regimul vamal

58
  AMUIREA MARFURILOR REGIMUL AMAL SI PROCEDURA AMALA IN ROMANIA - LUCRARE DE LICENTA  

Upload: genia-ionela

Post on 22-Jul-2015

189 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

VAMUIREA MARFURILOR REGIMUL VAMAL SI PROCEDURA VAMALA IN ROMANIA-

LUCRARE DE LICENTA

CAPITOLUL I SISTEMUL NATIONAL VAMAL 1.1. IMPORTANTA SISTEMULUI CONTEMPORANE VAMAL IN ECONOMIILE

De-a lungul existentei economiei mondiale s-a demonstrat faptul ca progresul economic al unei tari depinde de mobilizarea resurselor proprii, umane, materiale si financiare. Tarile nu se pot izola de circuitul economic mondial. Participarea la diviziunea internationala a muncii si, implicit, la circuitul economic mondial este de natura sa potenteze eforturile proprii ale fiecarui popor si sa accelereze progresul economic al tuturor statelor. Cooperarea economica si tehnico-stiintifica internationala constituie, fara indoiala, unul dintre factorii cei mai ai dezvoltarii economice. La extinderea relatiilor economice internationale contribuie numerosi factori cum ar fi: productia de bunuri si servicii, transporturile internationale, informatizarea, formele noi de realizare a tranzactiilor, imbunatatirea cadrului juridic menit sa faciliteze aceasta cooperare, masurile moderne de asigurare impotriva riscurilor, dezvoltarea si generalizarea asigurarilor de bunuri si de persoane si modernizarea si informatizarea operatiunilor bancare etc. Toti acesti factori sunt cuprinsi in diverse sisteme care compun economiile contemporane ale statelor, intre care exista relatii de interdependenta, desfasurate atat in cadrul bilateral cat si multilateral, conform unor reguli stabilite pe seama acordului de vointa intre state. Participarea economiilor nationale contemporane la diviziunea internationala a muncii presupune insa si o protejare a acestora de catre stat, deci o institutie de drept public, prin folosirea diverselor mijloace si tehnici. Una din formele care participa ca element de protectie este reprezentata de SISTEMUL VAMAL.

1.2. CONCEPTUL DE SISTEM VAMAL Acest tip de sistem difera de la un stat la altul in functie de structura organizatorica, politica si comerciala pe care o practica. El este inclus in cadrul general al sistemului economic al statelor participante la schimbul international de marfuri. Ca obiective principale, la nivel de economie nationala, pe care acest sistem le are in vedere, sunt: - apararea intereselor economice ale statului - intocmirea de statistici in activitatea de comert exterior - aplicarea unei parti a politicii fiscale a statului - incurajarea activitatilor de export prin diverse forme si mijloace. Prin prisma acestor obiective putem defini sistemul vamal ca fiind acea structura complexa care cuprinde parghiile utilizate de stat pentru influentarea activitatii vamale, metodele administrative si de conducere, cadrul institutional alcatuit din autoritati cu

2

atributii in domeniul vamal, cadrul juridic, format din legi, decrete, hotarari si alte reglementari cu aplicabilitate in activitatea vamala. Spatiul geografic in care actioneaza sistemul vamal poarta denumirea de teritoriu vamal, care, de regula, coincide cu teritoriul national al statului in care se aplica un anumit regim vamal, o anumita legislatie vamala. Exista insa si posibilitatea ca doua sau mai multe sisteme vamale sa interfereze, sa se uneasca asistand la extinderea teritoriului vamal. Acest lucru poate lua forma unei uniuni vamale, procedandu-se la desfiintarea barierelor tarifare din relatiile comerciale, precum si la stabilirea unei politici comerciale comune in relatiile cu terte tari. Tot mai des intalnim astazi, pe toate meridianele globului, si practica de restrangere a teritoriului vamal, de excludere sau exceptare vamala purtand generic denumirea de ZONE LIBERE, asupra carora, prin parghiile folosite sistemul vamal al statului respectiv supravegheaza activitatile de comert fiind insa exceptate de la regimul vamal. In promovarea intereselor nationale, statele lumii isi apara, intr-un fel sau altul, economia interna prin intermediul unor instrumente de politica comerciala, sub forma taxelor vamale, a restrictiilor valorice si a altor masuri care constituie adesea, din punct de vedere al partenerilor comerciali, obstacole in calea patrunderii marfurilor straine pe piata respectivului stat. Aceste masuri si instrumente sunt promovate si prin sistemul vamal propriu fiecarui stat in functie de politica promovata de acesta la un anumit moment. 1.3. ISTORICUL VAMII ROMANE Odata cu inceputurile organizarii statale, s-au instituit si impozitele pentru marfurile care trec frontierele. Aceste impozite, percepute mai ales la import, raspundeau unei nevoi fiscale, aceea de a umple vistieria statului (care se confunda de cele mai multe ori cu cea a conducatorului). S-a practicat de asemenea prohibitia la export pentru protejarea colectivitatii impotriva riscurilor unor penurii de alimente sau de alte produse indispensabile. Dar, ca o trasatura generala, aceste masuri vamale erau lipsite de orice rol economic, fapt relevat de absenta unor politici comerciale coerente. Notiunea de vama o intalnim deja in mitologia greaca, in care Hades, zeul taramului subpamantean, lua vama celor care intrau in imparatia sa. De asemenea, in Biblie, se mentioneaza ca Matei, unul din apostolii lui Iisus Hristos si unul sin cei patru evanghelisti, era vames, meserie care nu se bucura de o reputatie prea buna in colectivitate. Revenind la vama din antichitate, ea se numea teloneion in Atena si portoria in Roma antica. Aceste drepturi percepute la import erau moderate, in general a 40-a sau a 50a parte a valorii marfurilor. Sistemul vamal roman a cuprins, evident, si teritoriul Daciei ocupate de Traian in secolul al II-lea e.n., asa cum se dovedeste si prin unica vama romana descoperita in lume, care se afla pe teritoriul Romaniei de astazi: edificiul vamal de la Porolissum (actualmente dealul Pomet, satul Moigrad, judetul Salaj). Primele atestari documentare din evul mediu privind existenta vamilor pe teritoriul actualei Romanii sunt legate de Vlaicu-Voda (Alexandru Voda al Valahiei), care acorda privilegii vamale negutatorilor brasoveni (1358) si sibieni (1370). Organizarea vamilor in Tarile Romane incepe din secolul XIV. Vama constituita in venit domnesc se putea arenda sau putea fi o danie a domnului catre un slujbas credincios sau catre o manastire. Taxele de 3

import sau export erau fixate prin conventii ale domnitorului cu vecinii. Sistemul de taxare ce fiinta atunci consta in doua categorii: - dijma, adica taxele incasate la intrarea si iesirea marfurilor in/dintr-un oras; - vama, adica taxele incasate la intrarea sau iesirea marfurilor sau produselor dintr-o tara in alta. Acest sistem de taxare era comun intregii Europe de atunci. In Moldova, comertul exterior era dezvoltat inca inainte de 1300, dar primele atestari documentare dateaza de la inceputul secolului XV, din timpul lui Alexandru cel Bun, sistemul vamal fiind organizat in vami mari si vami mici, in vami la oras si vami la hotar, vami la straja. In vremea lui Stefan cel Mare, la fiecare punct de trecere a frontierei erau asezati oamenii de incredere ai domnitorului, adica vamesii, sub directivele Marelui Vames, care era insarcinat cu conducerea acestei administratii, precum si cu incheierea intelegerilor comerciale. Acest Mare Vames avea drept de control si asupra vamilor arendate: ca nu cumva sa se ia prea mare vama ori sa se faca vreo hotie. In secolul XVII, paza vamii si prinderea contrabandistilor erau incredintate corpului martalogilor, condusi de un capitan. In Transilvania, activitatea vamala era asemanatoare cu cea din Moldova si din Tara Romaneasca, suferind modificari mai ales dupa ce imparateasa Maria Tereza a reorganizat sistemul vamal al Imperiului Habsburgic, in secolul XVIII. O vizita la castelul Bran initial vama intre Muntenia si Transilvania este o buna ocazie de a face cunostinta si cu unicul muzeu al vamii din Romania, cu accent pe vama Brasovului. Dupa ce principatele au intrat sub dominatia fanariota, comertul exterior si, implicit, activitatea vamala au decazut. Comertul exterior se desfasura in totalitate prin intermediari otomani, drepturile vamale fiind incasate doar de vamesii turci. In urma Tratatului de la Kuciuk-Kainargi, care a urmat razboiului dintre turci si rusi din 1774, se schimba si structura comertului exterior din ambele principate si, evident institutia vamala ia o alta dezvoltare. Dispar negustorii musulmani, locul lor fiind luat de crestini. Afacerile comerciale se incheie in porturi, apar companiile de navigatie, care determina o adevarata revolutie eonomica. Activitatea de comert exterior incepe sa fie controlata de catre domnitori, chiar daca vamile puteau fi marite sau micsorate doar cu aprobarea Portii Otomane. Vama se lua ad-valorem, variind inter 3% si 5%, cu majorari pentru marfurile care nu erau produse in zona de unde proveneau negustorii respectivi. Sub Alexandru Mavrocordat, vama este de 3% dupa adevarata factura ce vor arata catre vames. Prin folosirea Dunarii, comertul cu Apusul se intensifica, incepand cu pacea de la Adrianopol din 1829, prin al carei tratat se prevedea liberul export al cerealelor. Apare acum dreptul puterilor straine de a impune domnitorului sa cedeze o parte din drepturile sale suverane privind vamile. In februarie 1847 vama dintre cele doua principate a fost suprimata, pentru ca apoi, in toamna anului 1848, sa se puna in aplicare tariful vamal comun , creandu-se un teritoriu comercial si vamal unic, baza viitorului stat unitar roman. Astfel, in 1848, ambele tari isi pot afirma independenta economica si pot publica noul tarif vamal. Turcii platesc vama la granita: 3% pentru marfurile exportate peste Dunare. In anul 1848, anteprenor al vamilor in ambele principate era un anume Ciocan1 .1

