regia naŢionalĂ a pĂdurilor – romsilva gradare2011.doc · web viewrecoltarea, prelucrarea şi...

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVAAprobată prin Hotărârea nr.2/24.02.2011

a Consiliului de Administraţie Preşedinte

Valerian SOLOVĂSTRU

METODOLOGIE PRIVIND GRADAREA UNITĂŢILOR ŞI SUBUNITĂŢILOR REGIEI NAŢIONALE A PĂDURILOR – ROMSILVA,

CONDIŢIILE MINIME PENTRU ÎNFIINŢAREA, ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA STRUCTURILOR ACESTORA ŞI

DIMENSIONAREA NUMĂRULUI DE PERSONAL

I. TEMEIUL LEGAL

1.1. Hotărârea de Guvern nr. 229/ 2009 privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare, care la Art. 2, prevede:

„Art. 2 – (1) Romsilva are în structura sa unităţi fără personalitate juridică, prevăzute în anexa nr. 2 şi unităţi cu personalitate juridică, prevăzute în anexa nr. 3.

(2) Structurile organizatorice şi funcţionale ale unităţilor prevăzute la alin. (1) se aprobă de Consiliul de administraţie al Romsilva.”

1.2. Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva (Anexa nr. 1 la H.G. nr. 229/2009), care la:

• Alin. (2), (11) şi (12) ale Art. 6, prevede: „Art. 6 – (2) Unităţile şi subunităţile din structura Romsilva se organizează pe grade

de mărime şi complexitate, în conformitate cu metodologia aprobată de consiliul de administraţie al acesteia.

............................................................................................................................................. (11) Înfiinţarea, respectiv încetarea activităţii subunităţilor se realizează la

propunerea comitetelor directoare ale unităţilor din structura Romsilva, prin hotărâre a consiliului de administraţie al acesteia.

(12) Gradarea unităţilor şi subunităţilor din structura Romsilva, precum şi dimensionarea numărului de personal se aprobă de consiliul de administraţie.

• La Art. 10, prevede: „Art. 10 - Consiliul de administraţie al Romsilva are următoarele atribuţii principale:b) aprobă structura organizatorică şi funcţională de la nivelul central al Romsilva,

precum şi a unităţilor şi subunităţilor din cadrul acesteia;d) aprobă metodologia privind gradarea unităţilor şi subunităţilor din structura

Romsilva, condiţiile minime pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea structurilor acestora şi dimensionarea numărului de personal;

e) aprobă gradarea unităţilor şi subunităţilor din Romsilva, structura şi numărul de personal al acestora;

g) aprobă înfiinţarea sau, după caz, desfiinţarea subunităţilor şi a punctelor de lucru din structura Romsilva.”

1.3. Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic.1.4. Legea nr. 407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările

şi completările ulterioare.I.5. Ordonanţa de Guvern nr. 81/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi

1

funcţionarea crescătoriilor de vânat şi a complexurilor de vânătoare, cu modificările şi completările ulterioare.

I.6. O.M. nr. 904/2010 pentru aprobarea Procedurii privind constituirea şi autorizarea ocoalelor silvice şi atribuţiile acestora, modelul documentelor de constituire, organizare şi funcţionare, precum şi conţinutul Registrului naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice.

I.7. Reglementările în vigoare, privind transportul naval, paza bunurilor, activitatea muzeistică etc.

I.8. Actele normative de înfiinţare şi funcţionare a parcurilor naţionale şi naturale din administrarea RNP - Romsilva.

I.9. Contractul Colectiv de Muncă în vigoare, la nivelul Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva.

II. OBIECT

Prezenta metodologie are ca obiect:a). stabilirea, pe baze obiective, realiste, a criteriilor şi a factorilor de influenţă, în

funcţie de care, pe baza unui sistem de punctaj, se evaluează, în mod unitar, volumul şi respectiv, complexitatea activităţii unităţilor Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi a subunităţilor din structura acestora;

b). gradarea, pe baza criteriilor de evaluare şi a factorilor de influenţă, a unităţilor Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi a subunităţilor din structura acestora;

c). stabilirea condiţiilor minime sau medii, după caz, necesare pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea subunităţilor Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi ale unor structuri ale acestora (canton silvic, district silvic, formaţie de lucru, atelier etc.).

d). dimensionarea numărului maxim de personal, pentru unităţile Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi pentru subunităţile din structura acestora, în limita numărului de personal aprobat de către Consiliul de Administraţie al regiei.

III. CATEGORII ŞI SUBCATEGORII DE PERSONAL. FUNCŢII ŞI MESERII

Personalul din structurile Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva aparţine categoriilor prezentate în continuare.

