reglementări urbanistice ilustrate pentru zona valea sebeşului

Upload: gligor-mircea

Post on 07-Jul-2018

237 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    1/74

    Consiliul Jude ean Albaþ

    Reglementãri urbanistice

    i l u s t r a t e p e n t r u z o n a

    Valea Sebeºului

    comunele: Sãsciori, Pianu, ªugag

     jude ul. Albaþ

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    2/74

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    3/74

    pagina 01

    Reglementãri urbanistice

    i l u s t r a t e p e n t r u z o n a

    Valea Sebeºului jude ul. Albaþ

    comunele: Sãsciori, Pianu, ªugag

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    4/74

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    02 pagina

    Peisajul este un element esenþial al bunãstãrii umane, constituind unul dinelemente definitorii ale existenþei la nivelul individului, dar ºi al societãþii.

    Aceasta este, în câteva cuvinte, reflec?ia ce a stat în spatele ac?iunilordemarate de Consiliul Jude?ean Alba pentru protec?ia peisajului. Dupã elaborarea

    unor documenta?ii complexe, destinate administra?iilor locale (precum Studiul

    privind aria caracteristicã pentru peisaj cultural în zona Ceru Bãcãin?i, Studiul

    privind aria caracteristicã pentru peisaj cultural în zona Râpa Ro?ie, sau Ghidul de

    construire pentru pãstrarea specificului local) a urmat primul ghid ilustrat dedicat

    Reglementãrilor urbanistice ilustrate în zona ruralã cu influen?e sãse?ti, iar acumave?i în mânã ghidul ilustrat cuprinzând Reglementãrile urbanistice din zona Vãii

    Sebe?ului, respectiv comunele Sãsciori, Pianu, ?ugag.

    Dincolo de pãstrarea nealteratã a acestor zone ?i a patrimoniului cultural

    specific lor, dincolo de integrarea armonioasã în peisaj a interven?iei umane, cred

    cu tãrie cã datoria noastrã - ?i piatra noastrã de încercare – o constituie implicarea

    tinerilor în aceastã problematicã. Doar a?a vom putea sã asigurãm cu adevãrat

    dezvoltarea de duratã a acestor zone ?i un echilibru între om ?i naturã.

    Ion Dumitrel,Preºedintele Consiliului Judeþean Alba

    ISBN 978-973-117-295-8

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    5/74

    pagina 03

    cuprinsPARTEA I |

    PARTEA II |

    PARTEA III |

    PARTEA IV|

    zone turistice nou create - regulament

     Valea Sebesului - Prezentare general

     Satele compacte din zonele de vale,sate de influenþã sãseascã

    â

     

    Satele risipite din zona de fâneþe:gospodãrii cu ocol întarit ºiconstrucþii sezoniere

     Propuneri de amenajare a dotãrilorturistice integrate în zonele studiate

    05

    11

    12

    16

    20

    26

    29

    37

    41

    42

    44

    49

    53

    55

    59

    61

    6264

      64

    ã

    ªugag, Pianu de Sus, Pianu de Jos, Sãsciori,Laz, Cãp lna, Sebeºel, Dumbrava, Rãchita

      peisajul intravilanului | structura gospodãriei | compoziþie volumetricã | compoziþie arhitecturalã | faþada la stradã | construc ii noi - regulament |

    Loman, Purcãreþi, Pleºi, Tonea, Arþi, Tãu-Bistriþa, Tonea, Plaiuri, Bârsana, Jidoºtina

      structura gospodãriei | compoziþie volumetricã | compoziþie arhitecturalã | troiþe de drum ºimonumente funerare | construcþii sezoniere | construcþii noi - regulament |

    dotãri turistice în zonele de vale | dotãri turistice în zonele de fâneþe | 

    |

    þ

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    6/74

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    04 pagina

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    7/74

    Prezentare generalã

    PARTEA I

    pagina 05

    Valea Sebeºului

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    8/74

    Localizare

    Valea Sebeºului , în înþelesul acestuistudiu, formeazã o microzonã situatã înpartea sudicã a judeþului Alba, avândcaracterist ici dist incte economice,tradiþionale ºi spirituale, ºi care secircumscrie unitãþilor administrativeSãsciori, Pianu ºi ªugag. Acoperã o

    suprafaþã de 7,78% din suprafaþa judeþuluiºi un procent de 3,23% din popualþie.Dispunând de variate activitãþi economice,cu numeroase bogãþii naturale, în specialterenuri agricole ºi pãºuni, dar ºi ape cu

     înalt potenþial energetic, cu pãduri bogate în resurse cinegetice ºi lemn pentruconstrucþii, acest þinut a constituit din cele

    mai vechi timpuri o unitate economico-socialã care se poate urmãri din cele maivechi timpuri ºi pânã în perioada feudalã,când apare sub numele de „Terra Sebus”, ºide atunci pânã în vremurile moderne ºicontemporane.

    Cadru antropogeografic

    Valea râului Sebeº, începând de laizvoarele sale, de sub vârful Cindrel (2.244),pânã la vãrsare în Mureº, ca de altfel ºiValea Pianului, strãbat patru forme de reliefdistincte: munþi, dealuri piemontane,culoare depresionare mãrginite de terase ºicâmpia largã a Mureºului din sectorul Alba

    – Vinþu de Jos.

    Din punct de vedere geologic, teritoriul

    administrativ al comuneor amintite se încadreazã în lanþul orografic al CarpaþilorMeridionali, prin nodul orohidrografic alMunþilor Sebeºului. Construcþia geologico-tectonicã a Munþilor Sureanu contribuie lacrearea unor peisaje complexe, atractive sispectaculoase.

    Cea mai mare suprafaþã din

    teritoriul administrativ al comunelorSãsciori, Pianu ºi ªugag, este preponderentmuntoasã, încadrându-se în componentanordicã a masivului Parâng, formatã dinMunþii Sebeºului ºi Cindrel.

    Zonele situate la altitudinea de1300-1650m, cuprind suprafeþe importante

     în Munþii Sureanu ºi Cindrel, sub forma

    unor platouri largi, netede, cu înclinãriconstante spre nord, astãzi acoperite înmare parte de pajisti. Este zona cea maipopulatã cu stânile oierilor din zonã.

    În continuare relieful coboarãtreptat spre marginea munþilor ªureanu siCindrel, sub forma unor interfluvii largi sivãlurite. În aceastã zonã, cuprinsã între 900

    si 1.200 m, defrisatã în cea mai mare parte,sunt situate cãtunele ºi satele Arþi, Bârsana, Jidostina si Mãrtinie, Tãu-Bistra (ªugag),Tonea, ºi Pleºi (Sãsciori).

    Podurile ºi spinãrile domoale, ca ºiversanþii cu orientare sudicã, mai puternic

     însorite ale culmilor din zonã, fragmentatede vãi, au fost despãdurite în timp, locul

    pãdurilor luându-l peisajul antropogen alfâneþelor ºi culturilor de altitudine.

    Valea Sebeºului prezentare generalã

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    06 pagina

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    9/74

    Strãbãtând munþi, vãile Sebeºului ºi

    Pianului ºi-au creat o serie de bazineteintramontane cu o întindere diferitã, cealterneazã cu zone înguste de defileu darcare dau o notã specificã zonei.

    În zona de contact dintre terasele înalte ale Mureºului ºi ale Sebeºului cupiemontul, pe cursul vãilor Sebeº ºi Pianusunt situate satele Sãsciori, Sebeºel, Pianu

    de Jos ºi Pianu de Sus, aºezãri cu o istoriemai îndelungatã.

    Reþeaua hidrograficã

      În cea mai mare parte,  reþeauahidrograficã a zonei este tributarã vãiiSebeºului (L - 88 km, S - 1.280 kmp), alãturi

    de valea Pianului ºi parþial a Râului Mare –Cugir.Un loc aparte în peisagistica zonei îl

    au lacurile de acumulare (Oaºa, Tãu,Cãpâlna), construite pentru valorificarea apotenþialului energetic de care dispuneValea Sebesului. Alãturi de acestea,  unfarmec deosebit este lacul    „IezerulSureanu” 

    .

    Scurt istoric

    Descoperiri le arheologice ºimãrturiile istorice dau o imagine generalãdespre procesul de umanizare al acestuiteritoriu începând din zorii istoriei. Acestedescoperiri devin foarte concludente

     începând cu perioada neoliticã – prin

    culturile  Criº, Turdaº ºi Petreºti , de la

    Tãrtãria, Pianu de Jos, Petreºti, aflate lalumita exterioarã a zonei studiate, ºi prinurme de locuire din epoca bronzului,aparþinând culturilor Coþofeni ºi Wietenbergde la Pianu, Rãchita, ªugag.

    Pentru perioada dacicã cel mai des e a m ã „ m o n u m e n t ” a r h e o l o g i c ,emblematic pentru intensa activitate

    economicã ºi politicã a dacilor din þinutulSebeºului la începutul primului mileniu alerei noastre îl reprezintã fãrã îndoialãcetatea de la  Cãpâlna, cea mai esticãfortificaþie din sistemul de apãrare acapitalei Daciei, Sarmisegetuza Regia,

     începând de la Burebista ºi pânã la Decebal. Sediul unei importante cãpetenii dacice,

    cetatea era totodatã ºi centrul uneiimportante zone economice (dupã cummãrturisesc uneltele agricole ºi cerealelecarbonizate descoperite în sãpãturi), care îºi

     întindea fãrã îndoialã stãpânirea ºi îºiexercita autoritatea asupra întregii vãi aSebeºului ºi poate mai departe, asupracâmpiei, pânã la Mureº. Nu trebuie uitatfaptul cã în arealul controlat de aceasta segãseau comunitãþi a cãror ocupaþie eraextragerea aurului aluvionar din nisipurilevãii Pianu ºi Rãchita. Aceastã vale a fostcunoscutã în Evul Mediu, în special, pentruspãlãtoriile de aur atestate documentar încãdin 1435. Aurul de aici a constituit serioasedisensiuni dintre comunitãþile locale ºipatriciatul sãsesc de la Sebeº, interesat sã

    acapareze veniturile aduse de acesteresurse.

    Valea Sebeºului prezentare generalã

    pagina 07

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    10/74

    În primul mileniu al erei noastre, þinutul

    Sebeºului a constituit un areal important deformare ºi continuitate a poporului român.Lipsa izvoarelor scrise este suplinitã dedescoperirile arheologice care reflectã acestproces, dar mai ales de toponimia localã,care indicã fãrã îndoialã o funcþie pastoralãstrãveche. Prezenþa toponimicului„Purcãreþi”, trebuie pusã în legãturã cu

    pãdurile de stejari ºi fagi, care asiguraualtãdatã hrana turmelor de porci. Altetoponime precum „Arþi” ºi „Curãta”amintesc procedeul de defriºare apãdurilor, pentru umanizarea spaþiului dinzona premontanã. Celelalte cãtune aleªugagului - Bârsana, Mãrtinie ºi Bistra reprezintã tot atâtea etape în cucerirea

    zonei premontane.Totodatã prezenþa unor fortificaþiifeudale timpurii la Sãsciori, Laz ºi Cãpâlnailustreazã existenþa unor structuriteritoriale închegate, capabile sã seorganizeze ºi sã îºi asigure apãrarea.

