reportaj - fspac.ubbcluj.ro · Îmi era greu să mă gândesc cum cineva poate face asta, să...

12
SIMPLU pentru toţi! Nr. 1 luni, 21 ianuarie 2013 1,2 lei Oboseala, o scuză Brondoşii din Cavnic, un obicei zgomotos păstrat de sute de ani Oltchim, între companie și campanie Pe valurile couchsurf- ing-ului Contem- porani cu o legendă EDITORIAL REPORTAJ Oana Furtună Săptămâna trecută, timp de câteva ore, într-un amfiteatru, cuvintele au fost liantul perfect între trei generaţii. Studenţi, profesori şi oameni de vârsta a treia. Îmi era greu să mă gândesc cum cineva poate face asta, să potrivească cuvintele astfel încât nimeni să nu se simtă străin acolo. Andrei Pleşu, omul cuvântului, omul a trei generaţii, este cel ce a ţinut zeci de oameni în picioare sau asezaţi pe scaune și podele. Se mai poate încă, nu-i aşa? Pagina 2 S.C. Oltchim S.A. a traversat o perioadă dificilă din punct de vedere economic începând cu luna august, când combi- natul a fost închis din cauza datoriilor. Pagina 3 Ești o fire aventurieră? Ţi-ar plăcea să călătorești prin lume fără a-ţi fi afectat prea mult buzunarul de student? Pagina 6 Roger Federer: cel mai bun jucător de tenis din toate timpurile, iar nenumăratele sale recorduri susţin acest lucru. Pagina 11 Așa a ajuns să fie denumit Andy Warhol, un ilustrator de revite glossy, care a devenit cel mai influent artist al secolului XX. Un artist de geniu, un comercial pus pe glume în culori stridente care a transformat visul american într-o realitate incontestabilă. Articol de Mădălina Chirica Andy Warhol, prince of pop art Pagina 7 Pagina 9 Invazia balurilor bobocilor pagina 8

Upload: others

Post on 15-Oct-2019

10 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: REPORTAJ - fspac.ubbcluj.ro · Îmi era greu să mă gândesc cum cineva poate face asta, să potrivească cuvintele astfel încât nimeni să nu se simtă străin acolo. Andrei Pleşu,

SIMPLUpentru toţi!

Nr. 1

luni, 21 ianuarie 20131,2 lei

Oboseala, o scuză

Brondoşii din Cavnic, un obicei zgomotos

păstrat de sute de ani

Oltchim, între

companie și campanie

Pe valurile couchsurf-

ing-ului

Contem-porani cu o

legendă

EDITORIAL

REPORTAJ

OanaFurtună

Săptămâna trecută, timp de câteva ore, într-un amfiteatru, cuvintele au fost liantul perfect între trei generaţii. Studenţi, profesori şi oameni de vârsta a treia. Îmi era greu să mă gândesc cum cineva poate face asta, să potrivească cuvintele astfel încât nimeni să nu se simtă străin acolo. Andrei Pleşu, omul cuvântului, omul a trei generaţii, este cel ce a ţinut zeci de oameni în picioare sau asezaţi pe scaune și podele. Se mai poate încă, nu-i aşa?

Pagina 2

S.C. Oltchim S.A. a traversat o perioadă dificilă din punct de vedere economic începând cu luna august, când combi-natul a fost închis din cauza datoriilor.

Pagina 3

Ești o fire aventurieră? Ţi-ar plăcea să călătorești prin lume fără a-ţi fi afectat prea mult buzunarul de student?

Pagina 6

Roger Federer: cel mai bun jucător de tenis din toate timpurile, iar nenumăratele sale recorduri susţin acest lucru.

Pagina 11

Așa a ajuns să fie denumit Andy Warhol, un ilustrator de revite glossy, care a devenit cel mai influent artist al secolului XX. Un artist de geniu, un comercial pus pe glume în culori stridente care a transformat visul american într-o realitate incontestabilă. Articol de Mădălina Chirica

Andy Warhol, prince of pop art

Pagina 7

Pagina 9

Invazia balurilor bobocilor pagina 8

Page 2: REPORTAJ - fspac.ubbcluj.ro · Îmi era greu să mă gândesc cum cineva poate face asta, să potrivească cuvintele astfel încât nimeni să nu se simtă străin acolo. Andrei Pleşu,

luni, 21 ianuarie 20132SIMPLU

OPINII////////

Oboseala, o scuză

Săptămâna trecută, timp de câteva ore, într-un amfiteatru, cuvintele au fost liantul perfect între trei generaţii.

Studenţi, profesori şi oameni de vârsta a treia. Îmi era greu să mă gândesc cum cineva poate face asta, să potrivească cuvintele astfel încât nimeni să nu se simtă străin acolo. Andrei Pleşu, omul cuvântului, omul a trei generaţii, este cel ce a ţinut zeci de oameni în picioare sau asezaţi pe scaune și podele. Se mai poate încă, nu-i aşa? Am văzut pe feţele lor urme de gânduri, de zâmbete, de regret sau de respect.

Un om obosit de timp, dar nu şi de speranţa că încă se mai poate, m-a făcut pe mine, un sfert de om, să îmi dau seama că

am atâta putere asupra prezentului meu, încât situaţia meteo, politică sau financiară sunt nimicuri. E prea devreme, dragii mei, să ne plângem de piedici sau să dăm vina pe societate, n-am trăit nici jumătate din viaţă şi ne plângem de oboseală, de beţe în roate şi de lumea în care trăim. De parcă te opreşte cineva pe tine, ca entitate, să trăieşti. Sunt oameni care au putut în vremuri mai grele şi care se află şi acum acolo să ne trezească pe noi. Dacă măcar o dată în zi ne-am opri să vedem ceea ce contează de fapt, am zâmbi mai des. Asta am învăţat eu de la acest om, care are tot dreptul să se simtă obosit, dar care totuşi încă rezistă, Andrei Pleşu. Îmi era sete s-a aud persoane care încă n-au orbit, iar el mi-a stins setea. Aşa am început să văd şi eu, chiar dacă mai am nevoie de un ceai de tei din când în când. Suntem impulsivi şi nervoşi pe cei care nu-şi fac datoria „acolo sus”, dar uităm de noi, aştia „de jos”, care ne ferim de responsabilităţi, de câte ori avem ocazia. Am auzit de curând că suntem un popor al vinei, însă mai mereu suntem cei care dăm vina pe alţii chiar şi pentru eşecurile personale. Dacă ceva nu a mers, înseamnă că sistemul e prost, ori ceva divin ne-a blocat calea. Puţini sunt cei care îşi asumă propriul destin, măcar de-am învăţa ceva de la ei, în loc de a-i arăta cu degetul.

Hai să nu ne mai ascundem după greşelile altora şi să ni le asumăm pe ale noastre , poate asa vom ajunge şi noi oameni frumoşi!

Oana Furtună

Sabina Lelcu

Fenomenul engaged

Din ce în ce mai multă lume, observ, are o predilecţie pentru expunerea sentimentelor prin intermediul

platformelor de socializare. Aţi observat că tot omul este logodit și chiar căsătorit pe Facebook? 50% din prietenii mei virtuali au o potenţială relaţie de acest gen. Este un fel de must to al zilelor noastre. M-am hotărât să numesc această mișcare drept fenomenul engaged. De ce îmi pierd timpul analizând comportamentul defect al unor oameni nevinovaţi? Pentru simplul fapt că îmi stă în fire să comentez, să cercetez și să fac din asta o...artă.

Am încercat să fac o cercetare în ceea ce privește acest aspect. Am apelat la prietena mea de încredere, un adevărat profesor în momentele cruciale: An engagement or betrothal is a promise to marry, and also the period of time between proposal and marriage – which may be lengthy or trivial. During this period, a couple is said to be betrothed, affianced, engaged to be married, or simply engaged. (by Misses Wiki).

Mă gândesc că statutul acesta e o

modalitate de a arăta lumii că: Ce-i al meu e pus deoparte… Dar dacă e pus deoparte… atunci n-ar trebui să fie… pus deoparte!?

Angajamentul în sine mă face să mă gândesc la poveștile acelea frumoase care se încheiau cu: Și au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi… Aici intervine partea care mă intrigă: fenomenul engaged ţine de obicei între două și patru săptămâni, vine la pachet cu poze artistice (de obicei în zăpadă sau pe câmp) și declaraţii infinite. Diferenţa este că mai tot timpul lipsește partea de Happy End. Sfârșitul, public și el..este o dovadă clară a lipsei de atenţie. Avem nevoie de acel cinevă care să comenteze: Nu pot să cred! Ce s-a întâmplat? sau O să vă împăcaţi voi! Lăsând la o parte dramatismul situaţiei… dragilor – de ce vă tot grăbiţi? De ce vreţi să fiţi cool, ca tot restul lumii?

E adevărat, multe dintre colegele și prietenele mele s-au logodit… dar de-al binelea: au inelul pe deget și poza tipică cu trandafirii. Pentru ele, mă bucur din suflet… au găsit un băiat care să le merite și au dreptul de a-și face publică relaţia… dar cum rămâne cu restul celor care încă n-au trecut de vârsta majoratului și trec printr-o iubire… atât de profundă și atât de… engagement? Poate că e o mișcare de imagine (pe care eu nu sunt capabilă să o înţeleg) și e menită să arate celorlalţi că viaţa voastră e atât de frumoasă. Dar nu vă pripiţi în a vă expune sentimentele pe tavă și a le arăta tuturor?

Îmi pare rău că judec drepturile de exprimare ale unor oameni dar voiam de mult să-mi exprim punctul de vedere în legătură cu fenomenul acesta de turmă – online.

Oricum, e doar o părere (fără putere). E o modă să fii engaged… așa că: de ce nu?!

SIMPLUREDACȚIA

Redactor șef: Dumitrița HajaRedactor șef-adjunct: Sabina LelcuEditor: Lucian CosteCorector: Benedek Kinga

OpiniiOana FurtunăAndreea FilimonAdelina Cujbă

ActualitateRaul Blaga

Administrativ&socialMihai Cistelican

PoliticGeorgiana DumaDenisa Bejerea

Economic& internationalAna Cojuhari -internaționalAna- Maria Colceriu - internaționalIoana Gale - economicClaudia Girigan - economic

ReportajAndreea HozaMădălina Gorschi

Agenda zilei & interviuMadălina BucurMădălina CorșăuBianca GherghelCiprian Țepușe

CulturăMădălina ChiricăAndrei Căprar

MondenVeronica BrumăCristiana Goța

SportEduard DziubiskiAlina FloreaDaniel EneaAlexandra Budurlean

Jurnalism sau ce?!

Suntem o ţară plină de oameni culţi, băieţi deştepţi, asistente TV, politicieni şi nu în ultimul rând jurnalişti.

Aruncând o privire în mass-media românească de azi deducem cu stupoare că toţi se vor a fi jurnalişti. Fie că vorbim de realizatori de emisiuni, asistenteTV, ziariştii presei tabloid pană la cea de tip quality, toti vor să intre în acestă tendinţă.

Puţinele modele pe care le mai avem de urmat noi, viitorii jurnalişti fie nu sunt băgate în seamă, fie bat în retragere dezgustaţi de mizeria şi mocirla în care se află presa şi mass-media azi.

