TEMA VIII . REGIMUL JURIDIC DE PROTECŢIE A REGNULUIANIMAL.1. Regnul animal ca obiect de protecţie şi utilizare.2. Administrarea şi controlul de stat în domeniul protecţiei şi folosiriiregnului animal.3. Cadastrul de stat al regnului animal.4. Dreptul de beneficiere a resurselor regnului animal.5. Măsurile juridice de protecţie a resurselor regnului animal.6. Regimul juridic al gospodăriei cinegetice.7. Protecţia resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în bazinelepiscicole din republică.8. Răspunderea juridică pentru încălcarea legislaţiei cu privire la protecţie şifolosire a regnului animal.1. Regnul animal ca obiect de protecţie şi utilizare.Lumea animală, ca un component de bază al biocenozelor naturale, joacă unrol important în menţinera echilibrului ecologic. Un şir de specii de animaleservesc drept surse pentru obţinerea unor materii prime industriale, medicinale,produselor alimentare şi altor valori materiale, necesare pentru satisfacereacerinţelor populaţiei şi ale economiei naţionale, alte specii sînt utilizate în scopuriştiinţifice, cultural-educative şi estetice.Cadrul juridic pentru asigurarea protecţiei eficiente şi folosirii raţionale aresurselor regnului animal îl constituie Legea regnului animal (LRA) Nr.439-XIII din 27.04.95 // în MO RM nr.62-63/688 din 09.11.1995.Lege reglementează relaţiile în domeniul protecţiei şi folosirii animalelorsălbatice (mamifere, păsări, reptile, amfibii, peşti, insecte, crustacee, moluşte etc.),animale care vieţuiesc în mod natural pe uscat, în apă, în atmosferă sau în sol şipopulează permanent sau temporar teritoriul republicii.Relaţiile în domeniul protecţiei şi folosirii animalelor domestice, precum şi aanimalelor sălbatice întreţinute în captivitate sau semicaptivitate în scopuri

124economice, ştiinţifice, cultural-educative şi estetice, nu cad sub incidenţa prezenteilegi. (art. 1 LRA)Regn animal - cea mai mare categorie sistematică în biologie. Totalitateaunor specii de animale care vieţuiesc în mod natural pe uscat, în apă, în atmosferăsau în sol, inclusiv monocelulare, nevertebrate şi cordate.Regnul animal este proprietate publică. Sînt interzise acţiunile (inacţiunile)care, într-un mod sau altul, încalcă dreptul proprietăţii publice asupra regnuluianimal. (art. 3 LRA)2. Administrarea şi controlul de stat în domeniulprotecţiei şi folosirii regnului animal.Administrarea de stat în domeniul protecţiei şi folosirii resurselor regnuluianimal se realizează de către Guvern prin intermediul Ministerului Ecologiei şiResurselor Naturale, autorităţilor administraţiei publice locale. (art. 4 LRA)Competenţa Guvernului:- adoptă acte normative şi standarde ecologice în domeniul protecţiei şifolosirii raţionale a animalelor şi habitatului lor,- aprobă programele de stat în scopul menţinerii echilibrului ecologic şidiversităţii regnului animal,- organizează realizarea lor.Competenţa autorităţilor administraţiei publice locale:- exercită controlul asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal,- coordonează amplasamentele obiectelor care afectează starea regnuluianimal, programele de acţiuni în domeniul protecţiei, folosirii şi reproduceriiregnului animal,- efectuează măsuri de protecţie şi ameliorare a habitatului animalelor,- limitează drepturile beneficiarilor regnului animal.Competenţa Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale:- coordonează şi exercită controlul de stat asupra respectării legislaţiei cu

privire la protecţia şi folosirea regnului animal.Organizaţiile social-politice, sindicatele, societăţile vînătorilor şi pescarilor,societăţile ştiinţifice şi alte organizaţii obşteşti pot acorda sprijin autorităţilorpublice şi pot participa nemijlocit la munca de educaţie ecologică a populaţiei, larealizarea măsurilor de protecţie şi folosire raţională a resurselor regnului animal,pot crea, conform regulamentelor (statutelor) lor, de comun acord cu MinisterulEcologiei şi Resurselor Naturale şi cu autorităţile administraţiei publice localeinspectorate ecologice obşteşti. (art. 8 LRA)Cetăţenii sînt datori să păstreze şi să ocrotească regnul animal. Ei potparticipa personal sau prin intermediul organizaţiilor obşteşti la realizareamăsurilor de protecţie, folosire raţională a resurselor regnului animal, pot prezenta125propuneri corespunzătoare autorităţilor publice şi organizaţiilor obşteşti, potcomunica despre încălcările legislaţiei cu privire la protecţia şi folosirea resurselorregnului animal.Cerinţele principale privind protecţia şi folosirea resurselor regnului animal:a) conservarea diversităţii de specii de animale care vieţuiesc în mod natural;b) protecţia şi ameliorarea habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor demigraţie a animalelor;c) conservarea integrităţii biocenozelor;d) reglementarea efectivului de animale în scopul menţinerii echilibruluiecologic, ocrotirii sănătăţii populaţiei şi prevenirii pagubelor ce pot fi cauzateeconomiei naţionale;e) repararea completă a pagubelor cauzate habitatului animalelor şi regnuluianimal şi alocarea de mijloace cu destinaţie specială pentru restabilirea efectivuluide animale sau a mediului lor de trai. (art. 7 LRA)

3. Cadastrul de stat al regnului animal.Obiectivele, structura şi modul de organizare şi ţinere a Evidenţei de stat aspeciilor de animale şi a Cadastrului de stat al regnului animal sunt stabilite prin:Legea regnului animal (LRA) Nr.439-XIII din 27.04.95 // în MO RMnr.62-63/688 din 09.11.1995,Hotărârea Guvernului Nr.1005 din 13.09.2004 privind aprobareaRegulamentului Cadastrului de stat al regnului animal (RCRA) // în MO RM175-177/1195, 24.09.2004.Cadastrul de stat al regnului animal conţine totalitatea informaţiilor desprearealul, efectivul, locurile de vieţuire şi reproducere a animalelor şi folosirea lor.Evidenţa de stat a speciilor de animale - totalitatea informaţiilor despreefectivul, calitatea, răspîndirea speciilor de animale şi modificările survenite înpopulaţii, comunităţi şi ecosisteme. (art. 2 RCRA)Obiectivele Cadastrului sînt:a) inventarierea resurselor regnului animal;b) caracteristica stării speciilor şi a populaţiilor de animale;c) elucidarea efectului ecologico-economic al resurselor regnului animal;d) selectarea strategiei şi tacticii de protecţie, reproducere şi utilizare raţionalăa regnului animal;e) elaborarea pronosticului evoluţiei efectivului de animale şi crearea băncii dedate. (art. 3 RCRA)Scopul Cadastrului este reflectarea stării faunei pentru adoptarea hotărîrilorde către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi de către instituţiile şiorganizaţiile furnizoare de informaţie pentru Cadastru privind optimizarea utilizăriiresurselor regnului animal şi protecţia speciilor periclitate, vulnerabile şi rare.126Sarcinile Cadastrului constau în caracterizarea resurselor regnului animal ca

mijloc specific de producere şi obţinere a bunurilor materiale şi culturale în scopuriştiinţifice, cultural-educaţionale, estetice, precum şi de conservare a componentelorecosistemelor naturale.Totalitatea datelor despre efectivul, calitatea, răspîndirea, evaluarea şi rolulregnului animal al ţării, puse la baza Cadastrului de stat al RA, se includ într-obancă de date.Selectarea speciilor şi grupurilor de animale pentru Cadastru se efectuiază înconformitate cu următoarele principii:a) volumul informaţiei biologico-ecologice despre specii sau grupuri de specii;b) speciile sau grupurile taxonomice cheie (reprezentative) de animale dinecosisteme;Specie-cheie (reprezentativă) - specie care prin efectivul, productivitatea şi locul (rolul) înlanţurile trofo-energetice constituie, singură sau împreună cu alte specii asemănătoare, bazacomunităţii sau a ecosistemului.Grup taxonomic - grup de animale înrudite, din aceeaşi familie sau dintr-o altă unitatetaxonomică.c) categoria de raritate a speciilor de animale;d) folosul sau dauna pe care le pot aduce speciile sau grupurile taxonomice deanimale.Caracteristicile principale ale speciilor de animale:- denumirea speciei (în limbile latină, moldovenească şi rusă);- statutul speciei;- răspîndirea;- habitatul;- structura demografică;- densitatea şi dinamica numerică;- reglarea numerică;- rolul în natură şi pentru om;- protecţia speciei;- evaluarea economică.În vedere determinării modificărilor survenite, în spaţiu şi în timp, înpopulaţia, comunitatea sau ecosistemul respectiv se efectuiază monitorizarea