3.1. Muncitori:a) muncitori direct productivi;b) muncitori indirect productivi.

3.2. Personal tehnic, economic, de altă specialitate şi de administraţie din aparatul central al unităţilor şi al subunităţilor acestora (TESA):

a) personal de conducere;b) personal tehnic silvic, de execuţie;c) personal economic şi de alte specialităţi, de execuţie;d) personal de cercetare ştiinţifică şi proiectare tehnologică;e) personal administrativ.

Nomenclatorul funcţiilor şi meseriilor corespunzătoare subcategoriilor de personal de mai sus este cel prevăzut în contractul colectiv de muncă în vigoare, al la nivelul Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva.

2

IV. GRADAREA DIRECŢIILOR SILVICE ŞI OCOALELOR SILVICE. CONDIŢIILE MINIME PENTRU ÎNFIINŢAREA, ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA OCOALELOR SILVICE ŞI STRUCTURILOR ACESTORA . DIMENSIONAREA NUMĂRULUI DE PERSONAL

4.1. CRITERII TEHNICE ŞI ECONOMICO-FINANCIARE, DE EVALUARE A VOLUMULUI DE ACTIVITĂŢII

Având în vedere specificul şi particularităţile activităţii Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva se stabilesc criteriile de evaluare, punctajele şi ponderile prezentate în cele ce urmează:

Criteriul C1: suprafaţa fondului forestier şi a fondului agricol administrate, precum şi cea pentru care se prestează servicii silvice.

Pentru acest criteriu se acordă, pe zone geografice, stabilite conform prevederilor amenajamentelor silvice, în vigoare, următorul punctaj:

a) pentru suprafaţa din zona de câmpie: 1,50 1,25 puncte/ha; b) pentru suprafaţa din zona de deal: 1,25 1,0 puncte/ha; c) pentru suprafaţa din zona de munte: 1,0 0,75 puncte/ha;d) pentru suprafata perimetrelor de ameliorare a terenurilor degradate: 1,50 1,25

puncte / ha; e) pentru suprafaţa perdelelor forestiere de protecţie: 1,50 puncte/ha.

Valoarea criteriului C1 se obţine prin ponderarea cu 0,5 a punctajului calculat pentru suprafaţa fondului forestier şi a fondului agricol, administrate, precum şi cea pentru care se prestează servicii silvice.

Criteriul C2: cifra de afaceri.Pentru acest criteriu se acordă câte 1 punct, pentru fiecare 1000 lei cifră de afaceri,

prevăzută în programul anual. Valoarea criteriului C2 se obţine prin ponderarea cu 0,20 a punctajului calculat pentru

cifra de afaceri.

Criteriul C3: profitul brut.Pentru acest criteriu se acordă câte 1 punct pentru fiecare 1000 lei profit brut programat

în anul curent. Valoarea criteriului C3 se obţine prin ponderarea cu 0,30 a punctajului calculat

pentru profitul brut, conform precizării de mai sus.

4.2. FACTORI DE INFLUENŢĂ A COMPLEXITĂŢII ACTIVITĂŢII

În scopul unei gradări cât mai obiective, este necesar a se lua în calcul şi influenţa pe care o au principalii factori de exprimare a complexităţii organizării şi desfăşurării activităţii direcţiei silvice / ocolului silvic.

Factorii de influenţă se exprimă prin coeficienţi de corecţie Ki.

Coeficientul de corecţie K1Se stabileşte în funcţie de suprafaţa de împădurit prevăzută în programul anual (S) şi de

suprafeţele cu regenerări artificiale cu reuşită provizorie, conform datelor ultimului control 3

anual al regenerărilor şi se aplică criteriului C1. Are valorile din tabelele de mai jos, după cum urmează:

a). împăduriri în fond forestier, în terenuri cu condiţii normale:

S-ha- ≤ 50 51-

100101-150

151-200

201-250

251-300

301-350

351-400

401-450 > 450

S-ha- ≤ 100 101-

200201-300

301-400

401-500

501-600

601-700

701-800

801-900 > 900

K1a 0,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09 0,10

b). împăduriri în fond forestier şi în afara fondului forestier, în suprafeţe din categoriile „terenuri degradate” şi „perdele forestiere de protecţie”:

S-ha- ≤ 10 11-20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-70 71-80 81-90 > 90

K1b 0,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09 0,10

c). suprafeţele cu regenerări artificiale cu reuşită provizorie, conform datelor ultimului control anual al regenerărilor:

-ha- ≤ 500 501-1000

1001- 1500

1501- 2000

2001 - 2500

2501 - 3000

3001- 3500

3501- 4000

4001- 4500 > 4500

K1c 0,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09 0,10

Valoarea totală a coeficientului de corecţie K1 se determină, după formula:K1 = K1a + K1b + K1c

Se aplică asupra Criteriului C1.Coeficientul de corecţie K 3 K2 Acest coeficient se ia în calcul,în cazul direcţiei silvice care are în subordine secţii de

creştere, exploatare şi ameliorare a cabalinelor.Acest coeficient are Valoarea coeficientului K2 este: K3 K2= 0,15. Coeficientul K3 K2 se va lua în calcul pentru fiecare subunitate a structurii

organizatorice în cadrul căreia se gestionează astfel de activităţi. În cazul mai multor obiective în cadrul unei subunităţi se va lua în calcul pentru fiecare obiectiv.