N. Iorga, Istoria comertului romanesc 4

In anul 1859, dupa proclamarea si infaptuirea Unirii, Comisiunea Centrala de la Focsani a decis exploatarea vamilor in regie proprie de catre stat, ceea ce s-a si facut prin regulamentul decretat in acelasi an sub titlul de Proiectul pentru administrarea vamilor Principatelor Unite ale Moldovei si Tara Romaneasca, influentat mai ales de legislatia franceza in domeniu. Acest proiect este promulgat de Alexandru Ioan Cuza pe data de 16 decembrie 1859. Proiectul se imparte in trei parti, avand in total 111 articole: Partea I trateaza si reglementeaza organizarea serviciului vamal, in 45 de articole (art. 1-45). Partea a II-a contine ispozitiile comune relative la importatia si exportatia marfurilor (art. 46-57). Partea a III-a cuprinde instructiuni de contabilitate si manipulare (art. 58-111). Principiile si normele acestui decret-lege sunt izvorul si fundamentul legislatiei vamale de mai tarziu si chiar a celei din zilele noastre. Este cea mai veche lege pentru sistematizarea vamilor din toate punctele de vedere: ca administratie, impunere, principii si norme economice, financiare, juridice si sociale. Nici aceata lege nu este pusa in aplicare in amanuntul ei, din aceleasi motive ca si sistematizarea din timpul Regulamentelor Organice, precum si din lipsa de personal pregatit si constient de datoria sa. Sistemul de impunere defavorabil exportului a fost schimbat mai tarziu scazandu-se treptat cota de impunere de la 5% ad-valorem pana la 1% in 1868. Desi a anuntat o era liber schimbista, Alexandru Ioan Cuza a renuntat la aceasta idee de teama sa nu ruineze cu totul finantele tarii. Noul tarif vamal a fost pregatit cu participarea firmelor comerciale straine. Dupa anul 1866, in Romania devenita stat constitutional, s-a desfasurat o munca minutioasa, care a durat aproape 8 ani, cu intreruperi, finalizata cu o lege generala a vamilor si un tarif vamal. Acestea sunt votate de Parlament sub denumirea de Legea generala a vamilor din 4 aprilie 1874. Legea a fost pusa in aplicare incepand cu data de 1 iulie 1875. Noul tarif vamal fusese deja decretat in 1874 de domnitorul Carol I, in ciuda opozitiei Turciei. Cu sprijinul marilor puteri, s-a trecut peste opozitia turceasca. Acest lucru a reprezentat o adevarata declaratie de independenta economica. Noul tarif vamal a devenit efectiv in 1876, data la care porturile franco (libere) de la Braila, Galati si Ismail au fost desfiintate. Legea vamilor din 1875 este deci prima lege vamala a Romaniei care legifereaza in mod sistematic ansamblul de coordonari normative care poarta numele de vama. Organizarea si functionarea serviciilor vamale romane, reglementarile si procedurile din domeniu au suferit numeroase modificari din acel moment, evoluand sub impactul schimbarilor istorice survenite in Romania si in Europa, la sfarsitul secolului al XIX-lea si la inceputul secolului al XX-lea sau a modificarilor socio-economice, in sensul dezvoltarii cunoscute de celelalte administratii vamale europene. Conform Legii Vamilor din anul 1905, lege modificata si completata in anul 1933 printr-o lege organica in sensul descentralizarii administratiei vamale si a modernizarii aparatului vamal, s-a ajuns ca vamile sa fie administrate de Directia Vamilor, componenta a Ministerului de Finante. Tot in acea perioada a fost adoptata o lege care reglementa regimul vamal si serviciile vamale din Romania, fiind elaborat un Tarif Vamal. Administratia vamala a intrat intr-un amplu program de reorganizare dupa 1973, an in care a fost infiintata Directia Generala a Vamilor (DGV), entitate cu personalitate juridica distincta in cadrul Ministerului Comertului, si mai tarziu Directiile Regionale Vamale. Dupa 1 ianuarie 1983, DGV a trecut in subordinea Ministerului Finantelor, unde functioneaza si in prezent.

5

1.4. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA ACTUALA A SISTEMULUI VAMAL ROMAN In organizarea statului, vama este o institutie complexa, care pe langa rolul ei fiscal, indeplineste si functia de instrument de protectie a economiei nationale, a societatii si a mediului. Reglementarile si procedurile, precum si organizarea si functionarea serviciilor vamale au evoluat sub impactul schimbarilor istorice survenite in Romania si in Europa Dupa 1990, administratia vamala romana a intrat intr-un proces de reforma legislativa si institutionala, avand ca obiectiv principal pregatirea conditiilor necesare aderarii la Uniunea Europeana. Elaborarea, legiferarea si aplicarea efectiva a tarifului vamal de import incepand cu 1 ianuarie 1991 a fost prima masura cu caracter complex ce a determinat optimizarea functiei fiscale a serviciilor vamale, derularea procesului de incasare a taxelor in vama in mod unitar, sistematic si nediscriminatoriu. In perioada 1992 1993, cadrul legal a fost imbunatatit treptat, in vederea armonizarii cu legislatia comunitara, prin: - adoptarea tarifului de import bazat pe nomenclatorul sistemului armonizat la nivel de 6 cifre (1992) - introducerea formularului tipizat al declaratiei vamale in detaliu, similar documentului administrativ unic utilizat in Comunitatea Economica Europeana (1993) - adoptarea tarifului vamal de import, avand la baza nomenclatorul combinat al marfurilor (1993). In perioada 1996-1998 a fost adoptat cadrul legislativ al activitatii vamale, in cea mai mare parte armonizat cu cel comunitar, precum si cadrul legislativ referitor la structura organizatorica a administratiei vamale romane, fiind elaborate o serie de acte normative de baza in acest domeniu, privind: - Codul Vamal al Romaniei - Regulamentul Vamal (1997, modificat si completat in 2001) - Statutul personalului vamal (1998), instrumentul legal care ofera lucratorilor vamali stabilitate in munca si statueaza apartenenta lor la structura administrativa - introducerea sistemului de tranzit comun pe teritoriul vamal al Romaniei - crearea sistemului informatic integrat vamal - introducerea procedurilor simplificate de vamuire. Incepand cu 1 ianuarie 2007, odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, legislatia vamala autohtona va fi abrogata, locul acesteia fiind luat de peste 8.450 de pagini continand reglementari comunitare aplicabile in domeniul vamal. Odata cu integrarea tarii noastre in Uniunea Europeana, aproximativ 1.000 de posturi din sistemul vamal, din zona de sud si din zona de vest a tarii noastre, vor fi desfiintate, astfel incat la data aderarii Romania sa aiba un numar egal de angajati cu cei ai structurilor similare din statele membre ale Uniunii. Restructurarea este necesara tinand cont si de faptul ca, dupa data aderarii, volumul operatiunilor vamale derulate pe langa punctele de frontiera vor scadea cu aproximativ 65-70%, volum care reprezinta ponderea schimburilor comerciale ale tarii noastre cu statele din spatiul comunitar. Desi reorganizarea sistemului vamal este iminent, tinand cont de faptul ca Romania are la ora actuala un numar destul de redus de lucratori vamali (3.800 persoane) comparativ cu statele vecine (Bulgaria - 3.800 posturi, desi are un volum al activitatii mai mic cu 40% comparativ cu tara noastra; Cehia - 7.400 vamesi impartiti in 45 de birouri vamale, Ungaria - 7.500 de vamesi etc.), cei aproximativ 1.000 de vamesi care vor fi "disponibilizati" vor fi redistribuiti in alte centre vamale, in functie de necesitati. Pentru ca transferurile masive sa nu creeze sincope in 6

sistem, conducerea Autoritatii Nationale a Vamilor (ANV) va consulta sindicatele din domeniu inainte de a actiona. Cel mai probabil, pentru ca sistemul sa nu piarda angajati, vor fi infiintate birouri vamale (cel putin unul) in fiecare oras resedinta de judet.

Dupa data aderarii Romaniei, sistemul vamal autohton va lucra in proportie de 75% pentru Comunitatea Europeana. Astfel, aproximativ trei sferturi din drepturile vamale incasate de noi vor fi varsate neconditionat in contul CE, urmand ca tara noastra sa primeasca din aceste varsaminte sume consistente numai daca va elabora proiecte. inand cont de faptul ca veniturile incasate de sistemul vamal autohton vor trebui virate in cea mai mare parte in contul CE, vor fi introduse reguli foarte dure in cazul necolectarii integrale a veniturilor datorate bugetului comunitar. Totodata, pentru a preintampina eventuale nereguli, sistemul vamal autohton urmeaza a fi auditat trimestrial ulterior datei de aderare. inand cont de aceste aspecte, pentru a preintampina eventuale litigii care ar putea conduce la angajarea raspunderii statului roman, ANV a luat masuri importante de intarire a tuturor componentelor sistemului vamal. In primul rand, ANV a intarit componenta IT, atat la nivelul fiecarui birou vamal, cat si la birourile juridice. Motivele: adaptarea sistemului autohton la cel european (in ceea ce priveste controlul exportului, taxarea, gestionarea cotelor tarifare, a informatiilor privind tranzitele etc.), dar si existenta unor cai eficiente de urmarire si incasare la termen a creantelor. Ca urmare a masurilor luate de conducerea ANV, deja nivelul incasarilor a crescut considerabil, acestea ajungand sa detina o pondere insemnata in bugetul de stat. Astfel, in luna august - considerata o luna "modesta" din punct de vedere al importurilor, ANV a inregistrat incasari record, care au avut o pondere de 43,7% din incasarile la bugetul de stat (si de 77% din totalul TVA colectat la nivel national). Tot urmare a masurilor vizand respectarea legislatiei, de la inceputul acestui an, vama romana a reusit un record de invidiat: un volum al confiscarilor de produse contrafacute si piratate, in perioada ianuarie - iulie a.c., de peste 45 de milioane de euro. Totodata, pornind de la ideea de a fluidiza traficul in punctele vamale - astfel incat controlul fizic sa se rezume la doar 10% din volumul operatiunilor derulate la nivel national - conducerea ANV va pune un accent deosebit pe intarirea componentei de control ulterior. In afara masurilor deja implementate, de la 1 ianuarie 2007 vor fi introduse 100 de brigazi vamale mobile, care vor deveni o prezenta cotidiana pe drumurile europene, nationale sau judetene de la noi. In scopul securizarii frontierelor, densitatea brigazilor mobile va fi mai mare in zona de nord-est si in zona de vest. In plus, restructurarea sistemului vamal autohon va contribui si la scaderea numarului comisionarilor vamali si a volumului de activitate derulat de acestia cu circa 60%. In realizarea obiectivului sau de activitate Administratia Nationala a Vamilor are, in principal, urmatoarele atributii: - aplica in domeniul vamal masurile specifice rezultate din programele guvernamentale si din legislatia in domeniul vama - organizeaza, indruma si controleaza activitatea directiilor regionale vamale si a birourilor vamale din subordine 7

