)

57

Aproape că n-a fost unul care să nu istorisească o poveste despre cât de grea e viaţa. Despre droaia de copii care îi aşteaptă acasă şi greutăţile pe care le înfruntă zi de zi. „Ce le pun pe masă?”, „Cu ce îi încalţ când îi duc la şcoală?”, „Cum le spun că nu am când îmi cer?” sunt întrebări pe care mai fiecare dintre ei le-au pus. Lor, nouă, nu ştim sigur, cert este că sunt poveri care îi macină zilnic. Este vorba de romii din Alţîna, din „ţigănie”, aşa cum numesc ei „cartierul” unde şi-au ridicat câteva case. I-am întâlnit zilele trecute [...], graţie unei campanii umanitare [...]. Măcar pentru câteva zile, 40 de familii de romi nu au trebuit să îşi facă griji în legătură cu hrana.Când grija zilei de mâine e principala preocupare a zilei de aziPuţin după ora 11, oamenii au început să-şi facă apariţia la Primărie. Câte doi, câte trei, până holul de aşteptare a devenit neîncăpător. Pe rând, au intrat să-şi ridice pachetele: două cutii şi două pungi, greu de cărat de o singură persoană. Dar romii şi-au făcut calculele de acasă, aşa că au venit cu căruţa. Cât timp au semnat pentru ridicarea pachetelor, câţiva oameni au profitat de ocazie şi şi-au vărsat oful. Au vorbit despre o viaţă în care grija zilei de mâine e principala preocupare a zilei de azi. În care facturile nu mai sunt cea dintâi grijă, pentru că, mai întâi, trebuie să aibă cu ce să îşi crească copiii. Asta sunt, asta trăiesc şi cu asta merg înainte. Altfel nu au cum, chiar dacă unii dintre ei vor mai mult. Ca să ducă un trai mai bun, mulţi au vrut să se angajeze, dar s-au lovit de refuzuri pe motiv că nu au opt clase terminate. Şi, uite aşa, trăiesc de pe o zi pe alta. Ba mai găsesc de muncă în comună, ba primesc ajutoare de la primărie sau, vedem, de la oameni care organizează acţiuni în scop umanitar. „Mă bucur, cum să nu mă bucur că primesc. Am acasă copii care mă aşteaptă”, a spus Zamfira Ionela, o tânără care a venit, la fel ca vecinii ei, să-şi ridice pachetul. Tânăra are trei copii şi nu îi e deloc uşor să îi crească. Din fericire pentru ea, a fost trecută pe lista celor 40 de familii nevoiaşe, aşa că a plecat acasă cu alimente care să îi ajungă măcar câteva zile. Ca ea, multe alte familii. Oamenii s-au aşteptat unii pe alţii, au umplut căruţa şi-au dat bice la cal să pornească pe stradă la deal, după care au luat-o pe drumul noroios care duce spre

58

casă.86Spredeosebiredediscursulostil,caredecelemaimulte

oriopereazăodezumanizareretoricăapopulațieideromi(prinsimplaîntrebuințareadistincției„romi”vs.„oameni”sau„romi”vs.„localnici”,prinetnicizareagenuluișiavârstei–„bulibașă”,„pirandă”,„puradel”–sauprinfolosireaunormetaforeanimaliereîndescriereaacțiunilorromilor),îndiscursulfavorabilnuseîntâlnescabordăridescalificantealegrupuluietnicminoritar.Înplus,relatareaevenimentelorintegreazăpunctuldevederealromilor,pecareîltrateazăcafiindunullegitim87. Problemele cu careromiiseconfruntănusuntatribuitedeautorunorpretinsecaracteristicialeîntreguluigrup,conținutultextelorfiindepuratdestereotipurișideprejudecăți.Atențiasedeplaseazădinsprecomunitatecătresocietateșidinsprevinapersonalăcătrecondițiilestructuralecareconstrângspațiuldeacțiuneindividuală.

Deexemplu,înfragmentulselectat,sărăciaaparecafiindproblemaprincipalăaromilordinAlțâna.Dacăînaltetipuridediscurssituațiamaterialăprecarăestepusăpeseamatrăsăturiloratribuitedeautorcomunitățiirome,aicisemenționeazăcerculviciosalexcluziuniisocialeprincaresărăciasereproduceintergenerațional:copiiidinfamiliimodesteîntrerupșcolarizareatimpuriu,situațiamaterialăfiindunuldindeterminanțiicunoscuțiaiabandonului,iarabsențauneicalificărilereduceconsiderabilșanseledeparticiparelaeconomiaformală.Devenitadult,celcareaîntreruptșcoaladevremesevedeînsituațiadea-șiconstruiexistențapemuncăinformală–neregulată,remuneratămodest,carenuîioferăprotecțiesocială–șipediferiteformedesprijin

86Mătușoiu,AnaMaria.2015.„RomiidinAlțîna,întrebucuriadeaprimișinevoiadeacere”.Tribuna(Sibiu),9martie.Disponibilonline:http://www.tribuna.ro/stiri/actualitate/romii-din-altina-intre-bucuria-de-a-primi-si-nevoia-de-a-cere-104735.html(consultat19mai2016)87Aceastanuînseamnăacceptaretacităaopiniilorformulatedepersoanelerome,ciacceptaretacităafaptuluicăromiisuntîndreptățițisăvorbeascădespreviațapecareoducșiproblemelecucareseconfruntășisăoferepubliculuipropriareprezentareacauzeloracestorprobleme.Încelelaltetipuridediscurs,punctuldevedereromestefieignorat,fieinterpretatdeautor(decelemaimulteoriîntr-omanierăcareîldecredibilizează),fiepusînfațauneipozițiiostileformulatedeneromi.

59

oferitedestat.Astfel,sărăciapărințilors-atradusprininegalitatedeșanse,iaraceastas-atradusmaitârziuprinsărăcie,ciclulprelungindu-sedingenerațieîngenerație.

Astfel,responsabilitateaînceteazăsămaifiecăutatădoar(sauînprincipal)încomunitateaderomi,cutoatecădiscursulfavorabilnuesteunpanegiricaletniei.Autoareaareopozițienuanțată,refuzândsăîiconsidereunitarperomiicarefacobiectulreportajului(„uniidintreeivormaimult.Casăducăuntraimaibun,mulţiauvrutsăseangajeze”).Abordareaempaticăfațăderominulămureștecauzelecomplexealeproblemelorcucareromiidinlocalitatearespectivăseconfruntă,darîiinvităpecititori,înmajoritateneromi,să-șidepășeascăposibilelepreconcepțiișisăadaugeunnouunghiînțelegeriisituației.

Încontinuareaacestuiefortdemistificator,autoareacontraziceșialtestereotipuriînafarădecelalrefuzuluiobstinatdeamunci.Depildă,familiilenumeroasealeromilornusuntvăzutenicicaindicatoraluneiposibileamenințăridemograficelaadresapopulațieimajoritare,nicicainstrumentdesporireavenituluiprinîncasareadiferitelorajutoaresociale.Dimensiuneafamilieiesteînfățișatăcaunfapt(„droaiadecopiicareîiaşteaptăacasă”),neînsoțitdeointerpretare.Astfel,diferențeleculturalesunttratatecaatare,fărăafijustificatesaucondamnate.Înschimb,stereotipulpărințilorromineglijențișiexploatatori,întâlnitîndeosebiînmaterialeledesprecerșetorieșialtepracticieconomiceinformale,estedemontat.Oameniiprezentațiînarticolîșiafirmăpreocupareafațădesoartacopiilor(„«Celepunpemasă?»,«Cuceîiîncalţcândîiduclaşcoală?»,«Cumlespuncănuamcândîmicer?»suntîntrebăripecaremaifiecaredintreeile-aupus.”),iarvoceaauctorialăoferăcreditacestorafirmații(„Lor,nouă,nuştimsigur,certestecăsuntpovericareîimacinăzilnic”).