Se aplică asupra Criteriului C1.

Coeficientul de corecţie K 2 3 Exprimă ponderea, în cifra de afaceri, prevăzută în programul anual, a valorii efortului

propriu - EP (efort propriu = cifra de afaceri – valoarea pe picior a lemnului care face obiectul valorificării directe pe picior, valorificării ca lemn fasonat sau ca lemn prelucrat).

Coeficientul K2 are următoarele valori:

EP ≤ 0,1 0,11 – 0,2 0,21 – 0,3 > 0,3Coeficientul K2 0,15 0,10 0,20 0,25 0,30 0,30 0,40

Se aplică asupra Criteriului C2.

4

4.3. DETERMINAREA GRADULUI DE ORGANIZARE AL DIRECŢIEI SILVICE ŞI AL OCOLULUI SILVIC

Gradul direcţiei silvice/ocolului silvic, se determină în baza valorilor criteriilor de evaluare a volumului de activitate (C1, C2 ,C3) şi în baza valorilor coeficienţilor de corecţie (K1, K2, K3).

În acest sens, pentru fiecare direcţie silvică/ocol silvic se calculează valoarea punctajului total ponderat (Vt), (VPT), după formula:

Vt (VPT) = C1 x (1+K1 + K32) + C2 x (1+K23) + C3 Gradul de organizare al direcţiei silvice/ocolului silvic se determină în baza valorii

punctajului total ponderat Vt (VPT) după cum urmează:

Unitatea/Subunitatea Determinarea gradului în funcţie de valoarea punctajului total ponderat (Vt).(VPT)

Gradul I Gradul II Gradul IIIDirecţie silvică > 95.000 55.0001 – 95.000 până la 55.000, inclusivOcol silvic * > 10.000 6.0001 – 10.000 < 6.000

* Prevederile de mai sus se aplică şi pentru ocoalele silvice experimentale din structura ICAS Bucureşti.

4.4. CONDIŢII MINIME PENTRU ÎNFIINŢAREA, ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA OCOALELOR SILVICE ŞI ALE STRUCTURILOR ACESTORA

A). Ocolul silvic este subunitatea de bază în structura organizatorică a direcţiei silvice, dimensionarea acestuia, făcându-se pe principiile gestionării durabile a fondului forestier, eficientizării fiecărei activităţi şi autofinanţării ocolului silvic, conform principiilor moderne ale managementului pe baza centrelor de profit, având în vedere gradul de dispersie a suprafeţelor administrate, complexitatea şi importanţa activităţilor desfăşurate, ponderea suprafeţelor fondului forestier proprietate publică a statului şi a celui aparţinând altor deţinători, precum şi zona geografică, respectiv forma de relief. In accepţiunea clasică, limitele minime şi maxime, pentru cele trei forme de relief principale sunt:

a) câmpie : < 400 m altitudine;b) deal : 401- 800 m altitudine;c) munte : > 800 m altitudine.

Având în vedere aceste principii, precum şi prevederile Legii nr. 46/2008 – Codul Silvic şi ale O.M. nr198/2009, suprafaţa minimă a fondului forestier proprietate publică a statului, aflată în administrare pentru constituirea unui ocol silvic, în funcţie de zona geografică, este:

• în zona de câmpie - 4.000 3000 ha; proprietate publică a statului;• în zona de deal - 6.000 5000 ha; proprietate publică a statului;• în zona de munte - 8.000 7000 ha; fond forestier, proprietate publică a statului.

B). Districtul silvic reprezintă o verigă în structura a ocolului silvic şi cuprinde un anumit număr de cantoane silvice, formaţii de lucru, etc.

Districtele silvice pot fi conduse de către un inginer silvic, de către un subinginer silvic sau de către un tehnician silvic, funcţie de personalul existent şi de structura organigramei.

5

De regulă, numărul minim de cantoane silvice, necesar pentru constituirea unui district silvic este de cinci. In mod excepţional, în funcţie de particularităţile cantoanelor componente, precum şi de ponderea altor suprafeţe decât cele proprietate publică de stat, numărul minim de cantoane propus, pentru constituirea unui district silvic poate fi de patru. Fondul cinegetic nu se ia în calcul pentru constituirea unui district silvic.

C). Cantonul silvic reprezintă veriga organizatorică de bază, pentru gospodărirea şi paza unei suprafeţe de fond forestier, stabilită în funcţie de dispersia trupurilor de pădure, de suprafaţa perimetrelor de ameliorare, de lungimea perdelelor forestiere de protecţie, de complexitatea activităţii de producţie şi de condiţiile concrete de pază a pădurii.

