Regina Elizabeta I ademonstrat cii ~i o femeiepoate guverna Anglia la fel debine precum un biirbat. Intimpul indelungatei ei domnii,regina -foarte popularii -acondus tara printrenumeroase pericole ~i arespins cu succes

amenintarea spaniolii.

O Henric al Vlll-lea, inva,at. muzician ~isportiv, a fost o personalitate tipicrenascentista. Pe de alta parte a fost unbarbat orgolios, nemilos ~i autocrat. Fiicalui, Elizabeta a admirat tot timpulcaracterul direct ~i ferm al tatalui.

O Acest portret o ilustreaza pe Elisabetadupa victoria asupra Armadei spaniole.imbracamintea ei fabuloasa indica boga,iaimensa jar mana odihnita pe globsimbolizeaza domnirea ei pe apa ~i uscat.

curtezana. Ea a murit cu citeva saptamanidupa na~terea fiului lor, Edward.

Henric s-a insurat de ~ase ori In total. Fe apatra sotie, printesa germana Ana de Kleve aparasit-o deoarece a considerat-o foarte urita.A cincea oara s-a Insurat cu a femeie fru-moasa ~i tanara, dar aceasta a avut a relatie cunobilul Thomas Culpepper, ~i pentru aceastaa avut la soarta Anei Boleyn, fiind decapitata.Ultima sotie a lui Henric, Catherine Farr , atrait mai mult decat sotul ei.

Urma~ii lui HenricElizabeta ~i-a petrecut copilaria la tara, depar-te de curtea londoneza. impreuna cu frateleeivitreg, a beneficiat de a educatie deosebita.Viata lor pa~nica a fast Intreruptil de moarteatatalui In 1547, dupa care a ajuns pe tronEdward. Edward al VI-lea era un baiat fragil,bolnavicios ~i a murit cu ~ase ani mai tarziu,la virsta de 15 de ani. L-a urrnat pe tronMaria, fata mai In virsta a lui Henric. Mariaera romano-catolica ~i a readus biserica angli-

.cana sub autoritatea papala. Frotestantii Insa

p oreclita "Glorioasa" sau "Regina

Virgina", Elizabeta a fost fiica regelui

Hemic al VIII-lea, o personalitate foarteputernica pe care ea l-a luat drept model Subdomnia ei de aproape 45 ani, ea a 1mbinat"virtutile rege~ti" cu un simt diplomatic femi-n:in, pentru a apara tara de inamicii politiciinterni ~i externi.

Epoca de aur a AnglieiEra °elizabetana, adica partea a doua a seco-lului XVI, este una dintre cele mai palpitanteepoci din istoria Angliei. Rena~terea engleza a 0-luat amploare; poezia, drarnaturgia ~i muzica ,jj

lnfloreau. in aceasta perioada au scrisdramele engleze~ti cele mai renumite de ~William Shakespeare ~i Christopher Marlowe. 1Edmund Spencer ~i Sir Philip Sydney sunt 1'-

enumeratiprintre cei rnai rnari poeti englezi.Vestitii marinari englezi, Francis Drake,

Walter Raleigh, Mathew Frobisher, HumphreyGilbert ~i Richard Greenville, in afara calato-riilor europene, erau in cautarea unor teritoriinoi, ~i s-au lntors cu bogatii fabuloase dincoloniile spaniole. De~i Elizabeta nu a trecutniciodat:l Canalul Minecii, ea a lncurajat lntot-deauna marinarii spre aventuri lndraznete.

Tot O feti,3Cind in 7 septembrie 1533, a venit pe lume Inpalatul de la Greenwich Elizabeta Tudor,regele Hemic a fost inconsolabil deoarece ~idorise foarte mult ca urma~ un baietel. Dorin-ta era atat de puternica lncit divortase deprima nevast:l, Chaterine de Aragonia, deoare-ce ~i aceasta ii nascuse numai o feti1;:l, Maria.

Mama Elizabetei, Ana Boleyn fusese o curte-zanii. cand Papa a refuzat sa desfaca casatoriacu Chaterine de Aragonia, Henric a Intreruptlegatura cu biserica catolica ~i a lntemeiatbiserica anglicana, al carei conduciitor suprema fost chiar el. Dupa aceasta ~i-a aprobatpropriul divort ~i recasatorirea.

De~i la lnceput a iubit-o sincer pe AnaBoleyn, afec1;iunea lui nu a fost durabila.Dupa nici trei ani a decis ca se va descotoroside Ana. A acuzat-o de tradare ~i de adulter.De~i acuza1;iile erau false, femeia a fostcondamnata ~i decapitata in mai, 1536.Urmatoarea so1;ie a fost Jane Seymour, o alt:l

127

42 REGINA ELIZABETA

O in compania curtezanelor, Elisabetaprime~te pe marinarul vestit, Sir WalterRaleigh. El a ad us primul transport detutun ~i cartofi din America in Anglia.

