repararea masinilor de ridicat si transportat.doc adi

14
Repararea maşinilor de ridicat si transportat Executarea reparaţiilor de calitate superioara, cu productivitate mare şi preţ de cost redus, se obţine prin aplicarea pe scara cât mai larga a proceselor tehnologice de fabricaţie şi in lucrările de reparaţie. In această direcţie, tipizarea lucrărilor de reparaţie are un rol deosebit. Dintre toate procesele tehnologice cunoscute, care se aplică la repararea ansamblurilor sau pieselor de acelaşi fel, se alege ca proces tehnologic, acela care dă cel mai bun rezultat. Acest proces se aplică ulterior la repararea tuturor pieselor asemnătoare. Tipizarea lucrărilor de reparaţie are şi avantajul ca se pot folosi şi dispozitive de control, de reparaţie, auxiliare şi diverse, ceea ce conduce la reducerea duratei reparaţiilor. Procesul tehnologic este diferit pentru fiecare fel de reparaţie(curentă sau capitală) si se intocmeste in raport cu volumul lucrarilor de executat, procedeul aplicat si conditiile de executie. Procesul tehnologic aplicat la repararea masinilor de ridicat si transportat poate fi de doua feluri: - proces tehnologic de reparatie individual - proces tehnologic de reparatie pe ansambluri In functie de numarul masinilor de ridicat si transportat se alege procesul tehnologic cel mai potrivit. Deoarece chiar in intreprinderile mari numarul masinilor de ridicat si transportat este redus, se prefera procesul tehnologic de reparatie individual. Procesele de reparatie cuprind urmatoarele lucrari mai importante: - primirea masinii in reparatie si spalarea ei exterioara; - demontarea in piese componente; - spalarea pieselor; - constatarea defectelor si sortatea pieselor;

Upload: geocuza

Post on 03-Jul-2015

260 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

Page 1: Repararea Masinilor de Ridicat Si Transportat.doc Adi

Repararea maşinilor de ridicat si transportat

Executarea reparaţiilor de calitate superioara, cu productivitate mare şi preţ de cost redus, se obţine prin aplicarea pe scara cât mai larga a proceselor tehnologice de fabricaţie şi in lucrările de reparaţie. In această direcţie, tipizarea lucrărilor de reparaţie are un rol deosebit. Dintre toate procesele tehnologice cunoscute, care se aplică la repararea ansamblurilor sau pieselor de acelaşi fel, se alege ca proces tehnologic, acela care dă cel mai bun rezultat.Acest proces se aplică ulterior la repararea tuturor pieselor asemnătoare. Tipizarea lucrărilor de reparaţie are şi avantajul ca se pot folosi şi dispozitive de control, de reparaţie, auxiliare şi diverse, ceea ce conduce la reducerea duratei reparaţiilor. Procesul tehnologic este diferit pentru fiecare fel de reparaţie(curentă sau capitală) si se intocmeste in raport cu volumul lucrarilor de executat, procedeul aplicat si conditiile de executie. Procesul tehnologic aplicat la repararea masinilor de ridicat si transportatpoate fi de doua feluri: - proces tehnologic de reparatie individual - proces tehnologic de reparatie pe ansambluri In functie de numarul masinilor de ridicat si transportat se alege procesul tehnologic cel mai potrivit. Deoarece chiar in intreprinderile mari numarul masinilor de ridicat si transportat este redus, se prefera procesul tehnologic de reparatie individual. Procesele de reparatie cuprind urmatoarele lucrari mai importante: - primirea masinii in reparatie si spalarea ei exterioara; - demontarea in piese componente; - spalarea pieselor; - constatarea defectelor si sortatea pieselor; - intocmirea documentatiei de reparatie; - repararea pieselor si a echipamentului electric; - montarea pieselor in subansambluri si ansambluri si incercarea ; - asamblarea masinii; - rodajul, controlul si receptia masinii reparate; - vopsirea; - predarea masinii la beneficiar.

1. Reparatii curente

1.1 Pregatirea masinii pentru intrarea in reparatie

Primirea masinilor de ridicat si transportat in reparatie se face de controlul tehnic al atelierului de reparatii si de catre un reprezentant al serviciului mecanic sef. In prealabil, trebuie sa se execute curatirea si spalarea exterioara a masinii.

