Adaptaţi perfect condiţiilor atmosferice, aceştia îşide săvârşesc pregătirea acţionând în mod eficient şi con -s tant, ca nişte echipe bine sudate pe parcursul celoraproa pe cinci luni depre gă tire, comuni cândîntre ei prin ex pre siisuc c inte şi la obiect,rod al an tr e na mentelorre petate iar şi iar, pânăla perfecţioarea mo du -lui de îndeplinire a mi -si u nilor încredinţate,fiind, fiecare în parte,con ştienţi, atât de rolullor personal, cât şi...

Instruire în comun cupartenerii americani

Pe data de 5 ianuarie 1859, A. I. Cuza a fost alesdom nitor în Moldova, iar, peste câteva zile, pe 24 ia nua -

rie, a fost ales domnitor şi înŢa ra Românească. Acest eve -ni ment reprezintă certificatulde naştere al Statului românmo dern. În urma războiuluiCri meii dintre puterile occi-dentale şi Rusia, aceasta dinur mă a fost forţată să renunţepe moment la expansiuneaspre Vest. Sfârşitul conflictu-lui prevedea printre altele în -lo cuirea....

Curierul

ARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XXI nr . 2 (487) l 31 ianuarie 2019 l 8 pagini l 1 leu

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

REPERE ÎN COTIDIAN 

G a t a p e n t r uG a t a p e n t r u m i s i u n e !m i s i u n e !

Miercuri, 16 ianuarie, în garnizoanele Brăila şi Ba -ba dag, militari din cadrul Regimentului 528 Identifica -re, Su pra veghere şi Recunoaştere „Vlad Ţepeş” al Di vi -zi ei 2 In fan terie „Getica” s-au in stru it în comun cu par -te ne rii ameri-cani din cadrulBa ta lionului 3-4 Elicoptere deAsalt, dislocatpe aeroportulmi litar „Mi ha ilK o g ă l n i c e a - nu”.

Încercarea Rusiei de aÎncercarea Rusiei de astopa formarea statului românstopa formarea statului român

KAKI 100%

General-maior Ovidiu-Liviu Uifăleanu, şeful Statu-lui Ma jor al Forţelor Terestre: „Anul 2018 a fost unulplin de rea lizări pentru Forţele Terestre Române, în prin-cipalele noastre domenii de responsabilitate. În an cen-tenar, doar dacă ne referim la cele două certificări ale

struc turilor NATO dinţa ra noastră - Coman-damentele Multinaţio-nale ale Diviziei Sud-Est, respectiv Coman-damentul BrigăziiSud-Est, sunt împliniride care suntem taremân dri.”

Autoevaluarea Forţelor Terestre

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Primul cip cuantic

C M Y K

Cercetătorii de la University of New South Wales(UNSW) din Sidney de la Centre of Excellence forQuan tum Computation and Communication Technoloy(CQC2T) au arătat pentru prima dată că pot construi qu -bi ţi cu precizie atomică într-un dispozitiv 3D, reprezen-tând un pasma jor cătrepri mul com -pu ter cuantic.Ino vaţia afost descrisăîn de taliu înnu mă rul din 7ia nua rie al re -vis tei ...

Foto: Adrian JORSKI

Miercuri, 16 ianuarie, în garnizoanele Brăila şi Ba ba -dag, militari din cadrul Regimentului 528 Identificare, Su -pra veghere şi Recunoaştere „Vlad Ţepeş” al Diviziei 2 In -fan terie „Getica” s-au in -stru it în comun cu partene -rii americani din cadrul Ba -ta lionului 3-4 Elicoptere deAsalt, dislocat pe aeropor-tul militar „Mihail Kogălni -cea nu”.

La această activitate,mi litarii români au avut po -si bilitatea de a exersa infil-trarea în dispozitivul ina mi -cu lui, pe calea aerului, cuaju torul aeronavelor puse ladis poziţie de partenerulame rican (trei elicoptere„Black Hawk”, unul fiindechi pat cu kit MEDEVAC).

Secvenţele de instruire au cuprins marcarea locului deat e rizare, dirijarea aeronavei la aterizare, îmbarcarea şizbo rul pe traiect, debarcarea, executarea unei misiuni, so li -

ci tarea evacuării me -di ca le, luarea legă-turii ra dio şi transmi -te rea ra poartelor, se -cu ri za rea locului dere cupe ra re şi îna po ie -rea în dis pozitivulpro priu prin acelaşipro cedeu.

Activitatea se do -reş te a fi un prim-pasîn cooperarea bilate -ra lă dintre cele douăstruc turi.

Plutonier-majorMarian

CROITORU

Cu prilejul Zilei Culturii Naţionale şi a împlinirii a 169de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, „omul deplin alcul turii române”, aşa cum l-a numit Constantin Noica, can-temiriştii au rezonat cu opera eminesciană.

Ziua de 15 ianuarie, ce stă deopotrivă sub semnul naşte -rii geniului poeziei româneşti, Mihai Eminescu a devenit,de-a lungul anilor, o zi de evocare pentru liceenii în uni for -mă militară.

Continuând tradiţia, pe platoul colegiului, s-a derulatac ti vitatea omagială prilejuită de împlinirea a 169 de ani dela naşterea „Luceafărului poeziei româneşti”, la care au lu -at parte locţiitorul comandantului, colonel dr. ing. Anghel-Do rinel Buciu, directorul-adjunct, profesor dr. Aurel-Cons -tan tin Soare, dascăli şi elevi.

Vibraţia acestui moment omagial s-a transmis dinspresu fletele tinere ale elevilor, care au coborât pe calea aminti -rii, evocând clipe de graţie şi de poezie, spre sufletele audi-toriului: elevul Teodor Giurgică, de la clasa a IX-a D, a re -ci tat poezia „Trebuiau să poarte un nume” de Marin So -res cu, iar elevii: caporal Cristian Turea, caporal Ana-MariaIo nescu, fruntaş Maria Neagu, caporal Erdal Suliman aupre zentat fragmente din critica literară referitoare la viaţaşi opera eminesciană.

Elevul fruntaş Rareş Păuna a recitat poezia „Cugetări-le săr manului Dionis”, care i-a adus premiul I la faza ju de -ţea nă şi premiul al III-lea la nivel naţional, în cadrul con -

cur su lui „Ocrotiţi de Eminescu”.În pauze, în holul pavilionului Învăţământ au avut loc

pro iecţii video cu recitări din lirica eminesciană, în inter-pretări ale unor actori români: Ion Caramitru, GheorgheCo zorici, Ovidiu Iuliu Moldovan, Valeria Seciu, GeorgeVra ca.

Evenimentul a fost pregătit cu multă atenţie de Catedrade Limba şi literatura română (prin doamnele profesor Ste-liana Mihaela Lambru, Bianca Stanciu, Irina Floştoiu şiGeor giana Neagoe), care a propus un program cultural-ar -tis tic în care muzica şi versul s-au regăsit pe tărâmul inefa-bil al artelor.

Sensibila interpretare muzicală a piesei devenită dejace lebră „Eminescu”, de către elev caporal Bianca Lupşă şielev fruntaş Rareş Păuna, şi a melodiei „Pe lângă plopiifără soţ”, de către elev sergent-major Raluca Oaidă şi elevplu tonier-major Lorena Pană, au creat în rândul celor pre-zenţi o emoţie deosebită.

Toate aceste activităţi au constituit pentru iubitoriicrea ţiei eminesciene prilej de cinstire şi preţuire a valorilorspi rituale lăsate nouă drept moştenire.

Graţiela MIHĂESCU

O parte impor -tan tă din cadrul in -stru irii trupelor esteexe cutarea trageri-lor de luptă cu ar - ma mentul de in fan -te rie. În acest sens,mi litarii din ca drulmi siunii eFP din Po -lo nia, au exe cu tatzi lele aces tea douăşe din ţe de tragere,atât pe timp de zi,cât şi pe timp de

noapte.Ambele activităţi s-au des fă şu -

rat în condiţii foarte bune în ca drulpo ligonului de tragere din Ba za deIn struire - Bemowo Piskie, iar, pepar cursul şedinţelor, au par ti ci patşi partenerii croaţi.

Indiferent de vremea nepriete-noasă de care au avut parte, re zul - ta tele militarilor s-au ridicat la ni - ve lul aşteptărilor comandanţiloracestora.

Locotenent Irina CIMPOERU

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 2 (487) din 31 ianuarie 2019Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

Plt. adj. Marian Duþă (tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenþã - expediþie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt.adj. Paul Ioniþã

Cap. Ionuţ Creţu

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1002/ 249

Secretar de redacþie

int. 1002/ 249

Redactori

Plt.adj. Dragoş Iordana

Daniela Dumitraşcu int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51618C 35/ 2019