-

-

-

-

-

-

urmareste si supravegheaza respectarea legislatiei vamale pe intregul teritoriu al tarii si exercita controlul specific potrivit reglementarilor in vigoare ia masuri de prevenire si combatere, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare, a oricaror infractiuni si contraventii in domeniul vamal participa impreuna cu alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale la elaborarea proiectelor de acte normative in domeniul vamal aplica prevederile Tarifului vamal de import al Romaniei si ale altor acte normative referitoare la acesta aplica masurile cu caracter vamal rezultate din acordurile de liber schimb sau comert liber incheiate intre Romania, pe de o parte, si Uniunea Europeana sau tarile aflate in curs de integrare in Uniunea Europeana, pe de alta parte asigura aplicarea prevederilor cu caracter vamal din conventiile si tratatele internationale la care Romania este parte urmareste aplicarea corecta a regulilor de interpretare a Nomenclaturii sistemului armonizat, a regulilor generale de stabilire a originii bunurilor si de evaluare in vama a marfurilor, precum si a prevederilor actelor normative referitoare la taxele vamale, taxa pe valoarea adaugata, la accize si la alte drepturi vamale elaboreaza norme metodologice pentru organele proprii de control si le supune spre aprobare Ministerului Finantelor Publice - Agentia Nationala de Administrare Fiscala elaboreaza si adopta norme tehnice pentru introducerea procedurilor simplificate de vamuire elaboreaza propuneri privind sistematizarea si armonizarea legislatiei vamale actioneaza pentru indeplinirea intocmai a programelor privind integrarea vamala europeana coordoneaza si indruma activitatea directiilor regionale vamale si a birourilor vamale pe linia prevenirii si combaterii traficului ilicit de droguri, arme, explozivi, obiecte din patrimoniul cultural national; urmareste, in cooperare cu celelalte organe abilitate ale statului, cazurile de spalare a banilor prin operatiuni vamale verifica modul de declarare de catre titularul operatiunii vamale sau de catre comisionarul vamal a drepturilor cuvenite bugetului de stat; incaseaza si vireaza aceste drepturi la bugetul de stat; stabileste eventualele diferente prin controale ulterioare si asigura incasarea acestora; aplica formele si instrumentele de plata si de garantare a platii taxelor si drepturilor vamale in conformitate cu legislatia in vigoare; asigura colectarea creantelor bugetare controleaza mijloacele de transport incarcate cu marfuri de import, export sau aflate in tranzit, precum si bagajele insotite sau neinsotite ale calatorilor care trec frontiera de stat a Romaniei si verifica legalitatea si regimul vamal al acestora, potrivit reglementarilor vamale in vigoare; retine, in vederea confiscarii, marfurile care fac obiectul unor abateri de la legislatia vamala si pentru care legea prevede o astfel de sanctiune verifica, potrivit reglementarilor vamale in vigoare, pe timp de zi si de noapte, cladiri, depozite, terenuri, sedii si alte obiective si poate preleva, in conditiile legii, probe pe care le analizeaza in laboratoarele acreditate sau, dupa caz, proprii in vederea identificarii si expertizarii marfurilor supuse vamuirii efectueaza investigatii, supravegheri si verificari, potrivit reglementarilor legale in vigoare, in cazurile in care sunt semnalate situatii de incalcare a legislatiei vamale de catre persoane fizice si juridice; verifica registre, corespondenta si alte forme de evidenta si are dreptul de a cere oricarei persoane fizice sau juridice sa prezinte, fara 8

plata, documentatia si informatiile privind operatiunile vamale; sesizeaza organele de urmarire penala competente atunci cand exista indiciile savarsirii unor infractiuni - exercita, in cadrul controlului vamal ulterior verificarea oricaror documente, registre si evidente referitoare la marfurile vamuite. Controlul se poate face la orice persoana care se afla in posesia acestor acte sau detine informatii in legatura cu acestea. Controlul ulterior se efectueaza pe o perioada de 5 ani de la acordarea liberului de vama - asigura sistemul informatic integrat vamal, datele si prelucrarile acestora pentru statistica vamala si de comert exterior; gestioneaza informatiile cu privire la colectarea datoriei vamale - reprezinta, in fata instantelor direct sau prin organele teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice interesele statului in cazurile de incalcare a normelor vamale - intocmeste studii, analize si elaboreaza proiecte de acte normative privind organizarea activitatii Administratiei Nationale a Vamilor, pe care le supune atentiei ministrului finantelor publice, cu avizul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala pentru a fi valorificate si promovate - face propuneri de avizare a proiectelor de acte normative elaborate de alte ministere si institutii centrale care cuprind masuri referitoare la domeniul vamal - aplica legislatia in ceea ce priveste raporturile de serviciu si raporturile de munca ale personalului din cadrul ANV - organizeaza, prin Scoala de Finante Publice si Vama, programe de formare, pregatire si perfectionare profesionala a personalului vamal - elaboreaza si fundamenteaza, cu avizul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al activitatii vamale si il supune spre aprobare ministrului finantelor publice; asigura executarea acestuia - organizeaza si asigura alocarea, miscarea, evidenta si controlul mijloacelor si echipamentelor din dotarea ANV - colaboreaza, pe baza de protocol, cu structurile Ministerului Administratiei si Internelor abilitate, precum si cu alte organe ale statului sau asociatii patronale, cu atributii in aplicarea legii ori interesate in realizarea politicii vamale - coopereaza, pe baza de reciprocitate, cu autoritatile vamale ale altor state, precum si cu organismele internationale de specialitate, in vederea prevenirii, cercetarii si combaterii fraudelor vamale. Atributiile, sarcinile si raspunderile personalului din structura autoritatii vamale se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare aprobat prin ordin al ministrului finantelor publice, iar atributiile, sarcinile si raspunderile individuale ale personalului din structura autoritatii vamale se stabilesc prin fisa postului. Activitatea autoritatii vamale se exercita prin: - Administratia Nationala a Vamilor - Directiile regionale vamale - Birourile vamale - Puncte vamale Structura organizatorica a ultimelor trei componente se aproba de catre directorul general al Administratiei Nationale a Vamilor prin decizie, cu respectarea reglementarilor in vigoare. In prezent exista zece Directii Regionale Vamale si 107 birouri vamale in Romania. La nivel central, in cadrul ANV functioneaza: - Directia declaratie inspectie si frauda vamala - Directia reglementari si proceduri vamale 9

- Directia resurse umane - Directia economica - Directia statistica si informare. Prin Hotararea Guvernamentala nr. 23/1993 a fost infiintata Directia de Supraveghere si Control Vamal, cu atributii in teritoriu, pe langa Directiile Regionale Vamale, cu privire la introducerea sau scoaterea de bunuri din tara de catre persoanele fizice sau juridice. Astfel, ea: - exercita prin mijloace si procedee specifice supravegherea vamala pe teritoriul Romaniei - urmareste si controleaza respectarea de catre persoanele fizice si juridice a legislatiei vamale - constata si sanctioneaza, in conditiile legii, incalcarile legislatiei vamale in vigoare - controleaza vehiculele si bunurile introduse sau care urmeaza sa fie scoase din tara, inclusiv pe cele aflate in tranzit apartinand persoanelor fizice sau persoanelor juridice - verifica, in conditiile permise de lege, terenuri, cladiri, depozite si prevaleaza mostre pentru identificarea bunurilor - verifica registre si documente, putand cere oricarui organ abilitat sa prezinte actele si documentatia pe care le detine cu privire la bunurile introduse sau scoase din tara, inclusiv pe cele cu privire la bunurile aflate in tranzit pe teritoriul Romaniei. Infiintate prin HG 630/1992, Directiile Vamale Regionale sunt unitati interjudetene subordonate ANV. In Romania sunt zece astfel de directii: Arad, Bucuresti, Brasov, Cluj, Constanta, Craiova, Galati, Iasi, Oradea si Timisoara. Conform Codului Vamal al Romaniei, directiile vamale regionale se afla in subordinea directa a ANV, aceasta luand si hotararea infiintarii lor. Birourile si punctele vamale reprezinta unitati operative care nu au personalitate juridica si sunt subordonate ANV. Ele sunt infiintate astfel: - birourile vamale de frontiera prin hotarare guvernamentala - birourile vamale de interior prin decizia ANV Principalele atributii si raspunderi ale acestora sunt stabilite de legiuitor, ele fiind: - controlul mijloacelor de transport care trec frontiera de stat a Romaniei - vamuirea marfurilor de export si import in termenele legale si aplicarea Tarifului Vamal de Import al Romaniei - vamuirea marfurilor tranzitate, precum si a celor primite sau trimise temporar peste frontiera - efectuarea controlului vamal si aplicarea taxelor vamale pentru bunurile apartinand persoanelor fizice - sanctionarea abaterilor de la regimul vamal. Cele mai importante fluxuri de trafic transfrontalier au fost inregistrate in ultimii ani in cazul punctelor de trecere a frontierei din vestul Romaniei (cele cu Ungaria), punctul de trecere a frontierei Giurgiu si cele cu Republica Moldova. In perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, concomitent cu disparitia controlului vamal la granitele cu Ungaria, respectiv Bulgaria, va fi intensificat cel efectuat la punctele de trecere a frontierei cu celelalte tari vecine. In prezent, in Romania, cele mai importante acte normative care asigura cadrul legal al activitatii vamale sunt: Codul Vamal al Romaniei si Regulamentul de aplicare a Codului vamal al Romaniei.

10

Codul vamal al Romaniei a intrat in vigoare la 19 aprilie 2006 si a fost aprobat prin Legea 86/2006, publicata in Monitorul Oficial. Fiind principalul act legislativ din domeniul vamal, se aplica in mod uniform si nediscriminatoriu pe intreg teritoriul Romaniei, in cazul tuturor bunurilor introduse sau scoase din tara de catre persoanele fizice sau juridice. Principalele aspecte reglementate se refera la: - sistemul institutional al autoritatii vamale - relatii si informatii privind reglementarile vamale - principii de baza pentru aplicarea reglementarilor vamale - etape ale operatiunii de vamuire - regimurile vamale definitive - regimurile vamale suspensive - alte destinatii vamale - datoria vamala - plangerile si contestatiile vamale - sanctiuni Regulamentul de aplicare a Codului vamal al Romaniei Regulamentul de aplicare a Codului vamal a adus completari reglementarilor cuprinse in Codul vamal roman in ceea ce priveste: - relatiile si informatiile privind reglementarile vamale - operatiunile prealabile vamuirii - exportul si importul marfurilor - regimurile vamale suspensive - regimul vamal aplicabil calatorilor si altor persoane fizice - supravegherea vamala - supravegherea si controlul vamal exercitate in afara birourilor vamale - bunurile pentru care nu sunt indeplinite conditiile de vamuire - contraventiile vamale. Legea nr. 86 din 19 aprilie 2006 privind Codul vamal al Romaniei. Marfurile introduse pe teritoriul vamal al Romaniei se afla sub supraveghere vamala din momentul intrarii lor si pot fi supuse controlului vamal pana la stabilirea statutului lor vamal. Marfurile straine raman sub supraveghere vamala pana se modifica statutul lor intra intr-o zona libera sau antrepozit sunt reexportate sau distruse potrivit cand: vamal; liber; legii.