speciilor de animale.În timpul monitorizării, probele şi observaţiile se fac pe acelaşi loc, prinaceleaşi metode şi în număr stabilit, conform următoarelor principii:- reprezentarea tuturor habitatelor caracteristice modului de viaţă;- includerea celor mai valoroase terenuri;- includerea terenurilor periclitate, în care modificările pot prezenta pericol;- asigurarea gestionării adecvate a terenurilor valoroase neafectate.127Datele acumulate în timpul monitorizării sînt studiate şi incluse în banca dedate computerizată.Monitorizarea stării speciilor şi acumularea informaţiei permit formulareaconcluziilor privind valorificarea raţională a faunei în ansamblu. (art. 8 RCRA)Evidenţa de stat a regnului animal se efectuează de către:a) Academia de Ştiinţe a Moldovei - a animalelor rare, periclitate şivulnerabile, a celor folositoare pentru agricultură şi silvicultură şi a celor de interesştiinţific;b) Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare - a dăunătorilor culturiloragricole şi a speciilor de peşti de interes economic, precum şi a purtătorilor şivectorilor agenţilor cauzatori de boli infecţioase la animale;c) Ministerul Sănătăţii - a purtătorilor şi vectorilor agenţilor cauzatori de boliinfecţioase umane;d) Agenţia de Stat pentru Silvicultură "Moldsilva" - a dăunătorilor pădurilor şia animalelor de vînat;e) Serviciul Piscicol al Inspectoratului Ecologic de Stat al MinisteruluiEcologiei şi Resurselor Naturale - a resurselor piscicole din bazinele acvaticenaturale;f) Societatea Vînătorilor şi Pescarilor - a animalelor de vînat, a altor animale

care vieţuiesc în terenurile de vînătoare ale fondului cinegetic, atribuite Societăţii;g) alte organizatii şi subunităţi - a speciilor de animale ce ţin de genul deactivitate a acestor unităţi.Coordonarea lucrărilor de ţinere a Evidenţei de stat şi a Cadastrului serealizează de Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, în comun cu Academiade Ştiinţe a Moldovei.Cadastrul se întocmeşte pe o perioadă de 10 ani de către Academia de Ştiinţea Moldovei în baza Evidenţei de stat.4. Dreptul de beneficiere a resurselor regnului animal.Beneficiari ai regnului animal pot fi persoanele fizice şi juridice, indiferent detipul de propritate şi forma de organizare juridică. (art. 21 LRA)Respectînd cerinţele prevăzute de legislaţie, pot fi practicate următoarelemodalităţi de folosire a resurselor regnului animal:a) vînătoarea sportivă şi de amatori;b) pescuitul industrial, sportiv şi de amatori;c) dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului;d) folosirea în scopuri economice, ştiinţifice, cultural-educative şi estetice;e) folosirea proprietăţilor utile ale animalelor şi a produselor activităţii vitale aacestora. (art. 22 LRA)128Persoanele fizice şi juridice au dreptul să practice doar acele modalităţi defolosire a resurselor regnului animal, care sînt stabilite de LRA şi permise înperioada respectivă sau pe teritoriul respectiv de către organele de stat pentruprotecţia şi folosirea resurselor regnului animal şi de către autorităţileadministraţiei publice locale.Drepturile de folosinţă a resurselor regnului animal pot fi limitate de cătreorganele de control şi de autorităţile administraţiei publice locale în cazurile

reducerii efectivului de animale sau retragerii din folosinţă a unor specii deanimale în scopul protecţiei lor. (art. 30 LRA)Obligaţiunile beneficiarilor regnului animal:a) să respecte regulile, normele, termenele stabilite şi alte cerinţe de protecţieşi folosire a resurselor regnului anumal;b) să folosească resursele regnului animal utilizînd mijloace ce nuprejudiciază integritatea biocenozelor naturale şi asigură protecţia animalelor carenu au fost oferite în uzufruct;c) să ţină evidenţa efectivului de animale oferite în uzufruct, cu excepţia celordin pescuitul industrial, să verifice starea mediului lor de trai;d) să realizeze măsurile necesare pentru reproducerea regnului animal;e) să acorde ajutor multilateral organelor de stat, altor organe care exercităcontrolul asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal;f) să nu admită degradarea habitatului animalelor;g) să repare pagubele cauzate regnului animal ;h) şi alte cerinţe privind protecţia, folosirea şi reproducerea resurselor regnuluianimal. (art. 31 LRA)Dreptul de folosinţă a resurselor regnului animal se sistează în cazul:a) dispariţiei necesităţii de folosinţă sau renunţării la ea;b) expirării termenului de folosinţă stabilit;c) apariţiei necesităţii de retragere din folosinţă a unor specii de animale înscopul protecţiei lor;d) lichidării unităţii căreia i s-a acordat dreptul de folosinţă;e) neachitării la termen a plăţii pentru folosirea animalelor;f) nerespectării de către beneficiar a regulilor, normelor, termenelor stabilite şialtor cerinţe de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal. (art. 32 LRA)Sistarea dreptului de folosinţă a resurselor regnului animal se realizează prinanularea autorizaţiei de folosinţă de către organul de stat care a eliberat-o.5. Măsurile juridice de protecţie a resurselor regnului animal.Protecţia regnului animal se asigură prin:

a) stabilirea regulilor, normelor, termenelor şi altor cerinţe de protecţie,folosire şi reproducere a resurselor regnului animal;129b) prevederea măsurilor de protecţie a animalelor în proiectele de amenajare ateritoriului, de irigaţie, de construcţii şi în alte proiecte;c) neadmiterea folosirii neautorizate a resurselor regnului animal;d) protecţia şi ameliorarea habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor demigraţie a animalelor;e) încasarea amenzilor şi despăgubirilor pentru pagubele cauzate animalelor şihabitatului lor;f) crearea de arii naturale protejate de stat;g) reproducerea în condiţii de captivitate a speciilor de animale rare, periclitateşi vulnerabile;h) limitarea scoaterii animalelor din mediul natural şi aclimatizarea de speciinoi;i) recultivarea terenurilor deteriorate şi crearea condiţiilor de vieţuire şireproducere pentru speciile de animale folositoare;j) acordarea de ajutor animalelor în caz de îmbolnăvire sau pericol de pieire, caurmare a calamităţilor naturale şi a altor cauze;k) efectuarea de cercetări ştiinţifice în domeniul protecţiei şi folosiriiresurselor regnului animal;l) efectuarea monitoringului asupra proceselor şi fenomenelor ce au loc înlumea animală;m) educaţia ecologică a populaţiei. (art. 11 LRA)Protecţia şi ameliorarea habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor demigraţie a animalelor.Proiectarea şi executarea lucrărilor de desţelenire, irigaţie, desecare, defrişare,extracţia zăcămintelor, construcţia diferitelor obiective, întocmirea rutelor turistice,crearea zonelor de agrement, amplasarea căilor ferate, şoselelor, conductelor,