Page 2: Repararea Masinilor de Ridicat Si Transportat.doc Adi

Controlul tehnic al atelierului de reparatii supune masina unei revizii tehnice. Cu aceasta ocazie se urmareste daca masina este completa si care sunt deficientele la functionarea in gol sau in sarcina. Aceste constatari servesc ulterior la intregirea operatiei de constatare a defectelor. Pe baza reviziei tehnice se intocmeste procesul verbal de predare- primire in reparatie a masinii si se trece la demontare.

1.2 Demontarea masinilor de ridicat si transportat Demontarea masinii este una din operatiile cele mai importante din cadrul procesului tehnologic de reparatie.Aceasta operatie trebuie sa fie precedata de: - studierea amanuntita a constructiei si functionarii masinii respective; - stabilirea succesiunii operatiilor de demontare, in functie de modul de fixare al pieselor. Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si dispozitive in bunastare si adecvate reparatiei respective, ceea ce permite evitarea deteriorarii pieselor. Loviturile pe suprafata pieselor se aplica prin intermediul unei bucati de lemn de esenta tare, metal moale sau material plastic. Daca la demontare se constata o rezistenta mai mare, piesele nu vor fi fortate, ci se va studia si se va stabili cauza. Masinile de ridicat si transportat sunt compuse din organe de masini diferite. Demontarea fiecarui tip de organ de masina prezinta unele particularitati care se prezinta in continuare. Prezoanele cu filet pe toata lungimea se demonteaza astfel: se insurubeaza pe portiunea libera doua piulite, stranse bine intre ele si apoi se desface cu cheia, piulita inferioara. In cazul prezoanelor rupte se incearca una din urmatoarele proceduri:

- se taie filet invers in capul prezonului rupt, in care se intruduce o tija filetata din otel cu care se demonteaza prezonul;

- in cazul prezonului se executa o crestatura si apoi se desurubeaza cu surubelnita;

- se gaureste capul prezonului si in gaura se bate o vergea patrata din otel calit, prin rotirea careia cu o cheie se desurubeaza prezonul;

- daca prezonul iese putin deasupra piesei se sudeaza de capul prezonului, prin intermediul unei saibe, o vergea cu care se desurubeaza prezonul;

- se da o gaura in capul prezonului, apropiata de diametrul acestuia, fara a afecta filetul prezonului in care dupa filetare, se introduce un nou prezon.

La demontarea pieselor fixate cu stifturi, se analizeaza atent daca acestea sunt cilindrice sau conice.Stifturile conice se scot pe partea mai groasa cu ajutorul unui dorn cu diametrul inferior stiftului. Niturile degradate se demonteaza prin taiere cu dalta. La ansamblarile etanse, demontarea niturilor necorespunzatoare se face prin gaurire si nu prin taiere cu dalta, pentru a nu ovaliza gaura si a afecta astfel etansarea cu noile nituri. Demontarea pieselor ansamblate prin presare se face folosind presele spesiale cu surub.Piesele fixate pe arbori si pe axe se extrag cu aceleasi prese. Depresare nu trebuie executata cu lovituri de ciocan aplicate direct presei. In cazuri exceptionale se