Marfurile care beneficiaza de un tratament tarifar favorabil, in functie de destinatia lor finala, raman sub supraveghere vamala. Marfurile pot fi depozitate temporar numai in locurile si in conditiile aprobate de autoritatea vamala. Marfurile romanesti care, dupa ce au fost exportate, sunt reintroduse pe teritoriul vamal al Romaniei si puse in libera circulatie intr-un termen de 3 ani sunt exonerate de drepturi de import la cererea persoanei interesate. Termenul de 3 ani poate fi prelungit in cazuri exceptionale. 11

Incepand cu data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana: Autoritatea vamala poate acorda debitorului alte facilitati de plata decat amanarea platii. Acordarea unor astfel de facilitati de plata trebuie: - sa fie conditionata de constituirea unei garantii. Nu este necesar sa se solicite o astfel de garantie cand, datorita situatiei debitorului, solicitarea acesteia ar crea grave dificultati economice sau sociale; - sa aiba ca rezultat perceperea, in plus fata de cuantumul drepturilor, a unei dobanzi pe credit. Dobanda pe credit se datoreaza pe intreaga perioada amanata sau care face obiectul unei alte facilitati la plata si se calculeaza in asa fel incat sa fie echivalenta cu cuantumul care ar fi solicitat in acelasi scop pe piata monetara sau financiara nationala. Autoritatea vamala poate sa nu ceara dobanda pe credit daca prin aceasta s-ar crea grave dificultati economice sau sociale pentru debitor. Alte acte legislative care reglementeaza activitatea vamala sunt:

Reglementri1. Regulamentul Consiliului nr. 2913/1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, publicat n Jurnalul Oficial seria L nr.253/11.10.1993. 2. Regulamentul Comisiei nr. 2454/1993 privind dispoziii de aplicare a Codului Vamal Comunitar. 3. Regulamentul (CEE) nr. 1186/2009 al Consiliului din 16 noiembrie 2009 de instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe vamale; 4. Regulamentul Consiliului nr.1889/2005 pentru controlul numerarului la intrarea si iesirea din Comunitate, publicat n Jurnalul Oficial seria L nr.309/25.11.2005 5. Legea nr.261/2002 privind regimul metalelor i pietrelor preioase,cu modificarile i completrile ulterioare, publicat n Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr.313/13.V.2002 6. Hotrarea Guvernului 945/2006 pentru aprobarea Normelor privind determinarea valorii n vam pentru bunurile aparinnd cltorilor i altor persoane fizice, publicat n Monitorul Oficial al Romaniei , partea I nr.665/2.VIII.2006 7. Ordin al ministrului finanelor publice nr.1076 pentru aprobarea valorilor n vam, publicat n Monitorul Oficial al Romaniei , parteaI nr.577/4.VII.2006 8. H.G. nr. 797 din 25 iulie 2007 pentru completarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al Romaniei, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 707/2006 9. Ordinul Vicepreedintelui A.N.A.F. nr. 7541 din 6 august 2007 privind stabilirea formularului utilizat pentru declararea numerarului la frontier i a instruciunilor de completare i utilizare a acestuia. Acordurile internationale constituie baza legala pentru realizarea schimbului de documente si informatii necesare prevenirii si combaterii infractiunilor vamale.

12

CAPITOLUL II REGIMUL VAMAL IN ROMANIA Regimul vamal cuprinde totalitate normelor care se aplica in cadrul procedurii vamale, in functie de scopul operatiunii comerciale si de destinatia marfii, regim stabilit la introducerea sau scoaterea din tara a marfurilor prezentate la vama de catre autoritatea vamala. Si in sistemul vamal al Romaniei, la fel ca in cel al Uniunii Europene, regimurile vamale sunt definitive si suspensive 2.1. REGIMURIEL VAMALE DEFINITIVE IN ROMANIA Regimurile vamale definitive sunt importul, referindu-se la introducerea marfurilor in circuitul economic national, si exportul, regim vamal aplicat la scoaterea marfurilor de pe teritoriul vamal al Romaniei. In cadrul regimurilor vamale definitive este incadrat si regimul vamal aplicat calatorilor si altor persoane fizice in Romania. 2.1.1. IMPORTUL Importul consta in intrarea in tara a marfurilor straine si introducerea acestora in circuitul economic. La importul marfurilor, autoritatea vamala realizeaza procedura de vamuire si de incasare a datoriei vamale aferenta drepturilor de import, aplicand si masurile de politica comerciala. Taxele vamale de import se determina pe baza Tarifului vamal de import al Romaniei, care se aproba prin lege. Tariful vamal de import al Romaniei se elaboreza pe baza nomenclaturii combinate a marfurilor. Taxele vamale aplicabile sunt cele prevazute la data inregistrarii declaratiei vamale de import. In situatia in care, ulterior inregistrarii, in timpul efectuarii procedurii de vamuire, pana la acordarea liberului de vama, intervin taxe vamale preferentiale, titularul operatiunii comerciale sau reprezentantul acestuia va solicita autoritatii vamale aplicarea taxei vamale corespunzatoare regimului preferential. Unele categorii de marfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil, in functie de felul marfii sau destinatia lor specifica, potrivit reglementarilor vamale sau a acordurilor si conventiilor internationale la care Romania este parte. Prin tratament tarifar favorabil se intelege o reducere sau exceptare de drepturi vamale, care poate fi aplicata si in cadrul unui contingent tarifar. Prin lege se stabilesc cazurile in care, din motive si imprejurari speciale, se acorda scutiri de drepturi la importul de marfuri. 13

Guvernul, in cazuri temeinic justificate, la propunerea Ministerului Finantelor si a Ministerului Industriei si Comertului, poate aproba, cu caracter temporar, exceptari sau reduceri de taxe vamale, pentru unele categorii de marfuri. Exceptarile si reducerile de taxe vamale se stabilesc in mod nediscriminatoriu fata de importatori sau de beneficiari, indicandu-se in mod expres codul tarifar al marfurilor. Importatorii sau beneficiarii importului de marfuri destinate unei anumite utilizari, in cazul in care, ulterior declaratiei vamale, schimba utilizarea marfii, sunt obligati sa instiinteze inainte autoritatea vamala, care va aplica regimul tarifar vamal corespunzator noii utilizari. Regulile generale si notele explicative de interpretare a nomenclaturii marfurilor prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei sunt cele din Conventia internationala a Sistemului armonizat de descriere si codificare a marfurilor, incheiata la Bruxelles la 14 iunie 1983, la care Romania este parte. Directia Generala a Vamilor, tinand seama de practica internationala in materie, stabileste regulile specifice aplicabile clasificarii marfurilor prevazute in nomenclatura combinata. Originea marfurilor importate, mentionata in certificatul de origine al acestora este foarte importanta in vederea aplicarii corecte a Tarifului Vamal. Autoritatea vamala, pe baza regulilor de origine prevazute de reglementarile vamale sau de acordurile ori conventiile internationale la care Romania este parte, face diferenta intre marfurile produse in intregime intr-o tara si marfurile obtinute printr-o prelucrare substantiala intr-o alta tara. Originea marfurilor este, de asemenea, criteriul de baza in aplicarea regimului tarifar preferential. Daca importatorul nu a prezentat certificatul de origine a marfurilor, si, in consecinta, nu a fost aplicat nici un tratament tarifar preferential, solicitarea restituirii taxelor vamale incasate in plus poate avea loc ulterior, cu conditia ca cererea de restituire sa fie depusa in termenul de valabilitate a certificatului de origine prevazut in acordurile prin care s-a stabilit regimul tarifar preferential la care Romania este parte. Certificatele de origine a marfurilor, care sunt prezentate autoritatii vamale dupa expirarea termenului pot fi acceptate daca titularul operatiunii dovedeste ca nerespectarea termenului este datorata unor circumstante exceptionale. Autoritatea vamala poate accepta certificatele de origine a marfurilor, daca termenul de prescriptie a datoriilor statului n-a fost implinit, iar marfurile respective au fost prezentate autoritatii vamale si au facut obiectul unei declaratii vamale inainte de expirarea termenului. Valoarea in vama reprezinta acea valoare care constituie baza de calcul a taxelor vamale prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei. Procedura de determinarea a valorii in vama este cea prevazuta in Acordul privind aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife si comert (G.A.T.T. ) incheiat la Geneva la 1 noiembrie 1979, la care Romania este parte. La valoarea in vama, in masura in care au fost efectuate, dar nu au fost cuprinse in pret, se includ: - cheltuielile de transport ale marfurilor importate pana la frontiera romana - cheltuielile de incarcare, de descarcare si de manipulare, conexe transportului, ale marfurilor din import aferente parcursului extern - costul asigurarii pe parcurs extern Transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb stabilit si comunicat de Banca Nationala a Romaniei. Acest curs se utilizeaza pe toata durata saptamanii urmatoare, pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani. 14

Atunci cand determinarea definitiva a valorii in vama nu se poate efectua imediat, importatorul are dreptul de a ridica marfurile din vama, la cerere, cu conditia sa constituie o garantie baneasca sau bancara, acceptata de autoritatea vamala. In cazul in care, in termen de 30 de zile de la ridicarea marfii, importatorul nu prezinta documente concludente privind determinarea valorii in vama, autoritatea vamala procedeaza la executarea garantiei, operatiunea de vamuire fiind considerata incheiata. Valoarea in vama se determina si se declara de catre importator, care este obligat sa depuna la biroul vamal, o declaratie pentru valoarea in vama, insotita de facturi sau alte documente de plata a marfii si a cheltuielilor pe parcurs extern, aferente acesteia. Declaratia de valoare in vama poate fi depusa si prin reprezentant, in acest caz raspunderea este solidara. Sunt exceptate de la plata taxelor vamale de import: - produsele de pescuit maritim si oceanic si alte produse extrase din marea teritoriala a unei terte tari de navele inmatriculate in Romania si care navigheaza sub pavilion roman - bunurile obtinute din produsele prevazute mai sus la bordul unei nave-fabrica ce indeplineste conditiile de inmatriculare in Romania si de navigatie sub pavilion roman. Sunt considerate prohibite toate marfurile al caror import sau export este, potrivit reglementarilor legale, interzis cu orice titlu. Sunt considerate ca restrictionate marfurile al caror import sau export este supus unor conditii sau indeplinire a unor formalitati speciale. Atunci cand importul sau exportul nu este permis decat cu prezentarea unei autorizatii speciale sau a unei licente, marfurile sunt prohibite daca nu sunt insotite de un astfel de titlu sau daca acesta nu este valabil. Sunt prohibite la import, in comertul exterior romanesc: - armele si munitiile, cu exceptia celor autorizate de lege - produsele explozibile si toxice, cu exceptia celor autorizate de lege - substantele stupefiante si psihotrofe, cu exceptia celor autorizate de lege - medicamentele, aparatura medicala si materialele tehnico-medicale neautorizate de ministerul de resort - inscrisurile, tipariturile si imprimatele de orice fel care nu sunt admise de lege

2.1.2.EXPORTUL Regimul de export consta in scoaterea definitiva a marfurilor romanesti de pe teritoriul Romaniei. Sunt admise la export marfurile produse in tara, precum si cele importate anterior, cu exceptia marfurilor care sunt supuse unor masuri de prohibitie sau de restrictie in cadrul politicii comerciale. Regulile de clasificare tarifara prevazute la importul de marfuri se aplica si la export. Exportatorul de marfuri scoase definitiv sau temporar din tara este obligat sa depuna o declaratie vamala de export la biroul vamal in raza caruia se afla sediul exportatorului sau locul unde marfurile sunt ambalate ori incarcate pentru a fi exportate. In cazuri temeinic justificate, declaratia vamala poate fi depusa si la un birou vamal de frontiera. La exportul de marfuri nu se incaseaza taxe vamale. 15

