reglementarea speciala a interceptarilor si +«nregistrarilor audio sau video

8/3/2019 Reglementarea speciala a interceptarilor si +nregistrarilor audio sau video

1/8

REGLEMENTAREA SPECIALA A INTERCEPTARILOR SI

NREGISTRARILOR AUDIO SAU VIDEO CONFERITA DE LEGEA

PRIVIND SIGURANTA NATIONALA A ROMNIEI

Preliminarii

Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romniei reprezinta

reglementarea speciala n domeniul interceptarilor si nregistrarilor audio-video, putnd fi

invocate dispozitiile sale numai n cazul infractiunilor contra 212d35c sigurantei statului

si n conditiile anume prevazute n cuprinsul legii.

Legea n discutie a fost adoptata n 29 iulie 1991 si publicata n Monitorul Oficial

al Romniei nr. 163/7.08.1991, data de la care nu a suferit nici o modificare. La momentul

adoptarii acestei legi, Codul de procedura penala nu prevedea ca mijloace de probainterceptarile si nregistrarile de comunicatii, ele fiind introduse abia prin Legea nr.

141/1996 care atribuia procurorului (n conformitate cu Legea nr. 51) competenta de a

autoriza efectuarea procedeelor probatorii n discutie. Legea nr. 281/2003 modifica acest

aspect, n prezent revenindu-i instantei competenta de a autoriza, la cererea procurorului,

interceptarile si nregistrarile audio sau video. Desi legea privind siguranta nationala a

Romniei, nesuferind, asa cum am mai spus, nici o modificare, atribuie puterea de

autorizare procurorului, n art. X din Legea nr. 281/2003 se prevede: "ori de cte ori alte

legi prevad dispozitii referitoare la dispunerea de catre procuror (.) a interceptarii si

nregistrarii convorbirilor (.), se aplica, n mod corespunzator dispozitiile prevazute n art.

I din prezenta lege". Asadar, chiar si n cazul folosirii procedeelor probatorii sus amintite

n baza Legii nr. 51/1991 instanta este singura competenta sa autorizeze aceste efectuari.

Acest aspect era necesar a fi lamurit nainte de a trece la analiza propriu-zisa

dispozitiilor privitoare la siguranta nationala a Romniei incidente n materia

interceptarilor si nregistrarilor audio sau video, ntruct n continuare vom folosi

termenul de "instanta" ori de cte ori legea atribuie procurorului competenta de a autorizaefectuarea procedeelor probatorii n discutie.

Sectiunea 1. Procedura de efectuare a interceptarilor si nregistrarilor

audio sau video

1.1. Cadrul organelor si subiectilor


2/8

(A). Cnd procedeele probatorii analizate se efectueaza nainte de nceperea

urmaririi penale

Interceptarea comunicatiilor, nregistrarea audio sau video si filmarea se

realizeaza printr-un complex de activitati juridice si tehnice, din initiativa unor organe

specializate ale statului, nsarcinate cu aplicarea legii n domeniul sigurantei nationale, a

caror principala preocupare este activitatea de culegere de informatii, care sunt enumerate

limitativ n art. 8 din Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala si care sunt subiecti

oficiali, si se pun n executare de catre specialisti ori tehnicieni care functioneaza n

cadrul organelor sus enumerate sau care pot apartine altor institutii, si atunci suntsubiecti

ocazionali.1[1]

Subiectii oficiali ai interceptarilor si nregistrarilor audio sau video sunt agenti

din cadrul organelor mentionate n art. 8 din Legea nr. 51/1991, organizati si functionndpotrivit legilor organice:

Serviciul Romn de informatii - Legea nr. 14/1992 care indica drept agenti cu

atributii n aplicarea prevederilor Legii nr. 51/1991 si ale Legii nr. 14/1992, n materie,

"cadre abilitate n acest scop, care evident sunt angajati civili ori militari ai serviciului

respectiv;

Serviciul de Protectie si Paza - Legea nr. 191/1998, care nominalizeaza generic drept

agenti cu atributii n materia discutata, persoanele care functioneaza n cadrul"structurilor specializate" din cadrul serviciului respectiv;

Serviciul de Informatii Externe - Legea nr. 1/1998, care nu contine precizari, ceea ce

se interpreteaza ca angajatii militari si civili din cadrul acestui serviciu au atributii de

aplicare a prevederilor Legii nr. 51/1991, n materia discutata.