canalelor, barajelor etc. pot fi efectuate concomitent cu aplicarea reală a măsurilorpentru păstrarea habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie aanimalelor. Aceste lucrări se efectuează cu informarea prealabilă scrisă a organelorde resort, a opiniei publice, anexînd lista de măsuri preconizate. Efectuarea lor sepermite în baza autorizaţiei eliberate de către Ministerul Ecologiei. (art. 12 LRA)Coordonarea privind amplasamentele obiectivelor care afectează starearegnului animal.Amplasamentele întreprinderilor, construcţiilor şi altor obiective secoordonează cu Ministerul Ecologiei, cu autorităţile administraţiei publice localeşi cu alte organe. (art. 13 LRA)Prevenirea pieirii animalelor la efectuarea unor procese de producţie.La efectuarea lucrărilor agricole, de construcţie, de exploatare a mijloacelorde transport etc., persoanele fizice şi juridice sînt obligate să ia măsuri pentruprevenirea pieirii animalelor. Se interzice incendierea vegetaţiei uscate, păstrareamaterialelor şi deşeurilor de producţie fără respectarea măsurilor stabilite pentruprevenirea pieirii animalelor. (art. 14 LRA)130Protecţia speciilor de animale rare, periclitate şi vulnerabile.Speciile de animale rare, periclitate şi vulnerabile sînt în mod obligatoriuprotejate de stat şi se includ în Cartea Roşie a Republicii Moldova.Nu se admit acţiuni care pot conduce la pieirea, reducerea efectivului, precumşi la degradarea habitatului acestor specii de animale.Cartea Roşie [cuprinde] totalitatea informaţiilor privind starea şi măsurile deprotecţie a speciilor (subspeciilor, populaţiilor) de animale sălbatice şi de plantesălbatice rare şi a celor aflate în primejdia dispariţiei din [RM], informaţii care sînt

necesare pentru elaborarea şi înfăptuirea unor măsuri în vederea păstrării şifolosirii lor raţionale. (art. 1 Hotărârea Guvernului RM cu privire la CarteaRoşie a RSS Moldoveneşti Nr.284 din 09.09.1985 // în Veştile nr.9/95, 1985)Colecţiile de animale din fauna sălbatică.Înfiinţarea şi completarea colecţiilor de animale din fauna sălbatică (colecţiide animale vii în grădinile zoologice, precum şi de animale împăiate, preparateanatomice etc.) de către persoane juridice prin scoaterea animalelor din mediulnatural anume în aceste scopuri se admite în baza autorizaţiei eliberate de cătreMinisterul Ecologiei.Persoanelor particulare li se interzice colecţionarea animalelor rare, periclitateşi vulnerabile, incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova.Posesorii de colecţii de animale din fauna sălbatică sînt obligaţi să respecteregulile de păstrare, completare şi evidenţă a obiectelor colecţionate, precum şiregulile de comercializare a acestora prevăzute de legislaţie.Evidenţa de stat a colecţiilor de animale din fauna sălbatică, indiferent deforma de proprietate şi deţinătorul colecţiei, precum şi ţinerea registrului acestorasînt de competenţa Ministerului Ecologiei şi se efectuează în baza avizuluiAcademiei de Ştiinţe a Moldovei şi al Institutului Naţional de Ecologie. (art. 17LRA)Protecţia animalelor în cazul aplicării chimicatelor în economia naţională.Gospodăriile agricole, forestiere, ale transporturilor etc. care transportă,păstrează şi aplică chimcale, precum şi cetăţenii sînt obligaţi să respecte regulile deaplicare a chimicalelor în scopul neadmiterii pieirii animalelor şi degradăriihabitatului lor.Se interzice aplicarea chimicalelor pentru care nu au fost elaborate

normativele de concentraţii maxime admisibile în mediul înconjurător.Persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizarejuridică, sînt obligate să recupereze pagubele şi profitul ratat cauzate regnuluianimal în urma aplicării chimicalelor. (art. 18 LRA)Importul, exportul, reexportul, tranzitul, strămutarea, aclimatizarea şiîncrucişarea animalelor.Importul şi exportul de animale se admit în bază de acord de mediu, eliberatde Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale.131Importul, exportul, reexportul şi tranzitul de animale reglementate deConvenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi florăpe cale de dispariţie (CITES)* se admit în bază de permis/certificat CITES,eliberat de Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale (organul de gestiuneCITES), cu avizul autorităţilor ştiinţifice CITES ale Republicii Moldova.Strămutarea animalelor în habitate noi, aclimatizarea unor specii de animale,noi pentru fauna ţării, precum şi încrucişarea animalelor se admit în baza decizieiMinisterul Ecologiei şi Resurselor Naturale. (art. 19 LRA)* Republica Moldova a aderat la convenţie prin Legea 1246-XV din 28.09.2000. Învigoare pentru Republica Moldova din 27 iunie 2001. // Publicată în ediţia oficială"Tratate internaţionale", 2001, volumul 28, pag.257În scopul protecţiei regnului animal, drepturile beneficiarilor de folosinţă aterenurilor, pădurilor, apelor şi subsolului pot fi limitate cu dreaptă şi prealabilădespăgubire, stabilindu-se acestora obligaţiuni în vederea protecţiei animalelor şihabitatului lor. (art. 20 LRA)6. Regimul juridic al gospodăriei cinegetice .6.1. Regimul juridic de folosire şi protecţie al gospodăriei cinegetice este

stabilit prin Legea regnului animal Nr.439-XIII din 27.04.95. Anexa Nr. 1.Regulamentul gospodăriei cinegetice (RGC) // în MO RM nr.62-63/688 din09.11.1995.Conform Regulamentului gospodăriei cinegetice, gospodăria cinegetică esteuna din ramurile de folosire a resurselor naturale, sarcinile principale ale căreia sîntprotecţia, folosirea raţională şi reproducerea fondului cinegetic de stat.Fondul cinegetic unic de stat al Republicii Moldova este constituit dintotalitatea animalelor de interes vînătoresc şi multitudinea de terenuri devînătoare.În fondul cinegetic nu intră animalele care în mod legal sînt întreţinute încaptivitate. (art. 4 RGC)Terenuri de vînătoare se consideră terenurile fondurilor funciar, silvic şi alapelor, care constituie habitatul animalelor aflate în condiţii de libertate. Acesteasînt unităţi economice ale gospodăriei cinegetice.Terenurile de vînătoare se divizează în:a) terenuri atribuite persoanelor fizice şi juridice;b) terenuri neatribuite, care constituie fondul de rezervă al statului.Terenuri interzise pentru vînătoare se consideră rezervaţiile ştiinţifice,peisagistice, parcurile naţionale, monumentele naturii etc.Fondul cinegetic este un complex unic şi indivizibil, care nu se supuneprivatizării sau transferării în altă formă de proprietate decît cea publică. (art. 6RGC)132Organizarea şi gestionarea gospodăriei cinegetice au ca scop reproducerea şisporirea efectivului de animale, sporirea productivităţii terenurilor de vînătoare,efectuarea măsurilor de pază şi vînătoreşti, folosirea raţională a vînatului înterenurile atribuite. (art. 10 RGC)

Acordarea dreptului de gestionare a gospodăriei cinegetice pe terenurilesilvice de vînătoare atribuite se efectuează în baza contractului de arendă aterenurilor silvice de vînătoare încheiat între autoritatea silvică centrală şibeneficiar, pe un termen de la 10 la 20 de ani, de comun acord cu MinisterulEcologiei şi Resurselor Naturale.Atribuirea terenurilor de vînătoare preponderent neîmpădurite către fondurilecinegetice se efectuează în baza contractelor încheiate între autorităţileadministraţiei publice locale şi beneficiari, pe un termen de nu mai puţin de 10 ani,de comun acord cu Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale. (art. 11 RGC)Neîndeplinirea sau nerespectarea de către beneficiar a clauzelor contractualepot servi drept temei pentru rezilierea contractului de arendă înainte de termen.Persoanele fizice şi juridice, în a căror proprietate şi folosinţă se află terenurifunciare, alte terenuri, pot păzi, în caz de necesitate, terenurile lor de invaziaanimalelor. Construcţiile, instalate în acest scop, şi măsurile întreprinse nu potservi la capturarea, rănirea sau nimicirea animalelor. (art. 14 RGC)Organizaţiile care proiectează şi efectuează pe teritoriul republicii lucrărihidroameliorative, alte lucrări, ce afectează starea terenurilor de vînătoare şicondiţiile de viaţă a animalelor, sînt obligate să prevadă, la proiectarea şiefectuarea acestor lucrări, instalaţii speciale (bariere, treceri, scări etc.), precum şimăsuri care ar garanta păstrarea calităţii terenurilor de vînătoare, păstrareahabitatului natural, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor.Beneficiarii de terenuri sînt obligaţi să ia în considerare interesele gospodăriei