Page 3: Repararea Masinilor de Ridicat Si Transportat.doc Adi

admite scoaterea unor piese cu ovituri de ciocan, intrepunandu-se intre ciocan si piesa o bucata de cupru sau de lemn. Demontarea penelor din canalul lor se executa cu ajutorul unei bare de otel avand forma unei dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul suruburilor. Demontarea inelelor de siguranta. Dupa tipul constructiv, inelele de siguranta pot fi pentru alezaje si pentru arbori. Demontarea lor se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile sigurantei sunt rupte, demontarea inelelor se executa cu ajutorul unor de forma surubelnitelor. Demontarea lagarelor si bucselor se face in functie de tipul acestora. Astfel, demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite. Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu deteriora alezajul, arborele sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce la ieftinirea reparatiilor, ci chiar la cheltuieli inutile, pentru repararea stricaciunilor sau chiar inlocuirea rulmentilor Scoaterea rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este permisa decat pentru rulmenti cu alezaj conic. La acesti rulmenti loviturile de ciocan se aplica prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uniform intre labirint si partile fixe. Celelalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorul unor dispozitive sau extractoare. Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a se prinde ghearele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu il deteriora. Rulmenti montati prin stangere de demonteaza dupa ce in prealabil au fost incalziti cu ulei mineral la 90-100˚ C. Incalzirea se face prin turnarea uleiului incalzit pe rulment, in timp ce arborele se protejeaza cu azbest sau carton. Demontarea rotilor dintate. Demontarea rotilor dintate se executa cu ajutorul dispozitivelor si extractoarelor, a cror constructie este identica cu a acelora folositele la demontarea rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu, se procedeaza la incalzirea rotii pana la temperatura de 100-200˚ C. Incalzirea trebuie sa se faca repede pentru a nu deteriora arborele. Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe inscriptionand fiecare fiecare conductor sau aparat.

Page 4: Repararea Masinilor de Ridicat Si Transportat.doc Adi
Page 5: Repararea Masinilor de Ridicat Si Transportat.doc Adi

1.3 Sortarea pieselor si intocmirea foilor de constatare

Sortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se stabileasca natura defectelor, numarul pieselor ce se repara sau se inlocuiesc, volumul manoperei si masurile necesare pentru eliminarea cauzelor ce au accelerat uzura pieselor in timpul exploatarii. In timpul sortarii, piesele se verifica din punct de vedere dimensional, al formei si al aspectului, cu ajutorul aparatelor de masura si control corespunzatoare. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii pieselor a caror perfectare poate conduce la accidente. Acestea se controleaza la feroflux, ultrasunete etc. in vederea descoperirii eventualelor crapaturi. Prin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: piese bune, de reparat si de inlocuit. In categoria pieselor bune se trec numai piesele care se incadreaza in documentatia tehnica a masinii. In categoria pieselor de reparat se trec piesele care, datorita faptului ca nu au un grad inalt de uzura, este economic sa fie reparate. Ultima categorie cuprinde piesele care ajungand la limita de uzura, este imposibila sau neeconomica reconditionarea lor. Pentru piesele ce repara sau se inlocuiesc trebuie intocmite schite care sa cuprinda toate cotele si datele necesare reconditionarii piesei uzate sau executarii unei piese noi. Odata cu intocmirea schitei se completeaza si foaia de constatare. Foaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului, modulde rezolvare, numarul schitei sau desenului, volumul manoperei, costul reparatiei etc...

1.4 Constatarea defectelor

In cursul operatiei de sortare se constata pieselor, abaterile lor fata de desenele de executie si conditiile tehnice, inscrise in acestea precum si cauza defectarilor survenite. Cauzele defectarii pieselor pot fi: - de exploatoare; - de fabricatie; - de constructie. Defectele de exploatoare sunt cele mai intalnite. Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul proceselor de productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente cauze sunt abaterile fata de dimensiuni, tolerantele sau conditiile tehnice prevazute in desenele de executie, precm si nerespectarea tehnologiei de executie sau montaj. Defectele de constructie pot aparea ca urmare a greselilor comise la proiectarea utilajului. Dimensiunile, calitatea materialului, tratamentul termic, tolerantele pentru piesele conjugate accelereaza defectarea pieselor, daca sunt stabilite eronat. La operatia de sortare a pieselor trebuie sa se tina seama si de urmatoarele criterii: Suruburile, prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat fara urme de lovire sau strivire. Aceste defecte se admit numai daca dispar prin refiletare. Filetul nu trebuie

Page 6: Repararea Masinilor de Ridicat Si Transportat.doc Adi

sa fie rupt pe mai mult de 1,5 spire sau strivit pe o jumatate de spira la 10 spire. Gaurile pentru splinturi si stifturi nu trebuie sa fie astupate sau deformate. Fusurile arborilor si ale axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica, fara urme de lovituri sau razuiri. Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale paralele. La rotile dintate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire si fara fisuri. Se admit numai defectele, care pot fi eliminate in timpul reparatiei. Uzura dintilor nu trebuie sa fie mai mare de 0,2 din modulul rotii. La lagarele de rostogolire, corpurile si caile de rulare nu trebuie sa prezinte ciupituri sau urme de fisurare. Lagarele de alunecare trebuie sa aiba cuzinetii fara urme de gripare, iar daca acestea au captuseala din compozitie se controleaza si aderenta la cuzinet. Controlul se face prin ciocanirea cuzinetului in stare suspendata, iar sunetul emis trebuie sa fie cristalin. Cuzinetul de care captuseala nu adera are un sunet infundat. O metoda precisa pentru controlul aderentei compozitiei la cuzinet este controlul cu ultrasunete.