1

[1] D.I. Cristescu, nregistrarile audio-video, filmarile si fotografiile. Investigatorii subacoperire, Editura Tim Express, Timisoara, 2002, p. 27.


3/8

Instanta de judecata este cea care autorizeaza folosirea procedeelor probatorii

analizate, dupa cum prevede Codul de procedura penala, iar nu procurorul, respectiv

procurorul anume desemnat de catre procurorul general al Romniei, cum prevede Legea

nr. 51/1991.

Nu este exclusa ipoteza ca, n anumite situatii, organele prevazute de art. 8 din

Legea nr. 51/1991 sa solicite sprijinul unor tehnicieni sau specialisti din alte institutii,

pentru punerea n executare efectiva a procedeelor probatorii n discutie, si atunci acestia

devinsubiecti ocazionali.

Interceptarile si nregistrarile audio sau video se pot utiliza fata se orice persoana

aflata pe teritoriul Romniei, atunci cnd sunt ndeplinite prevederile legale, legea

nefacnd nici o distinctie n acest sens. Astfel, persoana n cauza devinesubiect neoficial.

Subiectii oficiali, apartinnd institutiilor cu atributii n domeniul sigurantei

nationale cu obligatia sa verifice daca n legatura cu subiectul pasiv al activitatii de

interceptare a comunicatiilor, nregistrarilor audio sau video exista un minimum de date

ori indicii ca are manifestari ilicite care constituie amenintari la adresa sigurantei

nationale, n ntelesul art. 3 din Legea nr. 51/1991, si daca este justificata activitatea de

interceptare.

Instanta va verifica si aprecia asupra necesitatii activitatii de interceptare a

comunicatiilor, nregistrarea audio-video cerute si, n cazul n care constata ca cerereaeste justificata, va admite cererea si va emite un mandat care autorizeaza efectuarea

activitatii respective. Mandatul este (la fel ca si cererea de autorizare) n forma scrisa,

si cuprinde date prevazute n mod expres n art. 13 aliniatul 4 din Legea nr. 51/1991.

ntruct, potrivit art. 20 al. 1 din Legea nr. 51/1991, activitatea de informatii - n

cadrul careia se include si utilizarea procedeelor probatorii n discutie - are caracter secret

de stat, o sarcina importanta a organelor raspunzatoare de aplicarea legii n domeniul

sigurantei nationale si a agentilor acestora, este de a pastra secretul actiunilor efectuate,

mprejurare valabila si pentru ceilalti subiecti oficiali si ocazionali.

Pentru a se ndeplini efectiv activitatea de interceptare si nregistrare, legea

confera anumite prerogative unor organe specializate ale statului.

Art. 14 din Legea nr. 51/1991 prevede ca exista titulari sau categorii de persoane

mputernicite care au drept de a folosi si detine, fara a uza de mijloace de constrngere


4/8

fizica sau morala, mijloace adecvate, printre altele, si pentru interceptarea comunicatiilor,

si care mai au dreptul de a fi asistate de persoanele a caror prezenta este necesara.

n art. 8 din Legea nr. 14/1992, se mentioneaza ca Serviciul Romn de Informatii

este autorizat sa detina si sa foloseasca mijloace adecvate pentru obtinerea, verificarea,

prelucrarea si stocarea informatiilor privitoare la siguranta nationala.

n legatura cu persoanele care executa efectiv activitatea de interceptare a

comunicatiilor, Legea nr. 51/1991 le instituie mai multe obligatii, valabile, de altfel,

pentru absolut toate persoanele care si desfasoara activitatea n domeniu si anume:

- n activitatea lor sa nu uzeze de mijloace de constrngere fizica sau morala;

- sa nu desfasoare fara mandat, activitatile supuse autorizarii, n conditiile art. 13 din

Legea nr. 51/1991, sau sa-si depaseasca mandatul acordat, n caz contrar fapta

constituind infractiune prevazuta de art. 20 din aceeasi lege, care sanctioneaza si

tentativa la aceasta infractiune;

- sa nu detina, confectioneze ori sa foloseasca ilegal mijloace specifice de interceptare

a comunicatiilor , activitatea contrara fiind sanctionata ca infractiune n art. 19 din

Legea nr. 51/1991;

- sa nu faca publice informatiile privind viata particulara, onoarea sau reputatia

persoanelor, cunoscute incidental n cadrul activitatii desfasurate. Divulgarea sau

folosirea n afara cadrului legal, de catre salariatii serviciului de informatii, a

datelor mentionate n aliniatul precedent constituie infractiune prevazuta de art. 21

aliniatul 2 din Legea nr. 51/1991, care sanctioneaza si tentativa la aceasta

infractiune.