    Analizând unele aspecte legate deistoria zonei ºi evoluþia acestor localitãþi, se

    constatã cã apariþia primelor aºezãri stabileeste menþionatã documentar în zonele decontact dintre zona depresionarã ºidealurile piemontane, pe firul vãilor, înimediata apropiere a acestei limite sau peplatformele mai joase a dealurilor de lalimita nordicã a piemontului: Sãsciori(1309), Dumbrava (1309), Laz (1357),

    Sebeºel (1382), Pianu de Jos (1309), Pianu deSus ºi Strungari (1488).

    Treptat, odatã cu creºterea contradicþiilor

    dintre crescãtorii de animale ºi plugari, seintensificã procesul de lãzuire, de cucerireaunui nou spaþiu economic, ºi de apariþie aunor aºezãri noi , axate în principal pecreºterea animalelor: Rãchita (1574), Loman(1733), ªugag (1750).

    Mutaþii importante în economiazonei au loc începând din sec. XVIII. Dacã

    pânã atunci exploatãrile forestiere de perâul Sebeº se fãceau liber, în 1763 împãrãteasa Maria Tereza doneazã acestepãduri administraþiei miniere de laP e t r o º a n i , p e n t r u c a , o d a t ã c utransformarea zonei într-una de graniþã ºi

     înfiinþarea regimentului I grãniceresc de laOrlat, o parte din aceste pãduri sã fie date în

    folosinþa unei companii din acest regiment.Începãnd din 1870 statul maghiar preiaaceste pãduri ºi începe exploatarea lor pescarã largã. Din motive financiare, statul vaarenda unor societãþi private dreptul deexploatare al acestor pãduri. Între 1877-1907 are loc o exploatare masivã a meseilemnoase din zonã care va fi transportatã lafabrica de cherestea de la Sebeº cu ajutorulplutãritului.  iPlutaºi erau locuitori ai satelorLaz, Cãpâlna, Sebeºel ºi ªugag, avãnd olungã tradiþie în aceste îndeletniciri. Acestprocedeu de exploatare continuã cu diferiteintensitãþi pânã în 1965, când locul plutelor

     îl iau camioanele înzestrate cu trolii. .Exploatarea lemnului produce mutaþiisemnificative ºi în sistemul ocupaþional al

    localnicilor. Mulþi bãrbaþi din satele situate în vale renunþã la pãstorit, ºi se fac plutaºi.

    Valea Sebeºului prezentare generalã

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    08 pagina

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    11/74

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    12/74

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    10 pagina

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    13/74

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    14/74

      În mediul rural, la sat, amenajãrile au

    fost întotdeauna fãcute într-un mod simplufolosindu-se materiale locale. La ora actualãse observã diverse amenajãri de tip urban(pavele de beton colorat, asfalt etc.) caredenatureazã ambianþa/identitatea satului.

    Satele româneºti de influenþãsãseascã sunt sate de vale aºezate pe cursulunui râu, dar relaþia cu acesta este neglijatã.Aceste râuri ºi pârâuri care traverseazãsatele trebuie puse  în evidenþã  ºivalorificate din punct de vedere peisager ºifuncþional.

    1. Se va pãstra „fluiditatea” în amenajãri(limite naturale între materialele folosite),

    se va folosi  vegetaþia  locala  (evitareaamenajãrilor verzi prin plantarea de tuia), precum ºi materialele  ºi cunoºtinþele meºteºugãreºti locale pentru realizareaelementelor de mobilier (bãncuþe, coºuride gunoi).

    2.   Se vor   valoriza elementele   depatrimoniu , troiþe, fântâni , prinamenajãri corespunzãtoare: bãnci, masive

    arbustiere, arbori.3. Se va utiliza pietriºul ca materialpentru trotuare,  fiind un material folosittradiþional ºi care dreneazã apa ce sescurge pe lângã case, astfel nu se pãstreazaumezeala care altfel ar putea pãtrunde înpereþi ºi fundaþie.

    trotuar - vegetaþie înaltã - rigolã - stradã -rigolã - vegetaþie înaltã - trotuar

    vegetaþie - trotuar - vegeta ie - rigol - strad -vegetaþie - rigolã - trotuar - vegetaþie

    þ ã   ã

    trotuar amplu cu rigolã pe mijloc - -trotuar - albia pârâului - vegetaþie

    stradã

    trotuar cu rigolã - vegetaþie pitic - strad -vegetaþie piticã - trotuar cu rigolã

    ã   ã

    trotuar - vegetaþie înalt  - - rigola median -

    stradã - vegeta ie nalt - trotuarã   ã

    þ îstradã

    ã

    peisajul intravilanului

    profilul strãzilor ºialbiile pârâurilor

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    12 pagina

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    15/74

    peisajul intravilanului

    profilul strãzilor ºialbiile pârâurilor

    pagina 13

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    16/74

    Spaþiul verde plantat joacã  un rol

    important  în conturarea peisajului satelorde influenþa sãseascã , marcând profilulstradal º i delimitând succesiuneaelementelor stradale. Spaþiul verde dã aºezãrii aspectul de rural ºi o dinamizeazã.

    La fel de importante sunt ºi lucrãrilede amenajare de la interiorul curþilor princare se pot preveni anumite degradãri de la

    nivelul structural al casei, în special în cazulcelor determinate de umezeala excesivã ºiascensiunea capilarã  a apei  în pereþi.Lainteiorul curþilor se recomandã  plantareade pomi fructiferi, flori, viþa-de-vie, pentruambianþa specificã fiecãrei curþi.

    De asemenea, amenajarea zonei dinfaþa casei joacã un rol impotant  în creareaambianþei generale a satului. În spaþiulverde din faþa casei se pot planta flori, iarbã ,copaci de  înãlþimi mici ºi medii, pomifructiferi.

    Zone importante de vegetaþie suntconstituite de fâºiile de pe margineapâraielor, a rigolelor stradale ºi a canalelorde preluare a apelor de la nivelul strãzilorsatelor.Aceste fâºii verzi trebuiesc

    menþinute ºi  întreþinute cu mare grijã , eleoferind un element de specificitate lanivelul fiecãrei aºezãri.

    Limitele, marginile pâraielortrebuie întreþinute ºi curãþate, pentru a nudãuna imaginii de ansamblu a localitãþii, ºitrebuie amenajate ca zone de recreere ºiagrement de mare calitate.

    NU se vor utilizaîn amenajãri 

    arbori ºi arbuºtinespecifici

    zonei! (exemplu - tuia)

    peisajul intravilanului

    vegetaþia la nivelul aºezãrilorde pe Valea Sebeºului

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    14 pagina

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    17/74

     NU se vor utiliza înamenajãrile de la

    nivelul trotuarelor

    spre stradã dale deciment sau alte

    tipuri de pavele care

    sã vinã în contactdirect cu pereþii

    casei! 

    peisajul intravilanului

    vegetaþia la nivelul aºezãrilorde pe Valea Sebeºului

    pagina 15

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    18/74

    casa

    anexe gospodãreºtispaþiul curþiigrãdina

    1 2 3 4 5

    Gospodãriile din zonele de vale, cele

    care urmaresc valea Sebeºului, suntinfluenþate de arhitectura satelor sãseºti.Drept urmare majoritatea se încadreazã  întipologia gospodãriei  închise cu ocolîntãrit , având o împrejmuire înaltã ºi plinã.Aceasta caracteristicã se poate pãstra prinmodul de poziþionare a casei pe parcelã,p r i n d i s p u n e r e a p e r i m e t r a l ã   aconstrucþiilor ºi prin închiderea frontului

    la stradã.

    1. Se va amplasa casa cu latura scurtã  lastradã, iar latura lungã (faþada principalã)spre curte. Forma de ocupare a parceleieste în L sau U. (fig. 1, 2, 5)

    2. Se va amplasa casa pe limita deproprietate în L, determinând restul

    construcþiilor a se dispune în lungullaturii lungi a parcelei. Forma de ocupare aparcelei este în U sau o ocupare totalperimetralã  a parcelei (în cazul în carelãþimea acesteia o permite). (fig.3, 4)

    3. Se va amplasa casa pe parcelã cu laturalungã paralelã cu strada. Forma de ocuparea parcelei este în U sau o ocupare total

    perimetralã  a parcelei (în cazul în carelãþimea acesteia o permite).(fig.4)

    În cazul tuturor situaþiilor ilustrategrafic se recomandã amplasarea casei pe olimitã  lateralã  de proprietate, favorizândocuparea perimetralã  a parcelei de restulconstrucþiilor gospodaresti (anexe, ºuri

    etc). În acest fel se pãstreazã imaginea desat compact dezvoltat  în lungul vãii.

    structura gospodãriei

    aºezarea casei pe terenlimite ºi condiþionãri

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    16 pagina

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    19/74

    NU se va amplasa casa retrasã faþã 

    de ambele limite laterale de proprietate!(fig.1,4)

    NU se va organiza gopodãria însistem pavilionar !(fig.2,4)

    NU se va amplasa casa la odistanþã mai mare de 3 m faþã de frontulstrãzii! (fig.2,3,4)

    GREªIT !

    Este greºitã ºi nerecomandatã amplasarea aleatoriea casei pe teren!

    (nu este specific)

    (întrerupefrontul continuu specific acestor aºezãri)

     (nu este specific)

    3

    1 2

    4

    structura gospodãriei

    aºezarea casei pe terenlimite ºi condiþionãri

    pagina 17

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    20/74

    În cadrul satelor cu influenþe sãseºti

    de pe Valea Sebeºului s-au sesizat o serie desituaþii  în care casele sunt retrase de laaliniament. Alãturi de aceste situaþii se maievidenþiazã  unele  în care retragerile suntadmise. Exceptând aceste situaþii de laregulã , construcþiile se aliniazã  la frontulcontinuu existent la stradã.

    Retrageri admise | 

    1. Porþile sunt retrase maxim 1m faþã  dealiniamentul casei, cu condiþia de a serealiza o împrejmuire înaltã, opacã, ziditã pentru a se pãstra aspectul de frontcontinuu la stradã.(fig.2, 4)

    2. Situaþie în care casa este construitã  în

    curbã ºi atunci se realizeazã o retragere dela aliniament, farã  a afecta frontulcontinuu la stradã.