Ca ciupercile după ploaie apar în fiecare zi noi şi noi formatori de opinii care vorbesc şi îşi dau cu părerea de cele mai multe ori în necunoştiintă de cauză, demagogia ajungând la limita saturaţiei prin prisma inepţiilor şi aberaţiilor spuse de cei în cauză.

Datul cu părerea devine încet încet noul sport naţional.Astfel că dincolo de realitatea ascunsă premeditat, interesele proprii şi culoarea politică reprezentată de persoana în funcţie primează.

Formarea nostră a viitorilor jurnal-isti atat profesională cat şi personală este influentată de tabloul mass-mediei de azi. Este adevarat, noi decidem directia spre care ne îndreptăm dar, aici vorbesc strict în cazul meu, nu as vrea să ma pierd în anonimat mili-tand spre ceva ce nu există şi nu este apreciat de nimeni. Nu doresc recunoastere natională, insă pretind recunoaştere profesională.

Georgiana Duma

Unul dintre fenomenele cele mai spectaculoase și mai

periculoase care s-au petrecut în lumea românescă în ultimii ani este că dispar jurnaliștii . […]. Jurnaliștii tind să fie înlocuiți de activiști de partid, de propagandiști, de agitatori. Nu mă mai pot informa din presa curentă, pentru că dau peste militanți.Andrei Pleșu

Page 3: REPORTAJ - fspac.ubbcluj.ro · Îmi era greu să mă gândesc cum cineva poate face asta, să potrivească cuvintele astfel încât nimeni să nu se simtă străin acolo. Andrei Pleşu,

luni, 21 ianuarie 2013 3SIMPLU

\\\\\\\\ACTUALITATE

Accident mortal în noaptea dintre ani

Un grav accident de circulaţie, soldat cu 3 morţi, s-a produs pe 31 decembrie 2012 în localitatea Florești din Cluj-Napoca. Șoferul vinovat, în vârstă de 20 de ani, a lovit un grup de persoane ieșit să aprindă artificii în stradă. Doi oameni, de 27 și 33 de ani, au murit pe loc în urma impactului, iar o fetiţă de 3 ani a fost rănită grav, dar a decedat la spital. Potrivit Poliţiei Rutiere Cluj, şoferul care a provocat accidentul a fugit de la locul faptei şi a fost dat în urmărire generală.

”Șoferul autoturismului, Răzvan M. de 20 ani, din Cluj-Napoca a fost identificat ulterior de poliţiști. Acesta este cercetat penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ucidere din

culpă, vătămare corporală din culpă și părăsirea locului accidentului fără încuviinţarea organelor de poliţie”, a precizat purtătorul de cuvânt al IPJ Cluj, Anca Purdea.

Tânărul de 20 de ani s-a predat în dimineaţa zilei de 1 ianuarie, la insistenţele soţiei sale, conform florești-gilău.ro. Răzvan Muzuran le-a explicat magistraţilor că nu le-a văzut pe cele trei victime. Întrebat de judecători de ce a părăsit locul accidentului, iar el a răspuns că s-a speriat că vecinii victimelor, aflaţi în număr mare pe stradă, ar fi vrut să îl bată. Răzvan a mai explicat că nu era beat și că a consumat numai un pahar de ţuică în acea seară.

Autobuze electrice la Cluj-Napoca

Pe parcursul anului 2013 un număr de 5 autobuze electrice vor circula pe străzile municipiului Cluj, potrivit primarului Emil Boc. Acesta a postat pe Facebook un mesaj prin care menţionează că Primăria Cluj a beneficiază de un parteneriat internaţional, iar fondurile accesate vor fi folosite în vederea îmbunătăţirii mediului înconjurător.

„Cluj-Napoca va beneficia de un parteneriat româno-elveţian printr-un program de îmbunătăţire a

mediului înconjurator la care municipalitatea şi-a depus candidatura în anul ce a trecut. Fondurile accesate prin program vor putea fi folosite pentru investiţii în reabilitarea termică a unor clădiri din patrimoniul municipalităţii, şcoli, grădiniţe sau reabilitarea staţiilor de transport în comun. Pentru început, clujenii vor beneficia de 5 autobuze electrice în cursul anului 2013!", a precizat Boc în anunţul postat pe pagina oficială de Facebook.

UPU Cluj: peste 1000 de solicitări

Sărbătorile au însemnat multă muncă pentru echipajele de la Spitalul de Urgenţe. Aproximativ 1.500 de clujeni au avut nevoie de îngrijiri medicale de urgenţă în perioada sărbătorilor. De la toxinfecţii alimentare şi stări de ebrietate, până la accidente rutiere, paramedicii au fost foarte solicitaţi.

Personalul medical de la Unitatea de Primiri Urgenţe a lucrat la foc continuu. În primele 12 ore ale noului an s-au

înregistrat nu mai puţin de 200 de solicitări, dintre care peste 70 au fost urgenţe majore, cum ar fi accidente rutiere, clujeni aduşi în stare de ebrietate sau violenţe stradale. Un număr de 200 de clujeni au primit îngrijiri medicale la spital, în perioada Revelionului. La Unitatea de Primire a Urgenţelor, de Revelion s-a înregistrat un singur caz de agresiune şi trei persoane au fost aduse după ce au consumat prea mult alcool.

Cu groapa închisă și gunoiul pe nicăieri știri pe scurt

de Raul Blaga

Comisariatul General al Gărzii de Mediu București a închis rampa de la Pata Rât, unde deșeurile Clujenilor erau depozitate, deoarece funcţiona ilegal și a amendat firma de salubritate Brantner Vereș cu 30.000 lei.

Depozitarea pe rampa temporară nu mai poate fi făcută, din ordinul Gărzii de

Mediu Cluj, cu toate că este utilizată de ani buni. ”Există o confuzie, după cum o vede Comisariatul General de la București. Pentru ei există o singură rampă și a dispus vineri, 2 noiembrie, sistarea activităţii de depozitare a deșeurilor pentru că rampa este neconformă. Asta înseamnă ca depozitarea deseurilor pe acel amplasament este interzisă” relatează Bogdan Costea, comisarul șef al Gărzii de Mediu Cluj.

Conducerea Brantner susţine că trebuia închisă numai vechea rampă și nu celula de depozitare temporară, aflată în vecinătatea rampei.” Conform spuselor dom-nului Vereș, și nu îl contrazic, el spune ca rampa veche ar fi una și cea noua e alta. Actele nu confirmă ceea ce spune domnul Vereș. Rampa temporară este pe trei ani pentru stocare temporară și un an pentru valorificare” a mai adăugat Bogdan Costea. Terenul pe care se află ram-pa temporară nu aparţine nimănui, iar Garda de Mediu nu poate elibera o autorizaţie de funcţionare până când Primăria Cluj-Napoca nu rezolvă această problemă. Coste a

spus că în acest moment în judeţul Cluj nu mai sunt rampe autorizate și că municipalitatea ar putea lua în considerare transportul deșeurilor menajere la Alejd, în judeţul Bihor.

Boc acuză implicarea politicului

”Problema aceasta nu a apărut de ieri de astăzi. Eu spun foarte răspicat și fără echivoc. Tre-buie scos contextul de campanie electorală din problema gunoai-elor” a declarat primarul Clujului, Emil Boc. Acesta acuză implicarea politicului în noul scandal privind

rampa de gunoi de la Pata Rât. ”Aceste gunoaie se depun acolo unde le e locul și nu trebuie făcut din gunoaie temă de campanie electorală pentru că nu câștigă ni-meni și ne facem de toată minunea”, a spus Emil Boc.

Eugen Vereș, directorul Sal-prest Rampă, cel care administrează și firma de salubrizare i-a dat dreptate primarului Emil Boc, cum că Garda de Mediu a operat pe linie politică. ”Nu știu cine a făcut-o. Tind să cred că e campanie electorală. Întotdeauna, când se bagă politica în gunoaie iese rău”, a declarat Vereș.

Bogdan Costea, șeful Gărzii de Mediu Cluj, nu a dorit să comenteze acuzaţiile de campanie electorală.

Gunoaiele riscă să rămână în stradă

Până când această problemă cu autorizaţia rampei va fi rezolvată, gunoaiele sunt depozitate în rampa temporară deși Garda de Mediu nu a eliberat un act de dare în folosinţă. ”În acest moment, toţi locuitorii Clujului să nu-și facă griji. Dacă firmele de salubritate nu vor colecta gunoiul vor fi pasibile de amendă”, a declarat Oana Buzatu, purtător de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca. Având în vedere spusele oficialilor din primărie și declaraţiile celor de la Mediu, care se bat cap în cap, este posibil ca gunoaiele să nu mai fie colectate iar locuitorii Clujului să se trezească cu munţi de gunoaie pe lângă bloc.

Raul Blaga

Gunoaiele din Cluj-Napoca așteaptă să-și afle locul de depozitare Foto: stiridecluj.ro

Pata Rât, un etern subiect de polemici pentru clujeni Foto: ftr.ro

Aceste gunoaie se

depun acolo unde le e locul și nu trebuie făcut din gunoaie temă de campanie electorală pentru că nu câștigă nimeni Emil Boc

Page 4: REPORTAJ - fspac.ubbcluj.ro · Îmi era greu să mă gândesc cum cineva poate face asta, să potrivească cuvintele astfel încât nimeni să nu se simtă străin acolo. Andrei Pleşu,

luni, 21 ianuarie 20134SIMPLU

ADMINISTRATIV — SOCIAL////////

Centru de recuperare nou în Cluj-Napoca

Un nou centru de recuperare particular, pentru persoanele cu dizabilităţi, s-a deschis la Cluj-Napoca. Costul investiţiilor se ridică la peste 30.000 de euro, iar aparatele sunt de ultimă generaţie.

Fondatorul acestui centru este Ilinca Rotariu, o tânără de 26 de ani, care se află într-un scaun cu rotile din anul

2008. Atunci a avut un accident de mașină și a rămas paralizată. După mai multe drumeţii la spitalele din ţară ea și-a dat seama că în sistemul medical românesc există o problemă: oamenii ca ea au dreptul de a face recuperare, gratuit, zece zile, o dată la șase luni, iar ea avea nevoie de recuperare după accident în fiecare zi. Așa a început și proiectul clinicii Tarra. Numele centrului este inspirat din una dintre cărţile cele mai îndrăgite ale Ilincăi, „Pe arip-ile vântului”. În sanscrită, „Tarra” înseamnă „stea”. Ilinca Rotariu a făcut recuperare la Spitalul de Recuperare din Cluj, Spitalul de Recuperare din Felix, Centrul Acasă din Zalău sau centrele din Techirghiol.

„Reacţiile primilor oameni care au venit la centru au fost de surprindere și au spus că se vor mai întoarce la nevoie. Noi, în acest moment, avem nevoie de un laser și dorim un laser performant pentru că este o terapie care are efecte benefice demonstrate clar. Mai avem nevoie de un aparat pentru verticalizare și o mulţime de alte lucruri mai mici. Mă ajută venirea altor oameni la centru pentru că pot aduna mai multe informaţii ca să am o imagine cât mai complexă asupra problemei și mă ajută pentru că împreună cu alţii pot sparge barierele astea de care ne lovim și cu care suntem obișnuiţi. Eu îmi doresc să nu rămânem la nivelul de centru de recuperare ci să ne dezvoltăm și să devenim o adevarată mișcare.”, a declarat fondatorul clinicii, Ilinca Rotariu.