Suprafaţa cantonului silvic se stabileşte astfel: a. în zona de câmpie: 350 ha fond forestier, suprafaţă medie/canton/ocol silvic;b. în zona de deal: 700 ha fond forestier, suprafaţă medie/canton/ocol silvic;c. în zona de munte: 1100 ha fond forestier, suprafaţă medie/canton/ocol silvic.

Suprafaţa de fond forestier este cea înscrisă în EFF (Evidenţa Fondului Forestier pe Destinaţii şi Deţinători), la data ultimei raportări.

Pentru constituirea cantonului silvic se ia în calcul, pe lângă suprafaţa fondului forestier proprietate publică a statului, suprafaţa luată în administrare şi cea pentru care se prestează alte servicii silvice, pe bază de contract, precum şi suprafaţa cu vegetaţie forestieră din cadrul hergheliilor şi depozitelor de armăsari administrate de direcţia silvică. De asemenea, se ia în calcul lungimea perdelelor forestiere de protecţie.

Suprafaţa medie/canton/ocol silvic se poate diminua în funcţie de gradul de dispersie a fondului forestier, dacă cel puţin 30% din numărul de cantoane ale ocolului silvic îndeplinesc una din condiţiile de mai jos:

Procent de diminuare a Condiţia de îndeplinitsuprafeţei medii/canton/ocol

silvicNumăr trupuri de pădure Raza cercului în care se încadrează

suprafaţa cantonuluiCu 5% 10 % 4-8 10- 20 kmCu 10% 15 % 9-12 20,01-30 kmCu 15% 20 % Peste 12 Peste 30 km

Prevederile de la punctul 4.4., se aplică, în mod corespunzător şi pentru ocoalele silvice ale ICAS Bucureşti.

4.5. DIMENSIONAREA NUMĂRULUI DE PERSONAL PENTRU DIRECŢII SILVICE ŞI OCOALE SILVICE

Nr. crt.

Structura organizatorică 1)

şicategoria / subcategoria de

personal

Număr maximde posturi

pe grade de organizare

Observaţii,precizări,explicaţiiI II III

0 1 3 4 5 6A DIRECŢE SILVICĂ1. Aparat central, total din care: 28 24 191.1. TESA, total din care: 23 20 151.1.1 Director 1 1 1 Post de conducere1.1.2. Director tehnic 2) 1 * * Post de conducere

1.1.3. Director comercial 2) * * x x Post de conducere

1.1.4. Director economic 1 1 1 Post de conducere1.1.5. Auditor intern 1 1 1

1.1.6. Personal tehnic silvic, economic şi de altă specialitate 13 19 11 17 8 12

6

Nr. crt.

Structura organizatorică 1)

şicategoria / subcategoria de

personal


pe grade de organizare

Observaţii,precizări,explicaţiiI II III

0 1 3 4 5 6

1.1.7. Personal economic şi de altă specialitate decât silvică 3 6 6 4

1.2. Muncitori indirect productivi 5 4 4se regăsesc şoferii de autoturisme şi îngrijitori clădiri

B OCOL SILVIC

1. Aparat central, total din care: 12 11 10

1.1. TESA, total din care: 10 9 81.1.1. Şef ocol 1 1 1 Post conducere1.1.2. Contabil şef 1 1 1 Post conducere

1.1.3. Personal tehnic silvic, economic şi de altă specialitate 6 8 5 7 4 6

Din care, obligatoriu, un post de economist, pentru controlul financiar preventiv

1.1.4. Personal economic şi tehnic de altă specialitate decât silvică. 2 2 2

Se suplimenteaza cu un post de economist pentru controlul financiar preventiv

1.2. Muncitori indirect productivi 2 2 2 şoferii de autoturisme şi îngrijitori clădiri

1) În aparatul central al unităţilor RNP – Romsilva se pot organiza birouri, pentru una sau mai multe activităţi, şi cu un număr minim de 3 salariaţi, condus de un şef de birou (post de conducere).

2) Postul de” director tehnic” pentru direcţiile silvice de gradul II, se aprobă de Consiliul de administraţie al RNP – Romsilva, pentru situaţiile direcţiile silvice cu o complexitate deosebită şi un volum mare al activităţilor de fond forestier, investiţii, împăduriri şi alte activităţi tehnice.In mod similar, postul de” director comercial”, se aprobă de Consiliul de administraţie al RNP – Romsilva pentru direcţiile silvice de gradul I, , cu o complexitate deosebită şi un volum mare al activităţii de producţie şi comercializare a produselor realizate.

Precizare: posturile aprobate pentru director tehnic, director comercial şi pentru şef birou sunt în cadrul numărului total de posturi aprobat pentru direcţia silvică respectivă, prevăzut în tabelul de mai sus.