    3. Situaþie în care existã  construcþia dejaretrasã de la stradã, reprezentând mãrturiea unei excepþii. (fig.1)

    4. In cazul în care toate casele sunt retrase

    de la stradã, atunci construcþia serecomandã a se alinia la frontul existent.Retragerea maxim admisã este de 3m, iarcasa trebuie amplasatã  pe o limitã  deproprietate lateralã.(fig.3, pag 18)

    Deºi retragerea de la aliniament esteagreatã  ºi recomandatã  în aceste situaþii,restul condiþiilor de amplasare a casei faþã de vecinãtãþi se recomandã a fi respectate.

    Se recomandã pãstrarea aspectuluide gospodãrie  închisã  prin amplasareaconstrucþiilor perimetral pe parcelã ºi prinpãstrarea împrejmuirii înalte în zonele farã construcþii. 

    1

    structura gospodãriei

    aºezarea casei pe terenretrageri admise

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    18 pagina

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    21/74

    2

    3

    4

    structura gospodãriei

    aºezarea casei pe terenretrageri admise

    pagina 19

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    22/74

    Datoritã aspectului de “fortãreaþã”

    pe care o are gospodãria, la stradã  seformeazã  un front continuu. În cele maimulte cazuri faþada este tratatã  unitarindiferent dacã  existã  o singurã  casã  saudouã case dispuse pe limita de proprietatespre stradã  în cadrul aceleeaºi gospodãrii.Prin  împrejmuirile  înalte care leagã construcþiile  între ele ºi prin tratareauniformã  a faþadelor se creeazã  un front

    continuu la stradã  care dã  identitate ºispecificitate aºezãrilor.

    1.Se vor p stra mprejmuirile nalte careu n e s c d i f e r i t e l e c o n s t r u c þ i i a l egospodãriei.

    2.Se va trata unitar din punct de vederecompoziþional faþada dinspre stradã.

    3.Se vor alinia toate construcþiile la stradã.

    4.Se va pãstra un regim de înãlþimeD+P+M (demisol/ parter/ mansardã).

    ã î î

    Nu se va depãºi în l imeavecinãtãþilor cu mai mult de1m de la corniºã !Nu se vor ridica construcþii delocuinþe colective mai mari ºimai înalte decâ t caseletradiþionale!N u s e v o r e l i m i n a

    împrejmuirile înalte ºi porþilede acces!

    ã þ

    compoziþie volumetricã frontul la stradã

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    20 pagina

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    23/74

    Interven þ iile actuale care se

    realizeazã la nivel funcþional nu trebuie sã aibã repercusiuni grave la nivel volumetricdeoarece identitatea ºi individualitateagospodãriilor sunt date de aspectul tipic alconstrucþiilor: calitatea compoziþionalã volumetricã , silueta clãdirii, proporþiile,geometria faþadei, materiale ºi tehnici deconstrucþie.

    Orice modificare adusã  la formaacoperiºului deterioreazã aspectul generalal casei ºi imaginea de ansamblu a aºezãrii.Astfel trebuie iniþiate activitãþi de

     întreþinere ºi reabilitare a ºarpanteloristorice ºi a lucarnelor pentru a se pãstrasilueta iniþialã  a construcþiilor. Trebuiepãstrat cu orice preþ acoperiºul original cuforma sa  închisã , ºarpanta de lemn ºilucarnele iniþiale.

    Nu se vor supraînãlþa casele

    depãºindu-se cu mai mult de 1m lacorniºã vecinãtãþile!

    Nu se va interveni asupravolumetriei de ansamblu a gospodãriei!

    Nu se va distruge frontonul

    iniþial al casei ºi nu se vor modificagolurile din faþada principalã!

    Nu se va modifica formaacoperiºului iniþial!

    compoziþie volumetricã recomandãri acoperiº

    pagina 21

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    24/74

    Nu se vor supraînãlþa excesiv

    casele în procesul de mansardare cãci seafecteazã  grav volumul iniþial alconstrucþiei ºi ca atare frontul la stradã!

    Nu se vor realiza lucarne triunghiulareînalte sau alte forme atipice!

    Nu se vor utiliza mai multe tipuri ºidimensiuni de lucarne pe acelaºiacoperiº!

    În ceea ce priveºte mansardarea

    caselor existente, execuþia trebuie sã fie decalitate, ºi de aceea trebuie realizatã cu maregrijã , pentru a nu degrada ºarpanta istoricã.În procesul de mansardare nu serecomandã  modificarea formei iniþiale aacoperiºului. În general, datoritã unghiuluiascuþit de acoperire ºarpantele iniþialepermit mansardarea fãrã supra- înãlþãri alepereþilor perimetrali sau modificãri de

    formã  a structurii ºarpantei (ruperi deunghi sau chiar schimbarea unghiului deacoperire).

    Deasemenea trebuie acordatã  omare atenþie  care vor fi adãugate

     în procesul de mansardare. Acestea trebuiedistribuite uniform ºi proporþional pe toatã suprafaþa acoperiºului, tinându-se cont deritmul golurilor de la nivelurile inferioare(parter, demisol).

     sunt destinate luminãriiºi aerisirii podului sau ca sursã de luminã ºiaerisire  în cazul mansardãrilor. Forma

    lucarnelor se recomandã  a fi preluatã dinlocalitãþile cu arhitecturã  tradiþionalã sãseascã  ºi nicidecum din alte zonegeografice. În cadrul aceluiaºi acoperiº lucarnele trebuie sã  fie tratate unitar ºipoziþionate corect  în conformitate cufuncþiunile introduse la mansardã  ºi curitmul golurilor de pe faþadã. Existã situaþii

     în care ºi geamurile dispuse  în planul

    acoperiºului sunt agreate ºi recomandate.

    Astfel în procesul demansardare se recomandã  pãstrareaformei iniþiale a acoperiºului.

    lucarnelor

    Lucarnele

    compoziþie volumetricãrecomandãri la nivelulmansardelor ºi a lucarnelor

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    22 pagina

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    25/74

    Învelitorile istorice la nivelul

    gospodãriilor influenþate de arhitecturasãseascã sunt în general din þiglã solzi sauþiglã  obiºnuitã. Þigla solzi genereazã  oimagine de ansamblu caracteristicã 

     întâlnitã  în cadrul tuturor aºezãrilor sãseºtisau de influenþã sãseascã. Þiglele de coamã ºi þiglele de protecþie ale aticurilor dinzidãrie trebuie fixate în mortar.

    Nu se vor utiliza tablã ondulatã, carton

    asfaltat, azbociment sau materialeplastice!

    Nu se vor combina pe acelaºiacoperiº  mai multe materiale, tipuri,forme sau culori de învelitori!

    compoziþie volumetricã recomandãri învelitoare

    pagina 23

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    26/74

    În cazul caselor dispuse cu latura

    scurtã  paralelã  cu strada, procesul demansardare nu trebuie sã  afectezef o r m a f r o n t o n u l u i e x i s t e n t(triunghiular sau cu pinion), acestareprezentând un element important  încompoziþia faþadei. Deasemenea nu serecomandã  modificarea golurilor, caformã  si dimensiune, existente de la

    nivelul frontonului  acestea fiind deobicei integrate  în compoziþia deansamblu a faþadei spre stradã.

    Orice modificare la nivelulfrontonului casei afecteazã  compoziþiade ansamblu ºi ca atare caracterul despecificitate. Elemente urbane cabalcoane ,  logii  nu reprezintã  elemente

    tipice ºi se recomandã  evitarea lor  încompoziþia de faþadã.

    1.Fronton triunghiular cu un singurgol dispus central, care poate aveaaproape orice formã  geometricã (cerc,pãtrat, dreptunghiular).

    2.Fronton triunghiular cu 2 goluridispuse simetric faþã de axul median.

    3.Fronton cu pinion, situaþie mai rarîntâlnitã în cazul satelor studiate, darexistentã. Se prezintã  cu un gol dispuscentral sau cu 2 goluri dispuse simetricfaþa de axul median. Forma goluriloreste aceeaºi cu cele întâlnite în cazul

    frontoanelor triunghiulare.

    compoziþie volumetricã recomandãri frontoane

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    24 pagina

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    27/74

    Nu se vor adãuga balcoane în

    faþada principalã, elemente urbaneatipice aºezãrilor studiate!

    Nu se vor modifica golurile

    iniþiale din frontonul casei în urmamodificãrii funcþionale ºi a procesului demansardare!

    Nu se va dubla frontonultriunghiular pe faþada spre stradã!

    compoziþie volumetricã recomandãri frontoane

    pagina 25

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    28/74

    57

    8 10 9

    98

    7

    3 45

    8 8

    Compoziþia faþadei rezultã  din

    modalitatea de alãturare a ferestrelor, auºilor, a elementelor decorative, precum ºidin modul de rezolvare al frontonului sau aºarpantei . Aces te e lemente , pr inmodalitatea de combinare determinã caracteristicile acestor aºezãri. Acesteelemente de compoziþie arhitecturalã  aufost detaliate pentru o mai bunã  înþelegerea realizãrii ºi utilizãrii lor corecte în aspectul

    exterior al construcþiilor.

    Aceasta refacere/ înreþinere afaþadelor necesitã meºtesug, motiv pentrucare se recomandã a se apela la cunoºtiinþele

    specialiºtilor  în intervenþii pe clãdiriistorice.

    Se vor pãstra ºi întreþine faþadelevechi, iar elementele decorative iniþialedistruse sau înlocuite se vor reface pentruintegritatea compoziþionala a faþadei.

    compoziþie arhitecturalã faþada la stradã

    Elementele unei faþade:

    1 - pinion  2 - profil decorativ  3 - fronton  4 - corniºã  5 - ancadrament  6 - medalion decorativ  7 - obloane  8 - poartã

      9 - gurã aerisire subsol10 - soclu

    2 345

    7

    10 8

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    26 pagina

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    29/74

    4

    4

    5

    5

    6

    6

    7

    8

    8109

    1

    23

    5

    7

    8 9

    2 34

    7

    810 9

    10

    45

    8

    9

    7

    compoziþie arhitecturalã faþada la stradã

    4

    7

    8910

    pagina 27

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    30/74

    Golurile ferestrelor ºi ale uºilor

    trebuie pãstrate  în forma, ritmul ºidimensiunile iniþiale. Orice modificare agolurilor (mãrire, astupare, schimbare atâmplãriei) afecteazã   imaginea deansamblu a casei ºi a strãzii. De asemeneagolurile ulterioare, datorate schimbuluifuncþional trebuie sã  þinã  cont de ritmuliniþial al faþadei. Se pot crea vitrine ºi uºi deacces direct din stradã atâta timp cât se þine

    cont de compoziþia iniþialã a faþadei. (fig. 1)

    Vitrinele ºi uºile de acces în spaþiile

    comerciale trebuie sã  þinã  cont decompoziþia iniþialã  a faþadei, de aceeatrebuie preluate axele verticale ale golurilordeja existente.