cinegetice în procesul de efectuare a lucrărilor agricole şi silvice. (art. 15 RGC)În scopul protecţiei fondului cinegetic drepturile beneficiarilor de terenuri,păduri, ape şi subsol pot fi limitate, cu atribuirea de obligaţiuni privind protecţiaanimalelor şi habitatului lor.6.2. Modul de acordare a drepturilor de vânătoare şi gestionare agospodăriei cinegetice.Dreptul de vînătoare cu arme de foc de vînătoare pe teritoriul republicii seacordă persoanei care domiciliază permanent pe teritoriul ţării, dacă aceasta a atinsvîrsta de 18 ani, este membru al unei societăţi de vînători, a susţinut probeleminimumului vînătoresc, a îndeplinit minimumul de participări obligatorii prinmuncă, a achitat în modul stabilit cotizaţia de membru şi taxa vînătorească.Dreptul de vînătoare poate fi acordat şi persoanelor care nu domiciliazăpermanent în republică. (art. 18 RGC)Vînătorii se unesc în societăţi de vînători. Numărul lor se reglează îndependenţă de suprafaţa de terenuri de vînătoare nu mai puţin de 200 ha la unvînător.133Drept adeverinţă pentru dreptul de vînătoare servesc carnetul de vînător,aprobat de Societatea Vînătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova, permisul(foaia, fişa pentru recoltare) eliberate de Societatea Vînătorilor şi Pescarilor dinRepublica Moldova pentru vînătoarea sportivă a păsărilor de baltă şi a animalelorcu blană sau autorizaţia de a vîna animale sălbatice copitate, eliberată deautoritatea silvică centrală.În carnetul de vînător este necesar să fie indicate consemnările privindsusţinerea probelor minimumului vînătoresc, achitarea cotizaţiilor de membru şi

taxei vînătoreşti pentru anul în curs, îndeplinirea minimumului de participăriobligatorii prin muncă precum şi înregistrarea armei de foc de vînătoare. În caz delipsă a cel puţin unuia din consemnări carnetul de vînător este consideratnevalabil.Procurarea, păstrarea, transportarea şi folosirea armelor de foc de vînătoareşi muniţiilor aferente se efectuează în conformitate cu Legea privind controlulasupra armelor individuale.Dreptul de vînătoare nu se acordă persoanelor:a) care nu au vîrsta de 18 ani;b) care suferă de boli psihice şi stau la evidenţă în unităţi medico-sanitare;c) care nu dispun de autorizaţia de deţinere a armei de vînătoare;d) ale căror antecedente penale nu au fost declarate nule pentru infracţiunipremeditate, precum şi pentru orice infracţiune comisă prin aplicarea armelor defoc, a substanţelor explozive sau toxice, pentru braconaj;e) condamnate la privaţiune de libertate, inclusiv condiţionat cu antrenareaobligatorie la muncă, pentru comiterea infracţiunilor premeditate;f) eliberate condiţionat din detenţiune, cu antrenarea obligatorie la muncă;g) trase la răspundere administrativă pentru braconaj sau altă formă de folosireilegală a armei. (art. 25 RGC)6.3. Regulile, termenele şi metodele de vânătoare.Vînătoare - depistarea în scopul dobîndirii, urmărirea şi dobîndirea propriuzisăa animalelor aflate în condiţii naturale.Vînătoarea este o metodă de folosire a resurselor regnului animal. (art. 26RGC)Se egalează cu vînătoarea aflarea persoanelor pe terenuri de vînătoare,inclusiv pe căile de acces comun cu arme neincluse în toc, în stare montată, gatapentru aplicare, cu alte unelte de vînătoare, precum şi cu cîini şi păsări de vînătoare(şoimi) sau cu producţie de vînat.Pe teritoriul Republicii Moldova este permisă:

- vînătoarea sportivă,- vînătoarea de amatori,- vînătoarea în scopul stabilirii, reglementării efectivului de animale şiselecţiei lor,- vînătoarea în scopuri ştiinţifice, cultural-educative, estetice,134- vînătoarea pentru trofee.Modul şi mijloacele de efectuare a vînătorii se stabilesc de către MinisterulEcologiei şi Resurselor Naturale în comun cu autoritatea silvică centrală, dupăstabilirea efectivului de vînat care urmează să fie împuşcat.Dreptul de vînătoare se acordă de către Ministerul Ecologiei de comun acordcu beneficiarii terenurilor de vînătoare.Efectivul de vînat în fondul cinegetic se reglementează în limita densităţiioptimale a populaţiilor speciilor respective, astfel ca potenţialul lor biotic săasigure autoreproducerea adecvată neafectînd ecosistemele silvic şi agricol.Măsurile de reglementare a efectivului speciilor de vînat trebuie efectuateprin metode care exclud vătămarea altor specii de animale şi asigură conservareahabitatului lor.Conform art.33 RGC, pe teritoriul Republicii Moldova sînt stabiliteurmătoarele termene de vînătoare: la m a m i f e r e :- cerbi, elani şi mifloni . . . . . . . . . . . . . . . . de la 1 septembrie pînă la 31 decembrie- căpriori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . de la 15 mai pînă la 15 octombrie- căprioare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .de la 1 septembrie pînă la 31 decembrie- mistreţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . de la 1 august pînă la 31 decembrie- iepuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .de la 1 noiembrie pînă la 31 decembrie- vulpi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . de la 15 septembrie pînă la 1 martie la p ă s ă r i :

- porumbei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . de la 1 august pînă la 1 octombrie- gîşte, raţe, lişiţe, găinuşe de baltă . . . . . . . de la 15 august pînă la 31 decembrie- fazani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .de la 1 octombrie pînă la 31 decembrie.Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, de comun acord cu autoritateasilvică centrală pentru silvicultură şi cu beneficiarii, are dreptul de a prelungi saude a reduce termenele şi limitele de recoltare a vînatului sau de a interzice vînatulunor specii de animale.6.4. Se consideră vînătoare ilicită (braconaj):a) vînătoarea fără autorizaţie, fără carnet de vînător sau fără autorizaţia dedeţinere, portarmă şi de folosire a armei de vînătoare, cu carnetul de vînătornevalabil sau cu carnetul de vînător ce aparţine altei persoane, cu depăşireanormelor stabilite de recoltare a vînatului în locuri şi termene interzise, precum şiîn locuri care nu sînt indicate în permis (foaie, fişă pentru recoltare), autorizaţie,cu arme de vînătoare ce aparţin altei persoane fizice sau juridice, cu încălcarealegislaţiei şi a modului de vînătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează;b) vînătoarea cu folosirea arbaletelor, arcurilor, armelor cu ţeavă ghintuită,fără zgomot, precum şi a armelor de model militar, de calibru mic, cu excepţiafolosirii în modul stabilit a armelor de foc de vînătoare cu ţeavă ghintuită pentruîmpuşcarea animalelor copitate în scop de selecţie sau dobîndire a trofeelor;135c) dobîndirea animalelor cu folosirea chimicalelor toxice, repelentelor şiimobilizantelor, cu excepţia cazurilor de izbucnire a epizootiilor, în modul stabilitde actele normative corespunzătoare, precum şi pentru imobilizarea animalelor înscop de repopulare;