Banii adunaţi pentru centru sunt din fondurile proprii ale familiei Rotariu, dar și din donaţiile prin programul 2% din im-pozitul pe venit. În acest moment la clinică lucrează 5 specialiști și le-au trecut pragul aproximativ 15 pacienţi. Planul pentru anul 2013 este să realizeze un contract alături de Casa de Sănătate, astfel încât să se poată trata cât mai mulţi oameni. Centrul este deschis zilnic și funcţionează pe bază de programare telefonică sau e-mail.

La deschiderea centrului a avut loc și o mică demonstraţie de exerciţii, realizată de unul dintre pacienţi, Lucian Iosif Daniel, în

vârstă de 20 de ani. El se află într-un scaun cu rotile de cinci ani, după ce și-a fracturat coloana când a sărit într-un râu.

„De acest centru am aflat prin inter-mediul Ilincăi. Știam că o să-și deschidă o clinică și am fost să văd cum este. Așa am știut că o să beneficiez de kinetotera-pie și de tot ce am nevoie la cele mai mari standarde și da, per ansamblu, este un centru deschis nou. Viaţa mea este super ok. Practic, căruciorul nu m-a schimbat cu ceva, atâta că în unele instituţii categoric nu mai pot să fac lucururile pe care le făceam când eram bine, dar în fond este ok.”, a spus Lucian Iosif Daniel.

Centrul Tarra este situat în cartierul Mănăștur la adresa Calea Florești numărul 28. Pentru mai multe detalii puteţi vizita www.tarra.ro.

Mihai Cistelican

Ușa centrului este deschisă pentru orice persoană cu dizabilităţi Foto: www.tarra.ro

Centrul oferă servicii de: kinetoterapie ½h – 20 de RON;

electroterapie – 10 RON;laserterapie – 10 RON;ultrasunet – 10 RON;

evaluare reumă – 15 RON; evaluare orto – 15 RON;

magnetoterapie – 15 RON;parafină – 15 RON;

masaj ½h – 20 RON;consultaţie – 50 RON;

evaluare neuro – 30 RON.

Eu îmi doresc să nu rămânem la nivelul

de centru de recuperare ci să ne dezvoltăm și să devenim o adevarată mișcareIlinca Rotariu

„”

Parking nou în Cluj

Parking-ul subteran din centrul Clujului de la intersecţia străzilor Kogălniceanu și Universităţii se află la început de proiect. Primarul Emil Boc susţine că prima etapă a proiectului este finalizarea descărcării sar-cinii arheologice, și va fi încheiată la finalul lunii noiembrie a acestui an. Va continua cu un studiu de fezabilitate, apoi licitaţia de proi-ectare şi execuţie. Parkingul va dispune de 144 de locuri și va avea forma literei L. Proiectul a fost sugerat anul trecut de către fostul primar Sorin Apostu insă nu a fost validat și pus in mișcare până acum.//M.C.

Probleme pentru primul „turn” clujean

Construcţia primului bloc cu 25 de etaje din Cluj nu a putut incepe datorită protes-telor locuitorilor din zonă , care au reclamat mai multe nereguli . Consiliul Judeţean Cluj a facut verificări și nu gasit un plan urbanistic zonal , fapt ce a dus la avertizarea prefec-turii și Direcţiei Regionale în Construcţii. Aceștia nu au putut găsi nereguli deoarece construcţia blocului nu a început.Construc-torul blocului declară că a decis să suspende construcţia clădirii pentru a evita un posibil scandal.//M.C.

Bani alocaţi pentru sănătate și sport

După rectificarea bugetară a acestui an, Consiliul Local a alocat bani pentru spitale și echipele de handbal care s-au calificat în Champions League. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă va primi suma de 500 de mii de lei, bani ce vor fi folosiţi pentru lucrări la blocul operator. De asemenea Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare va folosi banii pentru reparaţii la clădire. Clubul sportiv feminin „U” Jolidon va primi suma de 100 de mii de lei pentru acoperirea costurilor privind participarea echipei la jocurile din Champions League, iar clubul „Olimpia” va primi 30 de mii.//M.C.

Autospecială NOUĂ în Cluj

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Cluj a prezentat ieri cele două autospeciale noi destinate intervenţiilor în regiunea de nord-vest a ţării. Acestea au fost cumpărate de ISU Cluj în colaborare cu Consiliul Judeţean, estimandu-se la o valoare de 720.000 de euro, bani obţinuţi prin finanţare europeană. Utilitatea lor va fi impărţită între Cluj și Maramureș însă autospeciala care va rămâne în administrarea ISU Cluj are un număr de beneficii faţă de cea care va fi repartizată regiunii maramureșene : sistem de telecomunicaţii prin satelit, un spital de campanie, centru de preluare a apelurilor 112 și o autonomie de 48 de ore. //M.C.

Page 5: REPORTAJ - fspac.ubbcluj.ro · Îmi era greu să mă gândesc cum cineva poate face asta, să potrivească cuvintele astfel încât nimeni să nu se simtă străin acolo. Andrei Pleşu,

luni, 21 ianuarie 2013 5SIMPLU

\\\\\\\\POLITIC

Denisa Camelia Bejerea

Războiul Puterilor

Tensiuni la Guvernare. USL acuză DNA-ul de arestări cu tentă politică și intimidare, după ce în ultimele zile au fost puse la cale diferite procese împotriva candidaţilor USL-iști.

Direcţia Naţională Anticorupţie scoate la iveală presupuse cazuri de dare de mită, trafic de influenţă și spălare

de bani, săvârșite în special de candidaţii opoziţiei cu scopul de intimidare și în speranţa că aceștia se vor retrage din lupta pentru putere. Un prim caz foarte mediatizat este cel al lui Alin Trășculescu, acuzat la mijlocul acestei luni, de trafic de influenţă și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură proprie și instigare la spălare de bani, informează Mediafax. Trășculescu a ales să demisioneze din respect pentru cetăţenii din Vrancea. Din momentul demisionării, fostul deputat nu mai beneficiază de imunitate parlamentară, lucru destul de dorit și preţuit de candidaţi și riscă să fie reţinut pentru 29 de zile.

Un alt caz destul de recent îl are ca ţintă pe primarul orașului Năvodari, arestat pentru 29 de zile, pentru că ar fi vrut să mituiască un poliţist, cu scopul de a scăpa de un dosar penal. Direcţia Naţională Anticorupţie a propus reţinerea acestuia fără a avea dovadă un flagrant, ci doar presupuse interceptări telefonice. Primarul Matei Nicolae, aflat la cel de-al treilea mandat consecutiv, este foarte susţinut de primarul constănţean Radu Mazăre, dar și de alţi primari și chiar miniștrii, cum ar fi ministrul culturii, Puiu Hașotti. Însuși primarul constănţean acuză DNA-ul de „arestări abuzive și nejustificate” și de încercarea de a intimida candidaţii pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012. În schimb, puterea acuză opoziţia de susţinere a „mituitorilor” și cere măsuri drastice ca demiterea ministrului culturii, pentru că a îndrăznit să susţină cazul primarului din Năvodari. Partidul Alianţa România Dreptă aprobă intenţia puterii. Radu F. Alexandru, senator ARD a declarat: ,,În urmă

cu câteva zile, respectiv duminică, un membru al guvernului (Puiu Hașotti, n.r.) s-a deplasat la Constanţa unde în fruntea unei mulţimi de 1000 de oameni a protestat împotriva unei decizii judecătorești care stabilea că judecarea primarului din Năvodari trebuie să se facă cu reţinerea acestuia în stare de arest (...). Nu doresc (USL n.r.) decât reîntoarcea la Constituţia Iliescu-Iorgovan care permitea într-adevăr o dictatură și un control total asupra justiţiei. ARD cere încă o dată în modul cel mai imperativ premierului Victor Ponta să îl demită de urgenţă pe domnul ministru al Culturii Puiu Hașotti și să facă declaraţiile de dezicere categorică faţă de orice gest, faţă de orice atitudine, faţă de orice manifestare a vreunui membru al USL-ului împotriva justiţiei. Este un lucru peste care nu poate să treacă”.

Un caz asemănător cu cele mai sus prezentate, este cel al deputatului PSD, Ion Stan, care a fost ridicat de DNA pentru trafic de influenţă, potrivit TVR. Acesta este acuzat că ar fi cerut unui afacerist suma de 1.300.000 de lei în schimbul facilitării obţinerii unor contracte publice cu primarii din judeţul

Dâmboviţa, informează DIGI 24. Din această sumă Ion Stan ar fi primit 750.000 de lei, cazul fiind asemănător cu al lui Alin Trășculescu, cu excepţia flagrantului. „Nu știu nici eu foarte multe lucruri, dar mi se pare că acest caz este similar cu cazul Trășculescu, iar soluţiile, din punctul meu de vedere, trebuie să fie similare. Adică domnul Stan, cu tot regretul o spun, trebuie să-și dea urgent demisia atât din Parlament, cât a mai rămas din mandat, cât și din partid. E soluţia corectă pentru a se pune la dispoziţia organelor de cercetare pentru a încerca să-și dovedească nevinovăţia. Asta ar fi soluţia corectă. Din punctul de vedere al legii, noi nu acoperim pe nimeni și cred că trebuie să-și facă datoria instanţa, mai ales că lucrurile astea nu s-au întâmplat ieri sau alaltăieri, înţeleg este un dosar mai vechi" a declarant senatorul de Prahova.

Războiul naţional continuă și la nivel local:

Lucrurile nu stau prea bine nici la nivel local, liderii partidelor PDL și USL Cluj se află și ei în contradicţie. „Conduși de dorinţa acerbă de a se remarca cu orice preţ în presa locală și naţională, liderii USL Cluj recurg la tot felul de acuzaţii nefondate privind activităţile și acţiunile competitorilor electorali. Astfel, pentru a evita întâlnirile cu alegătorii, de frica reacţiilor acestora datorate celor 6 luni de guvernare dezastruoase, USL Cluj a ales varianta atacurilor mediatice inventând teme false de dezbatere”, conform stiridecluj.ro. Mai mult de atât, campania electorală nu pare să mai ţină cont de colegialitate și de bun simţ, fapt ce reiese din pliantele primite de clujeni în aceste zile, în care se denigrează total numele deputatului Mircia Giurgiu, fiind catalogat drept „trădător” și „curvă politică”.

Întregul război mediatic dintre putere și opoziţie, acum în preajma alegerilor, nu face decât să dezorienteze populaţia în mâinile căreia ar trebui să stea soarta acestei ţări.

ARD învinsă la Cluj de nume noi.

Primele femei deputat din Cluj

Debut eșuat pentru Alianţa România Dreaptă care a obţinut un procent mai mic decât Uniunea Social-Liberală în ceea ce privește colegiile din judeţul Cluj. Astfel, USL a obţinut în judeţul Cluj 46,20% pentru Camera Deputaţilor și 47,52% pentru Senat în timp ce ARD a obţinut doar 22,13% la Camera Deputaţilor și 24,26% în Senat, potrivit Biroului Electoral Judeţean Cluj. PPDD a acumulat 10,39 procente, PRM 2,46 și 2,77, iar PPMT 1,68, respectiv 1,92. Candidatul independent Liviu Alexa a avut 1,17 procente din voturile exprimate.

