Relieful glaciar din muntii RodneiIn toate cele trei ramuri ale Carpailor notri apar urme ale glaciaiunii cuaternare (fig.1), ns condiiile geografice regionale i-au pus amprenta asupra modelrii glaciare, lucru ce a avut drept consecin apariia diferenierilor de morfologie glaciar ntre regiunile afectate.

Fig.1.Masivele montane din Carpaii Romneti care prezint urme ale glaciaiei cuaternare

1

Munii Rodnei conserv cel mai dezvoltat relief glaciar din Carpaii Orientali, asemntor celui din Alpii Transilvaniei, motiv pentru care i studiile de morfologie glaciar sunt numeroase n comparaie cu cele efectuate n alte masive carpatice orientale,precum Munii Maramureului sau Climani. n anul 1891, P. Lehman este cel care deschide seria studiilor, identificnd circul i valea glaciar Lala, precum i morena glaciar ce bareaz lacul de la 1820 m. De asemenea de Martonne organizeaz n anul 1921 o expediie n acest masiv, ns vremea nefavorabil nu a permis efectuarea unor observaii amnunite. Rezultatele acesteia au fost publicate n Lucrrile Institutului deGeografie al Universitii din Cluj, vol. I., 1922. Mult vreme s-a crezut c doar versantul nordic din Munii Rodnei a fost afectat de modelarea glaciar din pleistocen. L. Sawicki (1911) i de Martonne (1922) depisteaz cteva mici circuri pe versantul sudic , iar T. Morariu arat n anul 1940 c urmele glaciare de aici nu trebuiesc deloc neglijate. n 1978 I. Srcu este de prere c aproape toate excavaiunile de pe acest versant, catalogate drept circuri glaciare, sunt de fapt de natur nival. Lsnd la o parte aceste opinii contradictorii, putem constata totui un evident contrast ntre glaciaia de pe versantul nordic i cea de pe cel sudic (fig. 2), o consecin a condiiilor climatice pleistocene, aa cum au afirmat majoritatea autorilor citai mai sus.

2

Fig.2.Relieful glaciar din Muntii Rodnei(harta realizata dupa date din Sarcu,1978 n timp ce pe versantul nordic ntlnim numeroase circuri i vi glaciare la obria rurilor Drago, Pietroasa, Repedea, Negoiescu, Cimpoiasa, Znoaga, Bistricioara, Putredu, Bila i Lala, pe cel sudic sunt sigure doar formele glaciare de la izvoarele rurilor Gagii, Cobel, Anie i Rebra, unde se pstreaz mici circuri, ns nu a fost depistat nc nici o moren glaciar. Pe versantul nordic al crestei nalte, ntre vrfurile Gropilor (2063 m), n vest, i Rou (2113 m), n est, exist 26 de circuri glaciare bine individualizate.Cele mai mari se ntlnesc la izvoarele Bistricioarei (fig. 3), Bila i Lala .Multe dintre ele sunt dezvoltate n trepte, relevant n acest sens fiind exemplul circului Lala, cu cele dou trepte pe care sunt cantonate dou lacuri, i al circului de la izvoarele Buhiescului Mare, unde exist trei trepte cu tot attea lacuri glaciare (fig. 4).

3

Fig.3.Relieful glaciar de la izvoarele Bistricioarei

4

Fig.4.Iezerele Buhiescului. Trei lacuri glaciare acumulate pe suprafaa celor trei trepte ale circului glaciar.

O dovad de incontestat a modelrii glaciare o reprezint depresiunile de subspare din cuprinsul circurilor, n care s-au acumulat apele lacurilor glaciare. n Munii Rodnei exist cca 10 lacuri de acest gen, cu regim permanent sau temporar.Cele mai mari nu depesc un hectar i sunt, n ordinea dimensiunilor: Lala Mare (0,56 ha),Iezerul Pietrosului (0,34 ha),Iezerul mijlociu al Buhiescului (0,17 ha),Lala Mic (0,15 ha) i Iezerul de la obria Buhiescului Mic (0,11 ha) (Piota, 1968). Pe lng lacurile actuale, se pot distinge i numeroase cuvete colmatate, aa cum sunt cele din vile Lala i Bistricioara. Aproape toi ghearii de circ de pe versantul nordic au alimentat limbi glaciare n vi, ce au cobort n unele locuri sub altitudinea de 1100 m. Cei mai mari gheari de

5

vale se pare c au funcionat n vile Buhiescu (fig.5.), care se uneau i formau ghearul Repedea, apoi n Bistricioara, Bila i Lala. Fig.5.Vaile Buhaiescu

Munii Rodnei fac parte din grupa de nord a Carpailor Orientali.Cu nlimea maxim de 2303 m,atins de Vrful Pietrosu Rodnei, Munii Rodnei sunt cei mai nali muni i cei mai difcil de drumeit din Carpaii Orientali. Din ntreg lanul carpatic oriental,Munii Rodnei pstreaz cel mai bine urmele ghearilor cuaternari. Aceti muni prezint numeroase circuri glaciare ( Negoiescu,Izvorul Cailor,Puzdrele).

