Subiectul 1: Regimul juridic de protectie al aerului atmosferic.1.1 Caracterizati formele de folosire a aerului atmosferic.1.2.Determinati concentratia maxima admisibila si evacuarea limitat admisibila a poluantilor

in aerul atmosferic.1.3.Argumentati cazurile de aplicare a masurilor de constringere cu caracter penal,

contraventional si civil pentru nerespectarea legislatiei aerului atmosferic.

1.1. Ca element important al mediului natural, aerul atmosferic si in special calitatile acestuia reprezinta o semnificatie deosebita pentru viata si sanatatea populatiei, inclusiv pentru existenta florei si faunei. Aerul atmosferic ca obiect al naturii indeplineste cateva functii: 1)serveste o sursa de neinlocuit a oxigenului; 2) serveste in calitate de strat de protectie impotriva radiatiei cosmice; 3)formeaza baza conditiilor climaterice.

Una din particularitatile regimului juridic al aerului atmosferic consta in faptul ca in legatura cu capacitatile fizice ale sale, el nu poate fi obiect al dreptului de proprietate, deoarece aerului atmosferic nu-i sunt caracteristice elementele traditionale ale acestui institut, adica aerul atmosferic nu poate fi individualizat sau conservat pentru a fi obiect al dreptului de proprietate. Ca nici un alt obiect al naturii, aerul atmosferic nu recunoaste hotarele politico-geografice; aerul formeaza un mediu unic vital pentru om.

Analiza legislatiei ecologice genereaza concluzia ca aerul atmosferic este folosit in urmatoarele scopuri:

1)asigurarea vietii si sanatatii populatiei, florei si faunei;2)pentru emisia substantelor poluante in atmosfera;3)pentru necesitatile de productie in calitate de materie prima pentru dobandirea oxigenului

si azotului.Calitatea aerului atmosferic care in esenta sa reprezinta ansamblul de caracteristici calitative

si cantitative depinde in cea mai mare masura de activitatea economica a societatii, inclusiv de implementarea proceselor economice noi, de politica ecologica a statului care este promovata de organele de competenta speciala.

1.2. Unul din mecanismele cele mai reusite de exercitare a protectiei este stabilirea prin legislatie

a unor normative, standarde, masuri de protectie, conditii si cerinte care si poarta denumirea de protectie juridica a aerului atmosferic.

Legea cu privire la protectia aerului atmosferic determina 2 normative cu privire la calitatea si protectia aerului atmosferic si anume: concentratia maxima admisibila de poluanti (CMA) elaborat de Ministerul Sanatatii; emisiile limitat admisibile de poluanti (ELA) stabilite de Ministerul Mediului. In anumite situatii, normativele concentratiei maxime admisibile pot fi diferite si aceasta depinde de calitatea aerului atmosferic intr-o anumita localitate si intr-o anumita perioada de timp.

Emisiile limitat admisibile de poluanti reprezinta normativele poluantilor evacuati in aerul atmosferic de la suprafata solului de o sursa sau de un grup de surse de emisie in corespundere cu normativele calitatii aerului atmosferic care sunt prevazute pentru populatie, regnul animal si cel vegetal. Normativele emisiilor limitat admisibile de poluanti se stabilesc la un asa nivel incat substantele evacuate de toate sursele existente dintr-o localitate sa nu depaseasca concentratia maxima admisibila de poluanti. Cantitatea poluantilor se calculeaza total pe întreprindere si se divizeaza in 2 grupe: grupa de poluanti solizi cum sunt cenusa, praful metalic, praful de lemn; grupa de poluanti gazosi si lichizi cum sunt vaporii de acid sulfuric, amiac, hidrocarburile. Cantitatile poluantilor sunt calculate in grame pe secunda si tone pe an. . In ceea ce priveste emisiile de poluanti in aerul atmosferic de la mijloacele de transport, ele nu trebuie sa depaseasca normativele emisiile limitat admisibile. Practica demonstreaza ca aceste emisii de asemenea sunt incluse in autorizatii, iar cantitatea poluantilor se calculeaza in dependenta de numarul mijloacelor de