Particularitatile determinate de complexitatea si volumul mare al activităţilor silvice de la Direcţia Silvică Suceava, al cărei punctaj total depăşeşte cu mult nivelul punctajului următoarei direcţii silvice, ca mărime, determină dimensionarea unui număr sporit de personal pentru aparatul central al acesteia. În acest sens, pentru această direcţie silvică, numărul de personal tehnic silvic, personal economic si de altă specialitate şi de muncitori indirect productivi din aparatul central se majorează, faţă de cel prevăzut pentru o direcţie silvică de gradul I, funcţie de necesităţile obiective, numărul efectiv, urmând a fi aprobat de către Consiliul de Administraţie.

V. GRADAREA PENTRU PEPINIERE SILVICE, CRESCĂTORII DE VÂNAT, PĂSTRĂVĂRII ŞI SUBUNITĂŢI PENTRU ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA DRUMURILOR ŞI A CĂILOR FERATE FORESTIERE.

CONDIŢII MINIME PENTRU ÎNFIINŢAREA, ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA UNOR STRUCTURI ALE ACESTOR SUBUNITĂŢI ŞI DIMENSIONAREA NUMĂRULUI DE PERSONAL

7

5.1. PEPINIERĂ SILVICĂ

Criteriul de bază în funcţie de care o pepinieră silvică se gradează ca subunitate, cu statut de secţie, este suprafaţa în cultură în anul curent, pe grupe de specii, astfel:

Nr. crt. Grupa de specii Suprafaţa minimă în cultură

(ha)1. Răşinoase > 202. Foioase > 30

3. Răşinoase + foioase > 25

Suprafaţa în cultură se compune din: suprafeţele ocupate de culturi de puieţi forestieri şi ornamentali, solarii, culturile de plante – mamă, plantajele din incinta pepinierei şi suprafaţa în asolament.

Pepinierele silvice care nu îndeplinesc criteriile de mai sus, se organizează ca ateliere sau ca formaţii de lucru în cadrul ocolului silvic, astfel:

Nr.crt. Grupa de specii Suprafaţa în cultură

(ha) Nivel de organizare

1. Răşinoase 15,01 – 20,005,00 – 15,00

AtelierFormaţie de lucru

2. Foioase 20,01 – 30,0010,00 – 20,00


3. Răşinoase + foioase

16,01 – 25,007,00 – 16,00


5.2. CRESCĂTORII DE VÂNAT1

5.2.1. Crescătorii de fazani / potârnichi / raţe / animale de blană.

Se organizează ca subunităţi cu grad unic, cu statut de secţie, crescătoriile care au un program de producţie, pentru anul în curs, de peste 20 mii de exemplare.

Celelalte crescătorii se organizează ca ateliere sau ca formaţii de lucru în structura ocolului silvic, astfel:

- producţie anuală de 10.001 – 20.000 exemplare: atelier;- producţie anuală de 2.000 – 10.000 exemplare: formaţie de lucru.

În cazul Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Creşterea Animalelor de Blană Tg. Mureş, activitatea de producţie este organizată în cadrul unei ferme de creşterea animalelor de blană. În funcţie de efectivul de animale de blană aceasta este organizată ca:

- atelier: > 2000 exemplare;- formaţie de lucru: 500 – 2000 exemplare.

V.2.2.Crescătoriile de vânat, organizate în regim de complex de vânătoare.

Pentru astfel de crescătorii se au în vedere şi prevederile Ordonanţei de Guvern nr. 81/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea crescătoriilor de vânat şi a complexurilor de vânătoare, cu modificările şi completările ulterioare.

8

Prezenta metodologie se referă la complexurile de vânătoare înfiinţate pentru vânatul mare (mistreţ, cervidae, căprior, muflon etc.).

Se organizează ca subunităţi, cu grad unic, pe baza valorii totale (Vt) (VPT) a criteriilor:- efectiv total (Et);- recoltă posibilă (Rp);- cifra de afaceri programată pentru anul în curs (Ca).

Pentru aceste criterii se acorda puncte conform tabelului de mai jos.

Sabin ?

Specia de vânat

Valoarea criteriului Et

pentru 100

exemplare

Valoarea criteriului Rp

pentru 10 exemplare

Valoarea criteriului Ca

pentru 1000 lei

Mistreţ ; cerb l. 3 2 1Cerb comunCerb lopătar carpatin 5 4 1

Căprior 4 3 1Muflon 2 2 1

Se utilizează formula:Vt ( VPT) = Et + Rp + Ca

Crescătoria de vânat organizată în regim de complex de vânătoare se înfiinţează şi funcţionează ca subunitate cu grad unic, cu statut de secţie, atelier sau formaţie de lucru în cadrul ocolului silvic, dacă valoarea totală (Vt), pe specii sau cumulat, este de:

- subunitate: Vt ( VPT) > 100 ;- atelier: Vt ( VPT) = 75,01 - 100 ;- formaţie de lucru: Vt ( VPT) = 50,01 - 75.