6

Vrful Pietrosul Rodnei -2303 m Relieful este puternic modelat de factorii externi(vnt,ap,ghea)fiind prezente o serie de lacuri glaciare deosebit de pitoreti cum ar fi:Lala Mare,Lala Mica,Buhescu,Iezeru Pietrosului, Bila. Lacurile reprezint un element de atracie turistic.Muntii Rodnei are un numar de cca 23 lacuri,care sunt in general glaciare.Lacurile se alimenteaza din izvoarele de la baza grohotisurilor si au apa limpede,buna de baut.Lacurile glaciare din Muntii Rodnei au aparut in timpul ultimelor doua glaciatiuni,Riss si Wurm.

Lacurile glaciare-prezentare generalLacurile glaciare s-au format prin acumularea apei(provenit din ploi sau zpezi)n circurile ghearilor cuaternari. n general,lcaurile lacurilor au fost dltuite de gheari n stnca tare a masivelor muntoase,la obria vilor sau chiar pe vi,formnd lacuri de circ i de vale glaciar. n urma aciunii erozive,la obria vilor glaciare se formeaz nite excavaii circulare,flacante de abrupturi,denumite circuri sau cldri glaciare.7

Dup retragerea ghearilor,n aceste excavaii se acumuleaz apa,dnd astfel natere lacurilor glaciare de circ(iezere).Lacurile mai pot fi ntlnite i pe vile glaciare,n spatele unor morene sau praguri glaciare ce au acionat ca nite baraje n calea apei,permind acumularea acesteia. Ghearii au spat bazine adnci n stncile pe care le adposteau,bazine care s-au umplut de ap n urma topirii gheii.Molozul depozitat de ctre acetia a provocat stvilirea unor vi i,n final,formarea unor lacuri. Cele mai importante lacuri din Muntii Rodnei sunt:Iezer3450 mp;Lala Mare-5637 mp;Lala Mica,salba de la lacul Buhaiescu.

Lacul LalaIn complexul glaciar Lala,se disting trei generatii de excavatiuni create de catre eroziunea ghetarilor de circ,a caror dimensiune s-a modificat in decursul perioadelor glaciar succesive.Etapele de evolutie a zonei sunt: 1. etapa de ,,preaplin glaciar,cand obarsia de vale este ocupata de un imens ghetar de circ care modeleaza un ,,fotoliu glaciar pe masura; 2. etapa intermediara de glaciatie,cand dimensiunea ghetarilor de circ se reduce la doua nuclee ce modeleaza cele doua trepte principale ale lacurilor;

8

3. etapa de deglaciatie,cand ghetarii de circ devin tot mai redusi si se scindeaza in sapte nuclee corespunzatoare celor sapte depresiuni de subsapare glaciara din cuprinsul complexului glaciar.

Lacul Lala Mare

9

Lacul Lala Mare este un lac glaciar localizat in muntii Rodnei, sub varful Ineu, la o altitudine de 1815m. Face parte din rezervatia naturala Ineu-Lala. Este cel mai extins lac glaciar din Muntii Rodnei avand suprafasa de 5637,5 m si adancimea de aproximativ 2 m. Lacul glaciar Lala, din muntii Rodnei, este mult mai putin cunoscut decat fratele sau din muntii Fagaras, Balea Lac. Fauna piscicola este reprezentata de:pastrav indigen si pastrav curcubeu.

10

Iezerul de SusEste de forma triunghiulara,situat la 1905 m altitudine,este cel mai mic,cu o suprafata de 500 m2,lung de 45 m si cu baza de 20 m,are in partea din amonte un mic izvor rece,iar in coltul dinspre partea vestica un izvor de fund imbogateste apele lacului,care la evacuare insumeaza un

debit de 31 pe secunda.A fost populat cu pastravi curcubeu,zglavoace,boisteni,grindei si porcusori,dar nu a dat rezultate.

Iezerul de MijlocEste situat la altitudinea de 1890 m.De forma rotunda,este cel mai mare,avand o suprafata de 0.20 ha,fiind si cel mai adanc(5 m).Lungimea lacului masoara 60 m,iar latimea 45

11

m.Este populat cu pastravi indigeni,pastravi curcubeu,zglavoace,boisteni si porcusori.Din lac iese un paraias ce insumeaza intre 5 si 101 pe secunda.

Iezerul de JosEste situat la 1820 m altitudine,are 0.10 ha si o adancime maxima de 1 m,la intrarea paraului principal.A fost populat cu pastrav indigeni si pastrav curcubeu.Accesul la iezerele Buhaiescu se face pe aceleasi trasee care duc la Iezer Pietrosu,de unde peste muchea ce despart vaile Pietroasa de Repedea,se ajunge la lacuri intr-o ora.