    1. Se vor între ine i reface golurile nforma lor originalã.

    2. Se vor realiza goluri ulterioare în caz deschimbãri funcþionale, în conformitate cucompoziþia generalã a faþadei. (fig. 1)

    þ º î

      NU se vor realiza goluri atipicepentru zona de case româneºti deinfluenþã sãseascã!

    NU se vor umple golurile existenteîn vederea reorganizãrii faþadei!

    (afecteazã imagineageneralã specificã)

    fig. 11

    compoziþie arhitecturalã recomandãri goluri de faþadã

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    28 pagina

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    31/74

      Uºile ºi porþile reprezintã ºi ele

    elemente importante în compoziþiafaþadelor prin forma, dimensiunea ºicromatica lor.

    1.  Se vor  pãstra, repara ºi chiar refaceporþile  principale de acces la nivelulgospodãriilor.

    2.  Se va pãstra feroneria iniþialã, chiar însituaþia montãrii sistemelor moderne de

    închidere.3.  Se vor executa reparaþii doar cu tehniciºi materiale tradiþionale.

    4.  Se vor pãstra ºi întreþine decoraþiile depe porþile iniþiale de acces.

    5.  Se vor  vopsi porþile  dupã modeluliniþial folosindu-se vopsele de ulei din in.

      În întreaga compoziþie a faþadei

    decorþiile aplicate pe porþi sunt importante,ca atare acestea se vor întreþine ºi reface.

      Culorile de la nivelul porþilor trebuiesã þinã cont de întreaga compoziþiecromaticã a faþadei. Ca regulã generalãtâmplaria ferestrelor ºi obloanele au aceeaºiculoare cu poarta principalã de acces îngospodãrie. Evident cã existã excepþii de la

    aceastã regulã, excepþii care dau farmec întregii compoziþii de faþadã. Astfel gamacromaticã care se va folosi pentru vopsireaporþilor este extrem de variatã: verde,viºiniu, crem, lemn natur, precum ºicombinaþii de verde-roºu, galben-crem.

    faþada la stradã

    recomandãri culori, forme ºimateriale pentru porþi ºi uºi

    pagina 29

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    32/74

      NU se va modificagolul de poartã ºi nu seva elimina împrejmuireaînaltã la stradã!  NU se vor înlocuiporþile din lemn cu celejoase din metal sau PVC!  NU se vor înlocui

    uºile de acces din lemncu cele din PVC!

    faþada la stradã

    recomandãri culori, forme ºimateriale pentru porþi ºi uºi

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    30 pagina

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    33/74

     altele atipice! 

    NU se va înlocui tâmplãria de lemncu cea de PVC sau aluminiu ºi nici ºprosurile!

    NU se vor înlocui obloanele cu rulourimoderne din PVC sau metal pe exteriorulconstrucþiei! 

    NU se vor zidi golurile iniþiale sau crea(Schimbã  proporþia ºi

    compoziþia iniþialã  a faþadei principaleafectând aspectul general al casei ºi prezenþasa în frontul uniform al strãzii.)

    (Poate provoca umiditate excesivã, igrasie lanivelul pereþilor.)

    (Afecteazã aspectul tradiþonal alaºezãrii.)

    ramã

    traversã

    supraluminã

    ºprosuri

    montant cudecoraþii

      Ferestrele ºi obloanele determinã

    caracterul specific al faþadelor istorice ºi caatare trebuie pãstrate ºi întreþinute cu maregrijã.

    1.  Se vor  reface ºi întreþine tâmplãriile vechi, respectându-se subîmpãrþireaspecificã, atât cea verticalã cât ºi ceaorizontalã.

    2.  Se vor  pãstra proporþiile  iniþiale alegolurilor de fereastrã.

    3. Se vor  vopsi ferestrele ºi obloanele înconcordanþã cu culoarea iniþialã, fiindfolosite vopsele din ulei de in.

    4. Se va utiliza lemnul la rame, traverse ºiºprosuri chiar ºi în cazul în care se opteazãpentru geam tip termopan.

    5. Se vor  pãstra obloanele  din lemn, peramã metalicã sau de lemn, cu posibilitate

    de rabatere verticalã sau lateralã.

    faþada la stradãrecomandãri culori, forme ºi

    materiale pentru ferestre ºi obloane

    pagina 31

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    34/74

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    35/74

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    36/74

      Decoraþiile de faþadã reprezintã o

    adevãratã carte de vizitã atât a casei cât ºi azonei din care face parte. Simbolurileprezentate pe faþadele caselor dau indicii cureferire la activitãþile economice ºi socialeale proprietarului, precum ºi indicii cureferire la etnia sa (crucea de pe fronton,icoana pictatã pe faþadã indicã casa unuiromân, viþa-de-vie indicã activitateaagricolã dominantã etc.).

    Decoraþiile, atãturi de elementele defaþadã enumerate pânã în prezent scot casadin anonimat, îi dau identitate ºi în acelaºitimp integreazã construcþia în specificullocal.

      NU se vor elimina sau acoperi decoraþiile în vederea termoizolãriicasei! 

    NU se vor neglija din punct de vederecromatic, dar nici nu vor  avea o gamãcromaticã excesivã!

    (a casei.)

    (Afecteazã aspectulestetic al faþadei.

    Se distruge imaginea de ansamblu

    faþada la stradã recomandãri decoraþii

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    34 pagina

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    37/74

      Folosirea materialelor neadecvate pe

    faþade poate contribui la agravareaproblemelor de igrasie ,  ºi ca atare dedeteriorare structuralã a construcþiilor.

      Pentru repararea ºi întreþinereafaþadelor istorice este foarte importantãcompatibilitatea materialelor folosite cucele existente. În acest sens ar trebui folositemateriale specifice locului: cãrãmidã, piatrãde râu, tencuieli cu mortar de var, lemn.

      Placarea soclului cu diferitemateriale ca: piatra artificialã, gresia,tencuieli pe bazã de ciment ,  precum ºiastuparea rosturilor de zidãrie piatrã cumortar de ciment afecteazã grav sãnãtateaperetelui, permiþând ascensiunea capilarã aapei ºi agravând igrasia la nivelul soclului.

      NU se vor folosi tencuieli cu ciment ºi

    nici nu se vor placa faþadele la nivelul soclului  sau pereþilor!

    NU se  vor  utiliza  tencuieli strop!

      NU se vor folosi materiale ca: piatraartificialã, mica, gresia  artificialã,betonul ºi metalul la nivelul faþadelor!

    (

    apariþia igrasiei.)

    (Distrug imaginea istoricã a faþadei.)

     

    (Nu sunt specifice arhitecturii zonei.)

    Favorizeazã

    faþada la stradã recomandãri materiale

    pagina 35

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    38/74

      Culoarea reprezintã un factor important

     în determinarea caracterului specific alcaselor, fiind  o componentã esenþialã afaþadei. Este important ca în alegerea culoriide faþadã sã se consulte un specialist înclãdiri istorice (arhitect sau istoric de artã).

    1. Se va realiza  zugrãvirea în culorilein i þ ia le , p ã s t r â n d u -s e p r op or þ iacombinaþiei iniþiale.

    2. Se va realiza o  zugrãvire unitarã a

    decoraþiilor de pe faþadã.3. Se va realiza combinarea a cât maipuþine culori pe faþadã.

      NU se vor combina numeroase culoripe aceeaºi faþadã! 

    NU se vor folosi culori stridente,atipice pentru acest tip de construcþii!

    (dãuneazã imaginii de ansamblu a casei ºia localitãþii.)

    (Afecteazã imaginea construcþiei ºi alocalitãþii.)

    Nu este specific ºi

    ALBASTRU -culoaredominantã;ALB - ancadramente,corniºã;BRUN ROSCAT-

    obloane, poartã ,ferestre, soclu;

    ALB/GRI -culoare dominant ;ALB - ancadramente, corniºã;BRUN ROSCAT- obloane, poartã ,

    ferestre, soclu;

    ã

    VERDE - culoare dominant , obloane, poart , ferestre;ALB - ancadramente, corniºã;

    BRUN ROSCAT- soclu;

    ã ã

    ALBASTRU - culoare dominant ;ALB - ancadramente, corniºã;

    VERDE- soclu, obloane, poartã , ferestre;

    ã

    ROZ/BRUN ROSCAT -culoaredominantã , soclu;ALB - ancadramente, corniºã;

    VERDE- obloane, poartã ,ferestre;

    GALBEN -culoare dominant ;ALB - ancadramente, corniºã;BRUN ROSCAT- obloane,poartã , ferestre, soclu;

    ã

    faþada la stradã recomandãri scheme cromatice

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    36 pagina

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    39/74

    Aspectul general al noilor constructii:

    - Se interzice:- Utilizarea de stiluri arhitecturale strãine

    zonei în studiu;- Utilizarea de materiale nespecifice regiunii;- Utilizarea de tâmplãrie din mase plastice,

    aluminiu sau metal pentru porþi, uºi, ferestre,obloane;

    - Utilizarea materialelor ce imitã materialenaturale cum ar fi lemnul sau piatra.

    - Lãsarea zidãriei din cãrãmidã sau BCA  înstadiu intermediar, nefinisat, netencuit;

    - Amplasarea la stradã a construcþiilorprovizorii;

    - Utilizarea de tencuieli tip strop, placãri (cufaianþã, piatrã finisatã, sau alte materialenespecifice ºi netradiþionale);

    Asezarea noilor constructii pe teren:

    - Noile construcþii se vor amplasa cu laturascurtã la stradã, iar latura lungã (faþadaprincipalã) spre curte, forma de ocupare aparcelei fiind în L sau U;- Noile construcþii se vor amplasa cu laturalungã paralelã cu strada, pe limita deproprietate, forma de ocupare a parcelei fiind înU sau perimetral lotului (dacã lãþimea permiteacest lucru);

    - Se permit retrageri:- Maxim 1m la porþi, cu condiþia de a se

    realiza o împrejmuire înaltã, opacã, ziditã,pentru a se pãstra aspectul de front continuu lastradã;

    - În situaþia în care casa este construitã încurbã, ºi atunci se realizeazã o  retragere de laaliniament care sã nu afecteze frontul continuu;

    regulament pentru noileconstrucþii din zonele de vale

    - Se interzice:

    -limite laterale de proprietate;

    - Organizarea gospodãriei în sistempavilionar;

    - Amplasarea casei la o distanþã mai mare de3m faþã de frontul strãzii;

    Frontul la strada:

    - Pentru noile construcþii se vor realiza

     împrejmuiri înalte care unesc diferiteleconstrucþii ale gospodãriei;- Noile faþade la stradã se vor trata unitar dinpunct de vedere compoziþional;- Noile construcþii se vor alinia la stradã;- Regimul de înãlþime va fi de maxim D+P+M;- Se interzice:

    - Depãºirea înãlþimii vecinãtãþilor cu maimult de 1m de la corniºã;