Liberul de vama la export se acorda cu conditia ca marfurile in cauza sa paraseasca teritoriul Romaniei in aceeasi stare in care acestea se aflau in momentul inregistrarii declaratiei vamale de export. Marfurile romanesti, precum si cele straine care au fost indigenate pot fi exportate temporar, in situatia in care urmeaza a fi reintroduse in tara, fara a fi suferit o modificare, cu exceptia uzurii lor normale. Autoritatea vamala fixeaza un termen in cadrul caruia marfurile trebuie sa fie reintroduse sau sa primeasca o alta destinatie vamala. Termenul aprobat trebuie sa permita ca scopul utilizarii sa fie realizat Autoritatea vamala, cu acordul titularului regimului de export, poate scurta sau, in cazuri exceptionale, temeinic justificate, poate prelungi termenul initial. Sunt prohibite la export, in comertul exterior romanesc: - armele si munitiile, cu exceptia celor autorizate de lege - produsele explozibile si toxice, cu exceptia celor autorizate de lege - echipamentul militar, cu exceptia celui autorizat de lege - medicamentele, aparatura medicala si materialele tehnico-medicale neautorizate de ministerul de resort - bunurile care fac parte din patrimoniul national, cu exceptia celor admise temporar - metalele pretioase, pietrele pretioase si obiectele confectionate din acestea, cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege. 2.1.3. REGIMUL VAMAL PERSOANE FIZICE APLICABIL CALATORILOR SI ALTOR

Calatorii si alte persoane fizice cu domiciliul in tara sau in strainatate pot introduce si scoate din tara bunurile aflate in bagajele personale ori care ii insotesc, fara a fi supusi taxelor vamale, in conditiile si limitele stabilite prin hotarare a Guvernului. Acesta hotarare va tine seama de acordurile si de conventiile internationale la care Romania este parte. Acest regim vamal se aplica si coletelor primite sau trimise persoanelor fizice. Pentru bunurile care nu se incadreaza in limitele cantitative si valorice prevazute in hotarare a Guvernului se aplica, la import, tariful vamal de import, iar la export, o taxa vamala unica de 20 % aplicata la valoarea in vama. Guvernul, la propunerea Ministerului Finantelor si Ministerului Industriei si Comertului, poate aproba reduceri sau exceptari de la taxele vamale prevazute mai sus. Prin hotarare a Guvernului se vor stabili si normele privind determinarea valorii in vama a bunurilor introduse sau scoase din tara de persoanele fizice pentru care au fost depasite conditiile si limitele stabilite de lege.

2.2. REGIMURILE VAMALE SUSPENSIVE IN ROMANIA Conform Codului vamal al Romaniei, regimurile vamale suspensive sunt operatiuni cu titlu temporar, care au drept efect suspendarea platii taxelor vamale. Si in sistemul vamal romanesc, la fel ca in cel al Uniunii Europene intalnim: 16

- tranzitul vamal - antrepozitul vamal - admiterea temporara a marfurilor - perfectionarea activa si pasiva a marfurilor - transformarea sub control vamal a marfurilor. Regimurile vamale suspensive fac parte din destinatiile vamale care pot fi date marfurilor introduse in tara, altele decat regimurile definitive, prin care se creaza facilitati schimburilor comerciale internationale. Marfurile plasate sub aceste regimuri sunt dupa caz, marfuri pentru care, din anumite motive, nu se procedeaza la vamuirea definitiva imediat ce au fost introduse in tara, marfuri introduse pentru diverse scopuri, dar care raman proprietatea partenerului extern, marfuri care sunt introduse pentru impulsionarea exportului atunci cand sunt prelucrate sau transformate. Existenta unor astfel de regimuri asigura, pe de o parte, o supraveghere eficienta din partea autoritatilor asupra marfurilor, iar pe de alta parte, ofera operatorilor economici posibilitatea sa execute unele operatiuni comerciale fara a fi necesar sa-si blocheze sume importante pentru plata taxelor vamale care s-ar datora daca astfel de marfuri ar fi importate definitiv. Regimul vamal suspensiv se solicita in scris de titularul operatiunii comerciale. Autoritatea vamala aproba cererea numai in cazul in care poate asigura supravegherea si controlul regimului vamal suspensiv. Cheltuielile suplimentare ocazionate de acordarea regimului vamal suspensiv vor fi suportate de titularul operatiunii. Prin aprobarea emisa, se fixeaza termenul pentru incheierea regimului vamal suspensiv. Prelungirea termenului pentru incheierea regimului vamal suspensiv se face la cererea expresa si justificata a titularului operatiunii, cu aprobarea autoritatii vamale. Acordarea regimului suspensiv se face de catre autoritatea vamala dupa o verificare atenta a conditiilor in care urmeaza sa se desfasoare operatiunea comerciala si din acest motiv este prevazuta obligatia, pentru operatorii economici, sa solicite in scris acordarea unui astfel de regim. In decizia de acordare a regimului suspensiv, autoritatea vamala trebuie sa urmareasca daca poate fi realizata activitatea de supraveghere a marfurilor respective sau daca sunt create toate conditiile ca sa fie excluse posibilitatile de frauda vamala prin sustragerea marfurilor de sub acest regim si introducerea lor in circuitul economic fara achitarea datoriilor fata de bugetul statului. In afara caracterului de suspendare a platii taxelor vamale, aceste regimuri au si un caracter temporar. In consecinta, autoritatea vamala stabileste un termen in cadrul caruia operatiunea comerciala urmeaza sa se realizeze, iar regimul acordat se incheie. Autoritatea vamala stabileste acest termen, tinand seama de timpul necesar realizarii operatiunilor comerciale si de posibilitatea sa prlungeasca acest termen la cererea justificata a titularului. Titularul aprobarii este obligat sa informeze de indata autoritatea vamala asupra oricaror modificari care influenteaza derularea operatiunii sub regimul vamal aprobat. Pentru a-si putea exercita atributia de supraveghere vamala, autoritatea vamala trebuie sa fie instiintata de orice modificari care pot aparea in derularea operatiunii comerciale. Astfel de modificari pot aparea in legatura cu locul de depozitare al marfurilor plasate sub regimul suspensiv, conditiile de derulare a operatiunii comerciale, posibilitatile de respectare a termenului de incheiere a regimului, eventualele pierderi cantitative sau modificari ale calitatii marfurilor admise initial sub regim. Autoritatea vamala cere constituirea unei garantii care sa asigure incasarea drepturilor de import care ar putea fi datorate. 17

Garantia constituita de operatorul economic trebuie sa ofere autoritatii vamale posibilitatea sa incaseze taxele vamale care se datoreaza in situatia in care, dintr-un motiv sau altul, asupra marfurilor plasate sub regimul suspensiv nu sunt efectuate formalitatile de vamuire prevazute de lege. Cuantumul garantiei constituite, precum si forma sub care aceasta poate fi acceptata de autoritatea vamala sunt specifice fiecarui regim suspensiv in parte. Regimul vamal suspensiv aprobat se incheie atunci cand marfurile primesc un alt regim vamal. Autoritatea vamala poate dispune, din oficiu, incheierea regimului vamal suspensiv atunci cand titularul nu finalizeaza operatiunile acestui regim in termenul aprobat. Un regim vamal suspensiv se poate incheia prin acordarea unui alt regim vamal suspensiv sau unul definitiv de catre autoritatea vamala la solicitarea titularului. In eventualitatea in care titularul regimului nu depune la vama, in termenul acordat, documentatia pentru incheierea regimului suspensiv, autoritatea vamala incheie din oficiu acest regim, luand totodata masurile de recuperare a taxelor vamale datorate bugetului de stat. In cazul regimului de perfectionare activa sau de perfectionare pasiva, cand se obtin produse compensatoare ca urmare a efectuarii operatiunilor de prelucrare sau de transformare la care este supusa marfa aflata sub regim, incheierea se face similar celor mentionate mai sus, cu deosebirea ca in acest caz sunt luate in calcul produsele compensatoare. Titularul regimului vamal suspensiv poate cesiona, cu acceptul proprietarului marfurilor si cu acordul autoritatii vamale, drepturile si obligatiile aferente regimului vamal respectiv. Exista in practica comerciala situatii in care marfuri introduse in tara si plasate sub un regim suspensiv, avand ca titular un operator economic, sa fie cesionate altui operator. Legislatia vamala nu interzice astfel de operatiuni, insa, pentru realizarea supravegherii vamale, se prevede conditia ca transferul sa fie anuntat autoritatii vamale pentru ca aceasta sa-si dea acordul, analizand totodata daca noul titular poate indeplini conditiile derularii regimului suspensiv aprobat initial. Cesiunea se face pe numele noului titular, prin depunerea la autoritatea vamala a declaratiei de plasare sub regimul suspensiv, fapt care da nastere unui nou raport juridic intreautoritatea vamala si noul titular si stinge in acelasi timp raportul juridic existent cu vechiul titular. 2.2.1.TRANZITUL VAMAL Tranzitul vamal consta in transportul marfurilor straine de la un birou vamal la alt birou vamal, fara ca acestea sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor de politica comerciala. Marfurile vamuite la un birou vamal de interior, in vederea exportului, sunt in tranzit pana la biroul vamal de frontiera. Regimul de tranzit vamal se incheie atunci cand marfurile si documentele corespunzatoare sunt prezentate la biroul vamal de destinatie. In cazul in care acesta este un birou vamal de interior, la cererea declarantului vamal, marfurile primesc o alta destinatie vamala. Titularul regimului de tranzit este obligat sa prezinte biroului vamal de destinatie marfurile in stare intacta, cu masurile de marcare si sigilare aplicate potrivit art. 58, in termenul stabilit de autoritatea vamala.

18

In cazul in care exista documentele intocmite potrivit conventiilor si intelegerilor internationale la care Romania este parte, autoritatea vamala le accepta fara sa mai emita documente interne. 2.2.2. ANTREPOZITUL VAMAL Prin antrepozit vamal se intelege locul aprobat de autoritatea vamala, aflat sub autoritatea acesteia, in care marfurile se pot depozita. In aprobarea data de autoritatea vamala se stabileste si termenul in cadrul caruia titularul de antrepozit este obligat sa solicite acordarea unui nou regim vamal. In antrepozitul vamal se permite intrarea marfurilor straine, inainte ca ele sa fie supuse obligatiei de plata a datoriei vamale sau unor masuri de politica comerciala, precum si a marfurilor romane vamuite, care sunt depozitate pana la expedierea lor in strainatate. Tinand seama de practicile din comertul international, destinatia finala a marfurilor introduse in tara nu este cunoscuta in momentul trecerii frontierei, ceea ce obliga importatorii sa le depoziteze pe anumite perioade de timp. Daca este vorba de marfuri destinate reexportului, importatorul are interesul sa le plaseze sub un regim vamal care sa ii permita sa evite plata taxelor vamale de import. In ceea ce priveste marfurile care sunt destinate importului definitiv, este, de asemenea, in interesul importatorului sa poata intarzia plata taxelor vamale de import pana in momentul in care aceste marfuri urmeaza sa fie introduse efectiv in circuitul economic. Sub regimul de antrepozit vamal pot fi plasate si marfuri romanesti pentru care au fost efectuate formalitatile vamale de export, dar din motive determinate de conditiile contractuale sau de transport expedierea din tara nu poate fi efectuata imediat dupa acordarea liberului de vama la export. Pentru toate aceste situatii se poate aplica regimul de antrepozitare care in afara suspendarii platii efective a unor taxe acordate statului, pe perioada determinata de termenul acordat de autoritate vamala poate duce si la suspendarea aplicarii masurilor de politica comercila stabilite pentru importul definitiv al unor categorii de marfuri. Antrepozitele vamale pot fi publice, deci deschise oricarui importator sau exportator, sau private, adica utilizate exclusiv de anumite persoane, in functie de necesitatile particulare ale comertului sau industriei. Antrepozitele vamale publice pot fi administrate fie de autoritatea vamala, fie de o alta autoritate sau de o persoana juridica, fiecare trebuind sa aiba in obiectul lor de activitate o asemenea tributie. Antrepozitele vamale pot fi infiintate numai de persoane juridice romane, pe baza aprobarii date de autoritatea vamala. Autoritatea vamala stabileste, prin aprobare, si conditiile de organizare si functionare a antrepozitului vamal autorizat. Infiintarea unui antrepozit vamal este conditionata de eliberarea unei autorizatii de catre autoritatea vamala, cu exceptia cazului in care gestionarul antrepozitului este chiar autoritatea vamala. Autorizatia se elibereaza in baza unei cereri depuse la autoritatea, in care persoana juridica in numele careia se doreste infiintarea unui antrepozit trebuie sa furnizeze informatiile necesare eliberarii autorizatiei, mai ales cele care justifica aceasta activitate din punct de vedere economic. La randul ei, autorizatia va cuprinde conditiile in care se va deschide si functiona antrepozitul. 19