Alte temeCeamaimarefrecvențăîneșantionoauarticolelecu

privirelaviolențășiinfracționalitateșicelelegatedeincluziunesocială,incluzândaicișidiferitelemanifestăridedicateculturiirome,precumspectacoledemuzicășidansuritradiționale,îndeosebicuocaziaZileiInternaționaleaRomilor.Printretemele

60

cuoincidențămairedusăînpresascrisălocalăsenumărăpresupusalipsădecivilizațiearomilor,precumșiexempleleromedesucces.Îngeneral,seobservăotendințădeasociereaacestortemecuunanumittipdediscurs:înarticoleledesprecivilizație,discursuldominantestecelostil,învremeceînarticoleledesprepersoanedesuccesdincomunitateacelmaidesîntâlnitestediscursul favorabil.

LIPSA DE CIVILIZAȚIEUnadinmarotelediscursuluianti-romdinpresascrisă

localăestecăromiisuntnecivilizați,barbari,incapabilisărespectenormeledeconviețuirelacareaderăcelelaltegrupurietnicesaulipsițidemotivațiadeatrăidupăregulisocialacceptabile.Șapoulunuiarticoldespreajutoaresocialeoferăoreprezentareparadigmaticăadiscursuluiconstruitînjurulpretinseilipsedecivilizațiearomilor:

BARBARI ȘI SÃRACI Așa cum ne-au obișnuit cei de etnie rromã care sunt de ani buni beneficiari ai ajutoarelor de hranã trimise de Uniunea Europeanã și ieri, la începutul distribuirii acestora, s-au comportat urât, bulucindu-se și îmbrâncindu-se pentru a lua ajutoarele. Polițiștii locali care asigurau paza au încercat în zadar sã îi împiedice sã rupã porțile Centrului de Afaceri Tutova, dar au fost la un pas sã ajungã sã fie striviți de acestea când rromii le-au pus la pãmânt. Pentru a evita asemenea evenimente neplãcute, șeful Politiei Locale Bârlad a suspendat ieri distribuirea alimentelor solicitând ajutorul Jandarmeriei începând de astãzi.88

Structuradiscursuluiesterelativsimplășisearticuleazăînjurulcâtorvaidei-cheie:comportamentulromilorsedistanțeazădenormelesociale;puneînpericolsiguranțasauconfortulneromilordinjur;aduceprejudiciimaterialecomunitățiilocale;și,însenslarg,constituieoamenințarelaadresafuncționăriifireștiasocietății.Îngeneral,articolelecareafirmălipsadecivilizațiearomilorautendințadeadramatizafaptelerelatate.Așacumseîntâmplăînștirilelegatedeviolență(uningredient

88Mironică,Cezar.2015.„BătaiepeajutoareledehranălaBârlad”.Vremea Nouă (Vaslui),8ianuarie.Disponibilonline:http://www.vremeanoua.ro/bataie-pe-ajutoarele-de-hrana-la-barlad(consultat19mai2016)

61

care,dealtfel,intrăfrecventînalcătuirearelatărilordesprebarbarie),proporțiileincidentelorsuntdilatate.Încazuldefață,romii„s-aucomportaturât,bulucindu-seșiîmbrâncindu-se”,iarintervențiaautoritățilorresponsabilecuordineapublicăs-avăditinsuficientă.Maimult,polițiștiilocali„aufostlaunpassăajungăsăfiestrivițide[porți]cândrromiile-aupuslapământ”.Distorsiunearetoricăaincidentuluiesteevidentă.Niciunpolițistaflatlafațaloculuinuafostînvreunfelafectat,așaîncâtiminențaamenințăriipoatefisocotităunsimpluartefactgazetărescmenitsăinducăsentimentuldepanicăînrândulcititorilor.Oformulareonestăasituațieiarfiadusîndiscuțieposibilitatea,neactualizată,caincidentulsăfidegenerat.Înschimb,prinfolosireasintagmei„launpas”,posibilitateadevineprobabilitate,riscullaadresasecuritățiioamenilorlegiifiindseriosamplificat.

Situațiileconcreteîncaresuntdescriseevenimentedinregistrullipseidecivilizațieincludpracticieconomiceinformale89,vandalism90șiultraj91.Deasemenea,practiciprecummariajeletimpuriișiabuzulsexualcastrategiematrimonialăsuntîntrebuințateînarticolecarepuncteazăîndepărtarea

89Roșu,Antonela.2015.„ÎnAutogaraSud,caînlumeaatreia/Gropi,noroişimultămizerie!”Curierul Zilei(Argeș),3martie.Disponibilonline:http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=66203&Itemid=375(consultat16mai2016).Omostrăsemnificativădetext,imediatdupăintertitlul„Niciuniicălătorinusîntcivilizaţi”:„Dinpeisajnulipsescniciţiganii,uniicuochiidupăsacoşeleşibuzunarelecălătorilor,iaralţiiîncăutaredeoamenicredulicărorasîntdispuşisăleghiceascăpediferitesumedebanişiţigări.Alţiivîndseminţe,pecareuniicălătorilemănîncăfărăa-şifaceprobleundevapunecojile,cipreferăsălearuncepejos.Astfel,şieicontribuielaaspectuldezolantemanatdeAutogaraSud.Unaltlucrucarene-aatrasatenţiaestemulţimeadebodegidincareseaudmaneleşiîncare,deobiceisîntnumaibeţivişirromi,iardupălăsareaîntunericuluinicinu-ţimaivinesătreciprinzonarespectivădeteamadeanufiacostatdeeicasăledaibanisauţigări.”90Coman,Florentina.2015.„Aînceputataculîmpotrivateilor”.Obiectiv – Vocea Brăilei,5iunie.Disponibilonline:http://www.obiectivbr.ro/a-inceput-atacul-asupra-teilor_id104577(consultat11mai2016)91Mironică,Cezar.2015.„BătaiepeajutoareledehranălaBârlad”.Vremea Nouă (Vaslui),8ianuarie.Disponibilonline:http://www.vremeanoua.ro/bataie-pe-ajutoarele-de-hrana-la-barlad(consultat19mai2016)

62

romilorfațădenormelesocialedominante.92Culturaromăestevăzutălarânduleicaoamenințarelaadresaculturiipopulațieimajoritare,maicuseamăatuncicândvinevorbadesprearhitectură(palate)93 94șimuzică(manele)95 96.