Referitor la mijloacele tehnice prin care se pot efectua propriu-zis interceptari

de comunicatii, Legea nr. 51/1991 nu le enumera si nici nu le defineste, stipulnd doar

ca "nu trebuie sa lezeze n nici un fel drepturile sau libertatile fundamentale ale

cetatenilor, viata particulara, onoarea sau reputatia lor, ori sa i supuna la ngradirilegale".

Prevederile sus mentionate de Legea nr. 51/1991 sunt racordate perfect la

prevederile Codului de conduita pentru persoanele raspunzatoare de aplicarea legii,

adoptat de Adunarea Generala a ONU, n decembrie 1979.


5/8

Cu privire la subiectul interceptarii comunicatiilor legea prevede: "cetateanul

care se considera lezat n drepturile sau libertatile sale prin folosirea mijloacelor prevazute

de art. 16 al. 1 poate sesiza oricare din comisiile parlamentare pentru apararea si

asigurarea ordinii publice ale celor doua camere ale Parlamentului" (art. 16, ultimul aliniat

din Legea nr. 51/1991).

(B). Cnd procedeele probatorii analizate se efectueaza dupa nceperea

urmaririi penale

Subiectii oficiali i reprezinta procurorul care efectueaza urmarirea penala

obligatorie si cadrele anume desemnate de SRI, care acorda sprijin, la solicitarea

organelor judiciare competente, n realizarea unor activitati de cercetare penala pentru

infractiuni privind siguranta nationala, ntre care si procedeele probatorii n discutie.

Acesti subiecti oficiali au aceleasi atributii descrise mai sus (litera (A)).

Subiectii neoficiali sunt aceiasi ca cei prezentati mai sus (litera (A)).

1.2. Conditii

(A) Conditii privind latura substantiala

Spre a se putea emite mandatul care autorizeaza interceptarea comunicatiilor,

trebuie sa fie ndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:1) sa existe date sau indicii despre existenta uneia din situatiile prevazute n art. 3

din Legea nr. 51/1991, care constituie amenintari la adresa sigurantei nationale;

2) cazul pentru care se solicita autorizarea interceptarii comunicatiilor sa fie

justificat, adica sa rezulte imperios necesitatea de a fi utilizata aceasta operatiune;

3) Respectarea prevederilor Codului de procedura penala.

(B) Conditii privind latura formala

1) Aspectul prin care se solicita autorizarea

Pentru a fi n masura sa emita mandatul prevazut de art. 13 din Legea nr.

51/1991, instantei trebuie sa i se adreseze o cerere de autorizare, care se formuleaza n

scris si cuprinde n mod obligatoriu urmatoarele meni:


6/8

- date sau indicii din care sa rezulte existenta uneia din amenintarile la adresa

sigurantei nationale, prevazute de art. 3 din Legea nr. 51/1991, pentru a carei

prevenire, descoperire sau contracarare este necesara emiterea mandatului;

- categoriile de activitati pentru a caror desfasurare trebuie emis mandatul

(interceptarea convorbirilor telefonice, fax, deschiderea corespondentei, comunicari

radio, etc.);

- identitatea persoanei ale carei comunicatii trebuie interceptate, daca este cunoscuta,

sau a persoanei care detine informatiile, documentele ori obiectele ce trebuie obtinute;

- descrierea generala, daca si cnd este posibil, a locului unde urmeaza a fi executate

activitatile autorizate;

- durata de valabilitate a mandatului solicitat.

Cnd sunt ndeplinite aceste cerinte, instanta admite cererea primita.

2) Actul de autorizare

Cnd instanta constata ca cererea organului solicitator este justificata, ca sunt

ndeplinite conditiile cerute de lege si, pe cale de consecinta, a admis cererea, emite

mandatul de autorizare a interceptarilor comunicatiilor, nregistrarii audio sau video ori

filmarii.