transport si tipul acestora (benzina/diesel) In scopul protectiei aerului atmosferic, autoritatile administratiei publice locale si agentii economici sunt obligati sa reduca impactul daunator asupra atmosferei al proceselor radiante, vibratiilor, undelor sonore. De asemenea in cazul darii in exploatare a unor intreprinderi de producere urmeaza sa se efectueze inventarierea tehnica a surselor de poluare a atmosferei. Insa pana la darea in exploatare, proiectul activitatii economice preconizate trebuie sa fie suspus expertizei ecologice de stat.

3.Masurile de protectie a aerului atmosferic este si raspunderea ca un institut juridic special ce

urmeaza a fi aplicat de fiecare data in cazurile de poluare a aerului atmosferic fara autorizatie sau cu incalcarea cerintelor de protectie a aerului atmosferic.

Legea cu privire la protectia aerului atmosferic determina ca persoanele fizice si juridice poarta raspundere contraventionala sau penala in urmatoarele cazuri:

1)depasirea normativelor de emisii limitat admisibile de poluanti;2)depasirea normativelor de influenta fizica nociva asupra aerului atmosferic;3)emisia poluantilor in atmosfera fara autorizatia organului de stat abilitat;4)incalcarea regulilor de exploatare a utilajului si a instalatiilor ce servesc pentru purificarea

si controlului emisiilor in atmosfera;5)darea in exploatare a intreprinderilor, a instalatiilor ce nu corespund normativelor de

protectie a aerului atmosferic;6)neexecutarea prescriptiilor obligatorii a autoritatilor abilitate cu controlul de stat in

domeniul protectiei aerului atmosferic. Raspunderea contraventionala pentru incalcarea legislatiei privind protectia aerului

atmosferic este prevazuta de art. 146-153 CCon.Obiectul nemijlocit al acestei componente de contraventii il constituie totalitatea de relatii ce

asigura protectia aerului atmosferic.Latura obiectiva se manifesta prin actiuni sau inactiuni contraventionale ce se caracterizeaza

prin 1)depasirea normativelor gradului admisibil de degajare a substantelor poluante, de actiunea fizica si biologica asupra mediului; 2)emisia de poluanti in atmosfera fara autorizatie; 3)nefolosirea instalatiilor, utilajului, prevazut pentru purificarea de poluanti si controlul emisiilor in atmosfera; 4)utilizarea substantelor chimice care distrug stratul de ozon; 5)incalcarea regulilor de testare tehnica si ecologica a vehiculelor; 6)neindeplinirea obligatiilor de inregistrare a substantelor nocive ce pot polua aerul atmosferic.

Toate componentele sunt formale.Latura subiectiva se caracterizeaza atat prin intentie cat si prin imprudenta. Subiectul este

persoana fizica responsabila care la momentul savarsirii contraventiei a atins varsta de 18 ani. In calitate de subiect este si persoana juridica. Ca sanctiune se aplica si privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate. Constatarea si examinarea contraventiilor tine de competenta organelor de protectie a mediului.

Raspunderea penala este prevazuta de 230 CP; obiectul nemijlocit sunt relatiile ce asigura protectia aerului atmosferic.

Latura obiectiva se manifesta prin actiuni sau inactiuni criminale ce se caracterizeaza prin poluarea aerului a)cu depasirea normelor stabilite; b)ca urmarea a emisie in atmosfera a poluantilor; c)ca urmare a incalcarii regulilor de exploatare a utilajului de purificare si control al emisiilor in atmosfera; d)ca urmare a neutilizarii utilajului de purificare si control al emisiilor in atmosfera.

Infractiunea se considera consumata daca in urma savarsirii actiunilor sau inactiunilor criminale s-au cauzat daune 1)in proportii considerabile mediului; 2)regnului animal; 3)regnului vegetal; 4)sanatatii populatiei; 5)a provocat decesul persoanei. Este o componenta materiala. Subiectul e persoana fizica responsabila care la momentul savarsirii a atins 16 ani. Latura subiectiva

se manifesta prin intentie fata de actiuni si imprudenta fata de consecinte. Persoana juridica poate fi subiect.