ROMI DE SUCCESOtemăprezentămairarînpresascrisălocalădinRomânia,

darcareieseînevidențăprinparticularitățilesale,esteceaapersoanelorromecare„și-audepășitcondiția”97,adicăauînregistratmobilitatesocialăascendentăsauauurmatunparcursșcolardeoduratămailungădecâtalțimembriaicomunitățiideorigine.92Cerbu,Emanuel.2015.„BăncuțarăpitădețiganiidinPașcani”.Vremea Nouă (Vaslui),21ianuarie.Disponibilonline:http://www.vremeanoua.ro/bancuta-rapita-de-tiganii-din-pascani(consultat19mai2016).Încazuldefață,menționareaetnieiatacatorilorîncădintitlusugereazăcă,înopiniaautorului,avemdeafacecuopracticăspecificăcomunității.93Bot,Marcel.2015.„Maimișto,maibahtalo!Palateleţigăneşti,primarulPNLşipoliticaşmenuluibinefăcut”.Ziarul Hunedoreanului,12august.Disponibilonline:http://zhd.ro/eveniment/mai-misto-mai-bahtalo-palatele-tiganesti-primarul-pnl-si-politica-smenului-bine-facut/(consultat17mai2016)94Nimară,Camelia.2015.„RomiidinScoarța,datorivânduțiprimărieidincomună”.Pandurul(Gorj),16iulie.Disponibilonline:http://www.pandurul.ro/articol/romii-din-scoar%C5%A3a-datori-vandu%C5%A3i-primariei-din-com_69052.html(consultat17mai2016)95Fărăautor.2015.„Brăilenii,prezentațideautoritățilaConstanțaca«maneliști»,«cocalari»,«grataragii»și«spărgătoridesemințe»”.InfoBrăila,29mai.Disponibilonline:http://www.infobraila.ro/2015/05/brailenii-prezentati-de-autoritati-la-constanta-ca-manelisti-cocalari-grataragii-si-spargatori-de-seminte/(consultat11mai2016)96Dacăpalatelecuturnulețesaumaneleleseorigineazăînculturatradiționalăromăsaureprezintămaidegrabăformedeexprimarededatărecentășidacămanelelesuntcreațiialeromilorsauîndeplinireaașteptărilormuzicalealeunuisegmentdesocietatecompozitetnicsuntîntrebărilegitime,darcaresesitueazăînexteriorulpreocupăriloracestuiraport.Asociereapalatelorșimanelelorcuculturaromăafoststabilitădecătreautoriiarticolelor:„printrepropunerisenumărăunconcertdemanelelaTeatrul«MariaFilloti».«Săvenițicuțiganiilapatruace,cutotaurulpecareîlau»,scrieîndocument”;„PalateleţigăneştidelaperiferiamunicipiuluiHunedoara[...]seînmulţescdepeozipealta”.97Susnea,Adriana.2015.„Luptacumentalitățileînvechitecontinuă:Peste71.000deeuropentrueducareacopiilorromi”.Obiectiv(Vaslui),8mai.Disponibilonline;http://obiectivvaslui.ro/lupta-cu-mentalitatile-invechite-continua-peste-71-000-de-euro-pentru-educarea-copiilor-romi/(consultat20mai2016)

63

Articoleledinaceastăcategoriesesitueazăîncontiguitatecuceledespreincluziunesocială,alăturidecareîmpărtășescpreocupareapentruîmbunătățireasituațieieconomiceșisocialearomilor.Totuși,înarticoleledinaceastăcategorieaccentulestepuspefinalitățișinupemijloaceșipepoveștiledesuccesmaimultdecâtpeacțiuniledesprijinireaacestuisucces,cutoatecăacesteadinurmăsuntîngeneralmenționate.

Deșidiscursulfavorabilpredomină,seobservăopolarizare a atitudinii auctoriale:pedeoparte,existănedisimulatăsimpatiefațădeprotagoniștiiromi;pedealtăparte,culturaromăesteprivităcususpiciuneșivăzutăcaobarierăîncaleadeveniriimembrilorcomunitățiietnice.Aceastădublăorientaresemanifestășiatuncicândvinevorbadespreproblematizareadecalajeloretnice,indiferentcăestevorbadespresituațiematerială,traseueducaționalsauocupare.Tonuladmirativlaadresaromilordesuccesestecombinatcuocriticăvoalatăaideilor,valorilor,normelorsocialeșipracticealealtorromi.Înarticoleledespreeducație,celemaimultedinacestregistrutematic,educațiasuccesuluiincludedouăcondițiinecesare(ambițiacopiluluișidisponibilitateapărințilordeaacceptaparticipareadelungăduratăaacestoralaeducație)șidoifactori,unuldintreeifavorizant(oferireadesprijindinexteriorprinmediereșcolară,consiliere,ajutorlalecții)șialtuldestabilizant(asociatîngeneralmersuluilucrurilorîncomunitățileromeșiînspecialunorpracticiprecumcăsătoriiletimpuriisauangrenareacopiilorînactivitățigeneratoaredeprofit).Astfel,cauzele materiale și sociale profunde ale părăsirii devreme a școlii sunt efasate din discurs.Problemaesimplă,iarsoluțiaesimplășiea:pentruaaveaopopulațieromăcueducațiesolidășișansemarideparticiparelaeconomiaformală,estesuficientsăfierectificate„mentalitățileînvechite”alepărinților:

Ramona vine dintr-o familie de spoitori tradiţionali, care-şi mărită fetele de mici. „Ai mei au fost puţin altfel. Au venit mediatoarele şcolare acasă şi i-au convins pe părinţi să mă lase cu ceilalţi copii. La 3 ani m-au dat deja la grădiniţă, iar la 7 începeam clasa întâi. M-am ţinut de şcoală, mi-a plăcut şi îmi place şi acum.” [...] Verişoara Ramonei, Cătălina, de 17 ani, a urmat şi ea opt clase, tot la Şuţeşti. Chiar învăţa bine şi intrase la liceu. Într-a noua, brusc, s-a lăsat. Au căutat-o mediatorii

64

şcolii şi profesorii pe acasă, le-au explicat alor ei cât e de important să continue să înveţe. „Atunci m-au măritat. Era o promisiune. Eu am vrut să continui [...], îl învăţ şi pe soţul meu acum să citească, el are 18 ani, e tot spoitor, dar n-are nicio zi de şcoală. Totul depinde mult de părinţi. Acum vreau să continui să fac un curs, să nu rămân casnică”, povesteşte Cătălina Raiciu. [...] Beatrice Linguraru este o altă fată de etnie rromă din Şuţeşti, care a ţinut cu dinţii de şcoală. Nu e spoitoreasă, dar e prietenă cu Ramona şi Cătălina, iar viaţa ei pare să fi avut cam acelaşi curs. Diferenţa: a venit cu mama ei, „ţigancă romanizată” - cum spune - să se înscrie la curs. La 15 ani, Beatrice este încă elevă, la Şcoala Profesională din Gradiştea – „n-am avut bani să merg mai departe”- dar şi ea vrea să îşi depăşească limitele impuse de mediul familial. „Mama are două clase, tata niciuna. Am doi fraţi, o soră în clasa a şaptea şi o soră de trei ani, care va merge anul ăsta la grădiniţă. Depinde mult de părinţi dacă mergi sau nu la şcoală. Eu le-am explicat că vreau să merg mai departe, să-mi fac un viitor, nu-mi arde de măritat”, ne-a spus Beatrice.98

Osubcategorieaparteoconstituieromiicareducoviațăobișnuită,decentășicaresuntportretizațiînarticolecarenuaudeafacecucombatereadiscriminăriișireducereastereotipuriloretnice. Simplul fapt că un rom care trăiește obișnuit devine subiect de știre arată că articolul respectiv este ancorat ideologic într-un discurs anti-rom. Excepționalizareanormalitățiitrădeazăoviziuneostilălaadresaromilor,însăabilcamuflată.Tratamentulfavorabilacordatunuiasauunoradintremembriiunuigrupstigmatizatestecunoscutînliteraturadespecialitatesubnumelede„tokenism”(gestsimbolic,superficialdeacceptaremenitsăîntreținăiluzianediscriminăriigrupuluirespectiv).

Înpresascrisă,existăcâtevaarticolecareseîncadreazăînacesttipar.Unuldintreelemenționeazărelațiileexcelentedintreunpărinteromșiodirectoaredegrădiniță.Înprezentarea98Butnaru,Nicoleta.2015.„Povesteaspoitoreselor.Audatdansuldinburicpecarte!”Obiectiv – Vocea Brăilei,10iulie.Disponibilonline:http://www.obiectivbr.ro/povestea-spoitoreselor-au-dat-dansul-din-buric-pe-carte_id105572(consultat11mai2016).Încădintitluseconstruieșteopozițiadintreculturaromă,exprimatăsinecdocicprin„dansuldinburic”,șieducație(„carte”).