    - Realizarea de locuinþe colective mai mari ºimai înalte decât casele tradiþionale;

    - Realizarea unor împrejmuiri transparente,sau altor tipuri de împrejmuiri care nu respectãarhitectura tradiþionalã a zonei;

    Acoperiºul:- Noile acoperiºuri se vor realiza în stiltradiþional, în 2 sau 4 ape, cu sau fãrã pinion, ºi

     într-o formã cât mai simplã, fãrã a depãºi ( încazul mansardelor) cu mai mult de 1m înãlþimeageneralã a acoperiºurilor tradiþionale;- Lucarnele se vor distribui uniform ºiproporþional pe toatã suprafaþa acoperiºului,þînându-se cont de ritmul golurilor de lanivelurile inferioare;- Forma lucarnelor se va prelua din localitãþi cuarhitecturã tradiþionalã, iar acestea vor fi tratate

    unitar;

    Amplasarea casei cu retrageri de la ambele

    pagina 37

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    40/74

    - Învelitorile noi se vor acoperi cu þiglã, fiind

    recomandatã cea de tip solzi, care estecaracteristicã localitãþilor cu influentã sãseascã;- Se interzice:

    - Depãºirea înãlþimii vecinãtãþilor cu maimult de 1m de la corniºã;

    - Realizarea de lucarne triunghiulare, înalte,sau alte forme atipice;

    - Utilizarea mai multor tipuri ºi dimensiunide lucarne pe acelaºi acoperiº;

    - Folosirea materialelor urmãtoare: tablã,placi de az bociment, materiale plastice, cartonasfaltat;

    - Combinarea pe acelaºi acoperiº a maimultor materiale, tipuri, forme sau culori de învelitori;

    - Realizarea de învelitori în culori nespecificesau stridente (ex: verde, albastru, negru, violet)

    Frontoane:- Noile frontoane se vor realiza în stil specific:

    - Fronton triunghiular cu un singur goldispus central, care poate avea forma de cerc,pãtrat sau dreptunghi;

    - Fronton triunghiular cu douã goluridispuse simetric faþã de axul median;

    - Fronton cu pinion, cu unul sau 2 goluridispuse simetric faþã de axul median;

    - Se interzice:- Realizarea de frontoane triunghiulare

    dublate pe faþada spre stradã;-Realizarea de balcoane pe faþada

    principalã;

    Goluri de faþadã:

    - Pentru noile construcþii se vor realiza goluricare vor pãstra proporþiile ºi dispunerea pefaþadã întâlnite la arhitectura tradiþionalã,respectând logica generalã a fronturilor;- Porþile ºi uºile se vor realiza din materialetradiþionale (lemn) , respectând tehniciletradiþionale;- Culorile porþilor, uºilor, ferestrelor ºiobloanelor vor respecta cromatica faþadei, ºi se

    vor vopsi în aceeaºi culoare , cu vopsele de uleidin in;- Toate elementele de tâmplãrie (rame, traverse,obloane, ºprosuri) se vor realiza din lemn, chiardacã se opteazã pentru geam de tip termopan;- Noile ferestre vor respecta proporþiiletradiþonale în ceea ce priveºte canatele,amplasarea traverselor ºi a ºprosurilor;- Noile obloane  se vor realiza în douã canate,

    rabatabile;- Se interzice:

    -Real izarea de goluri at ipice   (ex :triunghiulare) pentru zona de case româneºti cuinfluenþã sãseascã;

    - Realizarea de porþi cu înãlþime micã;- Realizarea de porþi , uºi, ferestre ºi obloane 

    din metal sau PVC;- Montarea pe faþadã a obloanelor tip rulou;

    - Utilizarea de culori stridente pentruelementele de tâmplãrie, uºi, porþi;

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    38 pagina

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    41/74

    Cromaticã ºi materiale:

    - Se va realiza o cromaticã unitarã a faþadei ºielementelor componente ale acesteia.- Se interzice:

    - Utilizarea unei cromatici excesive pentrudecoraþiile de faþadã;

    - Placarea faþadelor la nivelul soclului saupereþilor;

    - Utilizarea de tencuieli tip strop;- Utilizarea materialelor precum piatrã

    artificialã, micã , gresie, beton ºi metal pe faþadã;- Utilizarea a mai mult de 3 culori sau tipuri

    de materiale pe faþadã;- Utilizarea culorilor stridente, atipice (se vor

    utiliza culori din paleta cromaticã propusã);

    Curþi:- Se va utiliza piatra de râu ºi pietriº la realizareapavajului din curþile interioare;

    -Se vor crea rigole la nivelul curþilor interioarepentru a facilita scurgerea ºi colectarea corectã aapelor meteorice;- Suprafaþa ocupatã  cu spaþiu verde va fi deminim 30% din suprafaþa totalã a lotului.- Se interzice;

    - Utilizarea dalelor din ciment;- Pavarea pe o suprafaþã mai mare de 50%

    din suprafaþa totalã a curþii;

       P  a   l  e  t

      a  c  r  o  m  a  t   i  c  a  r  e  c  o  m  a  n   d

      a  t  a  p  e  n  t  r  u  a  c  o  p  e  r   i  r   i  g  e

      n  e  r  a   l  e   (  c  u   l  o  a  r  e   d  o  m   i  n  a  n  t  a   )

       P  a   l  e  t

      a  c  r  o  m  a  t   i  c  a  r  e  c  o  m  a  n   d

      a  t  a  p  e  n  t  r  u  r  e  a   l   i  z  a  r  e  a  t

      a  m  p   l  a  r   i  e   i  g  e  a  m  u  r   i   l  o  r  s

       i  p  o  r  t   i   l  o  r

       P  a   l  e  t

      a  c  r  o  m  a  t   i  c  a  r  e  c  o  m  a  n   d

      a  t  a  p  e  n  t  r  u  r  e  a   l   i  z  a  r  e  a  s

      o  c   l  u  r   i   l  o  r

       P  a   l  e  t

      a  c  r  o  m  a  t   i  c  a  r  e  c  o  m  a  n   d

      a  t  a  p  e  n  t  r  u  a  n  c  a   d  r  a  m  e

      n  t  e ,  c  o  r  n   i  s  e

       A   l   b -

      r  e  c  o  m  a  n   d  a  t   i  n  t  o  a  t  e  c

      a  z  u  r   i   l  e  p  e  n  t  r  u  a  n  c  a   d  r  a  m  e  n  t  e ,  c  o  r  n   i  s  e  s  a  u  a   l  t  e   d  e  t  a   l   i   i   d  e   f  a  t  a   d  a

    paletã cromaticã reglementatã

    pagina 39

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    42/74

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    40 pagina

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    43/74

    PARTEA III

     Alba-Iulia

    Zlatna

    Metes

     Abrud

    Campeni

    Scarisoara

     Albac

    Poiana Vadului

    Sohodo

    Rosia Montana

    Lupsa   Baia de Aries

    Ocolis

    Rimetea

    Mogos

    Bucium

    Ramet

    LivezileOcna Mures

    Radesti

    Blaj

    Valea Lunga

    Jidvei

    Cenade

    Lopadea Noua

    Stremt

    Teius

    Mihalt

    Rosia de Secas

    Sebes  Spring

    Daia Romana

    Berghin

    Cugir 

    Sugag

    Garbov

    Ceru-Bacainti

    Salistea

     Arieseni   Horea

    Bistra

    Blandiana

     Aiud

    Salciua

       S   I   B   I   U

    VALCEA

    CLUJ

    M   U   R  E   S  

    A  R  A  D  

        B    I    H

       O    R

    H   U   N   E   D   O   A  R   A  

    Sasciori

    Pianu

    Pianu de sus

    Pianu de jos

    Satele risipite din

    zona de f âneþe:

    gospodãrii cu ocol întarit ºi construcþii

    sezoniere

    Loman, Purcãreþi, Pleºi, Tonea,

    Arþi, Tãu-Bistriþa, Tonea, Plaiuri,Bârsana, Jidoºtina

    pagina 41

    comunele Pianu, Sãsciori ºi ugag,respectiv satele aparþinãtoare

    ªPlan de încadrare în zonã

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    44/74

    Zonele de munte unde nt lnim

    acest tip de aºezãri, se caracterizeazã printr-un aspect risipit, aspect oferit depozþionarea rãspânditã atât a gospodãriioruna faþa de alta  în teritoriu, cât ºi acontrucþiilor unele faþã de celelalte în cadrulgospodãriei. În principal casele seorganizeazã  în jurul unei curþi interioarecare determinã  aspectul de fortãreaþã  acasei: casa, bucãtãria de varã , ºopronul,

    ºura, determinã  nucleul principal; se maipot regãsi risipite pe proprietate grajduri,fâneþe, livezi.

    Acest aspect risipit al aºezãrilor demunte este determinat de o activitatepastoralã; aspect ce pe de altã parte trebuiepãstrat ºi  înreþinut, reprezentând unelement caracteristic puternic, un elementde peisaj cultural care dã  valoare  întregiizone studiate.

    Gospodãriile cu ocol întãrit, sau ocol pãtrat   sunt carteristice zonelor demunte cu fâneþe, unde viaþa pastoralã era ºieste  încã  prezentã. Aceste gospodãriigrupeazã  casa ºi acareturile (anexelegospodãreºti) care sunt unite printr-ungard solid din lemn ce determinã  în acest fel

    ocolul (curtea). Accesul la nivelul  întregiigospodãrii se realizeazã  printr-o singurã poarta, ºi doar de la nivelul ocolului sepoate realiza accesul la nivelul casei ºi arestului construcþiilor, ale cãror intrãri suntdispuse perimetral în interiorul curþii.

    Forma gospodãriilor rezultatã prin închidere este cea de patrulater , mai multsau mai puþin regulat, format din aºezarea

    tuturor construcþiilor laolaltã , cu faþa unelespre altele, unite apoi printr-o împrejmuire.

     î â

     

    limite de propriet te

    structura gospodãrieimod de ocupare al terenului

    ºi organizarea gospodãriei

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    42 pagina

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    45/74

      Se va pãstra caracterul întãrit  al

    gospodãriilor prin poziþionarea casei  înstrictã  vecinatate ºi directã  relaþionare cuanexele gospodãreºti, dar ºi prin simplaconservare a gospodãriilor deja existente înstadiul regãsit pe teren.

    Gospod ãr ia are la baz ã    încomponenþã urmatoarele elemente: casa delocuit cu 2 sau 3 camere, anexele din curteprecum cãmara pentru haine ºi alimente,

     bucãtãria de varã , ºura ºi alte anexedestinate animalelor. În majoritateacazurilor ºura ºi aceste anexe sunt dispuse

     în proximitatea ocolului,  în afaraperimetrului îngrãdit.

    1. Se vor amplasa atât casa cât i celelalteconstrucþii adiacente unele spre celelalte,determinând totalitatea acceselorperimetral din interiorul curþii.