d) dobîndirea animalelor cu folosirea metodelor şi uneltelor consideratepericuloase: săparea gropilor pentru prins animale, fixarea armelor, arbaletelor,amplasarea cîrligelor, clamelor, apucătoarelor, tăietoarelor; instalarea laţurilor,capcanelor; organizarea curselor; urmărirea cu orice fel de mijloace de transport(inclusiv automobile, motociclete, tractoare, elicoptere, avioane şi alte aparate dezbor); împuşcarea şi dobîndirea animalelor cu ajutorul aparatelor de vedere pe timpde noapte, aparatelor laser, al altor dispozitive electronice, cu ajutorul farurilormijloacelor de transport, al altor aparate de iluminat artificiale; instalarea plaselor,ieterelor, laţurilor, colibelor, oblicelor; gonirea pe pojghiţă de gheaţă, pe zăpadăadîncă, pe gheaţă, în foc, în apă, pe mirişte de stuf; dezgroparea vizuinii; vînătoreadin mijloace de transport, în cerc, la pîndă; vînătoarea păsărilor de baltă dinşalupe, bărci cu motor, din alte mijloace mecanice plutitoare, în momentul treceriiobstacolelor de apă;e) vînătoarea cu cîini neînregistraţi în carnetul de vînător şi cu păsări devînătoare;f) dobîndirea animalelor aflate în primejdie (salvîndu-se de incendii inundaţii,hămesite, la trecerea peste apă şi gheaţă, zăpadă adîncă etc.), păsărilor carenăpîrlesc, precum şi a femelelor gestate şi cu făt;g) strînsul ouălor, devastarea cuiburilor, adăposturilor bizamilor (ondatrelor) şiale altor animale, răscolirea vizuinilor, precum şi alte acţiuni care împiedicăreproducerea animalelor şi păsărilor folositoare;h) orice vînătoare individuală sau colectivă în fondul forestier de stat fărăreprezentantul Serviciului silvic de stat. (art. 35 RGC)6.5. Se interzice:a) vînătoarea în perioada de primăvară pe întreg teritoriul republicii;

b) orice vînătoare, cu excepţia reglementării efectivului de animale şi păsări înrezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, zone de agrement precum şi în raza de 2 kma periferiilor municipiilor Chişinău, Bălţi, Bender şi Tiraspol, în raza de 500 m dela marginea altor localităţi, împuşcarea păsărilor de pe stîlpi şi de pe firele decomunicaţii şi electrice;c) dobîndirea pe parcursul întregului an a următoarelor specii de animale:muflon, cerb lopătar, cerb nobil, bursuc, vidră, jder, hermelină, nevăstuică, nurcă,bizam (ondatră), veveriţă, pisică sălbatică, cîine-enot, dropie, dropie mică, bufniţă,pescăruş, ţigănuşă, lopătar, cocor, lebede de toate speciile, barză, gîscă cu pieptroşu, fundaci de toate speciile, ferăstraş, pelican, stîrc, toate păsările răpitoare,toate speciile din familia vrăbiilor şi alte specii luate sub ocrotirea statului sauincluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova, prevăzute în anexa nr. 3 şi nr. 4 dinLRA;d) vînătoarea cu o oră mai înainte de răsăritul soarelui şu cu o oră mai tîrziude asfinţitul lui; tragerea din armă în ţintă nevăzută sau neclară (în desiş, pe timp136de ceaţă, în amurg, împotriva soarelui etc.), tragerea la zgomot sau foşnet, tragereaîn desişuri mai jos de statura unui om, folosirea armei în stare de ebrietate; tragereaîn pasărea care stă pe loc sau pluteşte sau în iepurile care stă pe loc. /Reglareaarmelor de vînătoare se efectuează în tiruri, pe cîmpuri de tragere, standuri specialamenajate, iar în cazul lipsei acestora - în cariere, în locuri virane în afaralocalităţilor, cu respectarea măsurilor de securitate/;e) prinderea, cumpărarea şi comerţul particular cu păsări şi animale de oricespecie şi vîrstă, întreţinerea în captivitate, precum şi exportul lor. /Cu titlu de

excepţie se permite întreţinerea temporară (cel mult 20 de zile) pe teritoriulclinicilor veterinare sau în condiţii de clasă a animalelor traumate sau extrem deistovite, cu permisiunea organului de stat pentru supravegherea cinegetică. Încelelalte cazuri contravenienţii repară pagubele cauzate fondului cinegetic,indiferent de starea fizică a animalului la momentul prinderii, de faptul cît timp afost întreţinut acesta în condiţii casnice, de faptul dacă după întreţinere a fost lăsatla libertate sau transmis altei personae/;f) folosirea dopurilor din materiale uşor inflamabile (hîrtie, buci, vată etc.),lăsarea rugurilor nestinse, deteriorarea panourilor pentru anunţuri, firmelor,semnelor de recunoaştere şi indicatoarelor zonelor de protecţie, distrugerea saudeteriorarea diferitelor construcţii de menire vînătorească, de biotehnică (troace,sărării, adăpătoare, turle etc.) şi construcţii mici arhitecturale;g) aflarea în terenuri de vînătoare cu orice cîini fără zgardă, precum şineînregistraţi în carnetul de vînător, indiferent de scopul aflării, folosirea cîinilorla păscutul animalelor domestice peste limitele normelor stabilite (1 cîine la 150 decapete de vite). /Posesorii de cîini care au cauzat pagube fondului cinegetic sînttraşi la răspundere ca pentru braconaj şi repară pagubele în modul şi cuantumurileprevăzute de prezentul regulament/;h) transmiterea armelor de vînătoare altor persoane sau organizaţii,precum şipăstrarea în dezordine a armei şi a muniţiilor aferente la care ar avea acces copiii şialte persoane;i) folosirea maşinilor şi agregatelor neechipate cu dispozitive pentru speriereaanimalelor în timpul efectuării lucrărilor agricole;j) efectuarea lucrărilor agricole mecanizate de la periferia cîmpului sprecentru;

k) incendierea plantelor uscate, inclusiv a stufului, miriştei, paielor, cioclejiloretc.;l) păstrarea negligentă şi aplicarea nereglementată a chimicalelor ce prezintăpericol pentru viaţa animalelor;m) vînarea cu încălcarea regulilor de securitate;n) tragerea din armă sau aflarea în localităţi cu arma încărcată, precum şi cuarma scoasă din toc şi montată, cu excepţia cazurilor cînd armele se folosesc lapaza obiectivelor sau la împuşcarea cîinilor hoinari.6.6. Se permite:137a) dresajul şi antrenarea în sectoarele de vînătoare special acordate în acestscop a cîinilor de vînătoare de rasă înregistraţi, precum şi vînarea în perioada devînătoare cu cîini de rase corespunzătoare;b) nimicirea în decursul întregului an a ciorilor sure, coţofenelor, precum şi acîinilor şi pisicilor vagabonde, depistate la o distanţă de 200 m şi mai departe deperiferia localităţilor, conform deciziei autorităţilor administraţiei publice locale,cu acordul organului de stat pentru supravegherea cinegetică.6.7. Vînătoarea cu cîini.Vînătoarea cu cîini este permisă numai cu cîini de vînătoare de rasă dresaţispecial, care sînt înregistraţi anual la societatea de vînători, cu indicarea rasei,sexsului, vîrstei şi numelui. (art. 38 RGC)Vînătoarea cu cîini de vînătoare de rasă este permisă la vînarea păsărilor deapă şi penatelor, animalelor de blană şi animalelor copitate în decursul întregiiperioade de vînătoare, fixată pentru specia dată.Cîinii de vînătoare de rasă, depistaţi pe terenurile de vînătoare în perioadainterzisă pentru vînătoare şi cînd vînătoarea nu se practică, sînt reţinuţi depersoanele ce exercită supravegherea asupra respectării regulilor de vînătoare, faptdespre care se înştiinţează secţiile locale ale societăţii de vînători.