5.3. PĂSTRĂVĂRIIPăstrăvăriile se înfiinţează, se organizează şi funcţionează în funcţie de producţia anuală

de păstrăv, exprimată în tone, după cum urmează:a). > 40 tone – subunitate (secţie);b). 15,01 – 40 tone – atelier ;c). 5,01 – 15 tone – formaţie de lucru.5.4. SUBUNITĂŢI PENTRU ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA

DRUMURILOR ŞI A CĂILOR FERATE FORESTIERE.

Se organizează ca secţie (subunitate), cu grad unic, specializată în întreţinerea drumurilor şi a căilor ferate forestiere, dacă reţeaua este > 1000 km.

In celelalte cazuri se organizează ateliere sau formaţii de lucru în structura ocolului silvic, astfel:

- reţea de drumuri de 601 – 1000 km: atelier;- reţea de drumuri de 200 – 600 km: formaţie de lucru.

5.5. DIMENSIONAREA NUMĂRULUI DE PERSONAL PENTRU PEPINIERE SILVICE, CRESCĂTORII DE VÂNAT, PĂSTRĂVĂRII ŞI SECŢII DE DRUMURI ŞI CĂI FERATE, ORGANIZATE CA SUBUNITĂŢI.

9

Nr. crt.

Structura organizatoricăşi

categoria / subcategoria de personal


pe grade de organizareObservaţii,precizări,explicaţiiI II III Grad

unic0 1 2 3 4 5 6

1. Aparat central, total din care: X X X 61.1. TESA, total din care: X X X 41.1.1. Şef subunitate X X X 1 Post conducere

1.1.2. Contabil şef X X X 1 Post conducere

1.1.3. Alt personal TESA¹ X X X 22. Muncitori indirect productivi X X X 2 Şofer autoturism şi

îngrijitor clădire

1 Numărul de personal TESA, se poate majora, în cazul pepinierelor silvice şi al secţiilor de drumuri şi căi ferate cu un post, pentru min. 10 muncitori direct productivi

VI. GRADAREA, CONDIŢIILE MINIME PENTRU ÎNFIINŢARE, ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE ŞI DIMENSIONAREA NUMĂRULUI DE PERSONAL PENTRU SUBUNITĂŢILE DE 1:

a). exploatarea pădurilor şi prelucrarea primară a lemnului;b). recoltarea, prelucrarea şi valorificarea fructelor de pădure, a ciupercilor comestibile din flora spontană, a plantelor medicinale şi a cărnii de vânat;c). magazine proprii de prezentare şi desfacere a produselor specifice fondului forestier, cinegetic si hipic;

d). alte activităţi.

Având în vedere diversitatea activităţii acestor subunităţi se stabilesc criteriile de evaluare, punctajele şi ponderile prezentate mai jos.

6.1. CRITERII DE EVALUARE A VOLUMULUI DE ACTIVITATE

Criteriul C1: cifra de afaceri.Pentru acest criteriu se acordă câte 1 punct pentru fiecare 1000 lei cifră de afaceri

prevăzută în programul anual. Valoarea criteriului C1 se obţine prin ponderarea cu 0,5 a punctajului calculat pentru

cifra de afaceri.

Criteriul C2: profitul brut.Pentru acest criteriu se acordă câte 1 punct pentru fiecare 1000 lei profit brut programat,

în anul curent. Valoarea criteriului C2 se obţine prin ponderarea cu 0,5 a punctajului calculat pentru

profitul brut, conform precizării de mai sus.

6.2. FACTORI DE INFLUENŢĂ.

În scopul unei gradări cât mai obiective, este necesar a se lua în calcul şi influenţa pe care o are factorul de exprimare a complexităţii organizării şi desfăşurării activităţii

Factorul de influenţă se exprimă prin coeficientul de corecţie (K).

10

Acest coeficient se ia în calcul, în cazul în care subunitatea desfăşoară cel puţin 3 activităţi şi are valoarea K = 0,07.

.Coeficientul K se aplică asupra Criteriului C1, mentionat la pct. 6.1.

6.3. DETERMINAREA GRADULUI DE ORGANIZARE A SUBUNITĂŢII.

În baza valorilor criteriilor de evaluare a volumului de activitate (C1, C2) şi în baza valorii coeficientului de corecţie (K ) pentru fiecare subunitate se calculează valoarea punctajului total ponderat Vt ( VPT), după formula:.

Vt ( VPT) = C1 x (1+K) + C2Se organizează ca secţie, de gradul I , II sau III, în baza valorii punctajului total

ponderat (Vt) după cum urmează:

Determinarea gradului în funcţie de valoarea punctajului total ponderat Vt ( VPT).