65

romniei,semenționeazăafirmația,atribuităpersoaneiîncauză,că„singurul[...]venitealocațiacopiilor,darnuacerutniciodatănimicdelastatșidelanimeni”.Apoi,directoareaîntăreștereprezentareapozitivăafemeiișifamilieisale:„ne-aconfirmatcazulșispunedesprefamiliaVargacăsuntoameni«lalocullor»,iarceimicinuauavutproblemeșiaufrecventatgradinița.”99 Supratitlul„Deluataminteșidedatexemplu”esteînșelătorpentrucălipeștepersoanaasupracăreiaserăsfrângeacțiunea.Dedatexemplucelorcareaupornitînviațăcușansemaibune?Dedatexemplucelordincomunitatecaresepresupunecănuseremarcăprinafi„lalocullor”,asemeneafamilieidincareprovinecopilul?Epitetul„emoționant”atașatpoveștiideviațăacopiluluiromarindicamaidegrabăprimavariantă,fărăaexcludeînmodnecesarăadouacealaltăposibilitatedeinterpretareatextului.

Dincolodeconținutulpropriu-zis,ceeacescoateînevidențăacestarticollaudativlaadresaunorromicuposibilitățimaterialelimitateestecontextulmailargalreflectăriietnicitățiiminoritareînpublicațiarespectivă,GraiulSălajului.Celelalte8articoledineșantionapăruteacolosedistingprintr-undiscursvirulentanti-rom,exprimatfățiș.Titlurilevorbescdelasinedespreconținut:„Printrerânduri/Doardemusais-orintegraromiicadevoiebună[sic!]”;„PoliţiaadatbuznadupăhoţişiscandalagiiîncomuneleAgrij,BuciumişiRomânaşi”;„Întâmplaremacabrăîntr-ococioabădinOrtelec/Copildetreilunigăsitmortîncasă”;„Navetacerșetorilor”;„Vizită«oficială»încoloniilederomicarefaczilenegresătenilor/Lupoaiaîncearcăsăscapederomiihoțișiagresivi”;„«Ia-mioplăcintă,să-țivădbanii!’»/CerșetoriidinZalăudauatacullaportofele”;„Vendetălamiezulnopţiiinmijloculsatului/MafiaţiganilordinBogdana”;și„Cerşetoriişipoliţiştiilocaliconlucreazăpentrunefericireazălăuanilor”.Înacestcontext,prezentareaempaticăasituațieiunuicopilromșiafamilieisalenupoateficonsideratădecâtoîncercarededistanțaresimbolicădeposibileleacuzederasism.Dacănuserveștealtorscopuripractice,precumpromovareaimaginiidirectoareidegrădiniță,articolulconstruieșteuncontra-99Sîrbu,Raluca.2015.„Deluataminteșidedatexemplu/PovesteaemoționantăaunuicopildeetnieromădelaGradinițaNr.8”.Graiul Sălajului,12mai.Disponibilonline:http://www.graiulsalajului.ro/povestea-emoionanta-a-unui-copil-de-etnie-roma-de-la-gradinia-nr8-a-45165(consultat19mai2016)

66

argumentîmpotrivaunorposibilecriticilegatederasismuldiscursuluipecareîlpromovează.

GLUME ETNICEO categorie sui generis de articole privitoare la romi

cuprindematerialedinregistruljocular.Glumeleșipamfletelecutemăetnicăaparrelativinfrecventînpresascrisălocală(existădoar5astfeldearticoleîneșantion),darseremarcăprindificultateagăsiriiuneicheioptimedeinterpretare.Existăglumedespreromișiglumeîncareromiiocupăopozițiesecundară.Însă,întoatecazurileîntâlnite,romiiaparînrelațiecumembriaialtorgrupurietnice.Glumeleîncaresevorbeștedespreromiauîngeneraldeafacecustereotipurietnice:

Trei tipi: un român, un țigan și un ungur pescuiesc. La un moment dat, li se încurcă undițele și prind toți trei un pestișor de aur. Pestișorul le zice că din cauză că toți trei l-au scos din apă va îndeplini o singură dorință la fiecare [sic!]. Ungurul zice eu vreau ca toți ungurii să fie în Ungaria și să fie bogați și fericiți. Dispare. Țiganu [sic!] zice eu vreau ca toți țiganii să fie în India fericiți, bogați. Dispare. Românu’ se uită în toate părțile și îl intreabă pe pestișor: - Ungurii îs în Ungaria? - Da. - Toți? - Da. - Și țiganii în India? - Da. - Toți?- Da.Se uită la pestișor și zice: - Mie dă-mi o Cola light.100 Un ţigan şi un român îşi fac case una lângă alta. Îşi cumpără exact aceleaşi materiale, mobilă etc. Peste un timp stau ei de vorbă. Românul spune:- Dacă eu vând casa asta, probabil o să primesc cinci milioane

100Fărăautor.2015.„Banc/Unromân,unțiganșiunungurpescuiesc.”Ziua de Constanța,17august.Disponibilonline:http://www.ziuaconstanta.ro/divertisment/bancuri/un-roman-un-tigan-si-un-ungur-pescuiesc-560701.html(consultat16mai2016)

67

de euro pe ea.Ţiganul răspune:- Aaaa, păi dacă este aşa, eu primesc şapte milioane de euro pe ea.- Păi cum să primeşti tu şapte milioane pe ea, dacă a mea este identică şi valorează cinci milioane?- Păi da, dar eu nu am vecini ţigani! 101

Seremarcă,întoateglumele,darnușiînpamflete,căetnonimulfolositeste„țigan”șinuvariantacorectăpolitic,„romi”,careareofrecvențăconsiderabilmaimareînrelatărileînaltregistrudecâtcelumoristic.Aceastărelaxareadiscursuluipoatefipusăînlegăturășicuatmosferadeconvivialitatepecarebancurileoevocă,darșicunaturareprezentăriiromilor.Înmajoritateacovârșitoareaștirilornegativedespregrupuletnicsefoloseșteetnonimul„rom”,ceeacesugereazăotendințădedistanțareajurnalistuluideposibilaetichetăderasismșideconsecințelepecareaceastaleatrage.Încazulglumelorcuromiînprim-plan,plauzibilitateauneiinterpretăribenigneamesajuluifaceinutileprecauțiiledeacestfel.

Glumeleavându-iperomiînprim-planseconstruiescinevitabilînjurulstereotipurilorșiprejudecățiloretnice,chiardacăacesteanulesuntneapărataplicateromilor.Depildă,celedouăglumereprodusemaisusauînvederemaicuseamăxenofobiapopulațieimajoritare,exprimatăfățișînprimulcazșiindirect,înceldealdoilea.Prinurmare,construcțiaretoricăaromilorcapopulațieindezirabilănupoatefiatribuităautorilor,cidoarpersonajelorgenericenerome.Pedealtăparte,prejudecățilefațăderominusuntsancționateironic,ceeacecreeazăunhaloudeambivalențăînjurulmesajuluitransmis.Uncititoralglumeidinprimulfragmentarputeagăsiîntextempatiefațădenăzuințaspreosocietateomogenăetnic,învremecealtularputeavedeacontrariul–odevoalareafantasmelorultranaționaliste.Ceadeadouaglumăsugerează,princontextuldeegalitatedestatusîntreprotagoniștipecareîlconstruiește,căsingurulmotivderâsstăînreticențaunoradintreneromidealocuiînproximitatearomilor.