2. Reparatii capitale

Ansamblul de lucrari de reparatii prin care se urmareste reinoirea utilajelor, respectiv restabilirea parametrilor tehnici si functionali la valoarea lor nominala, poarta numele de reparatii capitale. Aceste reparatii se planifica in cinformitate cu prevederile normativului pentru intretinerea si repararea utilajelor de constructii, indicativ U 9- 86, la sfarsitul fiecarui ciclu de reparatii, care se masoara in ore de functionare efectiva si acre reprezinta resursa tehnica a utilajului, respectiv un interval din durata lui de serviciu normata, date pe care mecanicul trebuie sa le cunoasca pentru utilajul pe care- l conduce. Primul ciclu de reparatii care incepe cu utilajul nou este mai mare decat urmatoarele cu cel putin 10 %. La ultima revizie tehnica din ciclu de reparatii, premergatoare reparatiei capitale se executa diagnoza straii tehnice a utilajului si se incheie un proces verbal care va contine: datele de identificare ale utilajului (denumire, indicativ, tip, serie, nr. de inventar, pozitia de ciclu), santierul pe care lucreaza, starea tehnica detaliata, inclusiv consumul de conbustibil si de ulei motor real in comparatie cu cel normat, concluzii privind data introducerii utilajului in reparatie capitala sau numarul de ore de prelungire a ciclului de functionare. La reparatia capitala se executa urmatoarele lucrari: - receptia utilajului la primirea in reparatie pentru determinarea integritatii acestuia si identificarea defectelor care s- ar descoperi mai greu dupa spalare; - golirea si colectarea combustibilului si lubrifiantilor; -curatirea si spalarea generala a utilajului; -examinarea utilajului dupa spalare pentru evidentierea eventualelor fisurii, deformarii etc; - demontare utilajului in piese, spalarea acestora, controlul si clasificarea in piese bune, reparabile si nereparabile; - pregatirea pieselor noi si reconditionate, repararea si reconditionarea celorlalte piese si organe si montarea lor in agregate; - montarea intregului utilaj, verificarea si reglarea acestuia pentru realizarea parametrilor; -executatea rodajului si verificarea functionarii in gol si sarcina.

Page 7: Repararea Masinilor de Ridicat Si Transportat.doc Adi

3. Materialele folosite la repararea masinilor de ridicat si transportat

Problema alegerii materialelor pentru confectionarea pieselor ce se inlocuiesc cu ocazia repararii masinilor de ridicat si transportat este simpla in cazul in care exista documentatie tehnica. Pentru cazul in care documentatia lipseste sau este incompleta, se dau in continuare cateva recomandari sau indicatii privind alegerea materialelor necesare pentru fabricarea pieselor. Fonta este un aliaj al fierului cu carbonul, in care continutul de carbon este cuprins intre 1,70 si 6,67 % si contine si alte elemente, in cantitati mai mici, precum siliciu, fosfor, mangan si sulf. Fontele cele mai utilizate sunt fonta cenusie si fonta maleabila.

Marca fontei Utilizari specificeFC 00 Se foloseste pentru piesele fara solicitari

mecanice importante: contragreutati, cuplaje cu discuri, cuplaje- manson.

FC 12 FC 15

Se folosesc pentru piese de mica rezistenta.

FC 18 Se folosesc pentru piese cu grosimea peretului de 20 mm.

FC 21 Se foloseste pentru piese greu solicitate cu pereti de pana la 40 mm. Pentru roti de manevra, tobe pentru cable, cuplaje elstice cu bolturi.

FC 24 Se foloseste pentru piese cu peretii de 20-40 mm.carcase pentru cutii de viteza, roti de fractiune.