lTOKYO - Japonia intenţionează să cumpere o insulă ne -lo cuită pentru a fi folosită ca loc de antrenament pentruae ro nave militare americane. Insula nelocuită ce se află însud-ves tul arhipelagului nipon va fi folosită ca loc de antrena-ment pentru aeronave militare americane, a anunţat o sursăgu vernamentală citată de Kyodo. Planul de utilizare a insuleiMa ge, din prefectura Kagoshima, ca bază de antrenament mi -li tar există din 2007, iar, în prezent, negocierile cu proprietarulin su lei sunt în stadiul final, guvernul aşteptându-se ca tranzac -ţia să se încheie în martie, la un preţ de circa 16 miliarde deyeni (146 milioane dolari), a menţionat sursa citată. În pre -zent, ae ro navele militare americane exersează aterizarea peport a vi oa ne pe insula Iwoto, aflată la circa 1.200 km sud deTo kyo. Trans ferul acestui tip special de antrenament pe insulaMage sur vine după transferul finalizat anul trecut al avioa ne -lor de lup tă de la baza forţelor navale ale SUA de la Atsugi, si -tua tă la sud-vest de Tokyo, în prefectura Kanagawa, la facilita -tea de la Iwa kuni, din prefectura vestică Yamaguchi. Mage, oinsulă de circa 8 kilometri pătraţi deţinută în prezent de ocom panie de dez voltare imobiliară cu sediul la Tokyo, a de ve -nit candidat pentru găzduirea unei facilităţi de exersare a ate -ri zărilor pe port avion în baza acordului de „realiniere” a for ţe -lor încheiat între Japonia şi SUA în iunie 2011. Purtătorul decuvânt guvernamental Yoshihide Suga a confirmat în cadrulunei conferinţe de presă că Mage este un sit potenţial pentru onouă bază a For ţe lor de autoapărare nipone şi pentru exersareaate rizărilor, „pentru a întări apărarea Japoniei în zonele sud-ves tice… Ne vom ocupa de construirea unei facilităţi perma-nente pe insulă cât mai curând posibil”, a spus oficialul nipon.lMOSCOVA - Ce super-arme va primi armata rusă în2019. În 2019, va intra în funcţiune submarinul nuclear KneazVla dimir din clasa Bo rei-A şi sistemul de rachete hipersoniceAvan gard, a anunţat mi nistrul rus al Apărării, Serghei Şoigu.Şe ful armatei ruse, Serghei Şoigu a menţionat că progresul în -ce put în 2018 va continua pe toate liniile, de la modernizareade arme şi echipamen te, până la economiile realizate prin in -tro ducerea de noi carduri elec tronice de identitate pentru ofi -ţe rii armatei ruse, notează RT. Submarinul nuclear Kneaz Vla -di mir, primul din noua clasă Borei-A are capacităţi îm bu nă tă -ţi te de a evita detectarea prin sis temele radar, precum şi echi -pa mente modernizate de comunicaţii. O armă de temut este şisis temul de rachete hipersonice Kin jal ce vor înarma aparatelede luptă Mig-31, care patrulează în spaţiul aerian al Mării Ne -gre şi Mării Caspice. Oficialul rus a mai menţionat, de aseme-nea, că testările complexului laser Peres vet, au început pe 1de cembrie. Unii experţi în domeniul Apă rării consideră căaceas tă armă poate anihila sateliţii Pă mân tului prin dezactiva -rea senzorilor optici ai acestora. Ar ma ta va continua să dez-volte şi infrastructura sa arctică, cu aerodromuri şi staţii de ra -da re. De asemenea, în 2019, Rusia va fi na liza procesul de eco -lo gizare a zonei arctice. lOTTAWA - Ca nada va primi înpri măvară primele F-18 second hand. For ţele Aeriene Re -ga le Canadiene vor primi în primăvara acestui an primeleavioa ne F-18 Hornet cumpărate la mâna a doua din Australia.Cele două state s-au înţeles în 2017 pentru un acord prin careca nadienii urmau să preia 25 de F-18 scoase din serviciu deAus tralia. 18 dintre aceste avioane ar urma să in tre în servi ciulde luptă, iar restul de şapte ar trebui să fie fo lo site pentru pieseşi diferite teste. Măsura luată de guvernul ca nadian a venitdupă ce procedura de achiziţie a unui avion multi rol modern afost blocată în analize şi negocieri, iar for ţe le aeriene au rămascu o vulnerabilitate dată de vechimea flotei de CF-188 aflatăîn uz. Astfel, s-a optat pentru aceasta măsură „stop gap” princare se va prelungi durata de utilizare a Horneturilor pânăcând politicul va decide cu privire la noul multi rol şi va semnaun contract. Department of National Defence - DND - din Ca -na da a transmis recent că primele două avioane cum părate lamâna a doua din Australia vor ajunge în ţară în pri măvaraacestui an şi că ar putea fi operaţionale în vară. Un al doilealot de aparate ar trebui să fie livrat în partea a doua a lui 2019.Avi oanele propriu-zise au costat 90 de milioane de do lari, însăva loarea totală a programului de achiziţie, ce mai in clude pa -che tul de modernizare, salarii şi aşa mai departe, ajun ge la 500de milioane de dolari. l ANKARA - Turcia ce re StatelorUni te să predea Ankarei bazele sale militare din Si ria sausă le distrugă. Ziarul Hurriyet a informat că Turcia a făcut ,,oso licitare care ar putea complica şi mai mult discu ţii le în legă-tură cu retragerea trupelor americane din Siria”, după cum re -la tează Reuters. Consilierul pentru securitate na ţio nală al Ca -sei Albe, John Bolton, s-a întâlnit cu omologul său turc, Ibra -him Kalin, la câteva zile după ce Bolton a adăugat o con diţiepentru retragerea SUA, spunând că Turcia trebuie să fie deacord să protejeze aliatul kurd al Statelor Unite, miliţia YPG,con siderată de Ankara o grupare teroristă. După ce la 19 de -cem brie 2018, Trump a anunţat retragerea celor circa 2.000 demi litari americani desfăşuraţi actualmente în nordul Siriei, încea mai mare parte, forţe speciale care iau parte la comba te reaSta tului Islamic şi la pregătirea forţelor locale în zonele re cu -ce rite de la jihadişti, Turcia a spus: „Predaţi-le sau distrugeţi-le”, titra ziarul Hurriyet, referindu-se la cele 22 de baze mi li -ta re americane din Siria. Publicaţia citează surse sub rezervaano nimatului, potrivit cărora Turcia nu va accepta ca Wa -shing tonul să le predea miliţiei YPG. n

aCtualitatea

Pe SCuRt

Instruire în comun cu partenerii americani

Mai aproape de Eminescu

Militarii Detaşamentului de Apărare Antiaeriană,,Liliecii Negri” continuă instruirea

General-maior Ovidiu-Liviu Uifăleanu, şeful StatuluiMa jor al Forţelor Terestre: „Anul 2018 a fost unul plin derea lizări pentru Forţele Terestre Române, în principalelenoastre domenii de responsabilitate. În an centenar, doardacă ne referim la cele două certificări ale structurilorNATO din ţara noastră - Comandamentele Multinaţionaleale Diviziei Sud-est, respectiv Comandamentul BrigăziiSud-Est, sunt împliniri de care suntem tare mândri”. Afost declaraţia de deschidere a şedinţei de autoevaluare aac tivi tă ţii pentru anul 2018 a celei mai numeroase catego-rii de for ţe a Armatei României, care a avut loc la Bucu-reşti, luni, 21 ianuarie a.c., la sediul Statului Major al For -ţe lor Te restre. Rapoartele generalului-maior Ovidiu-LiviuUi fă leanu şi ale membrilor din echipa sa de comandă, da -te pe parcursul întâlnirii de bilanţ, au fost transmise minis -tru lui Apărării Naţionale, Gabriel-Beniamin Leş, secreta-rului de stat Andrei Ignat şi şefului Statului Major al Apă -ră rii, general Nicolae Ciucă, prezenţi la activitate. Însinte ză şi integrând numărul considerabil de paliere mili-tare ana li zate, mesajul autoevaluării Forţelor Terestre Ro -mâ ne, pentru anul 2018, a fost următorul: rămânând în pa -ra digma de conducere a forţelor în acord real cu resursele

alo cate, indicatorii principalelor direcţii de acţiune - in -stru irea militarilor, derularea programelor majore de în -zes trare, achiziţia de echipamente şi reabilitarea unorobiec tive de infrastructură, executarea misiunilor planifi-cate în afara teritoriului naţional, îndeplinirea angajamen-telor NATO, ONU, UE şi OSCE, certificarea realizării ca -pa cităţilor operaţionale ale comandamentelor multinaţio-nale ale Diviziei Sud-Est, respectiv Brigăzii Sud-Est,struc turi sub comandă operaţională NATO şi, nu în ulti-mul rând, participarea cu trupe şi mijloace tehnice la ma -ni festările organizate de reprezentanţii autorităţilor publi-ce centrale şi locale cu prilejul marcării CentenaruluiMarii Uniri - au arătat, fără echivoc, îndeplinirea misiuni-lor încredinţate, pe timp de pace, de către întreg persona-lul militar şi civil din unităţile şi marile unităţi ce compunstruc tura terestră a oştirii române. Pe linia de efort a in -stru irii forţelor, dincolo de activităţile curente, de bază înacest domeniu, de pregătire profesională (inclusiv pecom ponenta învăţământului şi educaţiei militare) a tuturorco mandamentelor şi trupelor, în anul 2018, s-au planifi-cat, organizat şi desfăşurat un număr de 12 exerciţii majo-re (în poligoane din ţară, în principal, dar şi din străinăta-te) la care au participat aproximativ 8.000 de militari (dincare 1.600 colegi din state membre ale NATO şi partene-re). Ca rezultat al unei alocări superioare de fonduri finan-ciare în anul 2018, s-a demarat reînnoirea parcurilor cuteh nică ale unităţilor Forţelor Terestre în care au intrat di -fe rite tipuri de autovehicule (autocamioane, autoturismede teren - varianta civilă -, autobuze, autocisterne trans -

port carburanţi, autospeciale PSI, ambulanţe şi autoutilita -re transport marfă) şi utilaje de geniu (autogredere, buldo -ze re, excavatoare pe roţi, autobasculante, multifuncţiona-le, motostivuitoare, autoîncărcătoare etc.). De ase -me nea, domeniile comunicaţiilor şi informaticii, aleapă rării CBRN (chimică, bacteriologică, radiologi căşi nucleară), dar şi ale altor arme şi specialităţi mi li -ta re au realizat achiziţii semnificative de echipamen-te şi bunuri. Resursele alocate pentru mentenan ţă,mai mari decât în anul 2017, au fost utilizate la în -trea ga capacitate, coeficientul de stare tehnică fiindsu perior, în anul 2018. De menţionat sunt finalizareaunor proiecte de investiţii şi asigurarea resurselorpentru proiecte multianuale de infrastructură şi, maiales, derularea a două programe de înzestrareHIMARS (sisteme lansatoare multiple de rachete cubă taie lungă) şi PIRANHA V (transportoare blinda-te pentru trupe 8X8). Potrivit normativelor Parla-mentului României, ale CSAT şi ale eşaloanelor mi -li tare superioare în domeniul misiunilor în afara teri-toriului statului român, Forţele Terestre Române aură mas şi anul trecut, ca rezultat al caracteristicilor medii-

lor operaţionale externe în care se acţionează, prin-cipalul contributor al Armatei României, din punctde vedere al personalului participant (1.339 de mi -li tari) şi al tehnicii militare dislocate în exteriorulţă rii. În martie, 2018, la finele exerciţiului „DA CI -AN LANCER-18” din Centrul Naţional de In stru -i re Întrunită „Getica” din Cincu, ComandamentulMulti naţional de Divizie Sud-Est, componentă astruc turii de forţe a NATO dislocată în Ro mâ nia, afost evaluat de reprezentanţi ai ComandamentuluiFor ţelor Terestre Aliate ca fiind în mă su ră, la nive-lul de responsabilitate, să asigure comanda şi con-trolul unei operaţii NATO de tip articol 5 (Apă rareCo lectivă), pe flancul de sud-est al Ali an ţei. În lu -na noiembrie, în facilităţile de instrucţie ale acelu -iaşi poligon din zona Cincu, la finele exerciţiului„ S C O R P I O N SFURY-18”, la careluau parte apro xi -

ma tiv 1.800 de mi li tari ro -mâni şi din state mem breale NATO, se eva lua capa-citatea opera ţi o nală a uneinoi structuri de forţe aNATO dispusă în Româ-nia, Comandamentul Mul-tinaţional al Bri găzii Sud-Est. Şi de această dată,efor tul de aproape doi anide planificare şi organiza-re al militarilor craiovenişi din ţări par tenere aleNATO a fost în cununat cusuc ces prin con firmareade către loc ţii torul coman-dantului Comandamentu-lui Forţelor Teres tre Aliatede la Izmir, Turcia, generalul-lo cotenent Paolo Ru ggiero,a atingerii capacităţii finale a bri găzii multina ţio nale ast-fel încât, la nevoie, pe nivelul de responsabilita te şi aceas -tă mare unitate să fie în măsură să asigure co man da şicon trolul unei operaţii NATO, în baza activării ar ticolului5 al Tratatului Organizaţiei Nord-Atlantice, pentru a con-tribui la securitatea teritorială şi a populaţiei din flancul desud-est al Alianţei. O altă linie principală de efort a consti -tu it-o, în anul 2018, an al marcării Centenarului MariiUniri, reprezentarea Armatei Române, prin for ţe şi mij-loace ale Forţelor Terestre la manifestările or ga nizate în

acest sens de autorităţile publice naţionale şi lo cale întoate garnizoanele de dislocare la pace ale uni tă ţi lor şima rilor unităţi ce compun această categorie de for ţe, dar