    2. Se va pãstra împrejmuirea carerealizeazã legatura între toate construcþiilegospodãriei.

    3. Se va pãstra o singurã poartã principalã de acces la nivelul gospodãriei, prevazutã pe faþada principalã, “din faþã”, a întregii

    gospodãrii.

    º

    structura gospodãrieimod de ocupare al terenului

    ºi organizarea gospodãriei

    pagina 43

    curtede oi

    bucatarie

    camerade locuit

    spatii anexe

    spatiu decirculatieacoperit

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    46/74

    În cadrul gospodãriilor realizate din

    lemn se regãsesc urmatoarele combinaþii demateriale:

    1. La nivelul soclului ºi al demisolului: piatra, care poate fi lãsatã  aparent cât itencuitã.

    2. Pereþii structurali sunt în general realizaþidin bârne din lemn. Pereþii din lemn pot fifinisaþi în douã modalitãþi frecvent întâlnite

     în zonã: fie protejaþi spre exteriorulgospodãriei printr-un rând de scânduriverticale sau prin câteva rânduri suprapusede ºindrilã , fie tencuiþi, nu doar la interior, ciºi la exterior.

    3. Planºeele  în general sunt realizate pe ostructurã de lemn , aparente la interior sautencuite, întâlnite fiind ambele modalitãþi.

    4. În general acoperiºul,  în cazul

    gospodãriilor din lemn, prezintã  o învelitoare din ºindrilã. 

    5. Împrejmuirea ºi poarta de acces  lanivelul gospodãriei se realizeazã  deasemenea fie din lemn , fie din bârne, fie dinºipci verticale dispuse pe o structurã  derezistenþã din lemn.

    atât º

    compoziþie volumetricãrecomandãri materiale

    arhitectura de lemn

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    44 pagina

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    47/74

    Aspectul exterior al acestor

    gospodãrii are un rol important ndeterminarea identitãþii aºezãrilor,reprezentând ca atare ºi un elementcaracteristic al arhitecturii din zonã.

    La nivelul construcþiilor din lemn sepot distinge câteva modalitãþi de tratare afaþadelor: placarea structurii  din lemn cuelemente de lemn dispuse verticale (ºipcisau ºindrilã), evidenþierea structurii de

     bârne a construcþiilor sau tencuireastructurii din lemn ºi zugrãvirea în alb saualbastru a acestei tencuieli.

     î

    1. Se vor între ine elementele de lemn de lanivelul faþadelor, înlocuindu-se unde estenevoie în aceeaºi tehnicã ºi manierã!

    2. Se vor menþine tencuielile de pe faþadelecaselor din lemn ºi nu se vor înlocui cu cele

    pe bazã de ciment care nu permit structuriisã respire!

    3. Culorile exterioare la nivel de faþadã sunt albastru ºi alb!

    þ

    compoziþie volumetricãrecomandãri materiale

    arhitectura de lemn

    pagina 45

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    48/74

    Acoperi ul din indril este

    specific ºi caracteristic gospodãriilortradiþionale, ºi este mai întotdeauna asociatformei  în douã  ape cu douã  frontoanelaterale triunghiulare, acoperite în douã saumai multe rânduri succesive de ºindrilã.ªindrila se monteazã  într-un singur rând,marginea fiecarui rând se suprapune pesterândul anterior, ultimul rând depãºindpuþin coama, astfel  încât se formeazã aspectul de l inie frântã   (speci f ic

    acoperiºurilor din ºindrilã).Panta acoperiºurilor din ºindrilã 

    este destul de puternicã , peste 45°.Acoperiºurile  înalte faciliteazã  scurgerearapidã  a apelor meteorice,  îngreuneazã staþionarea zãpezii, fiind în acelaºi timp maipuþin expuse incendiilor decât un acoperiº cu o pantã mai domoalã.

    º º ã

    1. Se va pastra acoperi ul din indrilã  n

    cazul în care acesta existã  deja lagospodãriile tradiþionale.

    2. Se va întreþine acest tip de acoperiº ºi sevor înlocui ºindrilele deteriorate pentru ase preveni degradarea ulterioarã  astructurii ºarpantei ºi a casei în general.

    º º î

    compoziþie volumetricã

    acoperiº: formã ºi materiale în

    arhitectura de lemn

    Nu se va asocia tabla cu ºindrilã!

    Nu se va înlocui ºindrila cu þiglã  dacã structura ºarpantei nu a fost adaptatã  sã reziste greutãþii noii înveltori!

    (Dacã 

    ºindrila a fost deterioratã, mai bine seînlocuieste tot cu ºindrilã. Tabla poate afectadestul de grav structura ºarpanei modificândclimatul interior de la nivelul podului: nupermite evacuarea fumului, uscareaelementelor umede s i ‘ respirarea ’elementelor de lemn, putând generadegradãri biologice la nivelul acestora.)

    (afecteazã stabilitatea întregii structuri)

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    46 pagina

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    49/74

    Gospodãri i le considerate de

    localnici “moderne” sunt realizate  îngeneral din zidãrie, urmând modelulcaselor existente în satele de vale. Structurade zidãrie apare mai ales la nivelul casei delocuit, a bucãtãriei de varã , uneori ºi lanivelul celorlate anexe gospodãreºti, darexistã ºi situatii în care acestea sunt realizatedin lemn.

    1. Se va utiliza cãrãmida  i/sau piatra lanivelul  soclului, demisolului ºi chiar a parterului. Acestea pot fi tencuite în cazulrealizãrii din cãrãmidã  sau pot fi lãsateaparent mai ales  în cazul  în care suntrealizate din piatrã de râu. Piatra poate fi ºiea tencuitã.

    2. Pereþii casei, dar ºi pereþii realizaþiperimetral la nivelul gospodãriei se vorrealiza din cãrãmidã sau piatrã.

    3. Structura ºarpantei  se va realiza dinlemn, iar învelitoarea poate fi din þiglã solzisau þiglã simplã.

    4. Se poate utiliza atât zidaria cât ºi lemnulla realizarea împrejmuirii ºi a porþii de acces

     în ocol.

    5. La nivelul faþadelor pot apãreacombinaþii  piatrã /lemn  sau zidãrietencuitã / lemn   aparent , º ipci care

    protejeazã structurile realizate din bârne delemn.

    6. Tâmplãriile ferestrelor se vor realiza din lemn , chiar dacã  se adoptã  sistemul degeam termopan.

    º

    compoziþie volumetricãrecomandari materiale

    arhitectura mixta: zidarie, lemn

    Nu se va tencui cu mortare ºi tencuieli pebazã de ciment! (Se împiedicã respirareapereþilor din lemn sau cãrãmidã favorizând ascensiunea capilarã a apei înpereþi, determinând astfel degradãri înurma unei umezeli excesive.)

    pagina 47

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    50/74

    Acoperiþul din þiglã este asociat din

    ce  în ce mai mult cu arhitectura nouã ,dezvoltatã þi sub influenþa aþezãrilor de pevale þi a mediilor urbane. Þigla este vãzutã þi ca semn al unui confort mai ridicat.

    Acoperiþul din þiglã  a schimbatsilueta gospodãriilor cu ocol  închis,introducând forma acoperiþului  în patruape þi combinaþiile rezultate din îmbinareatuturor acoperirilor perimetrale alegospodãriei. Uneori poate fi vizibil chiar þipinionul teþit la acoperiþul casei în special,influenþã directã a arhitecturii satelor de pevale.

    Panta acestui acoperiþ variazã  între30° si 45° , aceasta þi datoritã faptului cã þiglanu poate fi montatã  pe o pantã  cu o

     înclinaþie foarte mare. Astfel, þigla modificã silueta tradiþionalã a caselor cu ocol nt rit influenþând þi aspectul general al aþezãrii în

    sine. Þigla utilizatã poate fi atât cea solzi, câtþi cea obiþnuitã.

    î ã 

    Nu se va asocia tabla cu þigla pe acelasi

    acoperis!

    Nu se va utiliza învelitoare din tablã!

    Nu se vor îmbina mai multe tipuri de þiglã pe acelaþi acoperiþ în cadrul unei gospodãrii!

    (Si în aceasta situatie tabla poateafecta destul de grav structuraþarpantei.)

    (Dãuneazã structurii de lemn a þarpantei þi acasei în general.)

    (Nu este specific. Preferabil a se pãstraunitatea de material la nivelul tuturoracoperiþurilor ocolului întãrit.)

     

    compoziþie volumetricã

    acoperiº: formã ºi materiale în

    arhitectura mixtã

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    48 pagina

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    51/74

    Acoperi urile  înalte din indrilã ,

    dar þi cele din þiglã  se preteazã  lamansardãri atât la nivelul casei de locuit, câtþi în alte zone ale construcþiilor gospodãriei.nsã execuþia mansardãrii trebuie realizatã 

    cu mare grijã pentru a nu afecta structuraþarpantei sau pentru a nu modifica drasticsilueta de ansamblu a întregii gospodãrii.

    Acoperiþurile din þindrilã , datoritã unghiului ascuþit de acoperire, permitmansardarea fãrã  supra înalþarea pereþilorexteriori sau alte modificari de formã  astructurii þarpanetei.

    De asemenea,  în procesul demansardare trebuie acordatã  o atenþiedeosebitã  lucarnelor, care iniþial nu seregãseau  în silueta acoperiþului. Formeleacestora pot deriva din formele întâlnite ale

     fumarelor existente de la nivelul podurilor.

    Forme recoamndate de lucarne:

    þ þ

    Î

    Nu se vor realiza mai multe tipuri de lucarne

    pe acelasi acoperis, în cadrul aceleeasigospodãrii!

    Nu se vor introduce elemente arhitecturale

    din alte zone etnografice!

    (Afecteazã   imaginea deansamblu a gospodãriei si a asezãrii.)

    (Cu referire atat laelementele decorative de la nivelulfrontoanelor, ferestrelor, cât si cu referiredirectã la balcon - influentã urbanã - )

    recomandãri mansardare

    ºi lucarne

    pagina 49

    compoziþie arhitecturalã

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    52/74

    Porþile din lemn de la nivelul caselor

    cu  ocol întãrit  sunt simple, realizate dinþipci verticale de lemn pe o structurã  larândul ei din lemn. Porþile nu prezintã decoraþii specfice þi la fel de bogate ca þi celedin satele de vale,  însã ele sunt extrem deimportante  în imaginea de ansamblu,reprezentând un punct principal (median)pe faþada principalã a casei.

    Porþile se pot regãsi sub un acoperiþ comun cu anexele gospodãreþti, pot aveapropriul lor acoperiþ sau pot fi prezente fãrã acoperiþ ,  în schimb fiind  încadrate de o

     împrejmuire ziditã.