101Fărăautor.2015.„Sămaișirâdem/Ceamaitaremetodădea-țivindecasa”.Cuget Liber (Constanța),26noiembrie.Disponibilonline:http://www.cugetliber.ro/stiri-fun-sa-mai-si-radem-cea-mai-tare-metoda-de-a-ti-vinde-casa-274554(consultat17mai2016)

68

Înalteglume,suntreproduse,fărăafiînsăcauționatedeautor,stereotipuriprivitoarelaromi:

Localitatea Șelimbăr de lângă Sibiu e celebră pentru țiganii care vin lângă mașină și spun că dacă le dai un leu îți spun ce bătălie a fost aici.102 Însingurultextumoristicetichetatdeautor„pamflet”,

ambivalențaîncetează.Stereotipuriledispardinprim-plan,iarefectulcomicseconstruieștepebazapresupuselorasemănărifizicedintreprotagoniștiiromișignomiidinfilmul„Hobbitul”:

De-a lungul a mii de ani legendele din Pământul de Mijloc vobesc despre tărâmul gnomilor și cum aceștia nu ar fi dispărut după ce au pus mâna pe aurul lui Smaug și ar fi trăit până în zilele noastre, sub diferite forme.S-ar putea să avem dovada! În imagina alăturată puteți vedea o secvență din filmul ”The Hobbit”, care știm cu toții că ilustrează, printre altele, viața gnomilor de sub pământ, iar sub este o fotografie surprinsă de reporterul Turnul Sfatului la conferința de presă susținută ieri de Familia Regală Cioabă, în Turnișor. Asemănările sunt izbitoare.Ar putea fi o coincidență, ar putea fi… dar voi chiar mai credeți în coincidențe?103

Discursulestediscriminatoriu.Asociereasimbolicăapersoanelorromecuființehumanoidecuexistențăsubteranăîidezumanizeazășiîicompromite.Spredeosebiredeglumeleprezentatemaiînainte,aicinusemairâdecuromii,ciserâdederomi.Referințalapamfletconstituieoîncercaredeanularesaudiminuarearesponsabilitățiigazetaruluipentrudefăimareapersoanelorlacaresefacereferire.Altminteri,logicadeconstrucțieaarticoluluiestetipicădiscursuluiostil.

102Fărăautor.2015.„TimesNewRomandespreSibiu:Județuladat25%dinpresședințiiromâniși100%dinîmpărați”.Turnul Sfatului(Sibiu),14aprilie.Disponibilonline:http://www.turnulsfatului.ro/2015/04/14/times-new-roman-despre-sibiu-judetul-a-dat-25-din-presedintii-romani-si-100-din-imparati/(consultat19mai2016)103Fărăautor.2015.„Găsițidiferențele:GnomiidinTheHobbitvs.RomiidinTurnișor”.Turnul Sfatului(Sibiu),28ianuarie.Disponibilonline:http://www.turnulsfatului.ro/2015/01/28/gasiti-diferentele-gnomii-din-the-hobbit-vs-romii-din-turnisor/(consultat19mai2016)

69

CONȚINUT INTERACTIVPentrurealizareaacestuiraport,amavutînvedere

exclusivmaterialeledinpresascrisălocalădisponibileșiînvariantăelectronică.Aproapetoatepublicațiileaveauconținutinteractiv,permițându-lecititorilorsăîșiexprimepărereadespretextșisăintreîndiscuțiipemargineaacestuia.Dintoatepublicațiilemonitorizatecareauforumuri,doarunacenzureazăînmodexplicit104comentariilecarenurespectăcoduldeeticăalpostărilor–cotidianulCuget LiberdinConstanța.Celelaltepermitexprimareaneîngrădităaopiniilor,chiarșiatuncicândeleîncalcălegilesauaducgravăatingeredemnitățiiunorgrupurisociale.

Spredeosebiredearticole,care,chiarșiatuncicândpromoveazăundiscursostilșiagresivlaadresaromilor,tindsăconstruiascăoaparențădecivilitateșideobiectivitateprindiferitemanevreretorice(folosireaetnonimului„rom”,nuanțărialemesajului,tokenism,evitareaproferăriideinjuriietc.),comentariile din subsolul materialelor cuprind frecvent un discurs rasistlipsitdeambiguitate.Calomniereaîntregiicomunitățietnice,asociereaeicufaptereprobabile,incitarealaactedeviolențăextremăîmpotrivamembrilorsăișielogierearegimurilorcriminalepentruactelecomiseasupraromilorsuntcâtevadincaracteristicile acestui discurs.

Comentatoriianonimiîiprezintăperomiicapeungrupetnicomogen,caracterizatîndeosebiprintrăsăturicondamnatesocial.Inventivitatealexicalăainvectiveloresteieșitădincomun.Romiisuntnumiți„indieni”105,„ciori”106,„croncănitoare”107,„scursori[sic!]umane”108,„rasăurâtăaciuatăînRomânia,care104Existăposibilitateacaunelepublicațiisăîmpiedicepublicareaunorcomentarii,fărăafaceînsăfiltrareacunoscutăpublicului.105http://www.telegrafonline.ro/1423864800/articol/292323/mama_neglijenta_din_lumina_a_ramas_fara_copii.html(consultat17mai2016)106http://www.mesagerulhunedorean.ro/cum-este-corect-romi-sau-tigani-sondaj-de-opinie-pe-marginea-unui-proiect-de-lege/(consultat17mai2016)107http://www.turnulsfatului.ro/2015/03/01/frustrarea-roma/(consultat19mai2016)108http://www.turnulsfatului.ro/2015/03/01/foto-experimentul-de-doua-milioane-quot-daca-romii-primesc-o-casa-se-integreaza-quot/(consultat19mai2016)

70

espaimatuturorpopoarelor”109,„neam[…]dehoți,nespălați,cerșetori”110,„rasăinferioară”111,„primatecarefurăcaîncodruorice”112,„gunoaie”și„hoituriumane”113,„jegoși”și„nespălați”114,„trântori”115,„borâți”116,„țiganiinfecți”117,„bestiiumane”118,„spurcăciunipenale”119.Datfiindcădiscursulanti-romesteschematicșiredundantlanivelulideilor,vitalitatealimbajuluiofensatoraratăcăstructuradiscursuluiestepersonalizatăînexpresiedeceicareîlpropagăpeforumurilecotidienelorlocale.Prezențascăzutăaexprimărilorșablonardepoateficonsideratăunindicatoralpasiuniipecareproblemaetnicăosuscităînrândulunei categorii numeroase de comentatori.

Pelângărefeririledepreciativelaromi,opartedincomentariileostilefacapologiaregimurilortotalitareșiaconducătoriloracestorașisepoziționeazăînfavorareasoluțieifinale,asterilizăriifemeilorsauadeportării:109http://www.cugetliber.ro/stiri-politica-dezrobirea-romilor-eveniment-organizat-la-prefectura-constanta-247630(consultat17mai2015)110http://www.turnulsfatului.ro/2015/01/28/gasiti-diferentele-gnomii-din-the-hobbit-vs-romii-din-turnisor/(consultat19mai2016)111http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/un-baiat-din-belgia-le-a-cerut-ajutor-in-mijlocul-iasului-unor-tigani-a-fost-batut-la-sange--92605.html(consultat20mai2016)112http://www.turnucustiri.ro/stiri-locale/8501-politisti-din-turnu-magurele-au-prins-3-minori-in-timp-ce-incercau-sa-sparga-o-locuinta-de-pe-strada-fratii-golesti(consultat19mai2016)113http://www.gorj-domino.ro/romii-de-pe-meteor-si-obreja-in-pnl-targu-jiu/(consultat17mai2016)114http://www.servuspress.ro/razie-cu-mascati-si-angajati-enel-la-aninoasa_109003.html(consultat17mai2016)115http://www.vremeanoua.ro/bataie-pe-ajutoarele-de-hrana-la-barlad(consultat19mai2016)116http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/un-baiat-din-belgia-le-a-cerut-ajutor-in-mijlocul-iasului-unor-tigani-a-fost-batut-la-sange--92605.html(consultat20mai2016)117http://www.turnulsfatului.ro/2015/01/27/foto-video-romii-vor-20-000-de-euro-plus-o-pensie-de-200-de-euro-lunar-pentru-urmasii-deportatilor/(consultat19mai2016)118http://www.turnucustiri.ro/stiri-locale/8501-politisti-din-turnu-magurele-au-prins-3-minori-in-timp-ce-incercau-sa-sparga-o-locuinta-de-pe-strada-fratii-golesti(consultat19mai2016)119http://www.turnucustiri.ro/stiri-locale/8570-ultima-ora-stan-p-nicolae-zis-gambor-un-rom-din-cartierul-magurele-a-fost-arestat-pentru-ca-a-oferit-mita-unui-politist-mita-a-fost-ascunsa-intr-un-buchet-de-flori(consultat19mai2016)