şi în alte localităţi ale ţării. În întregime, personalul mili-tar şi civil din Forţele Terestre a contribuit, în limita res -pon sabilităţilor funcţionale, la marcarea celei mai im por -tan te date din calendarul naţional. Implicarea Forţelor Te -res tre pe această linie a atins un maximum de sarci nă înpreaj ma zilei de 1 decembrie 2018, în garnizoanele Bu cu -reşti şi Alba Iulia, dar şi în alte garnizoane, fie în ca drulma nifestării principale de 1 decembrie, fie cu ocazia altorac tivităţi de marcare a Centenarului Marii Uniri. La fi na -lul întâlnirii de autoevaluare a SMFT, generalul NicolaeCiu că, şeful Statului Major al Apărării a transmis ur mă -toa rele: „Doresc să mulţumesc personalului din ForţeleTe restre Române pentru modul în care şi-a desfăşurat ac -ti vitatea pe parcursul anului 2018. Rezultatele munciiaces tuia au făcut ca şeful Statului Major al Forţelor Teres -tre să raporteze că această categorie de forţe şi-a îndepli-nit întru totul misiunile”. Ministrul Apărării Naţionale,

Ga briel-BeniaminLeş a afirmat celorpre zenţi la analizaac tivităţii StatuluiMa jor al ForţelorTe restre, în anul2018 că „priorita-tea mea va fi, încon tinuare, resursauma nă. Voi identi-fica cele mai bunemă suri pentru a-ire compensa pe mi -li tarii români.Aceş tia constituieşi acum unul dintrecei mai buni vec -tori de comunicareai statului ro mân.Anul 2018 a fost,pentru Ar ma ta Ro -

mâ niei, unul plin de provocări, în care obiectivele princi-pale au fost circumscrise continuării consolidării capaci -tă ţii de apă rare a ţării, atât prin măsurile luate în domeniulîn zes tră rii, cât şi în cel al pregătirii şi instruirii trupelor.Este de da toria noastră să avem un sistem militar perfor-mant, ca pa bil să se adapteze la contextul regional de secu-ritate, şi con siderăm că, prin alocarea a două procente dinPIB pentru apărare, în 2017 şi 2018, suntem pe drumul celbun. Pot să vă spun cu certitudine că acest trend va fi con-tinuat şi în 2019”.

Locotenent-colonel Dan CRIŞAN

Militarii Batalionului 206 Artilerie„Ge neral Mihail Lăcătuşu” au organizat înda ta de 15 ianuarie 2019, o ceremonie mi -li tară şi religioasă, cu prilejul sărbătoririi a

50 de ani de la înfiinţarea unităţii. La activitate au participat comandantul

Bri găzii 2 Vânători de Munte „Sarmizege-tusa”, generalul de brigadă Cristian Te -

glaş, şeful de stat ma -jor al Diviziei 2 In -fan terie „Getica”, co - lo nelul Ovidiu Con - du ruţă, reprezentan-tul Statului Major alFor ţelor Terestre, co - lo nelul Gabriel Con - druz şi autorităţi pu - bli ce locale.

În cadrul ceremo-niei, Batalionului 206Ar tilerie „GeneralMi hail Lăcătuşu” is-a conferit Emblemade onoare a ArmateiRo mâniei, pentru în -de plinirea ireproşabi -lă a misiunilor şi obţi-

nerea de rezultate me -ri torii, în procesul in -stru irii, precum şipentru contribuţia adu -să la ridicarea presti-giului Armatei Româ-niei.

Un moment impor-tant din cadrul activi tă -ţii l-a constituit primi-rea de distincţii milita-re de către un numărde şapte militari dinca drul batalionului:

-Emblema de onoa -re a Forţelor Te res tre -mr. Cristian Alfiri şiplt. adj. pr. Florin Buhoci;

-Emblema de onoare a Logisticii - mr.San du Dumitrescu;

-Emblema de merit în Sprijinul Pă cii,cls. a II-a - plt. maj. Marian Constantines -cu , cap. cls. a II-a Gabriel Diac, cap. cls.

a II-a Oana Stoica;-Emblema de merit în Serviciul Ar ma -

tei României, cls. a II-a - plt. adj. pr. Cris -ti nel Ţu şa.

Mariana DINUFoto: Ionuţ TUDOR

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 2 (487) din 31 ianuarie 2019

Pagina 3

50 de ani de la în f i inţarea Batal ionulu i50 de ani de la în f i inţarea Batal ionulu i206 Ar t i ler ie , ,General Mihai l Lăcătuşu”206 Ar t i ler ie , ,General Mihai l Lăcătuşu”

Bilanţul pentru anul 2018 al Forţelor Terestre RomâneBilanţul pentru anul 2018 al Forţelor Terestre Române

Ziua de 24 ianuarie are o semnificaţie dublă pentru ob -ser vatorii militari români aflaţi în misiunea NaţiunilorUni te din India şi Pakistan. Astfel, odată cu serbarea a 160de ani de la realizarea Unirii Principatelor Române, misi-unea ONU de menţinere a păcii din India şi Pakistan estela 70 de ani de existenţă, fiind a doua, cea mai veche mi -siu ne a Naţiunilor Unite. România contribuie la misiuneaUNMOGIP cu doi observatori militari din anul 2017.

Cei doi observatori militari români, care execută înacest moment misiunea sub egida ONU, sunt maiorulGheor ghiţă Mihailiuc din cadrul Brigăzii 2 Vânători deMun te „Sarmizegetusa”, aflat la prima misiune sub egidaONU şi locotenentul Andreea Afumăţeanu din cadrulŞco lii Militare de Maiştri Militari şi Subofiţeri a ForţelorTe restre „Basarab I”.

Misiunea grupului de observatori militari din India şiPa kistan este să observe, să raporteze şi să investighezeorice încălcare a acordului de încetare a focului, de-a lun-gul liniei de control care desparte provincia Kashmir.

Principalele misiuni executate de către observatorii mi -li tari români constau în efectuarea de investigaţii, patrulede prezenţă, posturi de observare, dar şi vizite de informa -re în cadrul unităţilor armatei pakistaneze. Menţionămfap tul că alături de România, alte 9 ţări membre participăac tiv cu observatori militari la îndeplinirea obiectiveloracestei misiuni.

Fiind una dintre cele mai vechi misiuni a NaţiunilorUni te, activităţile desfăşurate de către observatori militariîn India şi Pakistan sunt foarte bine conturate. 44 de ob -ser vatori militari din 10 ţări, care contribuie cu trupe, suntdis locaţi în 7 baze ale UN din Kashmirul administrat dePa kistan şi în 4 baze ale UN, din Kashmirul administratde India. Pe lângă aceste baze, o parte din observatori îşides făşoară activitatea şi în comandamentul din Islamabadşi în comandamentul din Srinakar.

Veteran al teatrului de operaţii din Afganistan, maiorulGheor ghiţă Mihailiuc ne descrie cum arată o zi din acti vi -ta tea unui observator militar, din această misiune desfăşu-rată sub egida Naţiunilor Unite (UNMOGIP): „Investiga -ţii le reprezintă cea mai importantă sarcină operaţională pecare misiunea o desfăşoară, astfel odată cu primirea decătre UN a unei plângeri oficiale din partea Armatei Pa -kis taneze, cu privire la încălcarea acordului de încetare afo cului de-a lungul liniei de control, observatorii începpro cesul de verificare a acestei plângeri, cu vizite efectua -te la locul incidentului şi chestionarea celor implicaţi.Este o activitate complexă, desfăşurată de cel puţin 2 ob -ser vatori militari de naţionalităţi diferite, care implică omare atenţie, atât pe teren, cât şi în finalizarea raportului,care se trimite ulterior către comandamentul NaţiunilorUni te de la New York. Posturile de observare executate înaceastă misiune implică o bună cunoaştere a terenului,

con comitent cu o atentă observare a posibilelor schimbăridin zona de responsabilitate. Patrulele de prezenţă suntdes făşurate pe o arie foarte răspândită, principala sarcinăfiind informarea populaţiei locale, cu privire la mandatulşi misiune UNMOGIP din această zonă”.

Mariana DINU

Înainte de conferinţa „Combat Support Week”, ce seva desfăşura în luna februarie la Londra, publicaţia „De -fence IQ-DFIQ” a prezentat o perspectivă asupra su biec -te lor de noutate ce se vor dezbate atunci. Astfel, co lo ne lulEddie Corrigan, reprezentantul Ministerului Apă ră rii alMa rii Britanii a fost intervievat cu privire la folosirea noi - lor tehnologii, precum Artificial Inteligence (A.I.) şi „BigData”, în cadrul managementului lanţului de apro vi zio na -re al acţiunilor militare, cu privire la consecinţele eşe culuiîn a le folosi ca o pârghie de multiplicare a efec te lor în si -tu a ţia operaţiilor internaţionale, precum şi asu pra stadiu-lui de implementare a acestora de către gu vern în promo -va rea relaţiilor dintre armată şi industrie în sco pul îm bu -nă tăţirii proceselor actuale. Asta deoarece lan ţul de apro -vi zionare al acţiunilor militare trebuie să per mită tru pelorsă fie pregătite din punct de vedere stra te gic, la ni vel glo -bal şi, de asemenea, să fie precise, în orice mo ment, la ni -vel operaţional chiar dacă acum coordonarea dintre di fe -ri tele elemente ale reţelei logistice pre zin tă o serie de pro -ble me, în special când vine vorba despre ope ra ţii interna -ţio nale. A.I. deţine potenţialul de a mări eficienţa reţeleilo gistice, prin intermediul unui ma na gement al informaţi-ilor şi un control al stocurilor de o ca litate ridicată, pre-cum şi eficienţa din punct de vedere al cos turilor.

Vorbind de consecinţele eşecului gestionării re sur selorîn vederea susţinerii operaţiilor internaţionale, co lonelulCo rrigan a scos în evidenţă faptul că „«politica» din tre-cut a stocurilor uriaşe şi a dislocări unor «munţi de ma te -ria le» nu mai poate fi o soluţie într-o lume în care teh no -lo gia se dezvoltă cu o asemenea viteză încât echipamen -te le şi componentele acestora devin învechite aproapeime diat ce au fost introduse în serviciu. Intenţia este de ade monstra, în special prin intermediul logisticii, că dispu -nem de forţe credibile, pregătite continuu, care pot fi pro -iec tate şi redislocate rapid, care pot fi susţinute logistic peter men nelimitat, în consecinţă, care contribuie în mod di -rect la adaptarea rapidă a opţiunilor de răspuns în acelaşitimp cu asigurarea libertăţii de acţiune a comandanţilor înexe cutarea operaţiei, în aşa fel încât să se menţină vitezade acţiune şi iniţiativa. Aşadar, cheia pentru a avea succes,în viitoarele operaţii militare, o reprezintă pregătirea stra - te gică, la nivel global, iar, la nivel operaţional, cheia estepre cizia acţiunilor.

Eşecul optimizării reţelei logistice poate duce la o in -ten ţie (decizie) greşită a comandantului şi la transforma -rea logisticii, mai degrabă într-un mijloc de îngreunare aope raţiei şi nu într-un factor de multiplicare a forţei în ac -ţi u nile militare.”