Autorizatia de infiintare si functionare a antrepozitelor se elibereaza numai persoanelor juridice romane. Detinatorul antrepozitului vamal este administratorul si gestionarul marfurilor depozitate in acesta si are fata de autoritatea vamala urmatoarele obligatii: - sa indeplineasca conditiile de organizare si functionare a antrepozitului vamal stabilite in aprobare - sa asigure supravegherea marfurilor astfel incat sa nu fie posibila sustragerea acestora de sub control vamal - sa respecte normele privind conservarea marfurilor depozitate In afara obligatiilor care sunt specifice administratorilor sau gestionarilor de depozite, detinatorul antrepozitului vamal are si obligatii speciale fata de autoritatea vamala, care rezulta din particularitatea unui asemenea depozit. Aceste obligatii sunt stabilite pentru a exista siguranta ca pe timpul depozitarii marfurilor nu pot fi sustrase supravegherii vamale sau operatiunilor de vamuire. In acest sens se are in vedere ca locul de depozitare sa fie astfel amenajat incat sa nu permita introducerea sau scoaterea de marfuri fara ca autoritatea vamala sa poata constata aceste miscari de marfuri, sa prezinte conditii de sigilare sau sa permita sa fie luate masuri asiguratorii prin care sa fie pastrata integritatea marfurilor. Autoritatea vamala poate cere detinatorului de antrepozit sa constituie o garantie care sa asigure plata drepturilor de import pentru marfurile nevamuite aflate in antrepozit. Autoritatea vamala poate cere instituirea unei garantii ca o masura suplimentara care sa permita asigurarea incasarii normale a obligatiilor rezultate din regimul de plasare a marfurilor in antrepozitul vamal. Garantia poate fi depusa fie de proprietarul sau gestionarul antrepozitului, fie e persoanele care antrepoziteaza marfurile. Garantia poate fi depusa sub una din formele admise de legislatia vamala (depozit banesc sau scrisoare de grantie bancara). Detinatorii de antrepozite si antrepozitarii sunt obligati sa tina o evidenta operativa, in forma stabilita de autoritatea vamala, a marfurilor aflate in antrepozit. Inscrierea in evidenta operativa se va face imediat ce marfurile au fost introduse in depozit. Aceasta evidenta nu este necesara in situatia in care antrepozitul este gestionat de autoritatea vamala. Din cele mentionate mai sus rezulta ca evidenta operativa trebuie sa contina toate intrarile si iesirile de marfuri din antrepozit, numarul, data si felul documentelor vamale care atesta intrarea si iesirea marfurilor din antrepozit, pentru a permite autoritatii vamale sa exercite un control simplu si eficient asupra modului in care au fost respectate prevederile legale, miscarile marfurilor din depozitul respectiv. De regula, evidenta operativa se tine de catre detinatorul antrepozitului si de antrepozitar in aceeasi forma utilizata de autoritatea vamala pentru a oferi mijloace simple de verificare. In antrepozitele vamale pot fi depozitate si marfuri care sunt supuse operatiunilor specifice regimului de perfectionare activa sau de transformare sub control vamal. Aceste marfuri fac obiectul regimurilor vamale corespunzatoare si nu al regimului de antrepozit vamal. In perioada de antrepozit vamal nu pot fi efectuate operatiuni decat de ambalare, marcare sau testare in vederea pregatirii pentru vanzare, care, in prealabil, au fost aprobate de autoritatea vamala. In vederea efectuarii operatiunilor mentionate mai sus, marfurile pot fi scoase temporar din antrepozitul vamal. 20

Marfurile aflate in regim de antrepozit vamal sunt stocate pe teritoriul Romaniei in asteptarea de cumparator, urmand sa fie dirijate la destinatia care va fi stabilita de vanzator. Aceasta destinatie poate fi situata in afara teritoriului Romaniei sau in interiorul tarii, caz in care se depun formalitatile corespunzatoare regimurilor vamale sau noilor destinatii, potrivit operatiunilor comerciale convenite pentru marfuri. In aceasta situatie este obligatoriu ca parametrii tehnici de calitate sau cantitate a marfurilor aflate in regim de antrepozitare sa nu fie modificati pentru a nu se schimba cuantumul drepturilor legale cuvenite statului. Operatiunile de ambalare, marcare, testare in vederea pregatirii pentru vanzare sunt permise a fi efectuate pentru marfurile aflate in regim de antrepozitare, acestea neputand produce modificari asupra elementelor care determina drepturile cuvenite bugetului de stat. Autoritatea vamala poate permite ca marfurile aflate intr-un antrepozit vamal sa fie transferate in alt antrepozit vamal. Autoritatea vamala trebuie sa fie in masura sa realizeze supravegherea marfurilor aflate sub regim de antrepozitare. Este permis orice transfer dintr-un antrepozit in altul, insa acordul autoritatii vamale este obligatoriu. In acest fel se pastreaza controlul asupra intregii operatiuni. Pentru marfurile scoase din antrepozitul vamal si vamuite la import, cheltuielile de antrepozitare, inclusiv cele de conservare, nu se adauga la valoarea in vama. Potrivit normelor de determinare a valorii in vama stabilite in Acordul privind aplicarea articolului VII din acordul O.M.C., precum si in Codul Vamal, elementele din care se compune valoarea in vama cuprind in afara pretului extern si cheltuielile de manipulare, transport si asigurare, efectuate pe parcursul extern si achitate de importator. Cheltuielile de antrepozitare sau de conservare rezultate din aplicarea regimului vamal de antrepozitare nu sunt considerate ca fiind cheltuieli de natura celor care pot fi adaugate la valoarea in vama si nu intra in baza de calcul a taxelor sau drepturilor de import. 2.2.3. ADMITEREA TEMPORARA Regimul de admitere temporara permite utilizarea pe teritoriul Romaniei, cu exonerarea totala sau partiala a drepturilor de import si fara aplicarea masurilor de politica comerciala, a marfurilor straine destinate a fi reexportate in aceeasi stare, cu exceptia uzurii lor normale. Autoritatea vamala fixeaza un termen in cadrul caruia marfurile trebuie sa fie reexportate sau sa primeasca o noua destinatie vamala. Termenul aprobat trebuie sa permita ca scopul utilizarii sa poata fi realizat. Autoritatea vamala, cu acordul titularului regimului, poate scurta sau, in cazuri exceptionale, temeinic justificate, poate prelungi termenul initial. In cazul marfurilor plasate sub regim de admitere temporara cu exonerarea partiala a taxelor vamale, cuantumul taxelor vamale se incaseaza in proportie de 3 % din suma care se datora, daca marfurile ar fi fost importate. Cuantumul se calculeaza pentru fiecare luna sau fractiune de luna a duratei in care marfurile se afla sub regim de admitere temporara, fara a putea depasi cuantumul datorat in cazul in care aceleasi marfuri ar fi fost importate. In cazul in care titularul regimului de admitere temporara cesioneaza operatiunea, fiecare titular achita drepturile de import aferente perioadei de utilizare a bunului. Cand, in cazul aceleiasi luni, utilizarea s-a facut de ambii titulari, drepturile de import se achita de catre cedent. In cazul in care marfurile aflate in regim de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import sunt importate, elementele de taxare sunt cele in vigoare la data inregistrarii declaratiei vamale de import. 21

2.2.4. PERFECTIONAREA ACTIVA Regimul de perfectionare activa consta in supunerea, pe teritoriul Romaniei, la una sau mai multe operatiuni de transformare sau prelucrare a: - marfurilor straine destinate a fi reexportate in afara teritoriului vamal al Romaniei, sub forma de produse compensatoare, fara a face obiectul incasarii drepturilor de import sau al masurilor de politica comerciala - marfurilor importate, introduse in circuitul economic, daca ele sunt exportate in afara teritoriului Romaniei sub forma de produse compensatoare. In regimul de perfectionare activa se pot face urmatoarele operatiuni: - prelucrarea marfurilor, inclusiv montajul, asamblarea si adaptarea lor la alte marfuri; - transformarea marfurilor - repararea marfurilor, inclusiv remontarea in forma initiala - utilizarea unor marfuri, care desi nu se regasesc in produsele compensatoare, permit sau faciliteaza obtinerea acestor produse, chiar daca ele dispar total sau partial in timpul folosirii lor. Produsele compensatoare sunt rezultatul obtinut in urma procesului de perfectionare. Marfurile echivalente sunt marfurile romane utilizate in locul marfurilor de import pentru fabricarea produselor compensatoare. Rata de randament reprezinta cantitatea sau procentajul de produse compensatoare obtinute in urma procesului de perfectionare activa a unor cantitati determinate de marfuri importate. 2.2.5.PERFECTIONAREA PASIVA Regimul de perfectionare pasiva permite exportul temporar de marfuri romanesti in afara teritoriului tarii, in vederea supunerii acestora unor operatiuni de transformare sau prelucrare si, ulterior, a importului produselor astfel rezultate, cu exonerarea totala sau partiala de drepturi de import. Exportul temporar de marfuri romanesti, in vederea perfectionarii pasive, este supus acelorasi masuri de politica comerciala care se aplica exportului definitiv de marfuri. Nu pot fi plasate sub regim de perfectionare pasiva marfurile care: - prin exportul lor ar da nastere la rambursari sau restituiri de drepturi de import; - inaintea exportului, au fost importate, in exonerare totala de drepturi de import, pentru a fi utilizate intr-un anumit scop. Autoritatea vamala fixeaza termenul in care produsele compensatoare vor fi reimportate. La cererea titularului aprobarii, autoritatea vamala, in cazuri temeinic justificate, poate prelungi termenul initial. In aprobare, autoritatea vamala stabileste rata de randament sau metoda de determinare a acesteia. Produsele compensatoare sunt produsele rezultate in urma procesului de perfectionare pasiva. Rata de randament reprezinta cantitatea sau procentajul de produse compensatoare, obtinuta dintr-o cantitate determinata de marfuri supuse procesului de perfectionare pasiva.