Clujul, reprezentat de nume noi în ParlamentDupă definitivarea listei parlamentarilor clujeni descoperim, pe lângă nume deja consacrate ca Marius Nicoară, Alexandru Cordoș sau Mate Andras și nume noi.Cu experienţă din administraţia locală sau judeţeană sau chiar fară, optimismul și idealurile lor par de neclintit în faţa tuturor obstacolelor care v-or urma.

Aurelia Cristea, Elena Uioreanu și Steluţa Cătăniciu sunt primele femei deputat din Cluj. Câștigătoarea Colegiului 3, Aurelia Cristea, are experienţă în domeniul asigurărilor, dar se remarcă și prin funcţia de vicepreședinte al PSD Cluj în 2010 și consilier judeţean în 2012.

La întrebarea Ce ar aduce nou în politică fe-meile, Aurelia Cristea a răspuns: „O perseverenţă și o consecvenţă a proiectelor, noi avem deschi-dere spre dialog si mai puţine orgolii.”, conform Zarul de Cluj.ro.

Elena Uioreanu este o altă figură nouă care va reprezenta Clujul în Parlament. Fost consilier judeţean, actual consilier local din partea PNL și consilier personal al primului ministru Tăriceanu între 2005 și 2008, a câștigat direct Colegiul 9.

„Moţii sunt oameni mândri și vreau să îi asigur ca voi fi mândră la rândul meu să îi reprezint în Parlament și promit că nu o să îi fac de rușine”, a spus Elena Uioreanu pentru citynews.ro.

Supranumită și „femeia de fier” din Consiliul local, consilier local și vicepreședinte al PNL Cluj, Steluţa Cătăniciu, a câștigat Colegiul 2 în faţa lui Daniel Buda cu vastă experienţă în domeniu.

Laszlo Atilla mizează pe faptul că experienţa de la Primărie și capacitatea de adaptare îl vor ajuta să își impună punctul de vedere în timp ce pe proaspătul câștigător al Colegiului 1 Alin Tișe îl recomandă experienţa ca și fost președinte al Consiliului Judeţean Cluj din 2008-2012 și fost prefect al judeţului Cluj în perioada 2005-2007, dar și profesia de avocat cu specializare în administraţie publică.

Aurelia Cristea

Elena Uioreanu

Steluţa Cătăniciu

Domnul Stan, cu tot regretul o spun, trebuie să-şi dea urgent demisia atât din

Parlament, cât a mai rămas din mandat, cât şi din partid.Radu F. Alexandru

„”

Cristi Dănileţ, dat afară din CSM!

Judecătorii clujeni au decis, miercuri 9 ianuarie 2013, revocarea lui Cristi Dănileţ din Consiliul Supe-rior al Magistraturii.

27 magistraţi din 29 aflaţi la Judecătoria din Cluj Napoca, au votat pentru revocarea acestuia pe motiv că nu s-a ridicat la nivelul

așteptărilor ”A participat la procedura netransparentă de alegere a conduce-rii Consiliului Superior al Magistratu-rii, în totală contradicţie cu lucrurile pe care le-a promovat în proiectul de candidatură”, au declarat magistraţii clujeni.

Sursa: știridecluj.ro

Arestări cu tentă politică în preajma alegerilor parlamentare

Page 6: REPORTAJ - fspac.ubbcluj.ro · Îmi era greu să mă gândesc cum cineva poate face asta, să potrivească cuvintele astfel încât nimeni să nu se simtă străin acolo. Andrei Pleşu,

luni, 21 ianuarie 20136SIMPLU

INTERNAŢIONAL////////

Ana Cojuhari

Mai mult decât un loc de dormit,

Couchsurfing-ul îmi oferă posibilitatea să cunosc oameni interesanţi, frumoși, care știu să se bucure de viaţă.Natalia

„”

Pe valurile Couchsurfing-ului„Pentru noi lumea e mai mică decât își

închipuie oamenii”

Ești o fire aventurieră? Ţi-ar plăcea să călătorești prin lume fără a-ţi fi afectat prea mult buzunarul de stu-

dent? Ţi-ai dori să vezi orașe noi, dincolo de pozele frumoase din broșuri și hoteluri mai mult sau mai puţin luxoase? Ești atras să cunoști persoane deschise, sociabile și interesante? Ai vrea să pleci în lume, dar, pur și simplu, nu știi încotro să o iei? Atunci Couchsurfing-ul (sau surf-ul pe canapea) e pentru tine!

Ce mai e și asta?Dacă nu ai auzit de acest termen înainte, se pare că acum e cazul să descoperi simpli-tatea și utilitatea lui. Proiectul Couchsurf-ing presupune o reţea internaţională de oameni, ai căror principal interes comun e călătoria. Fondatorii organizaţiei au încercat să elimine, pe cât e posibil, toate barierele care ar împiedica o persoană să părăsească zona de confort a orașului natal și să îmbrăţișeze necunoscutul, dăruindu-i libertatea de a explora. Mem-brii comunităţii de surferi știu că pentru a vedea o altă ţară sau un alt oraș e suficient să manifești un strop de curiozitate, aceasta hrănind nucleul dorinţei, aspectele socio-politico-materiale fiind rezolvabile. Cei de la Couchsurfing vor să arate lumii că o călătorie nu înseamnă doar să vizitezi niște locuri noi atunci când ești în vacanţă, ci e un mod de a trăi, de a gândi.

Să te alături „căutătorilor de canapele” e cât se poate de simplu: accesezi site-ul www.couchsurfing.org, te inregistrezi și ţi se deschide o lume a variantelor și alterna-tivelor pentru calatoria ta, virtuală iniţial, și să-ţi aducă o avalanșă de emoţii pozitive.

Îţi este oferită posibilitatea să vezi un alt oraș, o altă ţară prin ochii locuitorilor ei, nu a broșurilor de turism sau a ghizilor. Tot ce trebuie să faci e să scrii în bara de căutare a site-ului orașul/ţara unde vrei să mergi și să vezi care sunt oamenii dispuși să te cazeze. E un joc al situaţiilor, o ruletă a cărei numere sunt oamenii pe care îi vei întâlni. Pe site există diverse grupuri constituite pe baza unor interese comune. Acest aspect tinde să-ţi dea un indiciu asupra alegerii locului și a persoanei care te va caza, cu toate acestea, cheia tuturor situaţiilor e comunicarea, ea e catalizatorul deciziilor.

Cum e să vezi lumea de pe canapelele altora?

„Mai mult decât un loc de dormit, Couch-surfing-ul îmi oferă posibilitatea să cunosc oameni interesanţi, frumoși, care știu să se bucure de viaţă. Totodată, întâlnind localnici, pot descoperi și locurile nepopu-

lare, din punct de vedere turistic, ale unui oraș, căci adevărata viaţă a orașului e dată de locuitorii săi”, zice Natalia, o studentă a Facultăţii de Litere din Cluj. Timp de un an și jumătate Natalia a cutreierat Româ-nia în lung și-n lat, reușind să parcurgă majoritatea orașelor importante. Și e curios faptul că a făcut-o prin autos-top: cu o plăcuţă în mână (pe care scria denumirea orașului unde vrea să ajungă), zâmbetul pe buze și faţa persoanei care o va întâmpina întipărită în minte. Astfel, cheltuielile materiale au fost reduse la minimum, fără a afecta calitatea călătoriei și a distracţiei. În fiecare oraș stătea cel mult 3 zile, timp în care surferul-gazdă îi arăta zonele importante ale orașului, dar și locurile lui preferate. Împreună cu cana-peaua, explorarea orașului și ospitalitatea, Natalia a primit și un alt lucru important

– prietenia.

Canapele diferite pe continente diferiteCând încă habar nu aveam ce-s cu canapelele astea care cică fac surfing, am cunoscut-o pe Maud, o tânără din Montpellier, un oraș din sudul Franţei.

Din perioada liceului viaţa ei a devenit sinonim cu călătoria, iar acum, la cei 24 de ani ai săi, se pare că îi place și mai mult acest aspect. A reușit să combine activităţile de voluntariat, călătoriile cu familia și experienţele couchsurfing, iar astfel, Maud a stat pe canapele din 4 conti-nente: a făcut înconjorul Europei (vizitând unele ţări chiar de câteva ori, printre care și România), a călătorit prin SUA, a beneficiat de ospitalitatea surferilor din Bacu și a stat o săptămână la un surfer din Maroc. „Îmi place să cunosc oameni noi, culturi noi, mentalităţi diferite. Mă bucur că am prieteni de prin colţișoare diferite ale lumii și sunt dornică să-i revăd. Couchsurfing-ul e o experienţă foarte frumoasă și consider că fiecare ar trebui să încerce”, mi-a zis Maud.

Mai mult decât o simplă călătorieCouchsurfing-ul e mai mult decât un mod de a vedea locuri noi sau de a-ţi arăta orașul unor necunoscuţi. De la începutu-rile sale, surfing-ul pe canapea a legat zeci de mii de relaţii de prietenie. Totodată, Couchsurfing-ul l-a mai și ajutat pe Cupi-

Couchsurfingul în date � Proiectul a început în 2004;

� Comunitatea de Couchsurfing are 4.8 mil-

ioane de utilizatori, împrăștiaţi prin 93.000 de

orașe, în 207 ţări, de pe toate continentele;

� Cei mai mulţi surferi sunt din SUA, apoi Ger-

mania, Franţa, Canada;

� Vârsta membrilor proiectului variază între

18-60 ani, iar cea mai numeroasă categorie de

vârstă e de 18-24 ani;

� Cele mai multe ţări vizitate de un singur

surfer – 197;

� Cele mai multe nopţi petrecute în surfing de

un singur membru – 689, cele mai multe nopţi

petrecute în calitate de gazdă – 2593;

� Sunt vorbite 366 de limbi;

� Cei mai nordici membri sunt din Norvegia, iar

cei mai sudici din Antarctica;

� Pe site există peste 40.000 de grupuri, în

funcţie de interesele comune ale surferilor;

� 3 surferi au stabilit recordul mondial pentru

cea mai lungă plimbare cu taxi – 4 continente,

51 de ţări în 450 de zile (în cadrul unei campanii

pentru strângerea banilor în scopuri caritabile).

don în câteva situaţii, în care scenele din viaţa reală erau parcă desprinse din vreun film romantic.

E o experienţă de neuitat și e curios faptul că nu știi ce se va întâmpla, pe cine vei întâlni și cum va decurge călătoria. Știi doar că vei avea unde să dormi. Dar e un necunoscut tentant, așa că dacă ai vrea să fugi în lume (sau în orașul de alături) pe câteva zile, Couchsurfing-ul e gata să te ajute.

Un mod inedit de a călători

Page 7: REPORTAJ - fspac.ubbcluj.ro · Îmi era greu să mă gândesc cum cineva poate face asta, să potrivească cuvintele astfel încât nimeni să nu se simtă străin acolo. Andrei Pleşu,

luni, 21 ianuarie 2013 7SIMPLU

\\\\\\\\REPORTAJ

Lucian Coste

Andreea Hoza

Eu nu strivesc corola de pruni a lumii

În harababura multiculturală clujeană, printre toate supermarke-turile, mall-urile și magazinele ale căror dimensiuni pun în competiţie palate, mai rar vezi o persoană a noii generaţii să înţeleagă ori să fi auzit de obiceiul mersului la cules de prune.