Făcând un rezumat al proceselor actuale ale ma na ge -men tului lanţului de aprovizionare în armata UK, co lo ne -lul Corrigan spunea că „Reţeaua actuală reprezintă o co -lec tivitate foarte mare, complexă şi neomogenă, forma tădintr-un număr semnificativ de soluţii de contractare deser vicii şi organizaţii. În acest moment nu există un «turnde control» prin care să se poată vedea şi coordona între -gul proces; acest aspect este ceva ce urmează a fi abordatîn viitorul apro piat. Înesen ţă, aceasta presu -pu ne o «trans formaredi gi ta lă» sus ţinută deo rea li niere pro ce du ra -lă şi or ga ni za ţio nală,as pect care se află înaten ţia noas tră în acestmo ment.”

Legat de mo dul încare armata Marii Bri -ta nii în corporează so -lu ţii le A.I. şi „Big Da -ta” în ca drul lan ţuluide apro vi zionarepen tru sus ţi ne rea ope -ra ţii lor internaţionaleşi be ne fi ciile fo losiriiacestor so lu ţii, re pre -zen tantul Mi nis teruluiApă rării din Ma rea Britanie scoa te în evi denţă faptul că„A.I. re pre zin tă «inima» po si bi li tă ţi lor noastre de a ex -ploa ta toate re sursele de informa ţii afla te la dispoziţie, in -di ferent dacă acestea provin din pro prii le noastre baze dedate sau prin in termediul «Open/Big Data» sau sursele«Internet of Things - IOT». Ar mata UK se consideră a fila marginea acestui domeniu şi, în pre zent, lucrăm pentrua îm bu nă tă ţii abilităţile de a acce sa, ex ploata şi împărtăşiin formaţii cu o viteză crescu tă astfel încât să se facilitezeadop tarea ra pidă a deciziilor ba zate pe informaţii de o ca -li tate superioară. Facem asta în co la bo rare cu alţi par te -neri NATO. Do meniile de cola bo rare in clud prognoza şipla nificarea re surselor, precum şi in for maţiile logisticege nerale pentru susţinerea planu ri lor de contingenţă prinin terme diul modelării, simulării şi rea lităţii virtuale. Dease menea, facilitează şi viitoarele ca pabilităţi robotizate şiauto ma tizate.

Avantajul informaţional este critic pentru asigurareasucce sului la fiecare nivel. Optimizarea nu înseamnă re -du cerea numărului de oameni, ci, mai degrabă, a fi în sta -re să prevezi ce este necesar, când şi unde să foloseştitoate resursele disponibile într-o reţea globală reducând la

ma ximum stocurile, logistica reacti -vă şi numărul de oa meni aflaţi înpe ricol. Ţinta su pre mă este redu ce -rea ce re ri lor de sus ţi ne re logistică,per mi ţân du-ne astfel mic şorareaam pren tei la sol a forţei dis locate şiasi gurarea susţinerii acesteia la uncost re dus comparativ cu randamen-tul aş teptat.”

Vorbind despre nivelul conştien-tizării soluţiilor oferite de A.I. şi„Big Data” în rândul logisticienilormi litari, colonelul Corrigan a scosîn evidenţă faptul că „per ansamblusuntem foarte conştienţi de ceea ceeste disponibil la această dată, însănu suntem suficient de flexibilipentru a introduce şi menţine astfelde capacităţi la un nivel ridicat deim portanţă. Procesele de achiziţie

ac tuale şi relaţiile cu piaţa sunt do me nii aflate în analizăîn acest mo ment. Suntem în căutarea unor noi căi de aabor da această pro vocare, în colaborare cu agenţii eco no -mici producători şi mediul academic.”

Întrebat fiind despre cât de implicat este MinisterulApă ră rii al Marii Britanii în promovarea relaţiilor dintreagen ţii economici producători şi armată în scopul îm bu -nă tăţirii pro ceselor din cadrul logisticii armatei UK, co lo -

ne lul a ex pli cat că„Suntem completde dicaţi abordăriifor ţei ca un în treg,abor dare în mij lo -cul căreia se află,atât me diul eco no - mic, cât şi cel aca - de mic .Vi i toareanoas tră reţea lo gis -ti că se ba zea ză peAr tificial In te li gen -ce şi «Big Da ta» şipre su pu ne implica -rea so luţiilor decon tracte şi con -trac tori, care ar tre-bui să ne ţi nă încon tact cu cele maiac tuale «lec ţii în vă -

ţa te» şi capa ci tăţi teh no logice de ultimă oră. LOGNET reprezintă o serie de simpozioane crea te

spe cial din acest punct de vedere. Echipa mea, împreunăcu mulţi alţii din cadrul Reţelei Logistice a Apărării, sun-tem permanent implicaţi împreună cu mediul acade mic,pentru a identifica soluţiile cele mai competitive şi ino va -ti ve pentru provocările noastre precum şi adaptarea lec ţii -lor învăţate şi a capabilităţilor acolo unde există opor tu ni -tate pentru aceasta. Este posibil ca viitoarele noastre or ga -ne de comandă şi control să vadă ca standard im plicareame diului academic în operaţiile militare, în con secinţă re -cu noscând importanţa centrală a acestor ca pa cităţi în ca -drul procesului de luare a deciziei, în loc de a le trata ca osim plă soluţie de contractare de servicii şi pro duse. Vii -toa rea reţea logistică trebuie să fie mult mai mare decâtsu ma părţilor sale şi trebuie să fie capabilă în a furnizasus ţinere la nivel global, neîntrecută în abilitatea de a răs -pun de rapid la orice criză potenţială, oriunde în lu me, laorice nivel şi la cea mai mică avertizare. Secretul cons tăîn protejarea şi exploatarea reţelei în mod eficient.”

Traducere locotenent-colonel Iustin GAVRILĂ

Curierul ARMATEINr. 2 (487) din 31 ianuarie 2019Pagina 4 REPERE  ÎN   COTIDIAN

C M Y K

G r u p u l o b s e r v a t o r i l o r m i l i t a r i d i n I n d i a ş i P a k i s t a n G r u p u l o b s e r v a t o r i l o r m i l i t a r i d i n I n d i a ş i P a k i s t a n

A r t i f i c i a l I n t e l i g e n c e ş i „ B i g D a t a ”A r t i f i c i a l I n t e l i g e n c e ş i „ B i g D a t a ”

Paşi mari către reuşităLinişte. Linişte de jur împrejur. Şi alb. Zăpadă, multă

ză padă. Ne-a însoţit tot timpul, căzând din cer cu o con-secvenţă demnă de o cauză mult mai bună. Pe alocuri s-ato pit, formând bălţi mari de apă, mai apoi a îngheţat şi acre at adevărate patinoare, dar, aici, e curată, nesfârşită şinea tinsă de nimic. Cel puţin, până acum. Vântul a luat opau ză, dar, doar ne păcăleşte. Începe să şuiere din nou şiadu ce cu el şi altceva. Un zumzet, poate o şoaptă...

Povestea se opreşte aiciNu e zumzet, nu e nici şoaptă, ci e un zgomot, din ce

în ce mai puternic. Dinspre orizont îşi fac apariţia militariiBa talionului 300 Protecţia Forţei „Sfântul Andrei”, care,în soţiţi de către echipele de consilieri TAAC (Train Ad vi -ce and Assist Command) Nord, Sud şi Vest şi AIAT (Ar -my Institutional Advisory Team), participă la ultimelepre gătiri, în Poligonul Cincu din cadrul Centrului Naţio -nal de Instruire Întrunită „Getica”, înainte de a pleca înmi siune în teatrul de operaţii Afganistan.

Adaptaţi perfect condiţiilor atmosferice, aceştia îşi de -să vârşesc pregătirea acţionând în mod eficient şi constant,ca nişte echipe bine sudate pe parcursul celor aproapecinci luni de pregătire, comunicând între ei prin expresiisuc cinte şi la obiect, rod al antrenamentelor repetate iar şiiar, până la perfecţionarea modului de îndeplinire a misiu -ni lor încredinţate fiind, fiecare în parte, conştienţi, atât dero lul lor personal, cât şi al fiecăruia dintre membrii echi -pa jului, pentru ducerea la bun sfârşit a sarcinilor încre din -ţa te, precum şi conştientizând faptul că, odată porniţi lalup tă împreună, împreună trebuie să se întoarcă la fel înpunc tul de plecare.

Militarii români sunt gata să activeze în ca drul misiu-nii NATO „Resolute Support” pentru asigurarea pro tecţieiFor ţei bazei militare din Kandahar şi pentru con siliereafor ţelor de securitate afgane.

Am încercat să aflu mai multe detalii despre mi si uneace tocmai stă să înceapă. Conform spuselor comandantu-lui Batalionului 300 Protecţia Forţei „Sfântul An drei”, lo - co tenent-colonel Ilie Me -lin te, militar ce a maipar ticipat la trei mi siu niîn teatrele de ope ra ţii dinKo sovo şi Afga nis tan, înca litate de co man dantplu ton (2003, 2004) şico mandant companie(2009-2010): „Exer ciţiulde Repetare a Mi siunii(M.R.E), desfă şu rat laCen trul de In stru ire În -tru nită „Getica” din Cin -cu, în perioada 07-18.01.2018 reprezintă unexer ciţiu complex, deam ploare, care ne va ară -ta nivelul real al instruiriipe care am desfăşurat-opână acum. Va fi un exa-men greu, dur, la careadău găm şi provocărilevre mii. Nu va fi delocuşor, dar avem convingerea că fiecare militar din detaşa-ment, începând cu mine şi continuând cu ultimul din for-maţie va da totul pentru reuşita acestui exerciţiu.

Obiectivul principal îl constituie pregătirea, antrenareaşi evaluarea detaşamentului, în condiţii apropiate de rea li -ta tea câmpului operaţional din teatrul de operaţii Afga nis -tan.

În cadrul Exerciţiului de Repetare a misiunii, militariiau acţionat conform procedurilor standard de operare dintea trul de operaţii.

Militarii detaşamentului au aplicat teh nici, tactici şipro ceduri NATO specifice misiunilor de sta bilitate şi spri-jin, pentru îmbunătăţirea şi evaluarea ni ve lului de instru-ire al întregului batalion.

În aceste două săptămâni, militarii au desfăşurat exer-ciţii tactice în teren (FTX), planificate după un sce nariufic tiv, adaptat mediului din teatrul de operaţii Af ga nistan.

In cidentele au fost simu-late de celula OPFOR(opo site forces) a Cen tru -lui şi au avut sco pul de ates ta modul de reac ţie almi litarilor ca răs puns laanu mite incidente. Pentruco mandanţii de subuni -tăţi, aceste exerciţii con-stituie un bun pri lej de afa ce o evaluare obiec tivăa nivelului de per for man -ţă atins.

Pe replicile din terenrea lizate în PoligonulCin cu, militarii au execu-tat misiuni de patrulare,îm barcare sau debarcarepe tehnica de luptă, misi-uni de protecţie a instruc-torilor şi consilierilor responsabili de instruirea forţelor dese curitate afgane, misiuni de observare şi control trafic înpunc tul de acces în bază.