2.2.6. TRANSFORMAREA SUB CONTROL VAMAL 22

Regimul de transformare sub control vamal permite folosirea, pe teritoriul Romaniei, fara plata drepturilor de import si fara aplicarea de masuri de politica comerciala, de marfuri straine pentru a fi supuse unor operatiuni care le transforma felul sau starea initiala. Produsele rezultate, numite produse transformate, se introduc in circuitul economic, cu plata drepturilor de import. Aprobarea de transformare sub control vamal se acorda de autoritatile vamale, la cererea persoanei care efectueaza operatiunea. Pentru marfurile netransformate sau aflate intr-un stadiu intermediar de transformare, care se importa, elementele de taxare sunt cele in vigoare in momentul inregistrarii declaratiei vamale. Prevederile de mai sus se aplica si in cazul in care termenul de incheiere a operatiunii de transformare a marfurilor, stabilit in aprobare, nu este respectat. Drepturile de import la care sunt supuse produsele transformate se calculeaza potrivit unui tratament tarifar preferential, nu numai atunci cand acesta este prevazut in momentul importului, ci si daca acesta era prevazut pentru marfurile care urmau a fi transformate la data inregistrarii declaratiei vamale de plasare sub regimul vamal. Tratamentul preferential la care se face trimitere se aplica si in cazul cand acesta este prevazut pentru produse identice cu produsele transformate. Lista marfurilor care pot fi plasate in regim de transformare sub control vamal este stabilita prin hotarare a Guvernului. 2.3. ALTE DESTINATII VAMALE IN ROMANIA Codul vamal al Romaniei retine trei situatii in cazul altor destinatii vamale, situatii adiacente regimurilor vamale definitive si suspensive: - zonele libere - reexportul marfurilor straine de pe teritoriul Romaniei - marfurile exportate si returnate in Romania 2.3.1. ZONELE LIBERE In zonele libere, marfurile straine sunt considerate, din punct de vedere al aplicarii drepturilor de import si al masurilor de politica comerciala la import, ca marfuri care nu sunt situate pe teritoriul Romaniei atat timp cat nu sunt importate. Acestea nu pot fi plasate sub un alt regim vamal si nici nu pot fi folosite sau consumate in alte conditii decat cele prevazute de reglementarile vamale. Marfurile romanesti pot fi introduse in zonele libere, cu respectarea conditiilor stabilite pentru exportul de marfuri. Stationarea marfurilor in zonele libere nu este limitata in timp. Intrarea si iesirea din zonele libere este permisa numai prin punctele stabilite de autoritatea vamala. Efectuarea de constructii de orice fel in zona libera este conditionata de autorizatia prealabila a autoritatii vamale. Perimetrele zonelor libere, punctele de intrare si de iesire ale acestora, precum si persoanele si mijloacele de transport care intra sau ies sunt supuse controlului si supravegherii vamale. Accesul intr-o zona libera poate fi interzis de autoritatea vamala, daca persoanele fizice sau juridice nu justifica interesul lor de a desfasura o activitate licita in acea zona. Autoritatea vamala are dreptul de a controla marfurile care intra in zonele libere sau care stationeaza ori ies din acestea, pe baza documentelor de transport insotitoare. Marfa se prezinta autoritatii vamale, la cererea acesteia, de catre titularul operatiunii. 23

Marfurile periculoase, marfurile a caror detinere sau circulatie este stabilita prin reglementari speciale, marfurile susceptibile de a se altera, precum si cele care necesita instalatii speciale de depozitare, sunt admise in zonele libere numai cu conditia sa existe spatii sau incinte special echipate pentru primirea si depozitarea lor. Marfurile straine introduse in zonele libere, precum si marfurile romanesti si straine aflate in zonele libere si care se scot din tara, nu sunt supuse obligatiei de depunere a declaratiei vamale. Pentru marfurile romanesti care se introduc in zonele libere, precum si pentru marfurile romanesti sau straine aflate in zonele libere si care intra in tara se depun declaratii vamale. Administratia zonelor libere este obligata: - sa comunice autoritatii vamale marfurile aflate in zona libera, care sunt supuse drepturilor de import sau export ori care fac obiectul unor reglementari privind politica comerciala; - sa informeze autoritatea vamala despre activitatile industriale, comerciale si orice alte activitate care se desfasoara in zonele libere, in conditiile prevazute de lege. Pe timpul stationarii in zonele libere, marfurilor straine li se poate acorda unul dintre urmatoarele regimuri vamale: - importul pentru consum sau utilizare in zona libera; in acest caz, cheltuielile de depozitare si manipulare efectuate in zona libera nu se includ in valoarea in vama; - perfectionare activa; - transformare sub control vamal; - admitere temporara. Marfurile straine stationate in zonele libere nu pot fi abandonate sau distruse decat in conditiile legii. Persoana fizica autorizata sau juridica care exercita o activitate de prelucrare, de transformare, de vanzare, de cumparare sau de stocare de marfuri, in zona libera, este obligata sa infiinteaze si sa tina o evidenta operativa a marfurilor, in forma aprobata de autoritatea vamala si sa o puna la dispozitia acesteia pentru control. Marfurile se inregistreaza in aceste evidente in momentul in care sunt introduse in locurile sau in incintele detinute de o astfel de persoana. Cand in interiorul unei zone libere marfurile se transborda dintr-un mijloc de transport in altul, documentele referitoare la o astfel de operatiune se pun la dispozitia autoritatii vamale.

2.3.2. REEXPORTUL MARFURILOR STRAINE DE PE TERITORIUL ROMANIEI Marfurile straine aflate pe teritoriul Romaniei, care nu au fost vamuite, pot fi reexportate. Reexportul consta in scoaterea din tara, prin depunerea declaratiei vamale de reexport, in vederea vamuirii, cu exceptia cazului cand masurile de politica comerciala interzic operatiunea. In cazuri temeinic justificate, marfurile straine nevamuite pot fi abandonate, cu acordul autoritatii vamale. Valorificarea marfurilor abandonate si intrarea lor in circuitul economic se face potrivit normelor aplicate marfurilor confiscate, virandu-se autoritatii vamale drepturile de import aferente. 24

Marfurile straine nevamuite, in temeiul dispozitiei date de autoritatea competenta, sunt distruse sub supraveghere vamala. Deseurile si resturile refolosibile rezultate din distrugerea marfurilor straine nevamuite, primesc un regim vamal corespunzator. Normele privind valorificarea si distribuirea venitului obtinut prin aceasta operatiune a marfurilor abandonate, a deseurilor si a resturilor refolosibile din marfurile distruse se stabilesc prin regulamentul vamal. 2.3.3. MARFURILE EXPORTATE SI RETURNATE IN ROMANIA Marfurile romanesti care, dupa ce au fost exportate in afara teritoriului Romaniei, sunt returnate si importate intr-un termen de 3 ani, la cererea titularului, sunt exceptate de la plata datoriei vamale, numai daca la returnare sunt in aceeasi stare in care au fost exportate. Sunt, de asemenea, exceptate de la plata taxelor vamale marfurile: - vamuite la export, care ulterior au fost exportate si sunt returnate in Romania. In cazul in care la import aceste marfuri au beneficiat de scutiri sau de taxe vamale reduse, ele sunt exceptate de la plata datoriei vamale numai daca la returnare intra in aceleasi conditii ca la importul initial. - exportate in regim de perfectionare pasiva si returnate in tara in aceeasi stare in care au fost exportate.

CAPITOLUL III PROCEDURILE VAMALE IN ROMANIA 3.1. STATUTUL VAMAL AL MARFII IN ROMANIA Statutul vamal al marfii in Romania, la fel ca in sistemul vamal al Uniunii Europene, este dat de trei elemente care trebuie luate in calcul: valoarea in vama, pozitia tarifara si originea marfurilor. Incadrarea tarifara si stabilirea originii marfurilor duc la determinarea taxelor vamale aplicabile valorii in vama a marfurilor. Valoarea in vama in Romania Conform Codului vamal, valoarea in vama reprezinta acea valoare care constituie baza de calcul al taxelor vamale prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei. In cazul operatiunilor de import, la intrarea marfurilor straine pe teritoriul vamal al Romaniei, pentru determinarea valorii in vama a marfurilor in vederea stabilirii taxelor 25

vamale aplicabile, pe langa declaratia vamala, importatorul va completa si va depune la biroul vamal si Declaratia pentru valoarea in vama. Conform HG nr.626/1997, declaratia pentru valoarea in vama este depusa intr-un singur exemplar, impreuna cu declaratia vamala de import, cu facturi sau cu alte documente de plata a marfii si a cheltuielilor pe parcurs extern, aferente acesteia, precum si cu alte documente necesare vamuirii. Declaratia pentru valoarea in vama se depune la biroul vamal de catre importator sau de catre un reprezentant legal al acestuia. Ea trebuie sa fie completata prin dactilografiere lizibila, fara stersaturi sau adaugiri. Declaratia pentru valoarea in vama nu se depune in urmatoarele cazuri: - cand valoarea marfurilor importate nu depaseste echivalentul sumei de 100 euro - cand valoarea marfurilor importate este stabilita, prin reglementari legale, in suma fixa. Declaratia pentru valoarea in vama cuprinde date cu privire la: - elemente de identificare a celor doi parteneri - existenta legaturilor juridice dintre cei doi parteneri - pretul net al marfii - cheltuielile de transport, asigurare si manipulare a marfii pe parcurs extern - conditia de livrare - valuta contractuala si cursul de schimb - punctul vamal de intrare a marfii pe teritoriul vamal al Romaniei - metoda de evaluare folosita Pentru marfurile primite de persoane juridice, care nu fac obiectul unor tranzactii comerciale, declaratia pentru valoarea in vama se va completa in mod obligatoriu cu urmatoarele informatii: - expeditorul marfurilor importate - destinatarul marfurilor importate - reprezentantul importatorului, in cazul in care declaratia pentru valoarea in vama este depusa de un reprezentant al acestuia - numarul si data facturii sau ale documentului primit de la expeditorul extern al marfii, in care este inscrisa si valoarea - valoarea in vama declarata In Romania, conform Codului vamal, valoarea in vama este determinata prin aplicarea articolului VII din GATT, luandu-se in calcul cumulativ: - pretul de import format din pretul extern in valuta, in conformitate cu valoarea inscrisa in factura externa - cheltuielile de transport ale marfurilor importate pana la frontiera romana - cheltuielile de incarcare, descarcare si de manipulare conexe transportului marfurilor importate, achitate pe parcurs extern - cheltuielile cu polita de asigurare a marfii pe parcurs extern - alte cheltuieli efectuate pe parcurs extern. Astfel, se formeaza pretul franco frontiera romana (CIF). Ulterior, la acest pret se adauga taxa vamala si comisionul vamal, si care alaturi de accize si, dupa caz, alte taxe dau nastere sumei totale datorate. Pozitia tarifara Pozitia tarifara reprezinta simbolul sub care marfurile figureaza in Tariful vamal al Romaniei si se concretizeaza intr-un numar al acestuia. Determinarea pozitiei tarifare este 26