71

[B]oratii aia,ciori ordinare la gazat cu ei..... (dan, 4 aprilie 2015)120 Dacă nu ne-a scăpat Antonescu de aceste ciori, greu vom scăpa de ele ! (Anonim, 9 februarie 2015)121

antonescu si hitler n-au fost buni...acuma sa va spalati cu ei pe cap ! (Anonim, 24 februarie 2015)122

Au prins curaj ciorile lu\’ cioaba….la munca cu voi burtosilor….nu la furat,cersit ,talharit si facut trotuarul prin Occident…oare nu invie Antonescu,sa vada putin de voi?? (WTF, 7 februarie 2015)123 Ar trebui reintrodusa sterilizarea FEMELELOR TIGAN dupa 4 fatari deoarece se imperecheaza mai repede decat orice alta specie de mamifere de pe glob depasind chiar si pe shoshoi(iepuri). (Soluții de viitor, 7 martie)124 [D]ak mai traia ceausescu toate ciorile erau exportate in India. (altul, 21 februarie 2015)125 Ar trebui deportati de la nastere !!!!!! (@6, 27 februarie 2015)126 Înprelungireaaceleiașiatitudini,uniicomentatoriincităla

violențeîmpotrivaromilorșichiarlacrimemotivateetnic:Nu se face asa. Se sapa șanț in jurul casei,se pune motorina

120http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/un-baiat-din-belgia-le-a-cerut-ajutor-in-mijlocul-iasului-unor-tigani-a-fost-batut-la-sange--92605.html(consultat20mai2016)121http://www.graiulsalajului.ro/naveta-ceretorilor-a-43797(consultat17mai2016)122http://www.graiulsalajului.ro/poliia-dat-buzna-dup-hoi-i-scandalagii-in-comunele-agrij-buciumi-i-romanai-a-44012(consultat17mai2016)123http://www.turnulsfatului.ro/2015/02/07/rade-cioaba-de-politicieni-ei-se-cearta-ca-la-usa-cortului-si-noi-stam-la-micul-dejun/(consultat19mai2016)124http://www.turnucustiri.ro/stiri-locale/8505-furturile-din-turnu-magurele-mai-ales-din-cartierul-magurele-au-adus-la-exasperare-pe-unii-turneni-clanurile-care-se-ocupa-cu-furturi-comentariul-saptamanii(consultat19mai2016)125http://www.turnulsfatului.ro/2015/02/19/locuinte-sociale-de-un-milion-de-euro-pentru-romii-din-nocrich/(consultat19mai2016)126http://www.turnulsfatului.ro/2015/02/26/video-foto-isteria-banilor-din-germania-zeci-de-mii-de-romi-fac-pelerinaj-in-turnisor/(consultat19mai2016)

72

si se inainte[‘‘aza spre casa tiganilor cu focul. (Hagi Tudose, 3 august 2015)127

In Cehia si Ungaria s-au si facut astfel de patrule cetatenesti acolo unde nu se mai putea respira de tigani. Astept sa vad si eu 3-4 tigani linsati, batuti mar si aruncati in Bahlui ca sa fie un exemplu pentru ceilalti borati ... cine nu e cumine, asa trebuie sa pateasca , tu-va mama voastra de scarnavii!!! (IS28B2, 4 aprilie 2015)128 Daca politia nu poate asigura siguranta in oras, mi-o asigur singur. As propune sa se faca o rezervatie, modelul american, unde sa fie adunati toti coloratii astia. Sa li se dea mancare dar sa nu aiba voie sa paraseasca tarcul. (Tudor, 4 aprilie 2015)129 Credeti că dacă țigănușul ăsta împuțit facea o treaba asta in America mai umbla pe străzi vreo 10 ani? (ariston, 21 iulie 2015) Ce-ar fi mers amplasat un dispozitiv de mare putere, cand mai prinzi asa multe croncanitoare la un loc… (Heinrich H, 26 februarie 2015)130

EU CU MITRALIERA AS IMPUSCA PE TOTI TIGANII SI TIGANCILE ROMII (Anonim, 11 februarie 2015)131 [S]olutia este in mana oamenilor ! sunt localitati in care oamenii s-au organizat si au “rezolvat” problema tiganilor. S-a format un fel de “potera” din tineri fermieri, insotiti cu caini , care au reusit in ultimi ani sa “linisteasca” pe tiganii intrati la furat pe hotarul lor. Deci acei oameni sa puna mana pe parii din gard si sa le dea foc acestor animale, caci oameni nu sunt.

127http://www.infobraila.ro/2015/08/nu-face-justitia-dreptate-fac-eu-sotul-femeii-ucise-la-gradistea-a-intrat-cu-un-cutit-in-casa-suspectilor-lasati-in-libertate-preotul-a-oprit-macelul/(consultat11mai2016)128http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/un-baiat-din-belgia-le-a-cerut-ajutor-in-mijlocul-iasului-unor-tigani-a-fost-batut-la-sange--92605.html(consultat20mai2016)129 Ibidem130http://www.turnulsfatului.ro/2015/02/26/video-foto-isteria-banilor-din-germania-zeci-de-mii-de-romi-fac-pelerinaj-in-turnisor/(consultat19mai2016)131http://www.graiulsalajului.ro/naveta-ceretorilor-a-43797(consultat17mai2016)

73

(Anonim, 11 februarie 2015)132 Să li se dea ajutoare de calibrul 9 mm! (Anonim, 23 aprilie 2015)133 Dati-mi o mitraliera cu o banda de 2000 de gloante, ca sincer as face si puscarie, dar as ciuruii toti africanii din turnu gaurele. (killer de ciori, 14 martie 2015)134 sa iasa de la puscarie cand le-oi deschide eu poarta, si doar cu popa inainte, astea sun ciori d-alea versate nu dau cu pietre sa sperie lumea, ei dau sa omoare lumea, usor usor toti imbecilii inteleg ce inseamna ciori, si trebuie sa trecem fiecare cioara prin foc fara mila. (sa, 14 mai 2015)135 Pretinsalipsădecivilizațiearomiloresteafirmatăfără

echivocînunelecomentariișisugeratăînaltele,înspecialprinridiculizareaexprimăriiatribuiteromilor.Comentariiledinacestregistrufolosescoscriereintenționatgreșită,menităsăreproducăpronunțiaincorectăînlimbaromânăaunorromi:

Haoleu, de ce nu ajunge vreunul dintre voi Primar, sa face si eu casa fara autorizatie, ca vreau sa munceste cistit! Si sa merge fara belet sa moare Braicaru ca e din banii de la Primarie - banii de la autozatii de construire! (Conu Bibicu, 7 septembrie 2015)136 Sa sa face sufrajeriile mari, care saputem bage toti caii inuntru. (Ciocardel, 21 februarie 2015)137 Limbajulconstituiedoarunadinsurseleataculuiîndreptat

împotrivaromilorîncomentariideacestfel.Lipsadecivilizație

132http://www.graiulsalajului.ro/mafia-iganilor-din-bogdana-a-43832(consultat17mai2016)133http://www.graiulsalajului.ro/ceata-romilor-coboar-intre-staii-a-44896(consultat17mai2016)134http://www.turnucustiri.ro/stiri-locale/8554-un-proxenet-din-tr-magurele-a-fost-prins-de-politistii-turneni-acesta-racola-tinere-eleve-pentru-practicarea-celei-mai-vechi-meserii-printre-victime-e-si-o-eleva-de-la-cn-unirea-comentariul-saptamanii(consultat19mai2016)135http://www.turnucustiri.ro/stiri-locale/8909-ambasador-tezaur-si-caminaru-in-arest-preventiv-un-nou-clan-de-romi-intra-la-mititica(consultat19mai2016)136http://www.obiectivbr.ro/betenroate-pentru-cioaba_id107348(consultat11mai2016)137http://www.turnulsfatului.ro/2015/02/19/locuinte-sociale-de-un-milion-de-euro-pentru-romii-din-nocrich/(consultat19mai2016)

74

esteevocatășiprinreferințelelanomadismșilocuireimproprie,participarelaeconomiainformalășinecinste.Cutoatecăregistrulcomicalexprimăriiatenueazăpuținvirulențamesajului,ostilitateafațăderomirămânetrăsăturadefinitorieamesajelorînalcătuireacăroraintrăironiașisarcasmul.