Pe la sate răsfirateÎn fiecare an, pe la începuturile lui octombrie, prezenţa era obigatorie la strâns în satul bunicilor, Dăbâca, cu portbagajul Daciei plin de găleţi. Obiceiul dictează că la două zile după ce au picat prunele, sunt bune de cules: acele zile sunt destinate răscoacerii lor pe pământ. Strânsul începe peste drum de casa buni-cilor, în locul numit „Mama Bună”, curtea unde au locuit străbunicii.

Te sperii un pic de imaginea unei case de pe vremea unirii plaiu-rilor românești, pe care abia mai stă lipită culoarea de zidurile din piatră tencuite cu lut și târnaţul plin de adâncituri și găuri. În trecere pe lângă fostul șopru al străbunicului, care a ajuns, mai apoi, atelierul de meșterit al bunicului și apoi un depozit al butielor destinate să ţină fructele stricătoare de șele.

În cursa împotriva întuneri-cului, ăștia mai tineri, cum sunt eu, avem rută din grădină la butie, să golim găleţile pline.

Sunt uimit în fiecare an, la strâns, cum mâinile mele orășenizate la tastatură abia pot umple o găleată de prune în timp ce bunica termină cu a doua, cu regula

sacră de a nu pune poșoticuri în galeată.

Când îţi ridici capul să mai îndrepţi spatele îndurerat de la statul constant aplecat, cât e stânga și dreapta de lungă vezi numai bătrâni cu clop în cap și laibăr în spate, aplecaţi după prune.

CE-ul ,CUM-ul și UNDE-leDe la umplerea butielor enorme din lemn de brad cu prune ajungem la evidentul proces de fermentare, cel care are chichiţe cunoscute doar de ăi’ mai bătrâni. Fermentaţia începe când apar roiuri de musculiţe beţive pe deasupra butiei și, dacă asculţi atent, poţi auzi cum clocotesc prunele, de parcă ar fi un concert de

racacăi. Finalul fermentării e sem-nalizat de pod, o crustă de prune negre și uscate, pe deasupra butiei, care nu poate fi spartă și materia primă pusă în pericol.

Călătoria nebună și periculoasă până la așa numita Horincie, botezată după un sinonim al jinar-sului, horinca, pălincă la moroșeni, ţuică pentru ardeleni orășenizaţi, dar jinars pentru cei cu adevărat de-ai căsii.

E un stres enorm, oamenii încearcă să ţină butoaiele nemișcate pentru a nu strica podul și fiecare groapă care scutură carul cu boi e înjurată. Un ultim obstacol e un drum de ţară de vreo o sută de metri până la Horincie, test final pen-

tru om și animal în călătoria lor.

În victoria ta asupra el-ementelor, ești primit de către cei deja ajunși, care mai de care cu porecle bătrânești, ciudate, precum: Ștefan a lu’ Buralău, Ioănaș Grasu din Cătun, Cornel a lu’ Tamașu, după tradiţie, cu un pahar din ţuica precedenţilor victorioși, cinstind cu vorba „Să iasă jinarsu’ bun ca oamenii”.

Imaginea Horinciei din exte-rior te face să îţi pui întrebări cum oamenii fac alcool eco într-o casă de cărămidă așa mică. Răspunsul îl poţi primi doar dacă pășești înăuntru, unde căsuţa aceea de afară parcă devine o fabrică gigantică. Ești lovit de imaginea a două cazane din cupru pur, unul mai mare și celălalt mai mic, despărţite de o serpentină alimentată din valea de alături, care are funcţia de răcire.

Prunele sunt golite în cazanul mare pentru distilare, focul de sub cazane e întreţinut de fochiștii Todor de la Mădieruș și Nenea Oănu, iar operaţiunea întreagă e supravegheată de fierbător, Răceanu. Ţuica e verificată constant prin aruncarea în foc a unui produs numit ţuzlă, un lichid alcoolic slab din cazan, rezultat în urma fierberii borhotului de prune. Când

ţuzla nu mai arde cu flacără albastră precum spirtul se consideră că, din borhot, s-a distilat tot alcoolul, fapt ce duce la ordinul lui nenea Răceanu de a fi mutată în cazanul mai mic, unde a doua distilare o să transforme spirtul ardelenesc în produsul finit, sacra Ţuică de prune, controlată la standardul de 51 grade, neschimbat de ani și ani.

În așteptarea obţinerii acestui alcool atât de rar în lume, observ în Horincie o masă veche, ciobită, înconjurată de scaune și o laiţă, unde bătrânii stau și își împart poveștile, râzând si depănând amin-tiri, imagine cu un sentiment alb-negru parcă smulsă din Moromeţii, în încheierea unei rutine anuale mai vechi decât poate ţine minte și cel mai bătrân dintre bătrâni, acum tradiţie lipită de genetica unei generaţii de mai apoi.

Brondoşii din Cavnic, un obicei zgomotos păstrat de sute de ani

Printre numeroasele obiceiuri de Crăciun românești se numără și cel al brondoșilor din Maramureș.

Ieșiţi parcă dintr-un basm, aceștia pot fi întâlniţi în preajma sărbătorilor de iarnă, în special pe străzile Cavnicului. Cu un costum impresionant ce nu are cum să treacă neob-servat, brondoșii ies pe străzile Cavnicului și colindă trei zile și trei nopţi pentru a respecta tradiţiile străbune.

Originile acestui obicei unic au fost corelate de-a lungul timpului cu tot felul de mituri și povești. Unii localnici susţin că brondoșii, în urmă cu câteva sute de ani, erau paznicii colindătorilor bogaţi, ce purtau haine scumpe, în timp ce mergeau cu ,,Irodul” și ,,Constantinii”.

Pe de altă parte, se zvonește că, origi-nea acestui obicei a luat naștere odată cu invazia tătarilor din 1717. Povestea spune că, datorită costumului zgomotos și a măștilor înfricoșătoare, au reușit să-i sperie și să-i alunge pe tătarii care cuceriseră orașul la vremea aceea. Drept dovadă acestui fapt stă o piatră pe care este inscripţionată prezenţa lor în oraș numită ,,Piatra tătarilor”.

Alte legende spun că brondoșii au apărut cu sute de ani în urmă și rolul lor era de a speria și îndepărta spiritele rele. În noaptea dintre ani aveau loc diferite ritualuri pentru a îndepărta spiritele rele și pentru ca zeul luminii să mărească zilele la loc.

Întrebat „Cum a lua naștere acest obi-cei?”, un brondoș mi-a răspuns că obiceiul datează de pe vremea tătarilor și că există, un monument istoric care „vorbește” despre

existenţa lor în acea vreme. L-am mai întrebat dacă există un anumit criteriu sau o limită de vârstă pentru a putea participa la acest obicei, iar el a spuns, râzând, „În funcţie de câte

clopote poate căra fiecare”. De asemenea, am vrut să știu cum decurge acest obicei,iar din spusele sale, tinerii, numai băieţii, inclusiv cei mici, încep să se adune de dimineaţă în grupe

de câte 7 sau 15 și pornesc să colinde străzile timp de 3 zile. Merg pe la casele rudelor bol-borosind o colindă pentru a nu fi recunoscuţi și urându-le un an bun și îmbelșugat.

Cum tot obiceiul „stă” în unicul și incon-fundabilul costum de brondoși, l-am întrebat de unde pot achiziţiona un astfel de costum. Răspunsul n-a întârziat să apară și, astfel, am aflat că îmbrăcămintea specifică este transmisă din generaţie în generaţie și este confecţionată din opinci, nădragi și cămașă albă, hamul cu clopote și o mască mare din piele de oaie împodobită cu ciucuri și o limbă lungă roșie.

În trecut acest obicei de a te costuma în brondoși era o dovadă a bărbăţiei, astăzi, însă, tinerii se costumează pentru amuzament și divertisment. Participarea femeilor la acest obicei a fost întotdeauna interzisă deoarece, după spusele bătrânilor, aduc ghinion, iar fetele care erau prinse îmbrăcate în brondoși erau pedepsite cu o spălătură în zăpadă.

Obiceiul datează de pe vremea tătarilor și există un monument istoric care „vorbește” despre existenţa lor în acea vreme.

Tradiția facerii jinarsului în satul ardelenesc

Page 8: REPORTAJ - fspac.ubbcluj.ro · Îmi era greu să mă gândesc cum cineva poate face asta, să potrivească cuvintele astfel încât nimeni să nu se simtă străin acolo. Andrei Pleşu,

luni, 21 ianuarie 20138SIMPLU

AGENDA ZILEI — INTERVIU////////

Invazia balurilor bobocilor„Febra” balurilor„Boala” i-a prins în acest an pe studenţi, mult mai repede. Orga-nizatorii au fost foarte rapizi și au pus toate detaliile la punct pentru ca balurile să fie cât mai originale și interesate. Aceștia au încercat să aducă ceva nou faţă de alţi ani și să aibă invitaţi care mai de care mai cunoscuţi și așteptaţi de către clujeni. Din această afacere, cele mai câștigate sunt cluburile, iar cei care au cel mai mult de pierdut sunt părinţii care trebuie să „pompeze” bani non-stop copiilor.

Pe lângă faptul că sunt pline în weekenduri, proprietarii local-urilor au mult de câștigat și în timpul săptămânii când deschid porţile pentru cei care doresc să organizeze baluri. În urma acestor evenimente cluburile reușesc să adune bani din consumaţia făcută de către tineri. La aceste petreceri sunt bineveniţi toţi cei dornici de distracţie, neţinându-se cont unde studiază, iar cum fiecare facultate organizează binecunoscutul bal al bobocilor, studenţii au de unde alege, iar dacă îi ţine buzunarul, nu mai trebuie să aleagă și pot partici-pa la toate petrecerile.

Secrete din culisele balurilor bobocilorTradiţia spune că bobocii, pentru a-și face intrarea în facultate și a fi consideraţi studenţi, trebuie să par-ticipe la bal. Cei mai frumoși, spon-tani, creativi și descurcăreţi sunt

aleși miss și mister și sunt premiaţi. Unele facultăţi oferă premiul I, II și III, dar și premiul miss&mister popularitate. Juriul este format din profesori, câte un reprezentant de la fiecare secţie și studenţi din anul II sau III care au făcut parte din organizarea balului. Pe lângă aceștia mai pot face parte și sponsori care au oferit cadouri sau sume de bani mai consistente.

Organizatorii se ocupă de

alegerea perechilor, probelor, lo-calului, a invitatului și de asemenea de toate detaliile legate de bilete, afișe și sponsorizări. Pentru ca balul să nu fie plictisitor, participanţii se întâlnesc încă din timp la repetiţii și își pregătesc probele, fiind îndrumaţi tot de către organi-zatori. Chiar dacă majoritatea acestora sunt comunicate încă de la început, la fiecare bal există și probe surpiză care ajută la diferenţierea

concurenţilor, astfel fiind mai ușor să se aleagă câștigătorii.