Gradul I Gradul II Gradul III> 6000 3501 - 6000 1501 - 3500

6.4. DIMENSIONAREA NUMĂRULUI DE PERSONAL PENTRU SECŢII

Nr. crt.





unic0 1 2 3 4 5 6

1. Aparat central, total din care:

7 6 5 X

1.1. TESA, total din care: 5 4 3 X1.2. Şef subunitate 1 1 1 X Post conducere

1.3. Contabil şef 1 1 1 X Post conducere

1.4. Alt personal TESA 3 2 1 X2. Muncitori indirect prod. 2 2 2 X Şofer autoturism şi

îngrijitor clădire

1 Propunerea de menţinere ca secţii/ ateliere/ formaţii de lucru a subunităţilor în cadrul cărora se desfăşoară activităţile menţionate la cap. VI punctele a) – e) care au funcţionat până în prezent va fi analizată la nivelul direcţiei de specialitate din aparatul central al regiei prin prezentarea unor situaţii justificative din care să rezulte realizarea cifrei de afaceri la nivelul programat în ultimii 3 ani şi exerciţiul financiar anual.

6.5. Activitatea se organizează ca ateliere sau ca formaţii de lucru, în structura ocolului silvic, după cum urmează:

- Vt ( VPT) = 1001 – 1500: atelier; - Vt ( VPT) = 500 – 1000: formaţie de lucru.

11

6.6. XI. DIMENSIONAREA NUMĂRULUI DE PERSONAL PENTRU ATELIERE ŞI FORMAŢII DE LUCRU .

In conformitate cu prezenta metodologie, indiferent de profilul de activitate şi de nivelul de subordonare, structurile organizate ca ateliere şi formaţii de lucru, au următorul personal TESA şi de conducere:

Nr. crt.





unic0 1 2 3 4 5 6

1. Atelier de lucru3 1)

1.1. TESA, total din care: X X X 21.1.1. Şef de atelier X X X 1 Post de conducere

2. Formaţie de lucru1)

2.1. TESA, total X X X 1 Şef de formaţie. Nu este post de conducere.

1) Dimensionarea numărului de muncitori direct productivi de la nivelul subunităţilor şi respectiv ale structurilor acestora se face în funcţie de capacităţile nominale ale utilajelor şi instalaţilor, ale obiectivelor de producţie, de volumul producţiei sau serviciilor programate, de normativele de personal reglementate prin acte normative, cu respectarea prevederilor Codului Muncii şi ale altor reglementări în vigoare.

VII. GRADAREA HERGHELIILOR ŞI DEPOZITELOR DE ARMĂSARI . DIMENSIONAREA NUMĂRULUI DE PERSONAL.

În conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă nr. 139/2002, cu completările şi modificările ulterioare, hergheliile şi depozitele de armăsari sunt subunităţi organizate la nivel de secţie în structura direcţiilor silvice.

Până la data prezentei metodologii nu s-au înfiinţat şi se apreciază că nu este necesar a se înfiinţa ca subunităţi: cluburi sportive, cluburi hipice, baze hipice, centre de prezentare a cabalinelor, hipodromuri. Acestea se regăsesc ca locaţii şi ca activităţi în cadrul hergheliilor şi depozitelor de armăsari.

7.1. CRITERII DE EVALUARE.

Criteriul C1: efectivul de cabaline.Pentru acest criteriu se acordă câte 1 punct pentru un număr de 5 cabaline din efectivul

existent. Valoarea criteriului C1 se obţine prin ponderarea cu 0,6 a punctajului calculat pentru

efectivul de cabaline.

Criteriul C2: suprafaţa de teren agricol.Pentru acest criteriu se acordă câte 1 punct pentru o suprafaţă de 5,0 hectare teren

agricol aflat în administrare. Valoarea criteriului C2 se obţine prin ponderarea cu 0,4.

12


Coeficientul de corecţie K1.Acest coeficient exprimă gradul de dispersie şi se ia în calcul în cazul în care

subunitatea desfăşoară activităţi în cel puţin 2 locaţii .Acest coeficient are valoarea:

- K1 = 0,2 pentru cazul a 2-3 locaţii;- K1 = 0,3 pentru cazul a > 3 locaţii.

Coeficientul K1 se aplică asupra Criteriului C1 şi Criteriului C2, după caz.

Coeficientul de corecţie K2.Acest coeficient exprimă complexitatea secţiei de cabaline dată de creşterea a cel puţin

2 rase de cabaline, existenţa bazei hipice / hipodromului şi de desfăşurarea de activităţi sportive ecvestre.

Coeficientul K2 are valoarea 0,3 şi se aplică asupra Criteriului C1.