Stăpînul cîinelui de vînătoare reţinut are dreptul, în decurs de 15 zile, să-şi iacîinele după recuperarea cheltuielilor pentru întreţinere.Dacă în decurs de 15 zile de la reţinerea cîinelui stăpînul n-a venit să-l ia,cîinele trece în mod gratuit în posesia persoanei care l-a reţinut, iar dacă aceasta sedezice de el, cîinele trece în fondul societăţii de vînători.Posesorii cîinilor de vînătoare care le-au permis aflarea pe terenurile devînătoare în perioada interzisă pentru vînătoare, precum şi în rezervaţiile ştiinţificeşi în zone de agrement pe tot parcursul anului poartă răspundere în conformitate culegislaţia.6.8. Folosirea animalelor în scopuri ştiinţifice, cultural-educative şiestetice.Vînătoarea în scopuri ştiinţifice, cultural-educative şi estetice în termenele şilocurile interzise pentru vînătoare sau a animalelor dobîndirea cărora este limitată,precum şi întreţinerea acestora în captivitate pentru scopurile menţionate sepermite numai în cazuri excepţionale cu autorizaţia Ministerului Ecologiei şiResurselor Naturale în acord cu autoritatea silvică centrală. (art. 75 RGC)Carnea animalelor dobîndite în scopuri ştiinţifice sau de altă natură sefoloseşte de către organizaţiile care le-au dobîndit sau se predă în reţeaua decomerţ, iar pieile acestor animale şi blănurile animalelor sălbatice cu blanăscumpă, dobîndite în acelaşi scop, în cazul în care nu sînt folosite pentru muzeesau alte necesităţi sociale, urmează să fie predate organizaţiilor de achiziţionare.(art. 77 RGC)138Fotografierea, filmarea video sau cinematografică a animalelor în perioada dereproducere (de la 1 martie pînă la 31 iunie) în apropierea cuiburilor, vizuinilor,

bîrlogurilor etc., precum şi în locurile de hibernare, se permite numai cu aprobareaautorităţii centrale abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediuluiînconjurător.În timpul fotografierii, filmării video sau cinematografice este interzisădemascarea sau schimbarea locului cuiburilor, altor ascunzişuri sau adăposturi aleanimalelor, precum şi urmărirea puilor de animale sau despărţirea lor de mamă.7. P rotecţia resurselor piscicole şi reglementareapescuitului în bazinele piscicole din republică.7.1. Regimul juridic de folosire şi protecţie al resurselor piscicole dinRepublica Moldova este stabilit prin Legea regnului animal Nr.439-XIII din27.04.95. Anexa Nr. 2. Regulamentul cu privire la protecţia resurselorpiscicole şi reglementarea pescuitului în bazinele piscicole din republică(RPRP) // în MO RM nr.62-63/688 din 09.11.1995.Conform Regulamentului citat, toate bazinele şi cursurile de apă (rîurile,afluenţii, lacurile, iazurile (heleşteele), lacurile de acumulare) de pe teritoriulrepublicii, care servesc sau pot servi pentru reproducerea, creşterea şi pescuitulpeştelui, altor organisme şi plante acvatice, se consideră bazine piscicole.7.2. Protecţia resurselor piscicole, a altor organisme şi plante acvatice(crustacee, insecte, amfibii, plante imerse şi submerse), autorizarea şireglementarea pescuitului şi dobîndirii organismelor şi plantelor acvatice, precumşi controlul de stat asupra respectării legislaţiei în domeniu ţin de competenţaServiciului piscicol al Inspectoratului Ecologic de Stat al Ministerului Ecologieişi Resurselor Naturale.Coordonarea lucrărilor şi investiţiilor ştiinţifice în domeniul protecţiei,

reproducerii şi folosirii raţionale a resurselor piscicole se efectuează de Consiliulihtiologic, înfiinţat pe lîngă Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, ca organcoordonator şi consultativ.El se formează din specialişti calificaţi în probleme de protecţie şireproducere a resurselor piscicole de la organizaţii de cercetări ştiinţifice, instituţiide învăţămînt, întreprinderi piscicole, ministere şi departamente.Sarcinile de bază ale Consiliului ihtiologic sînt elaborarea şi promovarea uneipolitici unitare privind activitatea ştiinţifică şi cea economică în domeniul ocrotiriinaturii, care ar asigura dezvoltarea, protecţia, reproducerea şi folosirea raţională aresurselor piscicole din bazinele piscicole.7.3. Serviciul piscicol are dreptul:139 să controleze respectarea prevederilor Regulamentului cu privire la protecţiaresurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în bazinele piscicole dinrepublică (RPRP) de către persoanele fizice şi juridice; să ceară de la persoanele oficiale şi particulare explicaţii cu privire laîncălcarea RPRP; să întocmească procese-verbale cu privire la încălcarea RPRP; să intenteze acţiuni ministerelor, departamentelor şi altor persoane fizice şijuridice care au încălcat RPRP, în scopul reparării pagubei cauzateresurselor pisciole; să controleze mijloacele de transport terestru şi pe apă, uneltele de pescuit,peştele şi alte organisme acvatice în locurile pentru pescuit, la depozite, lacherhanale, la întreprinderile de prelucrare a peştelui şi de comerţ; să confişte mijloacele şi uneltele de pescuit, mijloacele de transport terestruşi pe apă cu care s-au săvîrşit contravenţiile, peştele pescuit în mod ilegal,precum şi să ridice documentele respective; să modifice în acord cu Consiliul ihtiologic termenele perioadei de prohibiţie

a pescuitului, stabilite de RPRP, cu 20 de zile mai devreme sau mai tîrziu, înfuncţie de condiţiile hidrometeorologice; să determine limitele locurilor de depunere a icrelor şi gropilor pentruiernatul peştelui; să permită, în caz de necesitate, unităţilor piscicole care se ocupă cupescuitul industrial pescuitul neestimat în bazinele piscicole şi în sectoarelede pescuit industrial cu efect de asfixie a peştelui; să permită în acord cu Consiliul ihtiologic pescuitul industrial al speciilor depeşti nevaloroşi (cu excepţia perioadei de prohibiţie şi în locurile interzisepentru pescuit), cu unelte neprevăzute de RPRP pentru pescuitul industruial; să permită pescuitul oricăror specii de peşti şi altor organisme acvatice înscopuri ştiinţifice, de aclimatizare a speciilor noi de peşti, de populare cupuiet de peşti a bazinelor de apă şi în cazul pescuitului de control; să inspecteze întreprinderile, instalaţiile hidrotehnice, rezervaţiile ştiinţifice,situate în bazinele piscicole, pentru a lua cunoştinţă de respectarea cerinţelorRPRP; să permită pescuitul cu mreje, folosind metoda gonirii în bazinele de apăînnămolite şi părăginite; să permită pescuitul sportiv şi de amatori în locurile intersize pentrupescuitul industrial şi în perioada de prohibiţie cu un număr limitat deunelte pentru pescuitul sportiv şi de amatori, cu execepţia locurilor dedepunere a icrelor, gropilor pentru iernatul peştelui şi căilor de migraţie apeştelui (bazinele şi sectoarele piscicole se determină de către Serviciulpiscicol); să permită sau să interzică, cu acordul Consiliului ihtiologic, pe un termen

de pînă la 5 ani, pescuitul speciilor rare de peşti sau al speciilor periclitate,precum şi aclimatizarea speciilor noi de peşti. (art. 21 RPRP)1407.4. Persoanele fizice şi juridice care practică pescuitul industrial sîntobligate: să nu admită încălcarea prevederilor RPRP; să efectueze, cu acordul Serviciului piscicol, acţiuni pentru protecţia şireproducerea resurselor piscicole; să nu efectueze în bazinele piscicole lucrări care ar afecta condiţiile naturaleale acestora fără autorizarea Serviciului piscicol; să marcheze cu semne convenţionale hotarele sectoarelor piscicole; să ţină evidenţa pe specii a peştelui pescuit; să prezinte Serviciului piscicol documentaţia de evidenţă a peştelui pescuit; să permită lucrătorilor Serviciului piscicol să se folosească în mod gratuit detransportul terestru şi pe apă al unităţilor piscicole în timpul exercităriifuncţiilor de serviciu; să asigure accesul liber al lucrătorilor Serviciului piscicol în locurile pentrupescuit, pe mijloacele de transport, la depozite, în cherhanale şi laîntreprinderile de prelucrare a peştelui pentru controalele uneltelor şimetodelor de pescuit, precum şi ale peştelui pescuit; să nu depăşească cotele stabilite de pescuit şi să respecte regulile stabilite defolosire a uneltelor de pescuit; să efectueze lucrări curente de întreţinere a canalelor şi gîrlelor dealimentare, a izvoarelor de apă şi a zonelor de pescuit; să realizeze măsuri pentru combaterea epizootiilor şi a dăunătorilor peştelui; să efectueze lucrări de amenajare a lacurilor, bălţilor, rîurilor, avînd scopprotecţia fondului piscicol al acestora. (art. 22 RPRP)7.5. Regulamentul cu privire la protecţia resurselor piscicole şi