Mandatul emis se prezinta sub forma scrisa (art. 13 aliniatul 6 din Legea nr.51/1991) si va avea continutul prevazut n art. 13 aliniatul 4 din Legea nr. 51/1191:

aprobarea pentru categoriile de comunicatii care pot fi interceptate, categoriile de

informatii, documente sau obiecte care pot fi obtinute;

identificarea persoanei, daca este cunoscuta, ale carei comunicatii trebuie interceptate

ori care se afla n posesia datelor, informatiilor, documentelor sau obiectelor ce trebuie

obtinute;

organul mputernicit cu executarea;

descrierea generala a locului n care urmeaza a fi executat mandatul;

durata de valabilitate a mandatului.

Potrivit Legii nr. 51/1991, "n situatiile care impun nlaturarea unor pericole

iminente pentru siguranta nationala, se pot ntreprinde activitatile mentionate n art. 13,


7/8

chiar fara autorizarea prevazuta de lege, aceasta urmnd a fi solicitata de ndata ce exista

posibilitatea, dar nu mai trziu de 48 de ore" (art. 15).

Mandatul se emite potrivit art. 13 al. 5 din Legea nr. 51/1991 pentru durata

necesara obtinerii elementelor de fapt pentru care s-a cerut autorizarea, dar nu poate

depasi 6 luni. Calculul duratei de 6 luni se face de la data emiterii ( a quo) s i se

ndeplineste (ad quem) cu o zi nainte de ziua corespunzatoare datei la care a nceput sa

curga.

Prelungirea duratei mandatului se face n aceleasi conditii n care s-a realizat

dispunerea initiala a acestei masuri. Initiativa prelungirii mandatului apartine organelor

prevazute de art. 8 din Legea nr. 51/1991, care au formulat cererea initiala de autorizare.

Forma n care se prezinta solicitarea de prelungire a acestei durate este scrisa si

se adreseaza instantei care, daca apreciaza ca justificata propunerea de prelungire a

mandatului, o va admite si va dispune prelungirea prin emiterea unui mandat, n care este

mentionata expres durata pentru care este valabila aceasta masura. Situatia este

comunicata organului solicitator, care are obligatia punerii n executare.

Durata prelungirii mandatului de autorizare a interceptarii, nregistrarii ori

filmarii nu poate depasi, de fiecare data, durata de 3 luni (art. 13 al. 5 Legea nr. 51/1991);

legea penala nu face precizarea de cte ori se poate prelungi durata mandatului.

Sectiunea 2. Valorificarea utilizarii procedeelor probatorii analizate

Legea privind siguranta nationala (nr. 51/1991) nu contine nici o prevedere n

ceea ce priveste modalitatile de valorificare a celor rezultate din utilizarea interceptarilor

si nregistrarilor audio sau video.

Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Romn deInformatii stipuleaza n art. 11 ca activitatile prevazute n art. 9 si 10 din aceeasi lege,

ntre care si procedeele probatorii n discutie, "se consemneaza n acte de constatare care,

ntocmite cu respectarea prevederilor Codului de procedura penala, pot constitui mijloace

de proba".


8/8

n acelasi sens, Legea nr. 191/1998 privind organizarea si functionarea

Serviciului de Protectie si Paza mentioneaza n art. 14(1) lit. f, ca rezultatele activitatilor

prevazute n art. 14(1) lit. c si d din lege, ntre care si procedeele probatorii n discutie,

"se consemneaza n acte de constatare, cu respectarea prevederilor Codului de procedura

penala, ce pot constitui mijloace de proba".

2.1. Valoarea probanta

n cazul urmaririi penale sau judecarii infractiunilor contra 212d35c sigurantei

statului, valoarea probanta a procedeelor probatorii analizate este aceeasi pe care am

descris-o n capitolul IV al prezentei lucrari.

2.2. Garantarea procesuala

Orice cetatean care se considera vatamat n mod nejustificat prin activitatile deinterceptare, nregistrare ori filmare poate face pere ndreptata la instanta care a emis

mandatul de autorizare a efectuarii acestor activitati.

Cetateanul care se considera lezat n drepturile sau libertatile sale prin folosirea

mijloacelor prevazute la art. 16 al. 1 din Legea nr. 51/1991 poate sesiza oricare din

comisiile permanente pentru apararea si asigurarea ordinii publice ale celor doua camere

ale Parlamentului

reglementarea speciala a interceptarilor si +«nregistrarilor audio sau video

Documents