Pe parcursul exerciţiului, militarii Batalionului 300Pro tecţia Forţei „Sfântul Andrei” au beneficiat de spriji -nul nemijlocit al specialiştilor Centrului Naţional de In -stru ire Întrunită „Getica”, precum şi de experienţa milita -ri lor Batalionului 30 Vânători de Munte „Dragoslavele”,în torşi recent din teatrul de operaţii Afganistan, care auavut rolul de observatori-controlori instructori.

Pregătirea pentru misiune a debutat la începutul luniisep tembrie a anului 2018 şi a durat aproape 5 luni de zile.Mi litarii s-au antrenat folosind baza de instrucţie a unităţiidin Galaţi, în Poligonul de trageri Smârdan, cât şi în Cen-trul Naţional de Instruire Întrunită „Getica” din Cincu.Pro gramul de pregătire a evoluat progresiv, de la nivel in -di vid, la nivel grupă şi pluton, vizând, în principal, inte -

rac ţiunea specifică la nivel de structură şimicro-structură, familiarizarea cu situaţiaac tuală a Afganistanului şi procedurile deope rare specifice teatrului de operaţii.

„Sunt onorat să mă aflu în fruntea Bata -lio nului 300 Infanterie Mecanizată SfântulAn drei, unitate cu o bogată tradiţie de luptăşi o recunoaştere a rezultatelor sale în planna ţional şi internaţional. Vom executaaceastă misiune în TO Afganistan, undevom servi ţara cu dăruire şi profesionalism,aşa cum au făcut-o şi predecesorii noştri.Ni velul de excelenţă atins de aceştia ne ono -rea ză şi ne obligă în acelaşi timp, să ne atin -gem obiectivele, conform nivelului de am bi -ţie asumat şi să păstrăm la înălţime standar -de le atinse.

Pe întreaga perioadă de pregătiremi litarii au dat dovadă de seriozitateşi profesionalism. Aceştia au înţelespoate cel mai important lucru şianu me, că fiecare militar din detaşa-ment are un rol decisiv în atingerea

obiec tivelor de operaţionalizare. Batalionul 300 Protecţia Forţei funcţionează

ca o entitate, în care cea mai preţioasă resursăpentru îndeplinirea misiunii o constituie militarul.Aceştia s-au antrenat cu eficienţă şi au fost recep-tivi, reuşind încununarea cu success a unei pe ri oa -de de efort susţinut, a unei munci de echipă şi aunei susţineri continue şi necondiţionate din par -tea familiei.

Implicarea fiecărui militar în pregătire, pefunc ţia pe care este încadrat, îmi conferă prilejul, acum, lasfâr şitul pregătirii, de a raporta că Batalionul 300 Protec -ţia Forţei „Sfântul Andrei” este gata pentru îndeplinireami siunii din teatrul de operaţii Afganistan. Sunt convinscă vom acţiona cu maximum de profesionalism în oricesi tuaţie, indiferent de dificultate. De asemenea, mă declarpe deplin satisfăcut de faptul că perioada de pregătire a

de curs fără nici o problemă şi fără nici un fel de incidente,de orice natură”.

Omul, baza tuturor lucrurilorDupă toate aceste cuvinte pline de siguranţă şi deter-

minare, am încercat să obţin câteva păreri şi de la cei carese vor ocupa de executarea activităţilor în sine, atât în ba -ză, cât şi pe teren. Plutonierul-adjutant principal Oprea,om aflat sub arme de 27 de ani, va încadra funcţia desubofi ţer de administraţie. Se află la a cincea misiune în

tea tre le de operaţii. Activeazăca su bofiţer de comandă la Ba -ta lio nul 285 Artilerie, încă de laîn fiinţarea acestei funcţii în ar -ma ta română. Acesta ne-a de -cla rat: „Plec în teatrul de ope ra -ţii cu o mare încredere, atât înca pacitatea mea, cât şi în cea aco legilor mei în ceea ce priveştemo dul de executare a misiuni -lor. Principiul de bază de la carepor nim este acela de a pleca cuto ţii şi de a ne întoarce la fel, să -nă toşi, acasă, după încetarea pe -rioa dei de dislocare în Afga nis -tan.

Mă bucură faptul că am avuto comunicare foarte bună petim pul pregătirii misiunii cu toţicei care urmează să participe laaceasta. Mă aştept să fie, dintoate punctele de vedere, o re u -şi tă.”

Sublocotenentul Tudose, cu o vechime de doi ani înpos tura de ofiţer al armatei române, priveşte la fel de po -zi tiv toată desfăşurarea evenimentelor. Se declară norocospentru oportunitatea de a „prinde” atât de repede o misiu -ne şi spune că o asemenea ocazie de perfecţionare estegreu de ratat. La rândul său, îmi spune: „Personal, suntcon ştient că va fi o misiune grea, va fi o perioadă lungă încare sunt plecat de acasă. Nu sunt căsătorit, nu am obli ga -ţii speciale, dar nu am mai fost plecat niciodată atât demult timp. Am emoţii, dar acestea sunt constructive. Ştiucă, din punct de vedere profesional, va fi solicitant, darsunt sigur că voi putea face faţă cu brio tuturor încercă ri -lor. Ne-am antrenat, pe toată perioada pregătirii, pentruceea ce va urma. Va fi un ciclu permanent de activităţi, darmă simt pregătit pe deplin pentru reuşită.

Oamenii pe care îi conduc sunt pregătiţi, bine antre-naţi, ştiu, fiecare în parte, ce au de făcut. Vom participa lapa trule. Totul se organizează din timp, lucrurile se punbine la punct, se repetă până la însuşire. Sunt sigur că mi -li tarii plutonului pe care îl conduc vor face tot ceea ce lestă în putere pentru a duce totul la bun sfârşit. Consider căni velul la care suntem ne va ajuta să executăm în propor -ţie de 100% mi siunile trasate.”

Caporalul Crihană, genist, ce va participa la a douami siune, ca pistolar, are şi el câteva cuvinte de spus: „Facpar te din B. 300, am o vechime de nouă ani. Pe timpulpre gătirii misiunii, am învăţat lucruri complet noi faţă decele pe care le ştiam din activitatea desfăşurată până înpre zent.

(continuare în pagina 8)

C M Y K

REPERE  ÎN   COTIDIANCurierul ARMATEINr. 2 (487) din 31 ianuarie 2019 Pagina 5

B a t a l i o n u l 3 0 0 P r o t e c ţ i a F o r ţ e i - G a t a p e n t r u m i s i u n e !B a t a l i o n u l 3 0 0 P r o t e c ţ i a F o r ţ e i - G a t a p e n t r u m i s i u n e !

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 2 (487) din 31 ianuarie 2019Pagina 6

Pe data de 5 ianuarie 1859, A.I. Cuza a fost alesdom nitor în Moldova, iar, peste câteva zile, pe 24 ia -nu a rie, a fost ales domnitor şi în Ţara Românească.Acest eveniment reprezintă certificatul de naştere alSta tului român modern. În urma războiului Crimeiidintre puterile occidentale şi Rusia, aceasta din urmăa fost forţată să renunţe pe moment la expansiuneaspre Vest. Sfârşitul conflictului prevedea printre al te -le înlocuirea protecţionismului rusesc asupra Princi-patelor cu unul format din Marile Puteri. Principalelepre vederi erau: înfiinţarea de adunări ad-hoc care săse pronunţe cu privire la dorinţa de unire a celor douăPrin cipate, unirea acestora, dar cu doi domnitori şi cuin stituţii separate. În Moldova, cu implicare semnifi -ca tivă a Turciei, listele electorale au fost falsificateastfel încât pe ele să nu apară unionişti. Astfel, ale ge -ri le nu puteau să aibă decât un singur rezultat. Ale -xan dru Ioan Cuza, care era în acel moment pârcălabal ţinutului Covurlui, a protestat energic şi a demisio -nat, cu toate că Vogoride încercase să îl atragă departea lui prin numirea făcută, precum şi prin în ain -ta rea acestuia în grad, de trei ori în doar 10 zile. Fos-tul revoluţionar român şi cunoscut în cercurile unio -nis te pentru seriozitate şi integritate, Cuza, prin de -mi sia lui, a produs o vie agitaţie în societate. Acestlu cru avea să cântărească foarte mult ulterior, atuncicând va fi propus ca unic candidat viabil la domniaMol dovei şi apoi a Munteniei.

Vorogide a lucrat atunci în strânsă legătură şi subdi recta recomandare a consulului rus la Iaşi. MarilePu teri garante nu au recunoscut însă alegerile, cerândIm periului Otoman refacerea acestora. S-a mers pânăla ruperea relaţiilor diplomatice pentru o scurtă pe -rioa dă de timp. Intervenţia lui Napoleon a fost unasal vatoare. Acesta s-a întâlnit cu regina Angliei laOs borne, între 25 şi 28 iulie. Soluţia era în mâna pu -te rii insulare datorită puternicei influenţe pe care oavea la Constantinopol. Cei doi lideri au ajuns la ur -mă torul compromis: Imperiul Otoman anula ale ge ri -le, dar Franţa accepta o unire parţială. Napoleon ve -dea această cedare ca fiind una fără conţinut şi decare nu va ţine cont. Ulterior, s-a dovedit că Franţanu i-a trădat pe români şi a susţinut o unire ne con di -ţio nată. Imperiul Otoman a cedat cererilor şi au avutloc din nou alegeri care au dus inevitabil la un DivanAd-Hoc favorabil Unirii.

Conform prevederilor Convenţiei de la Paris, încele două Principate au fost numiţi câte trei caima -cami responsabili pentru formarea Adunărilor electi -ve. În Moldova, doi dintre aceştia erau unionişti(Ata na sie Panu, Vasile Sturdza) şi unul antiunionist(Şte fan Ca targiu). Situaţia era inversă în Ţara Ro mâ -neas că, unde erau doi antiunionişti (Ioan Manu,Ema noil Bă lea nu) şi un unionist moderat (I. Al. Fi li -pescu). Ho tă rându-se ca deciziile să se ia cu unani -mi tate, în Mol dova, lucrurile au decurs foarte binepentru adep ţii Unirii, majoritatea Adunării electivefiind for mată din aceştia. Situaţia în Ţara Ro mâ neas -că nu a fost similară, Adunarea electivă fiind formatămai mult de două treimi din conservatori. Deşi iniţialau fost depuse foarte multe candidaturi, printre careşi ale lui Mihail Sturdza, fiul primului, soluţia deultim mo ment s-a dovedit a fi cea mai bună.

S-a decis pentru Cuza în data de 3 ianuarie, dupăo şedinţă la care unioniştii nu au plecat până nu auales. Propunerea a venit de la Neculai Pisoţci şi a fostsus ţinută de toţi cei prezenţi. Era viu în amintirea tu -tu ror protestul lui Cuza atunci când alegerile pentruAdu nările ad-hoc au fost falsificate.

De asemenea, în momentul în care a fost alesdom nitor, Cuza era comandantul întregii armate mol -do veneşti, lucru care a contat probabil foarte mult.Pe data de 5 ianuarie 1859, Adunarea din Moldova ade cis alegerea lui A. I. Cuza ca domnitor. Mesajulale gerii a fost dus şi în Ţara Românească, unde s-are comandat unioniştilor să fie propusă aceeaşipersoa nă.