reglementarea pescuitului în bazinele piscicole din republică, prin art. 23,interzice:deversarea în bazinele piscicole a apelor reziduale industriale şi menajereneepurate, apelor de la complexele zootehnice, de la spălarea mijloacelor detransport, aruncarea deşeurilor industriale şi menajere, a molozului;construirea de zăgazuri şi diguri continue pe rîuri, afluenţi şi canale,scurgerea apei din bălţi, limanuri şi lacuri, cu excepţia cazurilor cînd cuautorizaţia Inspectoratului Ecologic de Stat se realizează măsuri hidrotehnicede ameliorări sanitare;îndiguirea şi refacerea digurilor distruse în luncile inundabile careconstituie locuri de depunere a icrelor;extragerea nisipului, pietrişului, altor materiale din albiile sau din malurilebazinelor piscicole ce au însemnătate pentru depunerea icrelor sau pentrupescuit;staţionarea mijloacelor de transport pe apă în limitelezonelor interzisepentru pescuit, cu excepţia locurilor destinate pentru instalareageamandurilor, precum şi pentru staţionare în cazuri extreme (ceaţă, furtună,avarii);141aruncarea nămolului extras în timpul efectuării lucrărilor de adîncire înlocurile de depunere a icrelor, în gropile pentru iernatul peştelui şi în locurilepentru pescuitul acestuia;înmuierea inului, cînepei, pieilor, coajei de tei, spălarea mijloacelor detransport auto, butoaielor şi ambalajelor în care s-au păstrat chimicale,pesticide şi alte substanţe care afectează regimul hidrochimic;folosirea chimicalelor, îngrăşămintelor, pesticidelor pe teritoriul din jurul

lacurilor, iazurilor (heleşteelor) şi de-a lungul cursului de apă al rîurilorconform articolelor 6, 13, 15, din Legea cu privire la zonele şi fîşiile deprotecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă;efectuarea fără autorizaţia Serviciului piscicol a exploziilor, cu excepţiaexecutării lucrărilor de adîncire pentru menţinerea nivelului navigabil şi depreîntîmpinare a calamităţilor naturale;aclimatizarea şi creşterea unor specii noi de peşte, a altor organismeacvatice fără acordul Consiliului ihtiologic;cositul stufului, papurii, altor plante acvatice fără autorizaţia Serviciuluipiscicol;transportarea în alte bazine piscicole fără dezinfectarea şi dezinvaziaprealabilă a uneltelor de pescuit, folosite în bazinele de apă în care au fostdepistate focare de boli infecţioase şi parazitare ale peştilor;instalarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare pe mai mult de 2/3 dinlăţimea rîurilor, gîrlelor şi canalelor;instalarea uneltelor de pescuit în poziţie de şah;pescuitul în locurile de depunere a icrelor, în gropile pentru iernatulpeştelui şi la o distanţă de 100 m de la hotarele lor;tragerea năvoadelor de pe maluri opuse concomitent sau succesiv;pescuitul peştelui folosind substanţe toxice şi explozive, curent electric,unelte înţepătoare, arme de foc sau pneumatice;pescuitul prin gonire, lovire cu prăjina, cu ostia, cu jupuitorul, cu ajutorulaparatelor de iluminat, prin producerea zgomotului;pescuitul industrial folosind momeli naturale sau artificiale;pescuitul în bazinele şi lacurile de acumulare nou formate, pînă ladispoziţia specială a Serviciului pescicol;aflarea în bazinele piscicole sau în preajma lor cu unelte de pescuit care,conform RPRP, sînt interzise pentru folosire în bazinul respectiv şi la

vremea respectivă, cu substanţe toxice şi explozive, cu excepţia cazurilorcînd cu autorizaţia Inspectoratului Ecologic de Stat în bazinele piscicole sauîn preajma lor sînt efectuate explozii pentru adîncirea albiei;folosirea fără autorizaţia Serviciului piscicol a uneltelor şi metodelor noide pescuit;închiderea cu garduri sau cu unelte de pescuit a canalelor şi gîrlelor delegătură, cu bazinele de apă remonente în terenurile inundabile, dacă prinaceasta se împiedică accesul peştilor în timpul viiturilor de apă, precum şiscurgerea apelor din ele;142distugerea sau deteriorarea digurilor, bagajelor şi canalelor pescăreşti,taluzurilor şi malurilor înierbate;reducerea debitului de apă din bazinele piscicole, dacă aceasta pericliteazăexistenţa faunei piscicole;forarea hidrogeolocică fară expertiză ecologică de stat şi fără acordulServiciului piscicol;păstrarea neautorizată cu orice scop a năvoadelor, voloacelor, plaselor,avelor, prostovoalelor, vîrselor, ieterelor, crîşnicelor de către persoanelefizice şi juridice;pescuitul de pe mijloacele de transport pe apă neînmatriculate sau fărăsemne de identificare;folosirea mijloacelor de transport pe apă de către persoanele particulare înbazinele piscicole în perioada de prohibiţie şi în locurile interzise pentrupescuit;vinderea pretutindeni a peştelui, altor organisme acvatice de cătrepersoanele juridice şi fizice fără documente care confirmă provenienţa legalăa mărfii;pescuitul sportiv şi de amatori în timpul nopţii;

confecţionarea şi comercializarea sculelor interzise pentru pescuitul sportivşi industrial.7.6. Acţiunea Regulamentului cu privire la protecţia resurselor piscicole şireglementarea pescuitului în bazinele piscicole din republică se extinde asupraurmătoarelor bazine şi cursuri de apă în limitele teritoriale ale Republicii Moldova:- rîul Nistru şi afluenţii săi cu bazinele de apă construite pe ele, lacul deacumulare Dubăsari, golful Goeni, lacul de acumulare Cuciurgan şi braţulTurunciuc;- rîul Prut şi afluenţii săi cu bazinele de apă construite pe ele, lacul deacumulare Costeşti-Stînca;- lacul Beleu, bălţile Manta, lacul Cahul;- rîurile Cogîlnic, Ialpug, lacul de acumulare Taraclia;- sectorul moldovenesc al fluviului Dunărea.Este interzis orice pescuit în tot cursul anului:- la 500 m în amonte şi aval de podurile de peste rîurile Nistru şi Prut;- la gura de vărsare în rîul Prut a afluenţilor Larga, Vilia, Lopatnic, Racovăţ,Ciuhur, Camenca, Gîrla-Mare, Draghişte, Nîrnova, Lăpuşna, Sărata; la gura devărsare în rîul Nistru a afluenţilor Ciorna, Răut, Ichel, Bîc, Botna pe o distanţă de 1km de ambele părţi ale gurilor şi pe cursul acestor afluenţi pe o distanţă de 5 kmde la confluenţă şi în braţul Turunciuc pe cursul apei pe o distanţă de 5 km;- în golful Goieni;- în lacul Beleu;- în rîul Nistru în sectoarele de la satul Naslavcea pe o distanţă de 10 km în avalde la barajul lacului de acumulare Dubăsari pînă la podul Chişinău-Poltava;- în lunca Ohrincea a afluentului Răut;143- în canalul de evacuare al Termocentralei Electrice din Moldova, în lacul de

acumulare Cuciurgan la o distanţă de 500 m spre nord şi sud de la confluenţă şi300 m în largul lacului;- în albia veche a rîului Prut de la barajul lacului de acumulare Costeşti-Stîncapînă la confluenţă cu albia principală;- în rîul Prut pe o distanţă de 3 km în aval de la barajul nodului hidraulicCosteşti-Stînca;- în rîurile Nistru şi Prut pe sectoarele de 500 m în amonte de la barajul C.H.E.Dubăsari şi, respectiv, de la barajul nodului hidraulic Costeşti-Stînca;- în rîurile Prut şi Nistru pe sectoarele de 100 m în amonte şi aval de la vărsareaîn ele a canalelor de alimentare a bălţilor şi lacurilor. (art. 28 RPRP)Este interzis orice pescuit:- în rîul Prut pe sectorul de la frontiera de stat a Republicii Moldova pînă lasatul Teţcani în perioada de la 15 aprilie - 15 iunie;- în lacul de acumulare Costeşti-Stînca în perioada de la 15 aprilie - 15 iunie;- în rîul Prut pe sectorul de la barajul nodului hidraulic Costeşti-Stînca pînă lasatul Giurgiuleşti şi în bălţile Manta în perioada de la 15 aprilie - 15 iunie;- în rîul Nistru pe sectorul de la satul Naslavcea pînă la oraşul Camenca înperioada de la 15 aprilie - 15 iunie;- în lacul de acumulare Dubăsari în perioda de la 15 aprilie - 15 iunie;- în rîul Nistru pe sectorul de la barajul C.H.E. Dubăsari pînă la satul Palanca şiîn braţul Turunciuc în perioada de la 15 aprilie - 15 iunie;- în lacul de acumulare Cuciurgan în perioada de la 25 martie - 31 mai;- în celelalte bazine pisciole şi cursuri de apă (rîuleţe, iazuri, heleştee lacuri deacumulare, canale) în perioada de la 1 aprilie - 30 iunie, cu excepţia măsurilortehnologice piscicole. (art. 29 RPRP)Este interzis în cursul anului pe întreg teritoriul republicii pescuitulurmătoarelor specii şi familii de peşti şi raci:

- speciile introduse în Cartea Roşie a Republici Moldova;- sturionii şi hibrizii lor;- păstrăvul, anghila;- racii. (art. 30 RPRP)Este interzisă folosirea următoarelor unelte şi metode de pescuit:- mrejelor fără coarda de jos;- năvodului şi plaselor de pescuit cu lungimea dispozitivului de acţionare maimare cu 1/3 din lungimea aripii respective;- tralului fără permis special;- ieterei cu diametrul de peste 1,5 m;- coteţului, gardului, vîrşei, crîşnicului, prostovolului, ostiei, jupuitorului,undiţei electrice, ecranului, substanţelor narcotice şi otrăvitoare, materialelorexplozive şi a curentului electric. (art. 31 RPRP)1447.7. Pescuitul industrial, sportiv şi de amatori în bazinele piscicole naturale seefectuează contra plată sau contra îndeplinirii măsurilor ameliorativ-piscicole şinumai în baza autorizaţiei pentru pescuit eliberate de către Ministerul Ecologiei şiResurselor Naturale.Persoanele fizice şi juridice efectuează pescuitul industrial în bazinele de apăşi sectoarele piscicole stabilite de Serviciul piscicol, în conformitate cu contractulîncheiat între acestea.Persoanele fizice şi juridice străine nu au dreptul să practice pescuitulindustrial al peştelui şi altor organisme acvatice, cu excepţia cazurilor prevăzute deconvenţiile la care Republica Moldova este parte.Pescuitul sportiv şi de amatori, dobîndirea altor organisme acvatice pentruconsum personal se permit tuturor cetăţenilor în bazinele piscicole, cu excepţiacelor din perimetrul rezervaţiilor naturale, zonelor prohibite pentru orice pescuit,crescătoriilor de peşti, gospodăriilor piscicole, şi se efectuează numai în cursulzilei de la răsăritul şi pînă la asfinţitul soarelui, în baza permiselor eliberate de

către Serviciul piscicol. Într-un şir de bazine acvatice şi sectoare determinate decătre Serviciul piscicol, pescuitul sportiv şi de amatori se poate organiza de cătreasociaţii ale pescarilor şi vînătorilor în baza contractului încheiat între Serviciulpiscicol şi asociaţiile corespunzătoare.Pescuitul sportiv şi de amatori se permite în rîuri numai de pe mal, în lacuri şiiazuri, lacuri de acumulare de pe mal şi din barcă, iar în timpul iernii se permitepescuitul de pe gheaţă (cu excepţia gropilor pentru iernatul peştilor).Pescuitul din barcă în rîuri este interzis. (art. 35 RPRP)Pescuitul sportiv şi de amatori este permis cu următoarele unelte:- undiţe de toate denumirile şi sistemele;- lansete;- unelte pentru pescuitul racilor;- mincioguri.Celelalte unelte (plase, ave, ietere, năvoade, crîşnice, prostovoale vîrşe, ostii,jupuitoare, undiţe electrice etc.) sînt interzise pentru pescuitul sportiv şi de amatori.Pescuitul în sectoarele care se află în zonele construcţiilor hidrotehnice,magistralelor de transport, podurilor căilor ferate, porturilor fluviale, construcţiilor,debarcaderelor, unităţilor militare şi rezervaţiilor ştiinţifice se efectuează cuautorizaţia Serviciului piscicol cu acordul organizaţiilor în folosinţa cărora se aflăobiectivele menţionate.La proiectarea, amplasarea, construirea şi darea în exploatare a obiectivelor,precum şi la efectuarea altor lucrări în bazinele piscicole şi în zonele riverane,agenţii economici sînt obligaţi să prevadă în documentaţia de proiect şi devizmijloace băneşti pentru compensarea pagubelor cauzate resurselor piscicole şi sărealizeze, conform Codului apelor, măsuri de protecţie a resurselor piscicole, deasigurare a condiţiilor de reproducere, creştere şi migraţie a peştelui şi altor

organisme acvatice. La construcţia barajelor trebuie să fie prevăzute măsuri pentruvalorificarea piscicolă a lacurilor de acumulare.145Dacă prin construcţia şi exploatarea prizelor de apă, a altor instalaţiihidrotehnice, efectuarea altor lucrări în bazinele piscicole (lucrări de adîncire,îndreptare a albiei rîurilor, amplasare a ducherilor, conductelor de gaz şi petroletc.) nu poate fi evitată afectarea resurselor piscicole, persoanele fizice şi juridicecare exploatează aceste obiective sînt obligate în acord cu autoritatea centralăabilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător săprevadă efectuarea măsurilor de compensare a pagubelor determinate, calculate şiargumentate sub aspect ecologico-piscicol.Perscuitul peştelui şi al altor organisme acvatice în scopuri ştiinţifice, dedezvoltare a pisciculturii sau în scopul populării bazinelor de apă cu peşti, precumşi pescuitul de control se efectuează în timpul, în locurile, cu uneltele şi prinmetodele de pescuit autorizate de Serviciul piscicol.8 . Răspunderea juridică pentru încălcarea legislaţiei cu privire laprotecţie şi folosire a regnului animal.Persoanele fizice şi juridice poartă răspundere penală, administrativă,materială şi disciplinară, în modul şi cuantumurile stabilite de legislaţie, în cazuril:a) încălcării regulilor vînatului, pescuitului şi a altor modalităţi de folosire aresurselor regnului animal;b) încălcării regulilor de protecţie a habitatului, condiţiilor de reproducere şicăilor de migraţie a animalelor;c) incendierii vegetaţiei uscate pe terenurile habitate de animale;d) utilizării neautorizate a resurselor regnului animal;e) scoaterii ilicite a animalelor din mediul lor de trai;f) transmiterii neautorizate a dreptului de folosinţă a resurselor regnului

animal;g) strămutării, aclimatizării şi încruzişării neautorizate a animalelor;h) comportării crude cu animalele;i) încălcării regulilor de aplicare a mijloacelor de protecţie a plantelor, apesticidelor, îngrăşămintelor minerale, microelementelor şi altor preparate ce potcauza pagube regnului animal;j) păstrării materialelor şi deşeurilor de producţie fără respectarea măsurilorstabilite pentru prevenirea pieirii animalelor;k) încălcării regulilor de expediere şi comerţ cu colecţii de animale din faunasălbatică precum şi cu obiecte separate ale regnului animal;l) construirii de obiective fără respectarea măsurilor de protecţie a regnuluianimal şi a habitatului lor şi fără efectuarea expertizei ecologice de stat aproiectelor acestor obiective sau fără respectarea cerinţelor ei;m) neinformării la timp a organelor controlului de stat despre starea şiefectivul animalelor, despre schimbările observate;n) neîndeplinirii măsurilor de protecţie, precum şi a indicaţiilor organelorcontrolului de stat privind protecţia regnului animal;o) nereparării tuturor pagubelor cauzate şi nealocării de mijloace pentrurestabilirea efectivului de animale sau a habitatului lor;p) practicării fără autorizaţie a genurilor de activitate legate de întreţinerea,reproducerea, dobîndirea şi comercializarea animalelor (art. 40 LRA)Litigiile în domeniul protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal, care nupot fi rezolvate în condiţiile unei concilieri amiabile între părţile interesate, sîntsupuse spre rezolvare instanţelor judecătoreşti conform legislaţiei. (art. 43 LRA)