O O copie modernii a vasului "GoldenHind" a lui Sir Francis Drake. A fost construitrecent pentru comemorarea ciiliitoriei eroicein jurul lumii a unuia dintre ceimai mari

exploratori din acea vreme.

erau adeptii unei biserici independente deRoma. Elizabeta, care era protestanta, eraurma~a imediata la tronul Angliei.

Maria cea sangeroasaCand s-a aflat ca Maria vrea sa se marite cumo~tenitorul tronului spaniol, catolicul Filip, aizbucnit o rebeliune protestanta sub conduce-rea lui Thomas Wyatt. Elizabeta a fost acuzatade sora ei vitrega de sprijinirea revoltei, acestlucru costand-o aproape viata. A fost tinutaprizoniern timp de doua luni In temnita dinTurnul Londrei. Dupa eliberare a fost exilatade la curtea regala ~i din Londia.

Cu timpul, Maria a devenit din ce In ce mainepopulara. Ea a trimis peste 300 de protes-tanti la rug deoarece nu au tagaduit credinta~i nu s-au convertit la catolicism. Poporul onumea "Maria sangeroasa" (Bloody Mary).Cand a murit In 1558, majoritatea englezilor aprimit vestea cu bucurie. casatoria Mariei cuFilip nu a fost binecuvantata cu copii, astfel

Elizabeta a devenit regina. Data incoronarii ei,17 noiembrie, a raffias inca mult timpsarbatoarea nationala a Angliei.

Elizabeta a tras invataminte din domniascurta a Mariei. A devenit foarte prudent:1 fatade orice extremism religios, fie a<;:esta protes-tant sau catolic. ~i-a dat seama ce inconve-niente pot sa apara daca se casatore~te cu unprint sau domnitor strain. Maria s-a intalnit rarcu sotul ei spaniol, totu~i a implicat tara intr-un razboi costisitor ~i fara sens impotrivaFrantei, din care a avut numai de pierdut.

Regina la lucruElizabeta a condus tara cu ajutorul parlamen-tului ~i al Consiliului Secret. Consilierii ~imembrii parlamentului au ajutat-o cu sfaturi,dar deciziile le-a luat singura. Printre primelemasuri, l-a numit pe William Cecil, cel careulterior a devenit Lord BurgWey, prim ministru.Cecil a servit regina timp de patruzeci de ani.

Toata lumea a crezut ca Elisabeta se varruIrita ~i va avea copii. De~i a flirtat cu maimulti barbati, nu l-a ales pe nici unul ca sot.Poate ca nu a dorit sa imparta conducereatarii cu un rege.

Noua regina a fost o protestanta .moderata.Era de acord cu desprinderea de Papa, dar araffias fidela mai multor obiceiuri ~i simboluricatolice, de exemplu crucea. La inceputuldomniei a decretat o lege conform careia bise-rica anglicana ~i-a recapatat statui:ul indepen-dent (Church Settlement) ~i totodata a stabilitca regina este capul bisericii, "guvematorul

O Se presupune ca Elizabeta a fost indra-gostita de Robert Dudley, Contele deLeicester. So,ia lui Dudley a murit intr-unaccident de calarie, dupa care s-a zvonit caaccidentul a fost de fapt un asasinat ~i regi-na nu a indraznit sa se marite cu iubitul ei.

128

O in 1580, reginaElizabeta l-a facutcavaler pe FrancisDrake, pe bordulvasului GoldenHind, exprim3ndrecuno~tin,a fa,ade expedi,ia dinjurul lumii. Dupa

parerea englezilor,Sir Francis a fostun marinarexcep,ional, dar inopinia spaniolilor afost un pirat care afurat multe comorispaniole. Drake ajucat un rolimportant ~i inlupta cu Armada

l(i' spaniola care a.0 .-::1 Incercat sa

invadeze Anglia.

atacuri indrazn~t~ asupra vaselor spaniole.Elizabeta a fost critica~ vehement pentrupirateria "dracilor rnarini" englezi, de fostul eicumnat, Filip, ajuns intre timp regele Spaniei.

in 1568, revolta protestantilor scotieni aobligat-o pe regina Maria s~ abandonezetronul ~i s~ se refugieze in sudul Angliei,l~sand in unru1 fiul ei nou n~scut, Iacob.Elizabeta, in loc s~ o ajute, a intemnitat-o ~ia tinut-o prizoniern timp de dou~zeci de ani.intre timp, fjul ei, Iacob a ajuns pe tron, afost crescut ~i educat de nobilii scotieni inspiritul principiilor protestante.