Părinţii scot banii de la „șosetă”Pe lângă faptul că părinţii îi ţin pe studenţi la facultate, plătindu-le chiria sau căminul, aceștia trebuie să scoată și sume substanţiale pentru a le oferi copiilor tot ce își doresc. Banii care merg pe mâncare

sunt puţini în comparaţie cu cei cheltuiţi în cluburi sau pe haine, pentru a avea o apariţie de neuitat în faţa colegilor.

Clujul este un oraș mare și cu multe posibilităţi de distracţie, iar dacă vrei să ajungi să cunoști toate localurile în care veselia nu îţi mai dă voie să rămâi cu vreun leu în buzunar, atunci trebuie să scoţi toţi banii de la șosetă și să îi împarţi, bine gândit, pentru a nu rămâne pe drumuri sau flămând sau și pe drumuri și flămând. Toate sacrificiile sunt făcute cu speranţa că tinerii se vor pregăti și vor ajunge mari doctori, avocaţi, ingineri sau „ceva pe la televizor”, gândesc părinţii, însă anturajul și viaţa rebelă pe care o duc tinerii, îi „storc” pe părinţi de bani. Totuși, până la urmă, fiecare perioadă are frumuseţile ei și toate trebuie trăite la timpul lor.

„Ajunge Ghiţă dimineaţa acasă, rupt de beat. Înainte să intre în cameră, mama

îl întâmpină:-Ghiţă eşti beat!

Miroşi a bere!La care băiatul:

- La câţi bani mi-ai dat ce ai

vrea, să miros a

whisky?”

Şi cam aşa „fug ” banii pe distracţiile studenţilor.

Mădălina Bucur

Mădălina Danusia Corsau

Interviu cu un make-up artistCarmen Burci, este un make-up artist clujean , cu un portofoliuimpresion-antpentrucineva cu doar 4 ani de muncăîndomeniu.

Cum a luat naștere pasiunea pentru

make-up?La 5 ani părinţii mei m-au înscris la un curs de dans de societate,sportpe care l-am practicat 8 ani. Acolo eram nevoite la fiecare concurs sau spectacol la care participam să ne machiem și să ne coafăm. De fiecare dată după ce mă aranjam pe mine, colegele mele mă rugau să le ajut. Atunci am avut primul contact cu acest domeniu.

Cum a ajunsaceastă pasiune o meserie?Când am împlinit 18 ani am ales să urmez primul curs de machiaj profe-sional și să îmi cumpăr prima trusă de pensule profesionale. Cam în aceeași perioadă sora mea a hotărât să deschidă un salon de înfrumuseţare și, stând pe langă ea, mi-am dat seama că ar fi păcat să nu profit de faptul că aș putea avea o meserie pe care să o practic cu foarte multă plăcere.

Ce obstacole și ce provocări a tre-buit să înfrunţi la începutul carierei tale de make-up artist?(…)Trebuie să ai foarte multă răbdare, autocontrol, perseverenţă etc. În primii doi ani am lucrat foarte mult, am încercat să apar peste tot (baluri, shooting-uri, prezentări de modă etc.) pentru ca lumea să audă de mine și să fie interesată să mă cunoască. (…)

Cea mai mare dorinţă în calitate de make-up artist?Una dintre cele mai mari dorinţe ar fi să fac parte din echipa de make-up artiști a binecunoscutei Lady Gaga.

Există vreun make-up artist a cărei muncă o admiri în mod deosebit?Îmi place foarte mult Alexandru Abagiu.

Îmi imaginez că ai foarte multe ma-chiaje realizate de tine care îţi plac foarte mult, dar ai putea să alegi unul singur de care ești foarte mândră?(...) cred că cele mai frumoase sunt de la ultima ședinţă foto pe care am făcut-o, colecţia salonului unde lucrez, Bou-doir Studio Prive. Machiajele au fost inspirate din anii '60, aniimei preferaţi în ceea ce privește această artă.

Ce se întamplă atunci când o clientă îţi cere un machiaj care nu i se potrivește?De cele mai multe ori clientele se lasă pe mâna mea. În cazul în care totuși vine setată pe o anumită idee, încerc să îi explic de ce nu i se potrivește (...). Este aceeași diferenţă ca și între un croitor și un designer, croitorul face ce îi spune clientul, iar designerul creează folosin-du-se de sugestiile clientului, corpul său și tendinţele de la momentul respectiv.

Care sunt trucurile/sfaturile de machiaj pe care le recomanzi fetelor?Le recomand să folosească mai puţin fond de ten, deoarece un ten arată mult mai bine dacă nu este încărcat și să folosească cu încredere machiajele care li se potrivesc și atunci se vor simţi mult mai bine și mult mai încrezătoare.

Page 9: REPORTAJ - fspac.ubbcluj.ro · Îmi era greu să mă gândesc cum cineva poate face asta, să potrivească cuvintele astfel încât nimeni să nu se simtă străin acolo. Andrei Pleşu,

luni, 21 ianuarie 2013 9SIMPLU

\\\\\\\\CULTURĂ

Andrei Căprar

B-boying și cultura Hip-HopDacă pui întrebarea „ce este hip-hop-ul?”, majoritatea vor răspunde „un gen de muzică”. Dacă pui aceeași întrebare unui b-boy, el îţi va răspunde „este o cultură!”.

Hip-hop-ul a apărut undeva prin anii 70 în New York prin împletirea a două comunităţi: cea Afro-Americană și cea Latino Americană. Undeva în Bronx, DJ kool Herc, cunoscut drept „tatăl” hip-hop-ului, ţinea petreceri de cartier. Ceva obișnuit pentru vremea aceea. În

timpul unei melodii a lui James Brown, când apărea break-ul (o pauză în care se auzea doar beat-ul), toţi se ridicau și începeau să danseze.

Dj-ul de origine Jamaicană a observat asta și pentru următoarea petrecere a mixat mai multe break-uri din melodii cunoscute. Toţi

care erau de faţă, tocmai asistau la nașterea culturii hip hop.

În 1980, Afrika Bambaataa, a format cei 4 stâlpi ai culturii: Dj-ing, Graffiti writing, MC-ing și B-boying. El și colectivul Zulu Nation au fost responsabili cu răspândirea culturii în toată lumea. În 2007 este nominat pentru Rock and Roll Hall of Fame.

B-boying sau breaking, este un stil de dans care s-a născut tot în anul 1970. B-boy (break boy),

respectiv b-girl (break girl), sunt numiţi cei care dansează pe break-urile melodiilor. Termenul de breakdance a fost folosit de către media, pentru a exploata acest dans. Mulţi b-boy consideră că numele de breakdance este înjositor.

La baza b-boyingului stau 4 el-emente: toprock, downrock, power moves și freeze. Toprock-ul este primul element al breaking-ului. Este momentul în care dansatorul își arată caracterul prin stil, flexibil-itate și ritm. Downrock-ul include toţi pașii de dans care îi faci în timp ce ești cu corpul aproape de podea. Cea mai fundamentală mișcare este 6-step-ul, pe care fiecare îl variază după propriul stil.

Cu siguranţă cele mai spectacu-loase elemente sunt ultimele două. Power moves-urile sunt mișcările care sfidează gravitaţia, de obicei „împrumutate” din gimnastică. Începătorii și spectatorii cred că asta înseamnă breakdance. Freez-ul, este partea de final în care

dansatorul se oprește într-o poziţie care necesită echilibru, pentru a da senzaţia că timpul a îngheţat (freezes).

Pentru a răspândi cultura Hip-Hop-ului, se ţin din an în an competiţii mari. Sunt 3 competiţii foarte cunoscute în toată lumea. Battle of the year, care a fost înfiinţat în anii ‘90, The Notorious IBE și Red Bull BC One.

Și în ţara noastră sunt câteva competiţii care îi fac pe dansato-rii români să se întâlnească și să facă schimb de experienţă. Jam-urile cele mai cunoscute sunt Get on The Good Foot și 7ron b-boy Session (ţinute în Cluj), Back in Action și Nymphea Dance.

Cea mai mare atracţie a acestor competiţii sunt battle-urile, care sunt „judecate” de către experţi. La echipă vs echipă, b-boys execută, împreună cu echipa, tehnici complexe care să arate spiritul de echipă, dar și individu-alitatea fiecăruia. La unu vs unu, lucrurile stau diferit. Aici presiu-nea e mai mare și dansatorul nu are suportul echipei.

În timpul pauzelor se formează cypher-uri (cercuri), unde b-boys se provoacă unul pe celălalt la un duel. Cypher-ul a apărut în anii 70, în timpul petrecerilor lui Kool Herc. Câștigătorul este cel care rezistă cel mai mult.

Cultura Hip-Hop-ului s-a transformat astăzi în ceva foarte mare. Fie că e vorba de DJ-ing, MC-ing, b-boying sau grafitti writing, această cultură a apropiat oame-nii din întreaga lume și a strâns legăturile dintre ei.

Dj Kool Herc

Locul unde s-a născut Hip-Hop-ul

Afrika Bambaataab-boy participând la

Get on the Good Foot

Andy Warhol, prince of pop artAșa a ajuns să fie denumit Andy Warhol, un ilustrator de revite glossy, care a devenit cel mai influent artist al secolului XX. Un artist de geniu, un comercial pus pe glume în culori stridente care a transformat visul american într-o realitate incontestabilă.

Ce este Pop Art – ul?Este o mișcare artistică, cunoscută și ca ex-presionism abstract care apare după Al Doilea Război Mondial. Cuvantul „pop” își are originile în „popular art”, adică artă de mare populari-tate. Denumirea de „pop” ajunge mai târziu și în muzică. Arta pop americană se naște la începutul anilor ‘60, cam în același timp în care versiunea sa englezească intră într-o fază de declin. Pop art-ul, în varianta engleză, era mai critic și mai angajat din punct de vedere politic, în timp ce artiștii americani se opresc la prezen-tarea realităţii, fără să atace sau să acuze.

Cine e Andy Warhol?Andy a debutat ca și grafician de reclame, a facut ilustraţii pentru revistele de modă și a decorat vitrinele magazinelor, fapt ce a facut să fie remarcat destul de repede. În scurt timp a început să expună în galerii de modă și să frecventeze cercuri înalte.

La începutul anilor '60, Warhol a început să picteze, dar asta nu înseamnă că a renunţat la estetica reclamei. Este cunoscut pentru iniţierea sticlelor verzi de Coca- cola și a con-servelor de supă Campbell pe care le-a ridicat la rangul de capodopere pop art, numai în ideea că arta trebuie să fie accesibilă.

Chiar dacă dădea dovadă de o imaginaţie abundentă în arta sa, când era vorba să se exprime verbal, Andrew Warhola, pe numele lui întreg, intriga audienţa cu declaraţii de genul „sunt foarte superficial” sau „prefer să

rămân un mister”. De asemenea Warhol nu a fost deloc generos cu jurnaliștii. Obișnuia să spună că articolele nu trebuie citite, ci măsurate în centimetri. În 1980 încă mai susţinea că ar fi virgin, dar unul dintre biografii săi a descoperit că figura în registrele unui spital unde își tratase o boală cu transmitere sexuală în anii '60. Cu toate acestea, niciodată nu a încercat să-și nege homosexualitatea.