FC 28 FC 32

Se folosesc pentru piese importante si complexe ( cilindri, camasi de cilindru, roti dintate, roti de lant, capace) puternic solicitate si cu grosimi care pot merge pana la 60 mm FC 28 si pana la 100 mm pentru FC 32.

FC 12 D Se foloseste pentru carcase de masini electrice.

FM 40 a Se foloseste pentru senile, placi profilate.

Otelurile sunt aliaje fier carbon, in care procentul de carbon nu depaseste 1,7 % .Clasificarea otelurilor folosite in constructia si repararea masinilor de ridicat si transportat se face din mai multe puncte de vedere. Astfel dupa compozitia chimica avem doua grupe: oteluri fier si oteluri aliaje. Dupa scop, otelurile se impart in mai multe categorii, din care intereseaza otelurile de constructii si anumite oteluri speciale. Otelurile de constructie se impart la randul lor, in oteluri carbon obisnuite, oteluri carbon de calitate si oteluri aliate de constructii.

Page 8: Repararea Masinilor de Ridicat Si Transportat.doc Adi

Marca otelului Utilizari specificeOL 00 Pentru scopuri auxiliare. Nu este

intotdeauna apt pentru sudare prin presare. Se foloseste in unele constructii de mica importanta.

OL 32OL 32 8

OL 34OL 34 8

Pentru otelul rotund, profilat si lat destinat confectionarii de piese de la care se cere o tenacitate ridicata ca : suruburi brute, inele de strangere, nituri, lanturi sudate si calibrate, armaturi, saibe, bucse distantiere pentru cuplajele elastice.In constructii metalice sudate ca:suporti, lame, carcase etc.

OL 38OL 38 8

OL 38 K

OLC 15OLC 20

In constructii de masini pentru piese de mica importanta sau care se formeaza la rece (suruburi, piulite, nituri, carlige, tiranti, rondele, splinturi, bucse).

OL 42OL 42 8

OL 42 k

OLC 25

Organe de masini supuse la solicitari variabile: arbori si axe cu elasticitate scazuta, axe pentru care o anumita uzura nu este periculoasa, roti dintate cilindrice cu dinti drepti, usor solicitate, piese filetate.

OT 40 Tobe pentru cabluri.OT 45 Cuplaje dintateOL 50 s

OL 50 k

OLC 38

Piese pentru mecanisme de transmisie solicitate: roti dintate pentru viteze reduse, arbori axe, carlige pentru macarale, flanse, suruburi, piulite, inele de fixare.

OT 50 x Cuplaje elastice cu bolturiOL 60 k In constructia de masini similar cu OL 50,

dar pentru sarcini mai mari, in special pentru piesele unde este necesara o economie in ceea ce priveste raportul intre volum si greutate.

OL 70 k

OLC 48In constructia de masini pentru piese supuse la uzura intensa si tratament termic

Metalele si aliajele neferoasePrin aliajele neferoase se inteleg toate aliajele care contin alte elemente decat fier.

Page 9: Repararea Masinilor de Ridicat Si Transportat.doc Adi

4. Metode folosite la reconditionarea pieselor

Scopul reconditionarii pieselor este de a le aduce la forma si dimensiunile initiale, asigurand ajustajul initial al ansamblarii, adica jocul stabilit prin conditiile tehnice de executie. Reconditionarea pieselor se face pe doua cai, si anume: - reconditionarea prin modificarea dimensiunilor initiale; - reconditionarea prin aducerea la dimensiunile initiale. In primul caz piesa capata o forma geometrica corecta si o dimensiune noua, diferita de cea nominala, numita dimensiune de reparatie. Dimensiunea de reparatie se obtine prin prelucrare mecanica, sau in unele cazuri prin adaugarea unei piese suplimentare. In al doilea caz, piesa recapata forma si dimensiunea initiala prin incarcarea portiunii uzate sau lipsa, cu material nou si prelucrarea la dimensiunea nominala. Metodele principale folosite la reconditionarea pieselor sunt urmatoarele: - prelucrarea mecanica; - incarcarea prin sudura; - depunerea de straturi prin electroliza; - metalizarea; - prelucrarea prin deformare elastica; - prelucrarea prin scantei electrice.