Relația între elevii din ciclul elementar de Agrement și Academic

Motivația lecturii, lectură frecventă, de angajament, șiÎnțelegere: Teoria persepectivei auto-determinarii

Jessie De Naeghel, Hilde Van Keer, Maarten Vansteenkiste, și Yves RosseelUniversitatea din Gent

Cercetările indică necesitatea de a examina în continuare dimensiunile de citire de motivare. O teorie clară de bază este necesară pentru conceptualizarea motivarii lecturii și sa tina cont de diferențele contextuale. Studiul de față se dezvoltă și validează Motivation SRQ-Reading, un chestionar de măsurare a motivației lecturii de agrement și academic bazat pe teoria auto-determinarii. Studiul clarificărelația dintre motivația lecturii, lectură conceptul de sine, citind comportamentul (de exemplu, angajamentul și frecvența), și de lectură de performanță (de exemplu, înțelegerea). Participantii au inclus 1260 elevi flamanzi de clasa a cincea și profesorii lor,67.Factorii analizelor exploratorii și de confirmare au indicat că atât motivația lecturii recreationala operational cat și universitar cuprinde 2 factori: motivație autonomă și controlată.Acest factor structurat a fost gasit ca fiind invariant la fete si baieti.Comparatiile gasite intre SQR – Lectura Motivata si Chestionarul Motivarii Lecturii ofera dovada pentru constructia valida a instrumentului. Ecuatia structurala de motivare a confirmat autonomia recreationala a citirii motivate e asociata cu un comportament pozitiv fata de citire si performanta mai buna. In aranjarea academica numai echivalentul relatiei dintre motivatia autonoma de citire si frecventa cititului in timp liber pot fi coroborate. In acest sens, rezultatele confirma independent contributiei de motivatia lecturii auntonome si citirea conceptului de sine fata de comportamentul lecturii si performanta. Nici o relație semnificativă indirectă nu a fost gasita intre motivatia lecturii si intelegerea lecturii prin frecventa citirii sau angajament lecturii. Semnificația teoretica si practica a studiului de fata se discuta.

Cuvinte cheie: motivatia lecturii, teoria auto-determinarii, angajamentul citirii, frecventa citirii, intelegerea lecturii.

Un număr copleșitor de activități de petrecere a timpului liber sunt disponibile pentru tinerii de azi, provocand parinti si profesori in a tine copii motivati de a citi (Majid & Tan, 2007). Asta fiind de o importanta critica deoarece cantitatea de timp petrecuta lecturii prezice indeplinirea lecturii si cunoasterea a lumii (Cox &

Guthrie, 2001; Guthrie, Wigfield, Metsala, & Cox, 1999). Din nefericire, cercetările indică faptul că citirea de motivare e in declin la copii pe masura ce cresc. (Guthrie &

Wigfield, 2000; Van Elsa¨cker &Verhoeven, 2003) si acest “trend” este situat la capatul scolii generale (Chapman & Tunmer, 1997; Guthrie & Davis, 2003; Unrau &

Schlackman, 2006). O înțelegere în profunzime a conceptului de citire motivației este esențială pentru a menține copiii motivați să citească și să promoveze. Studii anterioare definit motivația lecturii ca “obiectivele individuale personale,valorile si credintele cu privire la subiectele,procesele si rezultatele lecturii” (Guthrie &

Wigfield, 2000, p. 405) indicand faptul ca copiii pot fi motivati sa citeasca pentru o varietate de motive. Desi cercetarile fata de motivatia copiilor fata de citire au crescut semnificativ in ultimul deceniu (e.g., Guthrie & Wigfield, 2000), o noua examinare a dimensiunii motivatiei citirii a fost recomandat (Baker &Wigfield, 1999; Watkins & Coffey, 2004; Wigfield, Wilde, Baker, Fernandez-Fein, & Scher, 1996). In present multidimensionalitatea motivarii lecturii este frecvent studiata prin mijloace de Chestionarul Motivarii Lecturii (CML) Wigfield & Guthrie, 1995, 1997), care este cel mai folosit chestionar in acest domeniu.

Totodata Watkins and Coffey (2004) au gasit ca este  "o lipsă de sprijin pentru structura propusă de CML "(pag. 116).  În plus, acest instrument se bazează pe o acumularea de teorii de motivare diferite și motivaționale constructe, ceea ce implică faptul că CML nu are nici o baza. Cu toate acestea, o teorie care sta la baza motivației si este lipsită de ambiguitate este dorita pentru a obține o înțelegere în profunzime a copiilor pentru a se implica într-o activitate (Reeve, 2009). Astfel, o alegere fundamental trebuie facuta. O teorie motivationala care si-a demontrat valoarea in invatamant (e.g., Reeve, 2002; Vansteenkiste, Lens, & Deci, 2006) si invatarea limbajului (e.g., Noels, Pelletier, Clement, & Vallerand, 2000) e teoria auto-determinarii ( TAD). O caracteristica a TAD este ca se diferentiaza calitativ intre diferite tipuri de motivare. In particular, TAD revizuieste disctinctia clasica intre motivatia exptrinseca si intrinseca prin diferentierea tipurilor de motivatie extrinseca ( ex: extern, introjectat si identificarea motivatiei) care sunt situate de-a lungul unui continuum de auto-determinare sau autonomie relativa (Ryan & Connell, 1989; Ryan & Deci, 2000). In acest sens, TAD procura o structura clara pentru a identifica diferite autonomii (ex: intrinsic si identificat) si motive controlate (ex: introjectat si extern) pentru actionare. Desi, aceasta disctintie dintre autonomies i tipurile de motivatie controlata rareori a fost adoptata in studii precedente de motivare a lecturii, cercetari recente au aratat rezultate promitatoare (Guay et al., 2010). In plus, TAD a fost utilizat in principal pentru a studia dinamica motivationala la adolescent (e.g., Soenens & Vansteenkiste, 2005) si elevii din scoala generala au fost testati mai rar. Studiu present este inovativ in aplicarea de TAD pentru a explora motivatia lecturii la elevii din scoala generala.Alt aspect a fost deseori trecut cu vederea in motivatia citirii este ca diferite dinamici motivationale s-ar putea sa apara in context recreationale si academice (McKenna & Kear, 1990). Cu alte cuvinte, calitativ diferite motive pentru lectură pot fi importante in timpul liber de citit al copiilor (context recreational) sau activitati de lectura la scoala si pentru temele de acasa ( context academic). Studiul de față ia aceste diferențe contextuale în considerare.