Andy deschide pe Lexington Avenue din New York, The Factory, studioul-fabrică, unde portretele unor celebrităţi ca Marilyn Monroe sau Elizabeth Taylor apar pe bandă rulantă.

The Factory era punctul de întâlnire a tuturor vedetelor, un loc unde petrecerile par să nu se mai termine niciodată. Muzicieni precum Lou Reed, Bob Dylan și Mick Jagger își făceau mereu apariţia la petrecerile lui Andy, dar și alţi artiști ca Salvador Dali și Allen Ginsberg. Warhol a creat aici un mediu ce reprezenta, în chintesenţă, tot ce însemna boem și excentric, populat în special de travestiţi, fotomodele și staruri porno, unde kitschul și banalitatea erau încurajate. Aceste aspecte ale unei existenţe destrăbălate sau pur și simplu nonșalante, fără prea mari griji și preocupări, se întâlnesc și în opera artistului. De aceea ciudaţii și person-ajele de la marginea societăţii, de care Warhol era înconjurat, erau subiectul observaţiei artistului și protagoniștii filmelor sale.

Andy Warhol s-a stins din viaţă pe 22 feb-ruarie 1987, în urma unei operaţii de rutină la vezica biliară. Situaţie ironică având în vedere că, în anul 1968, a supravieţuit după ce a fost împușcat de un frecventator al studioului. Acest fenomen l-a lămurit pe Andy în privinţa unui lucru: înainte de a fi împușcat, bănuia că în loc să își trăiască viaţa, o privește la TV de pe o canapea.

What’s great about this country is that America started the tradition where the richest consumers

buy essentially the same things as the poorest. You can be watching TV and see Coca-Cola, and you know that the President drinks Coke, Liz Taylor drinks Coke, and just think, you can drink Coke, too. A Coke is a Coke and no amount of money can get you a better Coke than the one the bum on the corner is drinking. All the Cokes are the same and all the Cokes are good. Liz Taylor knows it, the President knows it, the bum knows it, and you know it.Andy Warhol

Mădălina Chirica

Page 10: REPORTAJ - fspac.ubbcluj.ro · Îmi era greu să mă gândesc cum cineva poate face asta, să potrivească cuvintele astfel încât nimeni să nu se simtă străin acolo. Andrei Pleşu,

luni, 21 ianuarie 201310SIMPLU

MONDEN////////

Kinga Sebestyen rupe tăcerea

După ce revista Ciao! a dezvăluit că are o relaţie cu Zsolt, antrenoarea dezvăluie care este legătura dintre ea

și familia lui.Kinga Sebestyen, antrenoarea de fitness

specializată în Kangoo Jumps care a fost fotografiată de paparazzii revistei Ciao! în ipostaze șocante alături de Zsolt Csergo, rupe tăcerea pentru CANCAN.ro. Pentru prima oară, de la declașarea scandalului, afacerista a acceptat să explice cum a ajuns să aibă de-a face cu Nicoleta Luciu, soţia celui cu care paparazzii au descoperit că avea o relaţie de ani buni.

Nicoleta Luciu și Zsolt Csergo ar fi fost în pragul divorţului, au speculat tabloidele imediat ce a apărut inregistrarea video cu pre-supusa amantă a lui Zsolt. Soţia marelui afac-

erist a declarat că are încredere în partenerul ei de viaţă, însă dacă l-ar prinde cu alta, ar divorţa. Mai mult, aceasta declară pentru Pro TV că nu există ca pentru trei minute de re-laxare să dai cu piciorul la o familie : „suntem o familie și așa vom rămâne!” La rândul lui, omul de afaceri Zsolt Csergo dezminte așa-zis-ul „amantlâc” si precizează că își iubește soţia mai mult decât orice pe lume: „Faptul că niște paparazzi încearcă să transforme o relaţie de afaceri într-un amantlâc e trist. Îmi iubesc nevasta și voi face tot ce trebuie să ţin unită familia, în dragoste și respect, ca până acum”. Cei doi s-au căsătorit în aprilie anul acesta iar nașii au fost Marina și Peter Imre. Împreună au patru copii: Zsolt junior, în vârstă de patru ani, și tripleţii: Kim, Karoli și Kevin, în vârstă acum de 1 an.

sursa EVZ.ro

Cristiana Goţa

Călătorie mondenă prin România

România este o ţară cu destul de multe persoane mondene care mai de care cu strălucirea lui pentru atracţia tabloi-

delor și nu numai. De la certuri, divorţuri, blesteme până la iubiri interzise, declaraţii de dragoste și unirea destinelor, cazuri media-tizate și poate pentru asta și-au pus eticheta de vedetă mondenă. Printre cele mai media-tizate persoane din ţara noastră se numără și vestitul designer Cătălin Botezatu. Fost model și designer de modă, care se poate mândri cu prezentări de modă organizate pe toate continentele. Născut la 3 decembrie 1966, în Alexandria, Cătălin Botezatu nu a fost niciodată căsătorit, însă în 2009 a mărturisit că are un băiat de 20 de ani, care nu știe însă cine îi e tată. În calitate de creator de modă, Botezatu a primit numeroase premii și a fost autorul unor premiere mondiale cum ar fi: o prezentare de lenjerie, în timpul unei curse aeriene, la altitudinea de 10.000 metri. Viaţa sa personală ţine prima pagină a ziarelor graţie relaţiilor cu diverse femei și zvonurilor cum că ar fi, de fapt, homosexual. Cu docu-mentare, specializare și mult talent, vedeta a reușit să aibă tot ceea ce își dorește.

Alex Velea este o altă personalitate prinsă în scandalurile mondene când, cu puţin timp în urmă, o tânără domnișoară, din Timișoara, a reușit să devină vedetă printr-o afirmaţie falsă, cum că ar fi însărcinată cu copilul acestuia. Vedeta nu recunoaște, nici nu vrea să discute cu ea. Cântăreţul e căsătorit de doi ani și nu-i vine să creadă că e târât într-o astfel de poveste. „A plăsmuit o poveste cu mine, a făcut un adevărat scenariu. Nu am știut cum să abordez această situaţie, pentru că este foarte dificilă”, a spus Alex Velea. Tânăra nu e singura care face acuzaţii de acest fel și care apare cu o astfel de poveste pentru puţină faimă personală. Cam așa se va „inunda” ţara noastră cu „vedete mondene”.

„Chinuitorul” de vedete Cel care le trezește de dimineaţă, le

pune la munca de jos și nu ţine cont de niciun nume este șeful vedetelor Nea Marin. Deși și-a atras antipatia multor vedete, el se bucură de simpatia publicului. Mai mult de atât, nu e deloc zbirul cu băţ în vânt, ci

un romantic, care și-a furat soţia de la socri, în urmă cu 32 de ani, și-a lăsat copiii să facă propriile alegeri și care, la 54 ani, a devenit fan al plimbărilor prin parc, însoţit de cei mici. Puţină lume știe că Nea Marin, pe nu-mele lui real Marin Barbu, este președintele Asociaţiei Coregrafilor din România. Mai degrabă i-ar asocia imaginea cu un șef al „bătăușilor cu nuiaua”, veșnic contra celor pe care-i păstorește. În prezent Nea Marin este specialistul în folclor al emisiunii „Dan-sez pentru tine” și gazda de la „Serviţi, vă rog!”. Nea Marin dansează de 44 de ani. S-a născut într-un sat cu tradiţie, a fost vătaf de călușari și a hotărât din tinereţe că asta vrea să facă. Din dansator a ajuns instructor și din instructor, expert în folclor. Cu astfel de vedete ne mulţumim!

Veronica Brumă

Iuliana Luciu vrea o carieră în televiziune

Iuliana Luciu se pregăteşte intens pentru o carieră în televiziune. Aceasta spune că se va pune cu burta pe carte şi că postul de asistentă a Simonei Gherghe în cadrul emisi-unii „Acces Direct” a ajutat-o foarte mult, a făcut experienţă şi acum ştie exact ce vrea să facă din punct de vedere profesional.

Astfel, asistenta tv s-a decis că vrea să avanseze şi a început deja cursurile la Intact Media Academy, la grupa de prezentatori tv, sperând astfel să aibă propria sa emisiune şi să nu mai fie doar o simplă asistentă.

Iuliana a declarat în direct la emisiunea „Acces Direct” că este pregătită să înveţe cât mai multe lucruri ce ţin de televiziune pentru a-şi atinge scopul, iar Simona Gherghe, care

îi va fi şi profesoară pe lângă faptul ca îi este şefă, i-a spus: „Vezi tu de mâine încolo…te controlăm la teme”

Cristiana Goţa

Plecarea Oanei Frigescu de la Antena 1

Oana Frigescu este devastată de câteva zile, de când a fost nevoită să părăsească Observa-torul de la Antena 1. Aceasta a decis să plece din cauza unei femei. În locul ei va veni însă o altă femeie şi anume Olivia Păunescu, fost prezentator la Digi 24 şi fost reporter sportiv la PRO TV.

Cei de la Antena 1 nu au hotărât încă dacă

va fi Oana Păunescu prezentatoare în locul Oanei Frigescu sau dacă va fi distribuită la un alt jurnal.

Se ştie totuşi, că la ultima ediţie de ştiri de la Observator, Oana Frigescu nu şi-a mai putut stăpâni lacrimile şi a plâns în hohote, fapt pentru care ne putem da seama cu toţii ca aceasta nu a vrut să demisioneze, dar nu a avut încotro, a trebuit să facă asta pentru a nu a ajunge să fie dată afară.

Foto

: fac

eboo

k.co

m

Vacanţă de vis pentru Andreea Bălan şi Keo

Cristiana Goţa

Se ştie că în fiecare an, în perioada Crăciunului şi a Revelionului, conturile cântăreţilor se măresc cu mult, astfel încât aceştia se bucură apoi care mai de care de vacanţe cât mai luxoase prin locuri exotice sau calde, deoarece în România încă mai este zăpadă. Însă nu este şi cazul Andreei Bălan şi a lui Keo care au hotărât să plece în America.

După ce un an întreg au muncit din greu, Andreea Bălan şi Keo au parte acum de o vacanţă de lux, în Las Vegas. Aceştia s-au

cazat la cel mai luxos hotel din oraş.Atât Andreea cât şi Keo, au ţinut să-şi

anunţe fanii de pe facebook că sunt într-o vacanţă de vis, fiecare postându-şi pe profilul de facebook o poză cu locul unde se află alături de un mesaj. Cântăreaţa a postat o poză atât la plecarea din aeroportul din Lon-dra, cât şi o poză din camera de hotel din Las Vegas cu mesajul: „I love Vegas! Ia uitaţi ce privelişte am din camera mea de la Bellagio”, în timp ce Keo a postat o poză la o plimbare în oraş menţionând: „Viva Las Vegas! Aici noaptea pare a fi zi… Cheers”.

Cristiana Goţa

Page 11: REPORTAJ - fspac.ubbcluj.ro · Îmi era greu să mă gândesc cum cineva poate face asta, să potrivească cuvintele astfel încât nimeni să nu se simtă străin acolo. Andrei Pleşu,

luni, 21 ianuarie 2013 11SIMPLU

\\\\\\\\SPORT

Insectarul cu sporturi rare!