Razboiul cu SpaniaTensiunea dintre Anglia ~i Spania a atinsapogeul la inceputul anilor 1580, cand Filipa incercat s~ in~bu~easc~ o revolt~ protes-tan~ din Campia Gerrnan~, ~i a decis ataca-rea Angliei protestante. in 1585, Elizabeta afost de acord s~ ofere ajutor militar rebelilorprotestanti, acesta fjind preludiul rnzboiuluianglo-spaniol.

Un an mai tarziu, ~eful serviciului secret,Sir Francis Walsingham a dernascat o nou~tentativ~ de lovitur~ de stat, care dorea insta-larea Mariei pe tron. Toti consilierii regineiau propus executarea Mariei pe motiv detrndare, deoarece s-a considerat c~ prizonieraa sprijinit comploti~tii. De~i cu multe retineri,pan~ la urm~ Elizabeta a accep~t executareaMariei, sentinta a fost indeplini~ in 1587.

Nimic nu a mai stat in calea lui Filip s~ ata-ce ~glia. (Regina scotian~ fuseset pe ju~-tate frantuzoaic~, ~i in cazul unei eventualevictorii asupra Angliei, cu certitudine eaajungea pe tron. Filip era convins c~ aceasta

!:~til:

~w1:-..

~

Hawkins a fast primul englez care atranspartat sclavi din Africa de Vest in cola-niile spaniole din vestul Marii Caraibelor .Cand in portul San Juan d'Ullaa a fast incon-jurat de spanioli, impreuna cu compatriotulsau -Francis Drake -, abia au reu~it sa scapelasand in urma lor a flota mica, majoritatea: eipierzandu-se. Drake ~i-a luat revan~a ulteriorpentru aceasta infrangere prin numeraasele

O Decapitarea Mariei, regina Sco,iei, in5ala mare al ceta,ii Fotheringay dinNorthampton5hire. calaul a trebuit salovea5Ca de trei ori, caci ea traia incadupa prima lovitura.

O Dupa moartea Mariei, s-a facut o ma5cade ceara cu chipul ei. Regina 5co,iana a fo5tinmormahtata prima oara in catedrala de laPeterborough, ~i mutata ulterior la ordinulfiului ei in catedrala We5tmin5ter. Ma5cae5te pa5trata in Sco,ia.

superior". S-a tiparit o carte noua derugaciuni care a unificat diferitele principiiprotestante. in 1563, Inva1;;lturile bisericiianglicane au fost sintetizate In 39 de articole.

Elisabeta a condus biserica anglicanaastfellncat principiile stabilite de ea au rnrnasvalabile pana In zilele noastre.

"Biserica ei era atacata vehement In timpuldomniei at;lt de catolicii din Roma, care sebucurau ~i de sprijinul Frantei ~i al Spaniei,precum ~i de puritani, adica protestantii ceirnai riguro~i, care doreau purificarea completaa bisericii de simbolurile ~i obiceiurile papale.

La Inceputul domniei, In primii zece ani,Elizabeta a reu~it sa Intretina relatii relativbune at;lt cu francezii cat ~i cu 'spaniolii, darcu timpul aceste relatii s-au deteriorat. Atat InFranta cat ~i In Spania existau grupari protes-tante care s-au adresat Angliei pentru ajutorImpotriva domnitorilor lor catolici. De~iElizabeta ~i Cecil nu doreau sa Indeplineascaaceste cereri, al1;i membri ai Consiliului Secret,ca Sir Francis Walsingham ~i Contele Leicestersprijineau cu entuziasm protestantii str:1ini.

Maria, regina Sco1ieiRegina sco1;iiLna, Maria Stuart a dat multabataie de cap Elizabetei. Maria era ruda ceamai apropiata a reginei din partea tatalui,deoarece aceasta era str:1nepoata regeluiAngliei, Henric al VII-lea, bunicul Elizabetei.Acest fapt Insemna ca daca moare farnurma~i, Maria li urrna la tron. Maria eraromano-catolica: ~i din punctul de vedere albisericii catolice, ea era domnitoarea legala aAii.gliei, deoarece ca:satoria parin1;ilorElizabetei nu era recunoscuta de Papa, decinici domnia ei nu era legitima. Elisabeta aavut de a face In mai multe randuri cucomploturi care aveau ca scop Inlaturarea eide pe tron ~i Incoronarea Mariei.Rela1;ia Intre Anglia ~i Spania s-a tensionattreptat. Elizabeta a permis marinarilorolandezi sa acosteze In porturile engleze~ti.Mai mult, chiar marinarii englezi s-auaventurat din ce In ce mai des In apeleteritoriale spaniole din Lumea Noua. John

jE..