Iezerul PietrosuEste asezata in caldarea glaciara Iezeru,dintre culmea Pietrosului si cea a Hotarului,sub varful cel mai inalt al Masivului Rodnei,Varful Pietrosu,in plina rezervatie naturala.De origine glaciara,are o suprafata de 0.50 ha si adancimea maxima de 2.5 m,forma este aproape triunghiulara,cu varful spre evacuare,si este situat la altitudinea de 1825m.Lacul este alimentat de doua izvoare ce intra dinspre culmea Pietrosului,cu un debit cuprins intre 10 si 20 1/s.

12

Evacuarea apei se face prin paraul Pietroasa.Lungimea nord-sud este de 70 m,iar latura mare a triunghiului insumeaza 110 m lungime. A fost populat cu pastravi curcubeu si indigeni si zglavoaca.Accesul:din orasul Borsa,pe valea Pietroasei,urca un drum de caruta si apoi continua cu o poteca ce ajunge la curmatura Turnu-Rosu,situata in vecinatatea iezerului;durata 3 ore.Tot din Borsa,pe paraul Tisa,urcand incontinuu,se face pana la iezer,trecand pe la cabana Meteoru,3 ore.

Iezerele Buhaiescu

13

Sunt situate in caldarea glaciara Buhaiescu Repedea,intre altitudinile de 1820 si 1950 m.De origine glaciara,cele trei lacuri asezate in cascada la obarsia Paraului

Buhaiescu au suprafete si adancimi diferite.

Descriere Lacurile glaciare Buhaescu Muntii RodneiLacurile Buhaescu, patru la numar, sunt cele mai reprezentative lacuri de tip glaciar din Muntii Rodnei si fac parte din rezervatia naturala "Pietrosu Mare". Aceste lacuri se mai numesc Circul glaciar Buhaescupentru ca s-au format dupa topirea ghetarilor in circuri.

Lacul Buhaescu I este un lac glaciar. Este localizat in Muntii Rodnei, sub varful Buhaescu Mare, la o altitudine de 1905 m. . Face parte din rezervatia naturala Pietrosu Mare. Lacul Buhaescu II este un lac glaciar. Este localizat sub varful Buhaescu Mare, la o altitudine de 1890 m, avand adancimea de 5,2 m este cel mai adanc lac14

glaciar din Muntii Rodnei. Face parte dinre zervatia natural Pietrosu Mare. Lacul Buhaescu III este un lac glaciar. Este localizat in Muntii Rodnei, sub varful Buhaescu Mare, la o altitudine de 1820 m. Face parte dinre zervatia natural Pietrosu Mare. Lacul Buhaescu IV este un lac glaciar. Este localizat in Muntii Rodnei, sub varful Buhaescu Mare, la o altitudine de 1780 m.

MediaO echip de cercettori germani, din Frankfurt, va stabili, prin metode tiinifice moderne, evoluia vegetaiei de pe fundul lacurilor glaciare din Munii Rodnei, din ultimii 10.000 de ani, specialitii urmnd s soseasc n Bistria-Nsud pn la jumtatea lunii mai. Lacuri glaciare in Muntii Rodnei (turismland.ro) Preedintele Asociaiei Eco Rodna, Claudiu Iuan, a declarat, miercuri, corespondentului Mediafax, c o echip de cercettori din Frankfurt va determina evoluia vegetaiei de pe fundul lacurilor din ultimii 10.000 de ani cu ajutorul polenului. Sunt metode tiinifice moderne care se folosesc n aceast perioad. Din informaiile care ne-au parvenit, cercettorii vor sosi la noi pn n 15 mai. Sperm c se va mai topi zpada din preajmalacurilor glaciare. Acum e strat de doi metri n apropierea lor, iar sus ninge, a spus Iuan. El a explicat c i organizaia pe care o conduce lucreaz la cartarea lacurilorglaciare din Munii Rodnei. Din cele peste 70 de lacuri cte erau n anii 70, n prezent au rmas doar 40. O parte din acele lacuri glaciare au disprut, s-au transformat n mlatini. Pe cele care au rmas le studiem cu mult atenie, fiindc vrem s avem informaii despre suprafaa pe care se ntind, adncimea lor, temperatura apei i chiar compoziia ei, a afirmat Iuan.

15

Cartarea lacurilor glaciare din Munii Rodnei se face de ctre Asociaia Eco Rodna n colaborare cu elevi de la coli care se afl pe raza Parcului NaionalMunii Rodnei. Graie unor proiecte cu finanri europene, am reuit s ne procurm aparatur foarte modern cu care s facem toate aceste msurtori. Ulterior vom publica un catalog cu toate aceste informaii despre lacurile glaciaredin parc, a adugat Claudiu Iuan. Din ntreg lanul carpatic oriental, Munii Rodnei pstreaz cel mai bine urmele ghearilor cuaternari i prezint numeroase circuri glaciare. n masivul Rodnei sunt o serie de lacuri glaciare pitoreti, precum Lala Mare, Lala Mic, Buhescu, Iezeru Pietrosului sau Bila.

Bibliografie www.referate.ro manual de geografie clasa a V-a editura corint www.turisminfo.ro

16