Dintretemelecaresuscităreacțiiacidenumeroasesedistingdouă:relatăriledespreviolențășiinfracționalitateșiceledespreincluziunesocială.Celemaimultecomentariideschisrasistesuntpostatelaarticoledespredevianțășicriminalitate.Comentariilelegatedeincluziunesocialăsuntîndreptateînspecialîmpotrivaacesteipolitici,văzutăcaproiectutopic,inechitabilșipernicios:

Daca rromii primesc o casa o sa bage calul in sufragerie…NU asta e solutia! Egalitate cu toti cetatenii si munca multa!Doar asa se pot integra. Cu toate ca munca si rrom sunt antonime. (adi, 1 martie 2015)138

..propun sa se dea o lege ca,cei de etnie roma sa nu aiba voie sa munceasca,sa se ofere o casa gratis si un ajutor social pana la adanci batraneti iar restul populatiei sa munceasca cu drag si spor pentru a le oferi o viata frumoasa si fara griji tuturor romilor (sibian, 2 martie 2015)Bine ca primesc case puturosii si hotii, iar cei care lucreaza nu au decit sa intretina din munca lor si pe aceste scursori umane ce nu fac decit sa se inmulteasca. (ioan, 2 martie 2015)In tara asta daca esti om normal, nu nu ti se da nimic! Ti se ia! Daca esti minoritar, rom, handicapat, ai numai drepturi si ti se pun locuinta pe tava, ajutoare sociale, alocatii etc. Celor care muncesc si ar vreA SA faca ceva, li se iau impozite! (###, 19 februarie 2015)139 Alteori,incluziuneaesteacceptatălanivelderetorică,însă

accentulestepuspetrăsăturilenegativeasociateromilor.Cutoatecăreprezentărileromilorsuntstereotipe,lipsitedenuanțeșideoînțelegereasituațieigenerale,elenuseîntemeiazăpeoînțelegereesențialistăaetnicității.Romiisuntvăzuțicaopopulațiecareare138http://www.turnulsfatului.ro/2015/03/01/foto-experimentul-de-doua-milioane-quot-daca-romii-primesc-o-casa-se-integreaza-quot/(consultat19mai2016)139http://www.turnulsfatului.ro/2015/02/19/locuinte-sociale-de-un-milion-de-euro-pentru-romii-din-nocrich/(consultat19mai2016)

75

nevoiedesprijindinexteriorșicarearepotențialuldeabeneficiadepeurmaunorastfeldeintervenții:

E o idee foarte buna, trebuie toti integrati in societate , sa nu mai stea sa cerseasca si sa invete o meserie, poate asa se va lasa de furat si de alte escrocherii...sa speram ca autoruitatile fac pe aceasta cale ceva pentru ei .! (Berciu Florica, 10 iulie 2015)140 Forumurilenugăzduiescdoarpozițiiostilefațăderomi.

Mairar,aparcomentariifavorabileromilorsaucriticefațădederapajelerasiste.Comentariilebinevoitoareseîntâlnescpreponderentlaarticolelecareprezintăpersonajeleromeîncontextefavorabile,învremecesemnalareașicondamnarearasismului,chiarșiatuncicândnuaredeafacecuarticolulpropriu-zis,seîntâlneștecelmaidesînsubsolulunormaterialevirulentostile:

ALINA ai comentat urit la adresa rromilor din necunostinta de cauza romii trec prin situatii dificile iesite din comun nu ai fost martora niciodata la un interviu de angajare a unui suflet de rrom sa vezi cu ochii tai cit de mult isi doreste un suflet de etnie rroma sa munceasca dar si mai important este felul cum este mintit si cum i-se promite marea cu sarea si lasa un cv in urma interviului cu numar de telefon .........etc dupa care trece o gramada de timp si nu este contactat si nu este primit la un loc de munca (Stanescu Ciprian, 21 februarie 2015)141 Niciodata nu am perceput o nationalitate sau alta, o rasa sau alta avand capacitati intelectuale diferite. Am avut colegi de facultate roma, si atunci, ca si acum am un respect deosebit ptr ei si familiile lor care I- au sustinut in depasirea obstacolelor. (Angela, 8 iulie 2015)142

Cinste educatoarelor, care dau o sansa si copiilor rromi sa se integreze in colectivitatile de prescolari,acestia cu siguranta vor urma si ciclul gimnazial si vor deveni oameni educati!Poate

140http://www.obiectivbr.ro/povestea-spoitoreselor-au-dat-dansul-din-buric-pe-carte_id105572(consultat11mai2016)141http://www.cugetliber.ro/stiri-politica-dezrobirea-romilor-eveniment-organizat-la-prefectura-constanta-247630(consultat17mai2015)142http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/interviu/un-tanar-de-etnie-roma-absolvent-de-medicina-vindeca-prejudecatile-555234.html(consultat16mai2016)

76

o sesizare negativa, pentru scoala care nu l-a primit in clasa I,ESTE IMPERIOS NECESARA! (Anonim, 12 mai 2015)143 cei care fura se numesc hoti, nu tigani. presa este formator de opinie nu izvor de prejudecati. (cuza, 26 februarie 2015)144 Analizaconținutuluiinteractivaratăînprimulrândo

toleranțăexcesivăfațădepunctedevederecarefacapologiaregimurilorcriminale,îicalomniazăperomi,incitălaactedeviolențășichiarlagenocid.Asemeneacomentariiseîntâlnescînspeciallaarticolescriseînregistrulostil.Astfel,sepoatespunecăeleducafirmăceeacejurnalistuldoarsugerează,exprimăceeaceîntr-osocietatefireascănupoatefiexprimatpublic,realizeazătranzițiadeladiscurslaacțiunedirectă.

Tolerareaunorpunctedevedereextremeșiafișarealorpeplatformapublicațiilorconstituieogravăformădecomplicitatemorală.Acceptândnecriticdiscursuluriișifăcându-lpublic,publicațiileîlcauționeazășicontribuielanormalizarealui.Maimult,publicațiilebeneficiazădepeurmaunorastfeldepozițiiagresive,pentrucăîntrețincontroversa.Astfel,număruldevizitatoriaipaginiiwebcrește,ceeaceducelacreștereaatractibilitățiiplatformeipentrupublicitari.

143http://www.graiulsalajului.ro/povestea-emoionanta-a-unui-copil-de-etnie-roma-de-la-gradinia-nr8-a-45165(consultat19mai2016)144http://estnews.ro/2015/02/26/ai-plange-daca-nu-te-ar-umfla-rasul-la-barlad-se-fura-pana-si-gunoiul-din-containere/(consultat20mai2016)

77

CONCLUZIIAnalizacalitativăamaterialelordinpresascrisălocală

indicăsegmentareaclarăadiscursuluijurnalisticdespreromișiacontextelorsocialeîncareromiisuntprezentați.Maimult,existăotendințăclarădeaconstruiprefabricatedegândire,prinasociereafiecăreitemecuuntippredominantdediscurs.Astfel,înciudaremarcabileidiversitățidesituațiilocale,schemeledereprezentarearomilortindsăfieomogenelanivelulîntregiipresescrise locale.