;1:'5

J{~

0

129

va simpatiza mai mult cu francezii, ori el nu adorit s:l fac:l aceast:I favoare Frantei.) Aconstruit o flot:I imens:l, format:l din 130vapoare, cu 7000 de marinari $i 17000 soldati,numit:I Armada. Englezii au a$teptat atacul cuo flot:I format:I din 102 de vapoare. VaseleArmadei au fost z:lrite prima dat:I de pecoastele sud-vestice ale Angliei in 19 iulie1588. Vestea a fost transmis:l prin uria$efocuri de semnalizare. Amiralul flotei englezeera Lord, Howard of Effingham iar secunduladmiralului era Francis Drake. Strategia lorera s:l ias:l din portul Plymouth dup:l. ceArmada a trecut $i s:l-i urm:lreasc:l1n sus peCanalul Manecii. Cand Armada a ancorat inportul Calais pentru a 1mbarca alti 30000 desoldati, a suferit dou:l pierderi importante.

intai trupele au fost retinute in Olanda desoldati olandezi, $i nu au ajuns in timp laCalais. A doua lovitur:l a fost incendiereaunei p:lrti importa.nte a Armadei printrimiterea unor vapoare incendiare, 1nc:lrcatecu explozibil $i material inflamabil, de c:ltreDrake printre vasele ancorate in Calais.Vapoarele care au sc:lpat focului s-au1mpr:l$tiat. in ziua urm:ltoare, 8 august,vapoarele de r:lzboi engleze$ti au atacatspaniolii la Gravelines. Soarta b:lt:Iliei s-a

O in noaptea de 7 august 1 588, FrancisDrake a trimis opt nave incendiareimpotriva flotei ancorate pe langa coastade la Calais. Vasele spaniole au fugit in

panica.

decis cand o furtuna: a impins Armada inMarea Nordului. Urma:rite de englezi, vaselespaniole au fugit ca:tre Scotia. Englezii auepuizat munitia ~i s-au retras, iar ra:ma:~iteleArmadei au pornit ca:tre Spania, ocolindScotia ~i Irlanda. Numeroase vapoare aupierit in apele agitate de langa: coasteleScotiei ~i Irlandei. Peste 60 de vapoare s-auscufundat, numa:rul victimelor riQicandu-se laaproape 20000. Anglia a fost salvata:, iarplanurile lui Filip spulberate. Ulterior Filip amai trimis flote impotriva Angliei, dar niciuna nu a insemnat un pericol atat de mare cacea din 1588.

Via,a de curteElizabeta ~i curtea ei fabuloasa: i~i petreceamajoritatea vremii in palatele regale din jurulLondrei: Hampton Court, (Jreenwich,Richmond, Whitehall ~i Windsor. Loculfavorit al Elisabetci era Richmond. cand seafla in Londra, nu se ducea niciodata: in Turn.Poate ca: din cauza celor doua: luni petrecuteacolo in timpul domniei Mariei, sau poatedatorita: ga:la:giei create de animalele dingra:dina zoologica: regala: din apropiere.

in fiecare vara:, Elizabeta organiza"croaziere regale" in sudul. ~i centrul Angliei,nu a vizitat insa: niciodata: nordul ta:rii. Maimulte sute de curteni ~i servitori o insoteaupe drum ~i erau primiti la curtile nobilimiidin provincie. Vizita reginei reprezenta ofavoare nu neapa:rat inbucura:toare, deoarececostul aproximativ al unei zile de vizita:regala: se ridica la 100000 de lire sterline (inbanii de azi).

Favori,ii regineiRegina a avut intotdeauna cativa curteni aca:ror companie o agrea in mod special. iinumea "favoritii ei" ~i a~tepta de la ace~tialoialitate ~i afeqiune neconditionata:. Adeseasotiile acestora erau excluse de la curtearegala:. Daca: un "favorit" se insura fa:ra: bine-cuvantarea ei, atunci acesta risca sa: ajunga: inTurnul Londrei, cum s-a intamplat ~i cu SirWalter Raileigh in 1592.

Elizabeta s-a stins in 24 martie 1603. Nu adesemnat niciodata: succesor. De langa: patulei de moarte, primul ministru, Robert Cecil atrimis un curier la regele Scotiei, Iacob al IV-lea cu mesajul "a venit tirnpullui" ~i astfel fiulfostei rivale a ajuns regele Angliei cu numelede Iacob I.

O InmormantareaElizabetei a fost pemasura

importan~ei ei,ie~ita din comun.Sicriul ei a fostinso~it pe strazileLondrei de lorzicare duceau inmana drapele custerna. Elizabeta afost inmormantata jin Westminster ~

Abbey. "

~0\"0""'~~::J~~

130