importanta deoarece conditioneaza cuantumul taxelor vamale si a altor impozite de achitat autoritatilor romane, precum si natura formalitatilor de indeplinit in momentul vamuirii. De aceea este esential ca stabilirea pozitiei tarifare sa se faca cu rigoare si logica. Originea marfurilor In vederea aplicarii corecte a tarifului vamal, autoritatea vamala constata originea marfurilor importate, pe baza urmatoarelor criterii: - marfuri produse in intregime intr-o tara; - marfuri obtinute printr-o prelucrare sau transformare substantiala intr-o tara. Aplicarea criteriilor se face pe baza regulilor de origine prevazute de reglementarile vamale sau de acordurile ori de conventiile internationale la care Romania este parte. Originea produselor este o informatie esentiala pentru strategia vamala. Bazandu-se pe aceasta informatie, importatorul roman poate beneficia de regimuri tarifare preferentiale rezultand din acordurile de asociere sau de liber schimb sau, din contra, poate fi subiectul unor masuri de control al comertului exterior. Agentul economic trebuie, deci, sa identifice precis originea produsului pe care il importa, chiar daca aceasta poate evolua pe parcursul circuitului international. In aplicarea regimului tarifar preferential, regulile si formalitatile necesare pentru determinarea originii marfurilor sunt cele stabilite in acordurile si conventiile internationale la care Romania este parte. Biroul vamal poate solicita autoritatii emitente a certificatului de origine a marfurilor verificarea acestuia in urmatoarele cazuri: - cand se constata neconcordante intre datele inscrise in dovada de origine si celelalte documente care insotesc declaratia vamala. In acest caz regimul preferential se acorda numai dupa ce se primeste rezultatul verificarii, care atesta conformitatea; - cand se constata neconcordante formale care nu impieteaza asupra fondului. In aceste cazuri autoritatea vamala acorda regimul preferential si ulterior solicita verificarea dovezii de origine - in orice alte situatii in care autoritatea vamala are indoieli asupra realitatii datelor din dovada de origine. In acest caz regimul preferential se acorda si ulterior se solicita verificarea dovezii de origine. In toate cazurile in care in urma verificarii dovezilor de origine rezulta ca acordarea regimului preferential a fost neintemeiata, autoritatea vamala ia masuri pentru recuperarea datoriei vamale prin intocmirea de acte constatatoare. Cand regimul preferential priveste un contingent cantitativ sau valoric, acordarea preferintelor tarifare se face numai in limita contingentului prevazut. Informatie importanta pentru a urmari si controla operatiunile de import, mentionarea originii trebuie sa figureze pe toate declaratiile facute in vama la intrarea marfurilor in Romania. Certificatul de origine pentru atestarea marfurilor romanesti este eliberat de reprezentantele teritoriale ale Camerei de Comert si Industrie a Romaniei. In alte tari, pot fi abilitate in acest sens administratiile vamale, anumite ministere etc. 3.2. PROCEDURILE VAMALE Procedurile vamale reprezinta metodele folosite de autoritatile vamale in procesul vamuirii importate, exportate, sau aflate in tranzit. Acestea sunt corespunzatoare fiecarei etape parcurse, de la prezentarea marfurilor in vama si pana la punerea lor la dispozitia declarantului. 27

Procedura vamala cuprinde: pregatirea marfii pentru vamuire, intocmirea declaratiei vamale, stabilirea regimului vamal, in functie de care se stabilesc taxele care urmeaza sa fie platite, efectuarea controlului, atunci cand este cazul, precum si plata efectiva a taxelor, dupa care marfa poate fi declarata libera de vama. Pentru prezentarea si declararea marfurilor, autoritatea vamala poate utiliza, de asemenea, o procedura simplificata de vamuire, in cazurile si conditiile stabilitede Regulamentul vamal si de Normele privind procedurile simplificate de vamuire in Romania. Marfurile si bunurile inregistrate, dupa intrarea in tara, sunt indrumate spre biroul vamal de interior stabilit de autoritatea vamala, sau spre o zona libera, cand marfurile sunt destinate acesteia. Operatiunile de vamuire se efectueaza la birourile si punctele vamale de catre personalul operativ al autoritatii vamale, sub indrumarea si controlul directiilor regionale vamale si ale Directiei Generale a Vamilor. Autoritatea vamala are dreptul sa efectueze controlul vamal al mijloacelor de transport si al marfurilor, precum si al bunurilor si valorilor apartinand persoanelor fizice, prezentate la introducerea sau la scoaterea lor din tara. Bunurile supuse vamuirii pot fi controlate de catre autoritatea vamala in orice loc s-ar afla pe teritoriul Romaniei. Astfel, autoritatea vamala poate: - verifica, in conditiile legii, cladiri, depozite, terenuri si orice alte obiective - preleva, in conditiile legii, probe pe care le examineaza in laboratoarele proprii sau agreate, in vederea identificarii si expertizarii marfurilor - efectua investigatii, supravegheri si verificari in cazurile in care sunt semnalate situatii de incalcare a reglementarilor vamale - exercita controlul ulterior la sediul agentilor economici asupra operatiunilor de comert exterior, in scopul verificarii respectarii reglementarilor in vigoare - identifica, pe baza de documente, persoanele care se afla in raza de activitate a biroului vamal.

3.2.1. COMISIONARII IN VAMA Vamuirea este realizata de organele vamale, si anume de personalul de conducere si executiv din unitatile vamale. Organele vamale sunt participanti activi la activitatea de vamuire, cuprinzand salariati incadrati in sistemul institutional al autoritatii vamale. In Romania, functiile specifice ale personalului vamal sunt stabilite prin hotarare guvernamentala, iar conditiile de incadrare, de promovare, de desfacere a contractului individual de munca, precum si alte norme specifice in executarea acestuia sunt stabilite in statutul personalului vamal. In conformitate cu prevederile art. 62 din Codul Vamal al Romaniei adoptat prin Legea nr. 141/1997, operatiunile de prezentare a marfii, depunerea declaratiei sumare si a declaratiei vamale, precum si pastrarea si manipularea marfurilor in depozit pot fi efectuate, 28

cu autorizarea prealabila a Directiei Generale a Vamilor, si de persoanele juridice romane care au calitatea de comisionar in vama. Totodata comisionarii in vama pot avea in obiectul lor de activitate si operatiuni de expeditii si transport international de marfuri supuse vamuirii. Potrivit definitiei, comisionarul in vama este persoana juridica romana constituita potrivit legii, care indeplineste, in numele si pentru terte persoane, declararea in detaliu a marfurilor pentru importul, exportul, tranzitul, depozitarea si alte operatiuni vamale, precum si prezentarea marfurilor declarate la controlul vamal si achitarea la vama a drepturilor de import si de export. De asemenea comisionarul in vama are dreptul de a realiza operatiuni de import sau de export in nume propriu. Astfel comisionarul in vama stabileste raporturi juridice directe cu autoritatea vamala pentru ansamblul operatiunilor pe care le efectueaza si raspunde de respectarea reglementarilor vamale. Conform reglementarilor vamale, o persoana juridica care intentioneaza sa desfasoare astfel de activitati, poate sa-si exercite atributiile numai dupa obtinerea autorizatiei de comisionar in vama emisa de Directia Generala a Vamilor. Numarul de societati autorizate in calitate de comisionar in vama pentru fiecare birou vamal se stabileste de Directia Generala a Vamilor, in functie de volumul activitatii si de personalul acestuia, iar eliberarea autorizatiei de comisionar in vama se face numai daca solicitantul indeplineste urmatoarele conditii: - are incluse in obiectul de activitate operatiunile prevazute de lege; - detine sau are inchiriat un spatiu de depozitare de cel putin 500 de metri patrati, situat in zona de supraveghere a biroului vamal de interior pentru care se solicita autorizarea; - detine echipamente necesare descarcarii, incarcarii, manipularii, ambalarii, dezambalarii si prezentarii marfurilor in vederea vamuirii, precum si personal specializat pentru efectuarea acestor operatiuni; - are asigurat spatiul de birou si birotica necesara, situat in zona de supraveghere a biroului vamal de interior sau de frontiera, pentru care solicita autorizarea; - este dotat cu echipamente necesare utilizarii sistemului informatic vamal, care sa fie conectate la acesta; - nu are in denumirea societatii expresii similare cu cele ale autoritatii vamale nici in limba romana si nici in alta limba straina. Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al Romaniei stabileste ca pentru eliberarea autorizatiei de comisionar in vama se depune la Directia Generala a Vamilor o cerere care cuprinde urmatoarele date: - denumirea persoanei juridice si sediul acesteia; - codul fiscal; - datele personale ale celor care reprezinta persoana juridica (numele si prenumele, data si locul nasterii, domiciliul); - numarul contului bancar si banca la care acesta este deschis; - denumirea biroului vamal pe langa care solicita autorizatia de functionare in calitate de comisionar in vama; - perioada pentru care se solicita autorizarea; - indicarea adreselor pentru spatiul de lucru si, dupa caz, pentru cel de depozit din localitatea in care functioneaza biroul vamal pe langa care isi va desfasura activitatea. Este obligatoriu ca datele din cererea de autorizare sa fie sustinute prin copii legalizate de pe urmatoarele acte: 29

certificatul de inmatriculare emis de Oficiul Registrului Comertului; certificatul de inregistrare fiscala; statutul societatii, contractul de societate sau actul constitutiv al societatii si cererea de inscriere de mentiuni, dupa caz, cu rezolutia corespunzatoare emisa de Oficiul Registrului Comertului; - certificatele de cazier judiciar ale persoanelor fizice care angajeaza oficial societatea comerciala si ale persoanelor care urmeaza sa exercite activitati legate de vamuirea marfurilor; - dovada din care rezulta ca sunt indeplinite conditiile legale necesare pentru desfasurarea activitatii,dovada avizata de directia regionala vamala interjudeteana in a carei raza de competenta este situat biroul vamal pe langa care se solicita autorizarea; acest document se anexeaza in original la dosarul de autorizare. Pe baza cererii depuse si a documentelor anexate la aceasta, Directia Generala a Vamilor verifica bonitatea solicitantului. Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al Romaniei prevede ca autorizatia de comisionar in vama se acorda in termen de 30 de zile de la data depunerii cererii complete si a actelor prevazute. Autorizatia de comisionar in vama se acorda pe o perioada determinata sau nedeterminata, in functie de durata de autorizare solicitata, care nu poate fi mai mare decat cea de functionare a societatii comerciale. Autorizatia este valabila pentru unul sau mai multe birouri vamale, in functie de solicitarea societatii comerciale si daca sunt indeplinite conditiile de autorizare pentru fiecare dintre aceste birouri vamale. Angajatii comisionarului in vama care intocmesc si semneaza declaratii vamale trebuie sa posede cunostinte de specialitate in domeniul vamal. Autorizatia de comisionar in vama se semneaza de directorul general al Directiei Generale a Vamilor. Directia Generala a Vamilor tine un reg