Cod PenalArticolul 230. Poluarea aerului.Poluarea aerului cu depăşirea normelor stabilite, ca urmare a emisiei în atmosferă a

poluanţilor sau a încălcării regulilor de exploatare, sau a neutilizării utilajului, aparatajului, instalaţiilor de purificare şi control al emisiilor în atmosferă, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile mediului, regnului animal sau vegetal, sănătăţii populaţiei ori a provocat decesul persoanei.

Cod Contraventional Articolul 78. Degajarea de substanţe poluante în atmosferă peste normative sau fără

autorizaţie şi acţiunea fizică dăunătoare asupra aerului atmosferic. Depăşirea normativelor gradului admisibil de degajare a substanţelor poluante sau de

degajare provizoriu convenită a acestor substanţe în atmosferă; depăşirea normativelor gradului admisibil de acţiuni fizice dăunătoare aerului atmosferic; degajarea substanţelor poluante în atmosferă fără autorizaţia organelor de stat special împuternicite pentru aceasta; acţiunea fizică dăunătoare aerului atmosferic fără autorizaţia organelor de stat special împuternicite pentru aceasta în cazurile, cînd obţinerea unei asemenea autorizaţii este necesară în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, -

atrage după sine un avertisment sau aplicarea unei amenzi persoanelor cu funcţii de răspundere în mărime de pînă la douăzeci şi cinci de salarii minime.

Articolul 83. Nerespectarea cerinţelor de protecţie a aerului atmosferic la stocarea şi arderea deşeurilor industriale şi a resturilor menajere.

Încălcarea reguli de stocare a deşeurilor industriale şi a resturilor menajere, nerespectarea regulilor de protecţie a aerullui în timpul arderii deşeurilor menţionate -

atrage după sine un avertisment sau aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la cinci salarii minime şi un avertisment sau aplicarea unei amenzi persoanelor cu funcţii de răspundere - pînă la douăzeci de salarii minime.

Articolul 84. Încălcarea regulilor de transportare, păstare şi folosire a mijloacelor pentru protecţia plantelor şi altor preparate.

Încălcarea regulilor de transportare, păstrare şi folosire a mijloacelor pentru protecţia plantelor, stimulatorilor creşterii lor, îngrăşămintelor minerale şi altor preparate, care au provocat sau sînt în stare să provoace poluarea aerului atmosferic, precum şi care a pricinuit o daună regnului animal.

Articolul 85. Neîndeplinirea dispoziţiilor organelor, care exercită controlul asupra protecţiei aerului atmosferic.

Neîndeplinirea dispoziţiilor organelor, care exercită controlul asupra protecţiei aerului atmosferic, despre lichidarea încălcării regulilor cu privire la protecţia aerului atmosferic.

Subiectul 2:ADMINISTRAREA DE STAT A FONDULUI FUNCIAR.REGIMUL JURIDIC AL TERENURILOR CU DESTINATIE AGRICOLA

2.1.Definiti si caracterizati cadastrul funciar.2.2.Clasificati litigiile funciare.2.3.Dezvoltati procedura de schimbare a destinatiei terenurilor agricole si schimbarea a

modului de folosire a terenurilor agricole

1.Cadastrul funciar  este un sistem unitar, de sine stătător şi obligator de evidenţă

tehnică, economică şi juridică prin care se realizează stabilirea, înregistrarea, descrierea şi marcarea

pe hărţi şi planuri topografice a tuturor  terenurilor de  pe  teritoriul  republicii,  indiferent   de destinaţie şi de tipul de proprietate.