Ideea nu a fost una nouă, deoarece Convenţia dela Paris nu interzicea în mod expres acest lucru.Pentru a se aigura de rezultatul alegerilor, unioniştiiau stârnit o vie agitaţie în Bucureşti. Sub presiuneama selor, pe data de 24 ianuarie, A. I. Cuza a fost alesdom nitor şi în Ţara Românească. Pe tot parcursulcon ducerii lui, Rusia a dus o intensă propagandăanti unionistă în Moldova. Se încerca învrăjbirea ro -mâ nilor, pe baza ideilor că Moldova a sărăcit dupălua rea acestei decizii şi că mutarea capitalei la Bu cu -reşti a dus la pierderea importanţei oraşului Iaşi.

În 1866, Rusia s-a alăturat Turciei şi Austrieipentru a susţine desfacerea Unirii şi a cerut Puterilorga rante recunoaşterea acesteia doar pe timpul condu -ce rii lui Cuza. În aprilie 1866, după ce românii sepro nunţaseră favorabil în mod covârşitor aducerii luiCa rol la conducerea Statului român, Rusia a sprijinito mişcare separatistă la Iaşi, dar care a fost reprimatăcu fermitate de către reprezentanţii puterii.

www.istorie.ro

Încercarea Rusiei de a stopa formarea statului român Încercarea Rusiei de a stopa formarea statului român

Lec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

CarteCarteContextul, Leonardo SciasciaÎn romanele poliţiste ale lui Sciascia,

uci gaşii nu sunt niciodată daţi în vileag,de tectivii sunt mai toţi omorâţi, şi astaînain te ca ei să-şi finalizeze ancheta, fi -rul principal al anchetei intră într-o fun -dă tură, după care anchetatorul începe sără tăcească pe poteci neumblate, existătot deauna un context menit să împiedicelim pezirea faptelor, şi, probabil, mai im -por tant decât toate, miza romanului nuse situează pe firul anchetei, ci într-uncu totul alt registru, politic, etic, uneorichiar filozofic. Sciascia e şi în Contextul, ca aproape în tot ceeace scrie, un scriitor sumbru. Dar, tratarea parodică face ca roma -nul acesta să fie unul dintre puţinele care-i oferă cititorului şi ne -nu mărate prilejuri de a râde, fie şi doar scrâşnit. Ele nu sunt mar-ginale, ci privesc exact contextul în care navighează ancheta.Dar, din colo de grotescul hilar al situaţiilor şi personajelor, pesteţa ra imaginară- adică tocmai ,,contextul” şi totodată tema reală aro manului- pluteşte un aer de periculoasă demenţă, demenţa uneiso cietăţi care tinde să se sustragă în structurile ei alcătuitoarecon trolului raţional şi responsabilităţii individuale .(SmarandaBratu Elian)

www.humanitas.roConcertCargo, 7 februarie, ora 20:00, Form Space Club, Bucureşti

Înfiinţată la Timişoara în anul1985, Cargo a revoluţionat rock-ulro mânesc încă de la primul album-,,Po vestiri din gară”. Succesul l-acu noscut cu albumul din 1995 ,,Des-tin”, iar gloria absolută în 1998, deSân ziene când a lansat ,,Ziua Vrăji-toarelor”. La începuturile anilor2000 se lansează ,,Bagă-ţi minţile încap”, iar, în 2007, a lansat un album,,Best Of” intitulat ,,XXII” ce conţine22 dintre piesele trupei. Cele mai re -cen te single-uri ale trupei ,,Nu mă lă -sa să-mi fie dor” şi ,,A 5-a dimensiu -ne” s-au bucurat în 2013 de un suc-ces enorm la public. Cargo înseamnă

Adi Bărar - chitară, Adrian Igrişan - voce, Tavi Pilan - tobe, Io -nuţ Cârjă - clape şi Alin Achim - bass.

www.infomusic.ro

FilmÎngerul războinicSuntem în secolul XXVI, iar umanita -

tea trebuie să su pra vie ţu iască pe pământulpus tiit de un război ma jor. Tehnologiaeste mai avansată decât oricând, iar cy -bor gii sunt la ordinea zi lei. Îngerul Răz -boi nic este povestea Ali tei, o tânără cy -borg fără amintiri, care rea li zează că are ocu noaştere instinctivă a mis terioasei teh -nici de arte marţiale Pan zer Kunst. În în -cer carea de a-şi recăpăta me moria, Alitastră bate ţinuturile pustiite ale lumii domi-nate de prezenţa obsedantă a minunatuluioraş plutitor Tiphares.

www.cinemagia.ro

R EPER E CULTURALE

Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur suntpră z nuiţi în fiecare an pe data de 30 ianuarie. Ei au trăit la sfârşi -tul se colului al IV-lea şi începutul celui următor şi fiecare dintre eia avut o contribuţie esenţială la teologia creştină, fiind numiţi Pro -tec tori ai învăţământului teologic. Cei trei teologi sunt pră z nu iţi şise parat, însă, pentru a arăta unitatea de învăţătură, Biserica a rân-duit şi o zi de prăznuire comună.

Sfântul Vasile cel Mare, episcop al Cezareii Capadociei, s-anăs cut în jurul anului 329. A studiat cu retori şi filosofi celebri înCe zareea Palestinei, Constantinopol şi Atena. Avea o statură înaltă,era slab şi negricios la faţă, cu o barbă mare, neagră. Părinţii spuncă nu a avut timp să se înălbească pentru că a trăit numai cinci zecide ani. Ne-a lăsat în biserică o Sfântă Liturghie care se serbează de10 ori pe an: în primele cinci duminici ale Postului Mare, în JoiaPa timilor, în ajunul Sfintelor Paşti, al Crăciunului şi Bobotezei, şipe 1 ianuarie, ziua de pomenire a Sfântului Vasile. Cu excepţiaunor rugăciuni, ritualul este acelaşi cu al Liturghiei Sfântului IoanGu ră de Aur.

A făcut incursiuni în Mesopotamia, Şiria, Palestina şi Egiptpentru a cunoaşte modul în care vieţuiau călugării în singurătate.El i-a adunat pe aceştia în locuri organizate, stabilind şi o rânduialăpentru acest mod de vieţuire. În anul 358, pune temelia primei co -mu nităţi de obşte, pe malul râului Isis, lângă Neocezareea. Aici re -dac tează împreună cu Sfântul Grigorie Filocalia, o colecţie de textedin scrierile lui Origen. Tot acum, concepe Regulile monahale marişi mici.

În Cezareea Capadociei a înfiinţat instituţii de asistenţă socialăcu noscute sub numele de Vasiliade, cum ar fi: azile, case pentruree ducarea fetelor decăzute, spitale pentru leproşi etc.

Sfântul Vasile cel Mare a luptat împotriva celor care negaudum nezeirea lui Hristos şi a celor care tăgăduiau dumnezeireaSfân tului Duh. A trecut la cele veşnice pe 1 ianuarie, în anul 379.

Sfântul Grigorie de Nazianz (Teologul) s-a născut în jurul anu-

lui 330, în Arianz, lângă Capadocia. Primele studii le-a făcut în fa -mi lie. În Capadocia studiază gramatica până la vârsta de 12 ani, iarîntre 350-358 este prezent pentru studii la Atena. A fost hirotonitpre ot de tatăl său şi episcop de către Sfântul Vasile cel Mare. Le -ga se o prietenie atât de strânsă cu Sfântul Vasile cel Mare, încât sespu nea despre ei că „sunt două trupuri, însă un singur suflet”.Sfân tul Grigorie de Nazianz era de statură mijlocie şi avea un ochibol nav, din cauza unei lovituri venită de la arieni (cei care negaudum nezeirea lui Hristos), când vorbea în Constantinopol despreSfân ta Treime.

Numele de „Teologul” îl primeşte după susţinerea celor cinciCu vântări teologice în anul 380, la Constantinopol, în Biserica „În -vie rii”.

Sfântul Grigorie de Nazianz a prezidat cel de-al II-lea Sinodecu menic din anul 381.

Sfântul Grigorie Teologul cere spre bătrâneţe de la împăratulTeo dosie cel Mare să trăiască retras, în linişte: „Şi eu, împărate, osin gură favoare cer puterii tale care face daruri măreţe. Nu cer aur,nu tăbliţe multicolore, nu acoperăminte pentru masa de taină, nu săpri mesc o înaltă demnitate pentru neamul meu sau să stau aproapede tine, cel preabun… Un singur lucru cer să mi se dea: să staupuţin departe de invidie. Doresc să cinstesc scaunul, dar de de par -te. Am obosit să fiu urât de toţi, chiar şi de prieteni, pentru că nupot privi spre altceva, decât spre Dumnezeu”. În această retragerescrie ceea ce împărtăşise credincioşilor în biserică. S-a spus despreel că mai întâi a citit, apoi a vorbit şi abia apoi a scris. A trecut lacele veşnice pe 25 ianuarie în anul 389/390.

Sfântul Ioan Gură de Aur sau Ioan Hrisostom s-a născut laAnti o hia, în jurul anului 354. A rămas orfan de tată din copilărie.După moartea mamei sale, prin anul 374, Ioan se retrage în munţiidin apropiere, devenind monah sub ascultarea unui bătrân sihastrusi rian. După patru ani petrecuţi lângă acest sihastru, se retrage vre -me de doi ani într-o peşteră. Este hirotonit diacon în anul 381, de

către episcopul Meletie, şi preot în anul 386, de către episcopulFla vian, urmaşul lui Meletie. Vreme de doisprezece ani, a predicatîn Antiohia în fiecare duminică şi sărbătoare, iar în post, chiar înfiecare zi, luptând împotriva păgânismului, maniheismului, gnosti-cismului, arianismului şi iudaismului. În anul 397, este numitarhie piscop al Constantinopolului. A predicat şi a scris un numărim presionant de comentarii la Sfânta Scriptură. A înfiinţat instituţiide ajutoare a bolnavilor, săracilor şi oamenilor în vârstă, primindnu mele de „ambasadorul săracilor”.

În timpul Sfântului Ioan Gură de Aur nu există un formular fix,aşa cum există în prezent, pentru săvârşirea Sfintei Liturghii. Sfân-tul Ioan a adunat într-un formular actele cultice şi rugăciunile şi adat naştere Liturghiei care îi poartă numele şi care este cel mai desfo losită.

Se crede că în vremea când era diacon a scris cel mai cu tre mu -ră tor tratat despre preoţie. Este conceput în şase cărţi, sub formaunui dialog. Redăm câteva rânduri din acest tratat: „Când preotulin voca Sfântul Duh şi săvârşeşte jertfă cea prea înfricoşată, cândel stă în continuă atingere cu Stăpânul obştesc al tuturor, spune-mi, în ce rang îl vom aşeza? Câtă curăţie şi câtă evlavie vom cerede la el? Gândeşte-te, ce mâini trebuie să fie acelea care săvârşescaceste lucruri, ce limbă trebuie să fie aceea care rosteşte acele cu -vin te? Cât de curat şi de sfânt trebuie să fie sufletul care primeşteun aşa de mare Duh? În acele momente, îngerii asistă pe preot şiîn treaga cea tă a puterilor cereşti strigă cu voce tare, iar locul dinju rul jertfelnicului se umple spre cinstea Celui Ce stă aşezat”(Despre preo ţie, cartea VI, 4).