    1. Se vor pãstra, repara i chiar refaceporþile principale de acces de la nivelulgospodãriilor.

    2. Se vor executa reparaþii doar cu tehnici þi

    materiale tradiþionale.3. Se va pãstra feroneria iniþialã, chiar însituaþia montãrii sistemelor moderne deînchidere.

    4. Porþile se vor vopsi cu vopsele din uleide in sau se va pãstra culoarea de lemnnatur a porþilor (brun deschis, brun-roscat,brun cafeniu).

    þ

    NU se va modifica golul de poartã existent þi nici nu se va renunþa laîmprejmuirea care delimiteaza ocolul!

    NU se vor înlocui porþile din lemn cu celedin metal sau PVC!

    (Reprezintã  un element extrem deimportant þi caracteristic pentruarhitectura zonei.)

    (Nu reprezintã materiale compatibile cu structura

    iniþialã  a gospodariei þi afecteazã imaginea generalã a acesteia. )

    recomandãri porþi

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    50 pagina

    compoziþie arhitecturalã

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    53/74

    Ferestrele  întâlnite  în cazul caselor

    cu ocol  închis sunt  în general specificearhitecturii montane de lemn. Astfel se potregãsi ferestre  în douã  canturi de formã aproximativ pãtratã  sau cu lãþimea maimicã  decât  înãlþimea ºi cu ºprosuriorizontale delimitând compartimentarea înmai multe registre, sau ferestre cu treicanturi, situaþie în care întotdeauna lãþimeagolului este mai mare decât înãlþimea sa. ªi

     în aceastã  ultimã  situaþie canturilef e r e s t r e l o r p o t f i s i m p l e s a ucompartimentate datoritã  unor ºprosuriverticale.

    La unele case se pot regãsi ºiobloane, dar numai de tipul celor cu foaiaplinã , fãrã parasolare orizontale.

    1. Se vor reface i ntre ine t mpl riile din

    lemn, respectându-se subîmpãrþireaspecificã, atât cea verticalã  cât ºi ceaorizontalã.

    2. Se vor pãstra proporþiile iniþiale alegolurilor de fereastrã.

    3. Se va vopsi ºi trata tâmplãria din lemnîn concordanþã  cu situaþia anterioarã  saucompoziþia cromaticã  a faþadei, fiindfolosite vopsele din ulei de in. Culorilerecomandate sunt: alb, verde, albastru,precum ºi nuanþele de lemn natur (brunroscat, brun cafeniu ).

    4. Se va utiliza lemnul la nivelultâmplariei (rame, traverse, ºprosuri) chiarºi în cazul în care se opteazã pentru geamde tip termopan.

    5. Se vor pãstra ºi reface obloanele din

    lemn.

    º î þ â ã

    NU se va înlocui tâmplãria din lemn cucea din PVC sau metal!

    NU se vor modifica golurile iniþiale! NUse vor introduce rulouri moderne dinPVC sau metal pe exteriorul construcþiei!

    (Pot provocaumiditate excesivã  ºi igrasie la nivelulpereþilor.)

    (Deterioreazã  imaginea tradiþionalã  acaselor.)

    recomandãri ferestre

    pagina 51

    compoziþie arhitecturalã

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    54/74

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    55/74

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    56/74

    troiþe de drumºi monumente funerare

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    54 pagina

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    57/74

    Aproape fiecare gospodãrie din

    zona de vale îºi regãseºte un corespondentla nivelul zonei de fâneþe, unde se întâlnescconstrucþiile sezoniere, aºezãri cunoscutesub denumirile de colibe  sau sãlaºe. nstructura acestor aºezãri intrã  coliba  caadãpost pentru oameni, grajduri  caadãpost pentru animalele mari º i  adãposturi de oi. Acestea din urmã se potregãsi  în mai multe formule, precum:perdeaua, staulul, curþile pentru oi ºi stânile

     în zonele alpine.

    Colibele se pot regãsi atât adosatecurþilor de oi, fiind integrate în planimetrialor, cât ºi independente, reprezentândconstrucþii elaborate asemeni caselor delocuit cu 2 încãperi.

    Î

    1. Aceste construc ii sezoniere reprezintmãrturia unei importante activitãþ ipastorale în zonã, fiind importantã pãstrarea lor. Chiar dacã  se vor adaptafuncþional trebuie pãstrate în formulainiþialã.

    2. Elementele arhitecturale din lemntrebuie între inute ca atare, pentru a

     împiedica degradarea ulterioarã  aconstrucþiei în sine.

    3. Principiile de intervenþie la nivelularhitecturii de lemn se pãstreazã ºi în acestcaz.

    þ ã

    þ

    construcþii sezonierecolibe, grajduri

    adãposturi de oi

    pagina 55

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    58/74

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    59/74

    Curþile de oi prezintã  în acest caz

    similitudini planimetrice cu gospodãriilecu ocol întãrit: construcþiile sunt dezvoltate în jurul unei curþi interioare, determinândaspectul de fortãreaþã. Însã  în acest caz,curþile sunt utilizate pentru adãpostul oilor,forþând astfel circulaþia perimetralã sub unspaþiu acoperit.

    Coliba este adosatã  curþii ºi împreunã  formeazã un tot compoziþional.Coliba prezintã  planimetria ºi volumetriaunei case de munte cu douã  încãperi.

    A c e s t e c o n s t r u c þ i i t r e b u i eîntreþinute, mai ales elementele de lemnexpuse intemperiilor precum ºi atacurilorbiologice. Fãrã  o întreþinere atentã  cumateriale si tehnici tradiþionale structurileprezente se pot degrada pânã la dispariþie.

    curtea de oi

    circulaþie perimetralãsub un spaþiu acoperit

    coliba

    2 camere ºitârnaþ închis

    construcþii sezonierecolibe, grajduri

    adãposturi de oi

    pagina 57

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    60/74

    Un exemplar tipic din zonele de

    pãstorit este staulul  (staorul), carereprezintã mai degrabã un adãpost pentruoi,  în special pentru nopþile geroase ºi  întimp de vijelii. De obicei nu este amplasat

     împreunã  cu alte clãdiri ºi se realizeazã izolarea lui ºi  în interesul fâneþelor care,aflându-se de cele mai multe ori  în jurulcolibei, trebuiesc ferite de turmele de oi ºicapre.

    Staulul are o formã poligonalã , de la5 la posibil 8 laturi, închis pe toate laturile ºiprevãzut cu o singurã uºã de acces.

    Pereþii staulului sunt realizaþi  înaceeaºi tehnicã  folositã  la casele de locuit,din bârne încheiate , putând fi  întâlnite ºiexemplare realizate chiar ºi numai dinscânduri . Acoperiºul rezultat din

     închiderea poligonului are o formã þuguiatã , având o structurã din lemn ºi fiindoriginal acoperit fie cu paie, fie cu ºindrilã.Streaºina acoperiºului este scurtã , numaicât sã  protejeze pereþii de ploaie, iar  înstructura ºarpantei se gãsesc fâneþelenecesare pentru hrana oilor. Accesul laºarpantã  se realizeazã  din exterior prinintermediul unicei lucarne din structura

    construcþiei.NU se vor înlocui învelitorile din ºindrilã sau paie cu alte învelitori neadecvate ºinespecifice!

    Nu se vor abandona aceste construc ii!

      (Înlocuirea cu tablã  poateafecta întreaga comportare în timp astructurii de lemn, împiedicândrespirarea lemnului.)

    (Ele reprezintã o caracteristicã importantã a zonei.)

    þ

    construcþii sezoniere staulul

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    58 pagina

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    61/74

    pagina 59

    regulament pentruconstrucþii din zonele de fâneþe

    noile

    Aspectul general al noilor construcþii:

    - Se va pãstra specificul de ocol întãrit algospodãriilor din zonã , astfel, poziþionareacaselor noi se va face în strictã vecinãtate ºidirectã relaþionare cu anexele gospodãreºti;- Se interzice:

    -Ut i l izarea de s t i lur i º i e lementearhitecturale strãine zonei în studiu;

    - Utilizarea de materiale nespecifice regiunii;- Utilizarea de tâmplãrie din mase plastice,

    aluminiu sau metal pentru porþi, uºi, ferestre,obloane;

    - Utilizarea materialelor ce imitã materialenaturale cum ar fi lemnul sau piatra;

    - Lãsarea zidãriei din cãrãmidã sau BCA înstadiu intermediar, nefinisat, netencuit;

    - Amplasarea la stradã a construcþiilorprovizorii;

    - Utilizarea de tencuieli tip strop, placãri (cu

    faianþã, piatrã finisatã, sau alte materialenespecifice ºi netradiþionale);

    Aºezarea noilor construcþii pe teren:-Se vor amplasa atât casa cât ºi celelalteconstrucþii adiacente unele spre celelalte,determinând totalitatea acceselor perimetraldin interiorul curþii;- Se va realiza o împrejmuire care va crea  o

    legãturã între toate construcþiile;- Accesul la nivelul gospodãriei ºi curþiiinterioare se va face printr-o singurã poartãprincipalã, care va fi amplasatã pe faþadaprincipalã (de la stradã) a gospodãriei;

    Materiale ºi cromaticã:Arhitectura din lemn:

    - Pentru soclu: se va utiliza piatra , care poate fi

    lãsatã aparent sau tencuitã;- Structurava fi realizatã din bârne de lemn;

    - Pereþi: se vor realiza din lemn, printr-un rând

    de scânduri verticale sau prin câteva rândurisuprapuse de ºindrilã. Vor fi tencuiþi la interior,ºi fie tencuiþi, fie lãsaþi aparent la exterior;- Planºeele vor fi realizate pe structurã de lemn,putând fi lãsate aparent sau tencuite;- Acoperiºul va fi acoperit cu ºindrilã;- Împrejmuirea ºi poarta de acces vor fi realizatefie din lemn, fie din bârne, fie din ºipci verticaledispuse pe o structurã de rezistenþã din lemn;

    - Se  vor întreþine elementele din lemn de lanivelul faþadelor ºi acoperiºului, înlocuindu-seunde este nevoie, în aceeaºi tehnicã ºi manierã;- Culorile utilizate pe faþade vor fi albastru ºi alb;

    Arhitectura mixtã: zidãrie ºi lemn:- Pentru demisol, soclu ºi opþional pentru parter:se va utiliza cãrãmida ºi/sau piatra naturalã.Acestea pot fi tencuite, sau, în cazul pietrei de

    râu, aceasta poate fi lãsatã aparent.- Pereþii: se vor realiza din cãrãmidã sau piatrã;- Structura ºarpantei se va realiza din lemn, iar învelitoarea poate fi  din þiglã solzi sau þiglãsimplã;- Împrejmuirea ºi poarta de acces se vor realizadin zidãrie ºi lemn;- Faþade:  se vor utiliza combinaþii piatrã/lemnaparent sau zidãrie tencuitã/lemn apparent;