Unităţile de  bază ale acestui sistem sînt terenul şi deţinătorul de teren.Cadastrul funciar asigură autorităţile administraţiei publice locale

întreprinderile,  instituţiile, organizaţiile interesate şi cetăţenii cu informaţii despre:1) statutul juridic al terenurilor;2) tipurile de proprietate, posesiune şi beneficiere funciară;3) parametrii cantitativi şi calitativi ai terenurilor;4) valoarea economică a terenurilor;5) alte date ce caracterizează particularităţile resurselor funciare

în scopul impunerii fiscale, egalării condiţiilor teritoriale şiorganizatorice pentru deţinătorii de  terenuri, ţinîndu-se cont de diversele particularităţi ale terenurilor, în scopul evaluării economice a terenurilor, folosirii lor raţionale şi protecţiei, reglementării relaţiilor funciare, efectuării altor măsuri în vederea folosirii terenurilor.

Cadastrul funciar se ţine la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale: sat (comună), oraş (municipiu), raion, republică.

Deţinătorii de  terenuri   sînt  obligaţi  să   prezinte   organelor respective datele necesare pentru întocmirea cadastrului funciar.

2. Litigiu funciar – trebuie de inteles un conflict dintre 2 sau mai multe persoane detinatori de

terenuri care au ca obiect o cota de teren, sector de teren, inclusiv repunerea in drepturi (proprietate funciara si folosinta funciara).

Dupa nat jur litiigile funciare se clasifica in citeva CATEGORII:A)Dupa continut:-Litigii Funciare nepatrimoniale; se solutionaeza de organele erarhic superioare, decizia lor

poate fi atacata in instanta de contencios administrativ, unele se examineaza nemijlocit de instanta de judecata(art 90,95cod funciar);

- LF patrimoniale se solutioneaza in exclusivittate de inst de judecata art. 92 cfunciar;;B)dupa subiecti:-litigii funci ce apar intre organe adm pub si pers fiz sa jur;- litigii funci ce apar intre detinatorii de terenuri;- litigii aparute intre persoane juridice;C)dupa obiect:-Litigii aparute cu folosirea si protectia din fond forestier, fond apelor, destinatie agricola,

destinata transporturilor, industriei si telecomunicatiilor, intravilanul localitatilor, ariilor protejate de stat, ocrotirii naturii ect.

3. Codul Funciar (Art 73-77)Schimbarea destinaţiei terenurilor agricole se efectuează prin hotărîre de Guvern, cu

excepţia cazurilor prevăzute la alin.2, la propunerea consiliilor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul I sau, respectiv, de nivelul al II, la cererea proprietarului şi cu acordul organelor pentru protecţia mediului înconjurător.

   Schimbarea destinaţiei terenurilor agricole cu gradul de evaluare a fertilităţii naturale mai mic de 40, în cazul trecerii acestora în fondul silvic, se efectuează prin decizia consiliilor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al II, la propunerea consiliilor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul I, la cererea proprietarului.

    Schimbarea destinaţiei terenurilor silvice de calitate superioară, a terenurilor ocupate de parcuri  naţionale, rezervaţii, monumente, ansambluri arheologice şi istorice este interzisă.

Daca bunitatea solului e mai mare de 40 de puncte se interzice schimbarea destinatiei terenurilor agricole de calitate superioara. Terenurile agricole de calitate superioara sunt terenurile cu o bunitate de peste 60 de puncte; terenurile irigate; terenurile atribuite institutiilor stiintifice in scopuri de cercetare. Este interzisa schimbarea destinatiei terenurilor ocrotirii naturii, sanatatii, monumentelor istorico culturale, atriguite trupelor de graniceri, mai, serviciului de informatii si securitate.

    Schimbarea modului de folosinţă a terenurilor agricole - terenuri arabile, livezi, vii, păşuni, fîneţe, sere, a suprafeţelor pe care se află construcţii  şi instalaţii agrozootehnice, drumuri de exploatare agricolă - se poate face cu acordul proprietarului funciar.

    Trecerea terenurilor arabile într-o altă folosinţă agricolă, precum şi construirea de noi drumuri care servesc activităţile agricole se vor putea face  numai cu autorizarea autorităţilor administraţiei publice locale.

   Casarea viilor şi livezilor se face cu autorizarea  autorităţilor administraţiei publice locale în modul stabilit de Guvern.