Sfântul Ioan Gură de Aur a trecut la cele veşnice pe 14 septem -brie 407, zicând: „Slava lui Dumnezeu pentru toate!”.

Prin hotărârea luată la Atena, la primul Congres al Profesorilorde Teologie din anul 1936, Sfinţii Trei Ierarhi au devenit patroniispi rituali ai instituţiilor de învăţământ teologic ortodox din întrea-ga lume. n

Sf inţ i i Tre i Ierarh iSf inţ i i Tre i Ierarh i

MOZAICCurierul ARMATEINr. 2 (487) din 31 ianuarie 2019

Pagina 7

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

JERTFIT

BUN-GUST

MOARÃ

TRÃSURÃ

SFINÞI

CUNUNIE

ÞINTÃ

MIªCÃRI

FILTRATE

MOFT

ARZÃTOR

COST

ERETE!

BÃUTURIFINE

DOUÃ DINZECE

SE MUTÃMEREU (fem.)

DINITALIA

LEGÃTURI

CIURAR

SÂNGERIU

INTRARE ÎNHRUBÃ

INÃUNTRU

BICE

BRÂU

ETAJ

TOÞI ÎNTR-UNGLAS

PRECUM

FIR

UNICI!

MACAGIU

OPRIREISTROPIT

Vindecare prin ,,vorbirea” cu rănileCercetătorii de la Imperial College London au creat

o nouă moleculă care poate „vorbi” cu celulele din zo -na de lângă ţesutul afectat pentru a ajuta la vindecare.,,Acest tip de vindecare inteligent este util în toate fa -ze le procesului de vindecare, are potenţialul de a creşteşan sele organismului de a se recupera şi poate fi folositîn multe tipuri de răni”, a precizat Ben Almquist.

condu că to -rul acestuis t u d i u .Echi pa decer cetătoria descrismo leculelen u m i t eTrAPs(trac-tion force-a c t i v a t e dpayloads),într-un stu -diu publicat

pe 7 ianuarie în jurnalul Ad van ced Materials. Primulpas pentru a crea TrAPs a fost pli erea segmentelor deADN în aptameri, forme tri di men sionale care se leagăde proteine. Apoi, cer ce tă torii au adăugat un ,,mâner”la capătul unui aptamer, scrie Futurism. Pe măsură ce,ce lulele navigau în zona din apropierea unei răni întimpul testelor din laborator, cercetătorii trăgeau deacest mâner, ducând la des chi derea aptamerului şi laeli berarea proteinelor care gră beau vindecarea. Prinschim barea mânerului, oa me nii de ştiinţă au observatcă pot controla care celule ac tivează TrAPs.

,,TrAPs oferă o metodă flexibilă de a comunica cură nile, dar oferă şi instrucţiuni cheie cu privire la cândşi unde sunt necesare”, a adăugat Almquist. Poate duramult până când metoda va ajunge în testele clinice, darves tea bună este că aptamerii sunt deja folosiţi pentruad ministrarea medicamentelor, ceea ce înseamnă căsunt deja consideraţi siguri pentru oameni. De aseme-nea, TrAPs sunt simplu de creat, ceea ce înseamnă căpot fi aplicaţi la scară industrială. Conform cercetători -lor, TrAPS pot fi administraţi prin orice, de la colagen,la geluri.

Primul cip cuantic cu arhitectură tridimensională

Cercetătorii de la University of New South Wales(UNSW) din Sidney de la Centre of Excellence forQuan tum Computation and Communication Technoloy(CQC2T) au arătat pentru prima dată că pot construiqu biţi cu precizie atomică într-un dispozitiv 3D, re pre -zen tând un pas major către primul computer cuantic.Ino vaţia a fost descrisă în detaliu în numărul din 7 ia -nua rie al revistei Nature Nanotechnology. Echipa desa vanţi australieni este prima care a demonstrat fe za bi -li tatea unei arhitecturi care foloseşte qubiţi la scarăato mică pentru construirea unui computer quantic,scrie Phys. Mai mult, oamenii de ştiinţă au putut aliniadi feritele straturi în dispozitivul 3D cu o precizie nano-

metrică, arătând că pot citi stările qubiţilor doar într-osin gură măsurătoare, cu precizie ridicată. ,,Arhitecturatri dimensională este un progres semnificativ pentruqubiţi atomici în siliciu”, a precizat Michelle Sim-mons, conducătoarea studiului. ,,Pentru a nu apăreaero ri în calculele cuantice- un impediment major îndo meniul nostru- am controlat mai mulţi qubiţi în pa -ra lel. Singura modalitate de a realiza acest lucru a fostsă folosim o structură 3D”, a adăugat cercetătoarea.Aşadar, în această lucrare, echipa a demonstrat cum sepoate construi un al doilea plan de control sau stratdea supra primului strat de qubiţi. ,,Este un procesfoarte complicat, dar în termeni simpli, am construitpri mul plan, apoi am optimizat o tehnică pentru a creş -te al doilea strat fără să afectăm structurile din primul”,a explicat coautorul Joris Keizer de la CQC2T. De ase -me nea, straturile au putut fi aliniate cu o precizie nano-metrică, în ciuda scepticismului. ,,Dacă scrii ceva pepri mul strat de siliciu, apoi pui alt strat de siliciu dea-supra, tot vei avea nevoie să identifici locaţia pentru aali nia componentele de pe ambele straturi. Am prezen-tat o tehnică ce poate ajunge la un aliniament până în5 nanometri, ceea ce este extraordinar”, a adăugat Kei -zer.

www.descopera.ro

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

Într-o căsnicie totulse face în doi:

Ea decide, tu ac -cepţi.

Ea vorbeşte, tu a - sculţi.

Ea greşeşte, tu îţi ceri scuze. J

Ce frumos e când ea îţi spune: ,,Iu -bi tule, ţi-am adus câteva beri reci!”

E adevărat că asta nu mi s-a întâm-plat niciodată, însă trebuie să fie tarefru mos...

J

La magazinul de covoare:-Am nevoie de un covor în camera

co piilor, ca să se murdărească mai pu -ţin.

-Câţi copii?-Şapte.-Mai bine asfaltaţi!

J

Se întâlnesc doi administratori:unul de Unix şi altul de Windows.Pri mul spune:

-La serviciu, frec menta. Nimeni

nu se plânge.Al doilea:-La mine întotdeauna este de lu -

cru. La fiecare jumătate de oră trebu -ie să reinstalez sistemul.

Primul:-Serios? Şi cum ai reuşit ca Win-

dows-ul să lucreze bine 30 de mi nu -te?

Al doilea:-Nu, n-ai înţeles... 30 de minute

du rează instalarea...J

-Băiete, unde te duci cu lanternaaia?

-Merg la întâlnire, tată!-Eu, la vârsta ta, nu aveam nevoie

de lanternă.-Da... şi uite ce ai adus acasă!

J

Ca să adorm am început să număroi, şi până la urmă am intrat în discuţiecu ciobanul!

J

Un tânăr se adresează tatălui prie -te nei sale, care era un pasionat al obi-

ceiurilor orientale:-Domnule, am venit să vă cer mâna

fii cei dumneavoastră!-Tinere, ca să pot să-ţi dau un răs -

puns, trebuie să mă consult mai întâicu Marele Dragon, aşa cum fac toţioa menii din Orient!

-Să ştiţi că nu este nevoie, noi ampri mit deja acceptul soţiei dumnea -voas tră.

J

-Măi Georgică, de când cu Face-book-ul asta, parcă s-a al te rat comuni-carea dintre oameni.

-Like!J

Dacă o fată îţi spune ,,Sunt gata încinci minute” înseamnă că ai timp sămergi la bar, să bei o bere, să te uiţi laun meci şi apoi să te întorci şi să maiaş tepţi puţin.

J

Femeia, când intră prima oară săcon ducă maşina:

Super fain: trei oglinzi!www.bancuri.ro

Min OPPO- camera foto cu zoom 10x

OPPO a ţinut un mic eveniment depresă în China, unde a anunţat câtevadintre tehnologiile pe care ur mea ză săle integreze pe smartphone-u rile saledin 2019. După cum era de aş teptat,com pania a vorbit puţin despre nouasa tehnologie pentru ca me re, care vapu tea oferi zoom 10x, cât şi despre po -si bilitatea de a integra un sen zor de

am prentă pe o suprafaţă mai mare sube cran, similar cu ceea ce a pre zentatre cent şi Xiaomi.

Camera foto cu zoom 10x pare săfie bazată pe design-ul cu zoom 5x pecare compania l-a demonstrat laMWC în 2017. Aceasta va folosi treisen zori cu obiectiv cu distanţă focalădi ferit, pentru a asigura posibilitateade mărire de 10 ori a camerei cu dis-tanţă focală minimă.

Compania OPPO se laudă cu o ca -meră cu plajă focală 15,9-159mm fo -lo sind trei camere. Camera de15,9mm va fi una ultra-wide, cea se -cun dară va fi una cu distanţă focală„obiş nuită” (probabil de 28mm), întimp ce camera cu zoom va oferi o dis-tanţă focală de 159mm. Practic, zoom-ul 10x se referă la mărirea de zece oriîn comparaţie cu obiectivul supraan-

gular, nu la cel principal, oferind maide grabă un zoom de 5 ori peste ca -mera principală, asemeni demons tra ţi -ei originale din urmă cu doi ani.

Camera cu zoom foloseşte însă unde sign nou, complet diferit faţă, deceea ce am văzut pe smartphone-uripână în prezent. Pentru a limita di -men siunile camerei pe partea din spa -te, OPPO a aşezat camera pe orizonta -lă, cu senzorul foto şi obiectivele ori-entate către stânga. Acestea primesclu mină folosind o prismă orientată pespa tele telefonului.

O altă tehnologie demonstrată deOPPO este senzorul de amprentă inte-grat în display pe suprafaţă mare, cevace am văzut şi anul trecut pe VivoApex, cât şi de curând pe un prototipXiao mi. OPPO spune că va avea maimul te de anunţat referitor la dispoziti -ve care vor beneficia de aceste douănoi tehnologii în cadrul Mobile WorldCon gress 2019, care va avea loc lasfâr şitul lunii următoare (25-28 febru-arie).

Un mouse aproape perfect Gama de produse G Pro s-a extins

în 2018, compania dezvoltând şi GPro Wireless, un model de mouse de -di cat celor mai exigenţi dintre utiliza-tori. În general, ne-am aştepta de la unmou se de gaming pentru „profesio -nişti”să fie cu fir, însă Logitech de -mon strează că se poate şi aşa, iar gân -di rea din spatele acestui produs chiarare sens atunci când luăm în calcultoa te aspectele sale.

În general, Logitech foloseşte douăsau trei design-uri diferite pentrumou şii săi de gaming, componentelein terne făcând diferenţa între modele.De exemplu, există modele similare la

ex terior cu baterii interne, cu bateriiAA sau exclusiv cu cablu, fiecare ofe -rind un alt senzor şi o greutate diferită.G Pro Wireless este primul mouse alcom paniei care utilizează acest designnou simetric, care poate fi folosit con-fortabil, atât cu mâna dreaptă, cât şi cumâ na stângă.