Chiar dacă vă vine să credeţi sau nu, bowling-ul este unul din cele mai vechi jocuri din lume, mai târziu devenind un adevărat sport. În anul 1445, în Lon-

dra, a fost deschisă prima sală de bowling din lume.Mai târziu, în anii 1800, acest joc a fost dus în

America de către primii emigranţi olandezi. În anul 1875 în America s-a alcătuit Asociaţia Naţională de Bowling, douăzeci de ani mai târziu, la 8 septembrie, a fost alcătuit Congresul American de Bowling. Cea mai importantă schimbare a avut loc în anul 1950, când sistemul de ridicare a popicelor a fost înlocuit cu unul automat, lucru care a stârnit interesul a milioane de americani și a devenit cel mai popular joc din America. În această prioadă numărul sălilor de bowling a crescut de la 6500 la 10.000 de săli amenajate pe tot continen-tul. Unul din cele mai importante evenimente în lumea bowling-ului a avut loc în Chicago, în anul 1901, unde a fost organizată prima competiţie naţională.

În prezent, tehnologia și inovaţiile și-au pus am-prenta asupra acestui joc: au apărut săli de bowling cu piste destinate în totalitate copiilor.

În această săptămână, în perioada 19-25 noiem-brie, are loc Turneul Internaţional de Bowling din București, la IDM Club București, unde s-au înscris 140 de jucători profesioniști din 14 ţări. Turneul se desfășoară pe două categorii: A - clasa profesionistă, B - clasa semiprofesionistă.

După primele zile de calificări, în fruntea clasa-mentului se află trei români: Romeo Gagenoiu, Marius Piticariu și Cătălin Gheorghe. Cele mai mari șanse le are Romeo G. care a reușit o medie de 222,67 de popice în cele șase partide disputate, iar în meciul trei a obţinut 263 de puncte. Cu un scor total de 1336, Gagenoiu are posibilitatea să prindă un loc în semifinală. Următorii doi clasaţi au obţinut 216,33 respectiv 211,17 puncte.

În ultima zi a turneului, primii patru jucători cu cel mai mare punctaj, au concurat în semifinale. Finala însă a fost una neașteptată: grecul Giannis Stathos, noul campion, a recuperat din urmă punctajul și i-a depășit pe Ronnie Russle și Matt Miller. Cel mai im-portant moment al serii a fost susţinut între grecul Gi-annis Stathos și ucraineanul Oleksander Kandratzew. Reprezentanţii României au ajuns doar până în sferturi. Cătălin Gheorghe s-a situat pe locul 6, Romeo Gagenoiu pe locul 8 și Marius Piticariu pe locul 11.

Premiile acordate concurenţilor sunt în valoare de 20.000 de mii de euro.

Silvia Alina Florea

Contemporani cu o legendă

Roger Federer: cel mai bun jucător de tenis din toate timpurile, iar nenumăratele sale recorduri susţin acest lucru.

Născut în 1981 lângă Basel, Elveţia, Roger şi-a început viaţa sportivă foarte repede, iniţial dorindu-şi să

ajungă fotbalist. La vârsta de 8 ani renunţă la această idee şi începe să joace tenis la îndemnul părinţilor săi, care erau jucători amatori de tenis la un club din Basel. La numai 17 ani, în 1998. Primul mare succes vine în anul 2001, când reuşeşte să îl elimi-ne din turneul de la Wimbledon pe marele campion şi idolul său, Pete Sampras. Acesta din urmă a declarat după acel meci că Roger Federer este un jucător tânăr care va avea un viitor strălucit. În perioada 1998-2002 Roger a reuşit, în ciuda vârstei sale fragede, să joace 10 finale în turneul mondial de tenis ATP dintre care a câștigat 4, și 6 finale ATP la dublu dintre care a câștigat 4. Aceste rezultate l-au propulsat în top 10 ATP.

De la „băiatul nou” la „dominator”Perioada 2003-2006 este cea în care elveţianul se impune încet, încet în fruntea clasamentului ATP. În 2003 câştigă primul său titlu de Mare Şlem la Wimbledon. În total, în anul 2003, Federer a jucat 9 finale ATP dintre care a câştigat 7. La finalul acestui an câştigă şi primul său titlu de la Turneul Campionilor în faţa lui Andre Agassi. Până în anul 2006 Roger câştigă de 3 ori Turneul Campionilor, iese victorios la Wimbledon, U.S. Open, Toronto, Hamburg, Indian Wells şi în multe altele.

De la „dominator” la „omul – record”Din 2007 până în prezent, Federer a doborât record după record, şi a început să devină în ochii celor mai mulţi admiratori şi cunoscători ai tenisului cel mai bun din toate timpurile. Cu victorii în toate marile turnee de tenis, Roger a jucat în total 108

finale din care a câştigat 76.Roger Federer continuă să joace şi

să bată recorduri, ultimul dintre acestea a fost cel în care a reuşit să adune 300 de săptămâni în calitate de număr 1 mondial

în clasamentul ATP, asta în condiţiile în care pe locul 2 se află Pete Sampras cu 286 de săptămani.

Daniel Enea

Recordurile lui Federerturnee de Grand Slam câştigate

titluri la Wimbledon

de semifinale consecutive de Mare Şlem.

17

237

Cel mai bogat tenismen

� Prin calificarea în turul secund la US Open 2009, a devenit primul tenismen din istorie care depășește 50 de milioane de dolari bani câștigaţi exclusiv din tenis, iar la sfârșitul anului 2010, după câștigarea Turneului Campionilor, a depășit suma de 60 de milioane de dolari.

Record fabulosRoger Federer continuă să bată recorduri, în ciuda vârstei. La 31 de ani, Federer a depăşit 300 de săptămâni în calitate de număr 1 mondial în clasamentul ATP. Astfel, Roger l-a depăşit pe fostul deţinător al recordului, Pete Sampras, care are în palmares 286 de săptămâni în calitate de număr 1 mondial.

Pleacă Ronaldo!După ce Real Madrid a platit pentru el 94 de milioane de euro, nimeni nu credea că vreun club va oferi mai mulţi bani. Cristiano Ronaldo este pe cale să îşi bată propriul record. Şeicii de la Paris Saint-Germain au pus la bătaie 100 de milio-ane de euro pentru Ronaldo şi au de gând să îi ofere un salariu de 18 milioane de euro pe an. În plus, PSG vrea să îl aducă şi pe Mu-rinho în echipă. D.E.

Page 12: REPORTAJ - fspac.ubbcluj.ro · Îmi era greu să mă gândesc cum cineva poate face asta, să potrivească cuvintele astfel încât nimeni să nu se simtă străin acolo. Andrei Pleşu,

luni, 21 ianuarie 201312SIMPLU

INTERNAŢIONAL////////

În ultimii ani, tot mai mulţi cetăţeni europeni au început să prefere ca și mijloc de transport bicicleta, în locul mașinii. Asta cu toate că, uneori, pedalatul prin anumite „jungle urbane” poate deveni o adevărată provocare, din cauza numărului mare de mașini printre care bicicliștii ar trebui să facă slalom. Desigur, există și piste special create pentru ei, însă prea puţine și care, de cele mai multe ori, sunt folosite drept locuri de parcare de către șoferi, iar pentru pietoni constituie parte integrantă a trotuarului.

Din fericire pentru cicliști, o mișcare pan-europeană menită să le faciliteze

existenţa e pe punctul de a lua fiinţă.

Tot mai multe orașe din conti-nentul nostru încep să îmbrăţișeze ciclismul și să-l încurajeze, acest mijloc de locomoţie fiind privit din ce în ce mai mult ca unul sigur, prietenos cu mediul înconjurător, bun pentru sănătate, ieftin și chiar trendy.

În ţările „civilizate”, cum ne place să le numim, s-au luat demult măsuri menite să susţină transpor-tul cu bicicleta. În Londra, de ex-emplu, s-au înfiinţat, în anul 2009, așa-numitele „cycle super-high-ways”, un soi de piste express (ar fi prea mult să le numim autostrăzi, deși highway asta înseamnă) pentru bicicliști. Aceste drumuri speciale, În număr de 12, au o structură radială: pornesc din centrul Londrei înspre toate cartierele, au rolul de a fluidiza circulaţia bicicliștilor și oferă totodată o modalitate rapidă și eficientă de a ajunge către și din-spre centru.

Însă pionierii trendului care promovează ciclismul urban sunt olandezii și danezii. Capitalele lor, Amsterdam, respectiv Copen-haga, constituie adevărate modele pentru orașele care vor să facă parte din acest curent european

ce se răspândește cu repeziciune. Asta pentru că au făcut tot posibi-lul să separe participanţii la trafic. În acest sens au fost create rute speciale pentru bicicliști, care au rolul de a decongestiona traficul și unde semafoarele au fost reglate în ritmul bicicletelor, iar intersecţiile sunt prevăzute inclusiv cu locuri speciale unde bicicliștii pot lua masa.

BIKE SHARINGConceptul de „bike sharing”

denumește serviciul prin care celor care vor să se deplaseze cu bicicleta pe scurte bucăţi de drum le sunt închiriate biciclete, gratuit. Prima staţie de bike sharing a fost înfiinţată în 1995, la Copenhaga. Procedeul era simplu: persoana care vroia să se deplaseze cu bici-cleta trebuia să introducă o monedă în lăcașul special, iar pentru a și-o recupera moneda, trebuia returne-ze bicicleta la un stand, nu neapărat același (ca și în cazul cărucioarelor de la supermarket). În prezent, cel mai complex program de bike sharing se desfașoară la Paris. A fost iniţiat în 2007, poartă denumirea de Velib și are în circulaţie în jur de 20,000 de biciclete.

O staţie de acest gen există și în orașul nostru, la Sala Sporturilor. Daca vreţi să închiriaţi o bicicletă de acolo, aveţi nevoie de un act de identitate pe care îl veţi lăsa drept garanţie de bună-cuviinţă.

Biciclișii au însă o mare problemă: unde parcăm?! Europenii, creativi prin definiţie, au găsit soluţii care mai de care mai „ingenioase” pentru a rezolva acest aspect: își leagă bicicletele de stâlpi, semne de circulaţie, ţevi, scări de bloc, etc.

La noi în ţară, lucrurile nu stau la fel de bine ca în restul Euro-pei. Șocant, nu?! Nu. Momentan compatrioţii noștri sunt blocaţi la mentalitatea de „n-am unde sta, dar am mașină”. Probabil nu obsesia pentru patru roţi e partea evidentă și deranjantă, ci mai degrabă nevoia românului de a se mandri cu jucăria sa metalică, nevoia de a provoca ciudă în ochiul pietonului.

E adevărat că nu avem nici infrastructura necesară pentru a susţine ciclismul urban, dar nici mentalitatea. Însă rezolvarea uneia dintre aceste probleme depinde automat de cealaltă și astfel ne învârtim cu pasivitate într-un cerc vicios, căruia ar fi bine sa-i găsim vreo breșă.

Pedalând prin EuropaAnamaria Colceriu

Cluj-Napoca în 3 instantanee

O incursiune în ciclismul urban prin țările europene

Andrei Niculescu, un tânăr fotograf clujean, imortalizează în fiecare zi sute de persoane pe străzile oraşului fără ca ei să știe. Expresii ale trecătorilor, detalii interesante sau momente banale sunt transformate de Andrei în cadre inedite, pline de personalitate (vezi foto sus)