Romiisuntînfățișațiîndouăipostazemajore–agresori și asistați.Îndiscursuldespredevianțășicriminalitate,romiiaparînsituațiiactive(producândfaptereprobabile,creândsituațiitensionate,amenințândsiguranțașistareadebineacelorlalți).Ipostazaactivăseîntâlneștedeasemeneaînarticoleledesprepretinsalipsădecivilizație,fapteleromilor(caredecelemaimulteorisuntabstractizateșigeneralizate)situându-seînafaranormelorsocialelargacceptate.Înschimb,înrestulcontextelorromiiaparpreponderentînroluripasive,înspecialcabeneficiariaimagnanimitățiistatului,organizațiilorneguvernamentalesauvoluntarilor.Romiisuntprezentațistereotipcafiindindolenți,lipsițidepreocuparepentrumuncă,înclinațispreoviațădehuzur.

Relațiile dintre romi și neromiprezentateînarticoleledepresăscrisălocalesunt,îngeneral,tensionate.Romiiîiagreseazăpeceilalți,îiprejudiciazăprinfurt,vandalismsauînșelătorie,îihărțuiescpentrualeobținemila,lecreeazăsituațiidedisconfortprinangajareaînpracticicarenusunttoleratedepopulațiamajoritară.Respectândlogicadihotomicăadiscursuluiostil,neromiisuntprezentațidecelemaimulteoricavictimeinocente,careîșiînțelegsituațiadarnupotfacenimicpentruaoredresa.

Relațiile romilor cu autoritățile fac obiectul unor reprezentărimaicomplexe.Înarticoleledespreviolențășiinfracționalitate,autoritățilestatuluisuntînfățișatefrecventînrelațiiconflictualecuromiisuspectațiaficomisactelereprobabile.Problemaestepusădemulteoriînlimbajulbeligeranței:„MaimultefamiliidincartieruldebarăcidelaAninoasaaufostluate cu

78

asaltdemascațiicareauasigurapazaangajațilorENEL”145,ceeaceprelungeșteideea,culargăcirculațieînrelatăriledesprerelațiiinteretnice,aimposibileicoabitări.Seremarcă,deasemenea,diferențedeabordareasituațiilorprezentateînlimbajulbeligeranțeiînfuncțiedeetnicitateavictimelor.Unatacîntr-otabărăromădinFranțasoldatcutreivictimeomenești,printrecareșiuncopil,estedescrisca„incidentarmat”146,învremeceosimplădezbaterepublicăîntreromișiautoritățicareurmeazăsăaibălocesteanunțatăca„război etnic”147.

Înnumeroasearticole,autoritățilenusuntvăzuteînrelațiiconflictualecuromii,ciîntr-unsoidecomplicitate.Înspecial,PolițiașiJandarmeriasuntacuzatecătrateazăcusuperficialitateșipărtinitorproblemeleinteretnice,refuzândsăîntreprindăacțiunifermeîmpotrivaromilorsuspectațicăarîncălcalegea.Îndiscursulcriticlaadresaautorităților,argumentațiaesteșablonardă:lipsadeintervențiecreeazăunclimatdepermisibilitatedecareromiiprofită;astfel,clivajuletnicseadâncește,iarvulnerabilitateapopulațieimajoritaredevinelarândulsăumaimare.Aproapeîntotdeauna,criticaautoritățilorsepăstreazălaniveldegeneralitate.Scoatereadincontextnupermiteoevaluareapertinențeicriticii.Dealtfel,ceeaceconteazănuestevaloareadeadevărareclamației,pentrucăaceastanupoatefievaluatănefiindlegatădesituațiiconcrete,cifaptulcăpresascrisăîșipărăseștemandatuldesursădeinformare.Presacarepublicăastfeldematerialeincităautoritățilelaacțiunefermăîmpotrivaromilor,sancționândsimbolicpresupusalașitatesaulipsădeputere.

Autoritățilesuntreprezentateșiîncontextefavorabileromilor,încarelegitimitateaapropieriinuestedecâtexcepțional145Mitrache,Diana.2015.„RaziecumascațișiangajațiENELlaAninoasa”.Servus Hunedoara,2aprilie.Disponibilonline:http://www.servuspress.ro/razie-cu-mascati-si-angajati-enel-la-aninoasa_109003.html(consultat17mai2016)146Mitu,Rodica.2015.„IncidentarmatlaotabărăderomidinFranța.Printrevictime,şiuncopil”.Ziua de Constanța,25august.Disponibilonline:http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/incident-armat-la-o-tabara-de-romi-din-franta-printre-victime-si-un-copil-561893.html(consultat16mai2016)147Păunescu,Nelu.2015.„RăzboietnicpemalulBahluiului”.Evenimentul Regional al Moldovei (Iași),2aprilie.Disponibilonline:http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/razboi-etnic-pe-malul-bahluiului--210197.html(consultat20mai2016)

79

contestată.Aceastăreprezentaredominăînarticolelepetemaincluziuniisociale,undereprezentanțiiautoritățilorîșimotiveazăinteresulfațădecomunitatearomă,aducândtotodatăîndiscuțieargumentelepentrucareintervențiasocialăîngrupurilemarginalizateestenecesară.Îngeneral,discursuljurnalisticnusancționeazăasemeneaabordărifavorabile,însăopartedintrecomentariilepostatedecititorisedovedesccriticeșilaadresamăsurilorpreconizateșilaadresacelorcareleinițiazăsausprijină.

Dealtfel,temaincluziuniiseremarcăprinaducereaîndiscuțieasituațieieconomiceșisocialearomilor,subiectealtminteriignoratederestulmaterialelorcusubiectetnic.Astfel,eleaupotențialuldeainvitacititorullareflecțieșideasporigraduldecunoașterecuprivirelastareaminorităților.

Seobservăînsăcăreprezentareajurnalisticătipicăpentruincluziuneconstruieșteorelațiedeputereasimetricăîntreromișineromi,romiifiindîngeneraldeposedațideinițiativășiobiectificați.Într-omăsurăconsiderabilă,structuraarticolelorreitereazădiscursulorganizațiilorșiinstituțiilorcarepromoveazăinițiativedeîmbunătățireasituațieiromilorșiprezervareapatrimoniuluiculturalrom.Într-unsingurproiect,romiisuntprezentațiechilibratsubaspectulrelațiilordeputere.Estevorbadespreoinițiativăderevitalizareameșteșugurilortradiționaleîntr-ozonăcuremarcabilădiversitateetnică.Unadinactivitățiareînvederetransmitereatehnicilorromedeprelucrareametalelorcătrepersoanedealteetnii:„Alţi30deoamenivorfi«ucenicii»meșterilorrromi,caretimpdeosăptămânăvorcalificaparticipanțiiîntehnicileprelucrăriimetalelor”

Articoleledinpresascrisălocalăreflectăînliniimaridiscursulanti-romcomunînsocietate.Stereotipurileșiprejudecățiledespreromisuntreafirmateșiîntărite.Seîntâlnescnumeroasedistanțărideladeontologiajurnalistică:reprezentareapărtinitoareșiselectivăafaptelor,utilizareaetnieiîncontexteîncareesteinoportună,documentareasuperficialăacazurilor,abandonareaobiectivității,utilizareaunuilimbajputernicideologizat.Însălipsadeprofesionalismculmineazăprintolerarealimbajuluiuriiînconținutulinteractivalplatformeicaregăzduieștearticolele.

Înacelașitimp,seobservăotimidăîncercarededepășirea

80

reprezentăriistereotipearomilorprinarticolecareinvestigheazămodeleleromedesuccesșiarticolecaredocumenteazălafațaloculuisituațiacomunitățilorderomi.Asemeneaarticoleleoferămembrilorcomunitățiiromeposibilitateadeafacepublicăexperiențatrăităaapartenențeilaominoritateetnicăstigmatizatășimarginalizată.