Încă din primul moment este însăevi dent obiectivul acestui model: rea -li zarea unui mouse care să cântăreascăcât mai puţin (are doar 80 de grame).În ciuda faptului că avem de-a face cuun mouse foarte uşor, acesta nu estecon struit din materiale de slabă calita -te, ba dimpotrivă. G Pro Wireless esteîn acest moment cel mai bun mouse dela Logitech pentru fanii shooterelor laper soana întâi. Este extrem de uşor,bi ne construit şi are un senzor incre di -bil de precis. Oferă autonomie decen-tă, poate fi utilizat şi cu fir şi este com-patibil cu tehnologia PowerPlay, cevace îi va bucura cu siguranţă pe cei careau investit în această platformă.

Probabil că singurul lucru dezamă -gi tor pentru mulţi va fi preţul, care

este foarte mare, însă acest lucru erade aşteptat: performanţa cere costurimari, iar Logitech pare să fi investitmulte resurse în dezvoltarea unui pro-dus atât de balansat.

www.go4it

Speranţa nu înseamnă faptul că aştepţi ca to -tul să îţi meargă bine, ci faptul că faci ca totulsă aibă un scop.

Pentru optimişti, viaţa nu este o problemă, cio soluţie.

Oamenii care trăiesc profund nu se tem demoar te.

Umanitatea începe în noi odată cu dezintere-sul.

Tot ceea ce ne irită la alţii ne poate face săne înţelegem pe noi înşine.

Obiectele strălucitoare sunt pe placul ochi -lor lipsiţi de profunzime.

Fii cât mai bun, căci doar asta îţi rămâne. La răscruce de viaţă nu există indicatoare.Pe cei tari îi încântă sarcina grea.Ezitând, nu poţi câştiga nici o bătălie.Naivitatea e slăbiciunea omului matur, dar

puterea copilului.Există o categorie specială de surzi: aceea

care nu vor să audă decât ce spun ei.În oameni frumoşi e frumoasă şi toamna. n

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

,,Spur Ride”- prima competiţie multinaţionalăde acest gen din cadrul

Grupului de Luptă din PoloniaÎn această săptămână, opt militari din cadrul Detaşa-

mentului de Apărare Antiaeriană „Liliecii Negri” s-auali niat la startul competiţiei „Spur Ride”, cur să organi-zată de către trupele americane prezente în cadrul Gru-pului de Luptă.

„The Order of the Spur” este o tradiţie în rândul ca -va leriei Armatei Statelor Unite ale Americii. Aceastăcom petiţie implică parcurgerea unor teste extrem de so -li citante din punct de vedere fizic şi mental. Principalulscop este de a construi şi creşte coeziunea grupului şide a înţelege adevărata istorie a cavaleriei.

Militarii au fost testaţi timp de mai bine de 24 de orepentru dreptul de a câştiga o pereche de pinteni argin-tii. Probele s-au axat pe evaluarea capacităţii de leadera militarilor, dar şi pe experienţa tehnică şi tactică înceea ce priveşte montarea şi demontarea armamentului,exe cutarea unor şedinţe de tragere cu diferite tipuri dear m ament (pistol M-9, puşca de asalt M-4), asamblareaşi dezasamblarea unei staţii radio, aruncarea grenadeila distanţă şi precizie, orientarea în teren cu ajutorulhăr ţii pe timp de zi şi pe timp de noapte, parcurgerea adouă marşuri de 8, respectiv 15 km având asupra lor totechi pamentul individual, evacuarea unui rănit dintr-ozo nă de conflict, acordarea primului ajutor şi solicitareMEDEVAC, cât şi pe un test de cultură generală.

Proba de vârf a acestei curse a fost ca, după celepeste 24 de ore fără mâncare şi fără somn, în care mili-tarii au rezolvat toate celelalte cerinţe solicitându-şi lama ximum capacităţile fi zice şi psihice, aceştia au fost

ne voiţi să vizioneze unfilm cu durata de 2 orefără să adoar mă.

Dintre cei opt mili -tari români, caporalulIo nuţ Idri ceanu a fostcel care a reuşit să câşti-ge pintenii argintii.

„Această competiţiemi-a testat rezistenţa fi -zi că şi mentală, mo ti -vân du-mă în acelaşitimp să îmi depăşesc li -mi tele. A fost un con-

curs complex, foarte bine or -ga nizat, o ex perienţă unică ces-a bazat pe aptitudini milita-re. Sunt bu curos că am avutoca zia să co la bo rez cu parte-nerii stră -ini, am cu -no s cut oa -meni noi şifoarte binepre gătiţi dela care amavut ce săîn văţ. Cred

că cel mai mare de za van taj a fostfri gul. Temperaturile scă zute şi vân-tul ne-au în gre u nat cu mult executa-rea sarcinilor, însă am re u şit şi suntmân dru că am pu tut re pre zenta Ro -mâ nia cu succes”, ne-a măr turisitca poralul Ionuţ Idriceanu.

Felicitări! Suntem mândri detine!

Instruirea în comun - elementul esenţial încadrul misiunii NATO din Polonia

În perioada 11-18 ianuarie, plutonier-major AdrianCro itoru şi fruntaş Alexandru Măldăruş din cadrul De -ta şamentului de Apărare Antiaeriană „Liliecii Negri”au participat, alături de partenerii Grupului de luptă, la„Spar tan Warrior Training”.

Cursul a fost organizat de către Brigada 15 Infante-rie Mecanizată din Gizycko şi a avut ca scop principal

dez voltarea şi antrenarea deprinderilor privind utiliza-rea armamentului din dotare în condiţii de siguranţă.

Baza de pornire a acestui curs a fost munca în echi -pă şi cooperarea. În acest fel, militarii au depăşit ba ri -era lingvis ti că, reuşind ast fel să se in stru iască în co mun

în cele mai bunecon diţii. Pe peri -oa da cursului,aceş tia şi-au îm -bu nătăţit abi li tă -ţi le de mâ nuire aar ma mentuluidin dotare, încon diţii de vizi-bilitate limitată,au învăţat şi şi-au perfecţionatpo ziţiile cu armape timpul execu -tă rii şedinţelorde tragere, re -guli de luptă în

spa ţii închise şi pătrunderea în clădiri. „A fost o experienţă unică şi interesantă, în acelaşi

timp. Participarea la acest curs mi-a oferit posibilitateade a lucra împreună cu partenerii şi de a învăţa lucrurinoi în ceea ce priveşte tehnica mânuirii armamentuluiîn diverse situaţii”, ne-a destăinuit plutonierul-majorAdri an Croitoru.

Locotenent Irina CIMPOERFoto: Adrian JORSKI

(urmare din pagina 5)Am beneficiat de expe-

rienţa colegilor mai vechiîn sistemul militar şi asta afost de bun augur. Am găsitsu port în rezolvarea tuturorpro blemelor. Plecăm în mi -si une liniştiţi, din acestpunct de vedere. M-amadap tat foarte bine sar ci ni -lor pe care le-am pri mit şile-am executat foarte bine.Sunt conştient că voi activapentru şase luni de acumîn colo într-un alt mediu,voi întâlni oa meni cu o altămen talitate, cu alte tradiţii.După ce mă în torc, în planper sonal, sper să reuşesc săîmi cum păr o casă, iar, maiapoi, să îmi întemeiez o fa -mi lie, iar profesional, săacced mai sus. Voi încerca să ur mez şcoala de subofi -ţeri.”

În cadrul ceremonialului de plecare, după introdu -ce rea în formaţie a Drapelului de Luptă şi intonarea Im -nu lui de stat al României, s-a executat apelul nominal.Re prezentantul Comandamentului Forţelor Întrunite,co lonelul Paul Dumitru, a dat citire extrasului ordinu-lui de misiune al tuturor structurilor participante şi,ime diat după aceea, a avut loc oficierea serviciului reli-gios.

„Iată-ne pregătiţi să executăm misiunea din teatrul

de operaţii Afganistan, unde ne vom servi ţara cu dă ru -i re şi profesionalism. Mulţumim eşaloanelor superioareşi tuturor structurilor care ne-au sprijinit pe timpul pre -gă tirii. Vreau să vă mulţumesc dumneavoastră, milita -ri lor Batalionului 300 Protecţia Forţei Sfântul Andreipentru seriozitatea de care aţi dat dovadă. Sunt convinscă vom acţiona cu maximum de profesionalism în oricesi tuaţie, indiferent de dificultate şi că ne vom atingeobiec tivele conform nivelului de ambiţie asumat. Văasi gur că vom doza efortul la maximum pentru a re pre -zen ta cu cinste Armata României în teatrul de operaţiiAf ganistan, prin îndeplinirea misiunii încredinţate şi

pentru a ne revedea în efectiv complet acasă”, a fostme sajul comandantului Batalionului 300 Protecţia For -ţei „Sfântul Andrei”, locotenent-colonel Ilie Melinte.

La rândul său, comandantul Brigăzii 282 InfanterieMe canizată „Unirea Principatelor”, general de brigadăIu lian Daniliuc, a transmis un mesaj militarilor bata lio -nu lui: „V-aţi pregătit cu toată seriozitatea pentru misiu -nea care vă aşteaptă şi sunt convins că veţi confirmaim presia de excepţie pe care toate contingentele ro mâ -neşti au lăsat-o în teatrele de operaţii în care au fost an -ga jate. Am convingerea că, prin pregătirea dumnea -voas tră şi spiritul de echipă care vă caracterizează, veţiin terveni cu maximum de profesionalism în orice situa -ţie, indiferent de dificultate.

Aştept să vă întoarceţi acasă cu satisfacţia şi mân-dria misiunii îndeplinite. Vă do resc mult succes în în -de plinirea misiunilor!”

Drum bun, misiune reuşită şi să vă întoarceţi cubine!

Istorie şi tradiţieBatalionul 300 Infanterie Mecanizată „Sfântul An -

drei”este o unitate de elită a Armatei României ce aexe cutat până în prezent următoarele misiuni externe:„ENDURING FREEDOM VI” (2005) în Afganistan,„ISAF III” (2008) în Afganistan şi „ISAF IV” (2011-2012) în Afganistan.

Pentru profesionalismul dovedit pe timpul parti ci -pă rii la numeroase exerciţii şi misiuni internaţionale,Dra pelul de Luptă al Batalionului 300 Infanterie Me ca -ni zată „Sfântul Andrei” a fost decorat cu următoareledis tincţii şi medalii: „Emblema de Onoare a ForţelorTe restre”, „Emblema de Onoare a Statului Major Ge ne -ral”, Ordinul „Virtutea Militară în grad de Cavaler cuîn semne de război” şi Ordinul „Virtutea Militară îngrad de Ofiţer cu însemne de război”.

Plutonier-adjutant Dragoş IORDANAFoto: Plutonier-major Dan VEREŞ

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 2 (487) din 31 ianuarie 2019Pagina 8

Batal ionul 300 Protecţ ia Forţe i -Bata l ionul 300 Protecţ ia Forţe i -Gata pentru mis iune!Gata pentru mis iune!

Activităţi multiple în cadrul Grupului de Luptă din PoloniaActivităţi multiple în cadrul Grupului de Luptă din Polonia