    - Se interzice:- Placarea faþadelor la nivelul soclului sau

    pereþilor;- Utilizarea de tencuieli tip strop;- Utilizarea materialelor precum piatrã

    artificialã, micã , gresie, beton ºi metal pe faþadã;- Utilizarea a mai mult de 3 culori sau tipuri

    de materiale pe faþadã;

    - Utilizarea culorilor stridente, atipice (se vorutiliza culori din paleta cromaticã propusã);

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    62/74

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    60 pagina

    Goluri de faþadã:

    - Toate elementele de tâmplãrie, uºile ºi porþilese vor realiza din lemn, chiar dacã se opteazãpentru geam de tip termopan, respectându-sesubîmpãrþirea specificã, atât cea verticalã cât ºicea orizontalã;- Pentru vopsirea elementelor de tâmplãrie sevor utiliza vopsele din ulei de in, ºi se vor folosiculorile alb, verde, albastru ºi nuanþe de lemnnatur;

    - Obloanele vor fi realizate din lemn,  în douãcanate, rabatabile;- Pentru noile construcþii se vor realiza goluricare vor pãstra proporþiile ºi dispunerea pefaþadã întâlnite la arhitectura tradiþionalã,respectând logica generalã a fronturilor;- Noile ferestre vor respecta proporþiiletradiþonale în ceea ce priveºte canatele,amplasarea traverselor ºi a ºprosurilor;

    - Se interzice:- Realizarea de porþi , uºi, ferestre ºi obloane 

    din metal sau PVC;- Realizarea de goluri atipice;- Realizarea de porþi cu înãlþime micã;- Montarea pe faþadã a obloanelor tip rulou;

    Acoperiºul:- Noile acoperiºuri se vor realiza în stil

    tradiþional , în 2 sau 4 ape,  într-o formã cât maisimplã;- Lucarnele se vor distribui uniform ºiproporþional pe toatã suprafaþa acoperiºului,þînându-se cont de ritmul golurilor de lanivelurile inferioare;- Forma lucarnelor se va prelua din localitãþi cuarhitecturã tradiþionalã, iar acestea vor fi tratateunitar;

    - Se interzice:

    - Combinarea pe acelaºi acoperiº a maimultor materiale, tipuri, forme sau culori de învelitori;

    - Realizarea de învelitori în culori nespecificesau stridente (ex: verde, albastru, negru, violet)

    - Folosirea materialelor urmãtoare: tablã,placi de az bociment, materiale plastice, cartonasfaltat;

    - realizarea de lucarne triunghiulare, înalte,

    sau alte forme atipice;- Realizarea mai multor tipuri de lucarne pe

    acelaºi acoperiº , în cadrul aceleiaºi gospodãrii;

    Curþi:- Se va utiliza piatra de râu ºi pietriº la realizareapavajului din curþile interioare;- Se vor crea rigole la nivelul curþilor interioarepentru a facilita scurgerea ºi colectarea corectã a

    apelor meteorice;- Se interzice;

    - Utilizarea dalelor din ciment;- Pavarea pe o suprafaþã mai mare de 70%

    din suprafaþa totalã a curþii;

       P  a   l  e  t  a  c

      r  o  m  a  t   i  c  a  r  e  c  o  m  a  n   d  a  t  a  p  e  n  t  r  u

      a  c  o  p  e  r   i  r   i  g  e  n  e  r  a   l  e   (  c  u   l  o  a  r  e   d  o  m   i  n  a  n  t  a   )

       P  a   l  e  t  a  c

      r  o  m  a  t   i  c  a  r  e  c  o  m  a  n   d  a  t  a  p  e  n  t  r  u

      r  e  a   l   i  z  a  r  e  a  t  a  m  p   l  a  r   i  e   i  g  e  a  m  u  r   i   l  o  r  s   i  p  o  r  t   i   l  o  r

       P  a   l  e  t  a  c

      r  o  m  a  t   i  c  a  r  e  c  o  m  a  n   d  a  t  a  p  e  n  t  r  u

      r  e  a   l   i  z  a  r  e  a  s  o  c   l  u  r   i   l  o  r

       P  a   l  e  t  a  c

      r  o  m  a  t   i  c  a  r  e  c  o  m  a  n   d  a  t  a  p  e  n  t  r  u

      a  n  c  a   d  r  a

      m  e  n  t  e ,  c  o  r  n   i  s  e

       A   l   b -  r  e  c  o  m  a  n   d  a  t   i  n  t  o  a  t  e  c  a  z  u  r   i   l  e  p  e  n  t  r  u

      a  n  c  a   d  r  a

      m  e  n  t  e ,  c  o  r  n   i  s  e  s  a  u  a   l  t  e   d  e  t  a   l   i   i   d  e   f  a  t  a   d  a

    paletã cromaticã reglementatã

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    63/74

    propuneri de

    amenajare a dotãrilor

    turistice integrate în

    zonele studiate

    PARTEA IV

    pagina 61

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    64/74

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    65/74

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    66/74

    În zonele de fâneþe se pot regãsi în

    momentul de faþã  numeroase construcþiiabandonate,  în mare parte ºi datoritã schimbului profilului economic alaºezãrilor. Însã  aceste construcþii, printrecare se numãrã atât casele cu ocol nt rit câtºi cele sezoniere (colibe, grajduri, curþi deoi) se pot supune unor adaptãri funcþionaleasemeni celor din zonele de vale în vedereatransformãrii lor  în noi dotãri turistice.Acest fapt poate creºte valoarea zonei,menþinându-i specificitatea teritorialã  darºi identitatea culturalã.

    î ã

    1. Casele cu ocol întãrit se preteazã dezvoltãrii unor pensiuni turistice, care arputea suporta ºi deservi simultan unnumãr relativ ridicat de persoane. Fie cã sepune problema adaptãrii unor gospodãriivechi sau a realizãrii de noi contrucþii, sepot dispune perimetral în jurul curþiiinterioare toate dotãrile necesare: camerede cazare, spaþii de întâlnire-socializare,sãli de conferinþe, bucãtãrie, sala de mese,spaþii de depozitare, spaþii tehnice etc.

    2. Colibele, datoritã  pantei înalte aacoperiºurilor, permit mansardarea lor,

    determinând apariþia unor spaþiiadiacente (posibil spatii de cazare). Acesteconstrucþii pot deservi 1-2 familii;permiþând chiar realizarea unui complexturistic mai amplu având la bazã principiul pavilionar.

    3. Noile construcþii realizate special înscop turistic pot prelua elementelearhitecturale specifice întâlnite la aceste

    construcþii detaliate în cadrul Pãrþii II.

    Noile construcþii nu se vor densifica ºi

    nici nu vor prelua influenþele urbane !Noile construcþii nu trebuie sã  introducã un limbaj arhitectural strãinzonei! Trebuie luate n considerare toateelementele arhitecturale menþionate caspecifice în cadrul acestui studiu.

    î

    dotãri turistice înzonele de f âneþe

    case de vacanþã,gospodãrii agro-turisticepensiuni turistice

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    64 pagina

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    67/74

    Gospodãriile cu  ocol întãrit se

    preteazã transformãrii în pensiuni turistice,care ar putea suporta ºi deservi simultan unnumãr relativ ridicat de persoane.

    Casa de locuit se poate transformafãrã mari probleme  în spaþii de cazare cu

     baie individualã; bucãtãria de varã se poatetransforma ºi ea la rândul ei  în spaþii decazare; spaþiile de depozitare  (ºoproane,depozite, pivniþa) pot adãposti sala de

    mese, spaþii de gãtit, spaþii tehnice precumºi scara de acces spre mansardã. Iarmansarda propusã  doar pe 2 laturi poateadaposti alte spaþii de cazare.

    Plan parter propus

    Plan parter existent

    mansardapropusa

    casade locuit

       C  a  s   ã   d  e   l  o  c  u   i   t

      c  u   d  o  u   ã  c  a  m  e  r  e

    Spaþii de depozitare B  u c  ã  t   ã  r  i   a

     d  e

     v a r  ã 

    Spaþiu de depozitaretransformat în salã de mese

       C  a  s   ã   d  e   l  o  c  u   i   t ,

      s  p  a   þ   i   i   d  e  c  a  z  a  r  e ,

       b  u  c   ã   t   ã  r   i  e  p  r  o  p  r   i  e  B 

     u c  ã  t   ã  r  i   a d  e v a r  ã 

     t   r  a n s  f   o r  m a t   ã  î   n

     s   p a þ   i   i   d  e c  a z a r  e

    Zona de intrare,spaþiu deschis acoperit

    Plan mansardã propus

    Spaþii de cazare

       S  p  a   þ   i   i   d  e  c  a  z  a  r  e

    Volumetria propusã dupã mansardare

    dotãri turistice înzonele de f âneþe

    case de vacanþã,gospodãrii agro-turisticepensiuni turistice

    pagina 65

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    68/74

    W

    Plan parter propus

    Plan parter existent

    Plan mansard propusã

    zona de accesspaþiu deschis acoperit

      s  p  a   i   i   d  e  c  a  z  a  r  e

       þ

     s   p a

     i   i   d  e c  a z a r  e

     þ  

      z  o  n  a

       d  e  g   t   i   t

       l  o  c   d  e

       l  u  a   t  m  a  s  a

       ã

    spa ii de cazarecamere cu baie proprie

    þ

    spa ii de cazarecamere cu baie proprie

    þ

    scar de acces lamansardãã

    propunere de mansardare cu

    pãstrarea formei ºi structuriiºarpantei iniþiale

     c  o l   i   b  a d  e l   o c  u i   t  

    curtea de oi

      s  p  a   i   i  a  n  e  x  e

       þ

    Curþile de oi , pe acelaºi principiu de

    intervenþie minimalã la nivelul volumetrieiºi a planimetriei curþii, se pot transforma ºipot suporta adaptãrile funcþionale, ºi caatare pot deveni dotãri turistice. Atenþiatrebuie acordatã  la detalii, la alegereamaterialelor de execuþie ( în compatibilitatedirecta cu structura de lemn), la alegereaformei lucarnelor, a golurilor apãrute

    ulterior.

    dotãri turistice înzonele de f âneþe

    case de vacanþã,gospodãrii agro-turisticepensiuni turistice

    REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI

    66 pagina

  • 8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului

    69/74

    F

     

    Plan parter propus

    spaþiu bucãtãriecamera de cazare

    scara de acces la mansardã baia (amenajatã la nivelul

    târnaþului)

    Plan parter propus

    spaþiu bucãtãrieloc de luat masa

     baiascara de accesla mansardã 

    Plan mansard propus:

    camere de cazare(douã-trei persoane)

    ã Plan mansard propus:camere de cazare

    (douã-trei persoane)

    ã

    propunere de mansardare prin

    fructificarea spaþiului de sub structuraºarpantei, fapt posibil datoritã panteiînalte a acoperiºurilor acoperite cuºin