7.3. DETERMINAREA GRADULUI SUBUNITĂŢII.

În baza valorilor criteriilor de evaluare a volumului de activitate (C1, C2) şi în baza valorilor coeficienţilor de corecţie (K1, K2) pentru fiecare subunitate se calculează valoarea punctajului total ponderat Vt ( VPT)

Se utilizează formula:

Vt ( VPT) = C1 x (1+K1 + K2) + C2 x (1+K1)Se organizează ca secţie, de gradul I sau II sau III, în baza valorii punctajului total

ponderat (Vt) după cum urmează:

Determinarea gradului în funcţie de valoarea punctajului total ponderat Vt ( VPT)

Gradul I Gradul II Gradul III> 75,00 50,01 – 75,00 < 50,00

7.4. DIMENSIONAREA NUMĂRULUI DE PERSONAL 1)

Nr. crt.





unic0 1 2 3 4 5 6

1. Aparat central, total din care: 9 8 7 X1.1. TESA, total din care: 6 5 4 X1.1.1. Şef subunitate 1 1 1 X Post conducere

1.1.2. Contabil şef 1 1 1 X Post de conducere

1.1.3. Alt personal TESA1) 4 3 2 X1.2. Muncitori indirect productivi 3 3 3 X

1) Pentru hergheliile / depozitele de armăsari care au o suprafaţă de minim 450 ha cu vegetaţie forestieră se atribuie un post de pădurar care va fi inclus în structura celui mai apropiat district silvic. Suprafeţele mai mici de 450

13

ha se arondează unui canton silvic existent în structura unui ocol al direcţiei silvice care administrează herghelia / depozitul de armăsari. Astfel de suprafeţe se iau în calculul dimensionării respectivului canton silvic precum şi la gradarea ocolului silvic şi a direcţiei silvice. Veniturile şi cheltuielile se înregistrează la herghelie. Numărul de personal pentru întreţinerea cabalinelor (îngrijitori cabaline) se determină în funcţie de efectivul de cabaline în conformitate cu normele specifice pentru acest domeniu. Acest principiu se aplică, cu specificitatea corespunzătoare, şi în cazul Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Creşterea Animalelor de Blană Tg. Mureş.

VIII. ADMINISTRAŢII ALE PARCURILOR NAŢIONALE ŞI NATURALE

Administraţiile parcurilor naţionale şi naturale sunt organizate ca unităţi cu personalitate juridică, în structura Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, conform prevederilor HG nr. 229/2009, fără clasificare pe grade.

Structurile şi normativele de personal pentru administraţiile parcurilor naţionale şi naturale sunt cele prevăzute în actele normative de înfiinţare a parcurilor respective şi în contractele de administrare încheiate de între RNP – Romsilva şi cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului. Structurile şi numărul efectiv de personal se aprobă de către Consiliul de administraţie al RNP – Romsilva, la propunerea conducerii administraţiei parcului şi cu avizul conducerii structurii de coordonare a activităţii de arii protejate din aparatul central al regiei.

Structura şi dimensionarea numărului de personal va avea în vedere şi custodia ariilor protejate, custodie care va fi preluată de la direcţiile silvice de către cea mai apropiată administraţie de parc naţional sau natural, pe principiul teritorialităţii.

(?)IX. GRADAREA STAŢIUNILOR / SECŢIILOR DE CERCETARE,

PROIECTARE ŞI AMENAJARE SILVICĂ . CONDIŢIILE MINIME PENTRU ÎNFIINŢAREA, ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA UNOR STRUCTURI ALE ACESTORA. DIMENSIONAREA NUMĂRULUI DE PERSONAL

9.1. CRITERII DE EVALUARE A VOLUMULUI DE ACTIVITATE.

Criteriul C1: cifra de afaceri.Valoarea acestui criteriu se determină acordând câte 1 punct pentru fiecare 1000 lei

cifră de afaceri prevăzută în programul anual.


Coeficientul de corecţie K1.Acest coeficient exprimă complexitatea secţiei / staţiunii şi se ia în calcul în cazul în

care subunitatea desfăşoară cel puţin 2 activităţi principale (cercetare / proiectare / producţie / inventar forestier). Acest coeficient are valoarea:

- K1 = 0,05 pentru 3 activităţi;- K1 = 0,10 pentru 4 activităţi;- K1 = 0,15 pentru > 4 activităţi.

Coeficientul K1 se aplică asupra Criteriului C1.Coeficientul de corecţie K2.Acest coeficient exprimă gradul de dispersie şi se ia în calcul în cazul în care

subunitatea desfăşoară activităţi în cel puţin 2 locaţii, organizate ca puncte de lucru .Acest coeficient are valoarea:

- K2 = 0,2 pentru cazul a 2-3 locaţii;- K2 = 0,3 pentru cazul a > 3 locaţii.

14

Coeficientul K2 se aplică asupra Criteriului C1.

Coeficientul de corecţie K3.

Acest coeficient exprimă ponderea veniturilor realizate din activitatea desfăşurată pentru alţi beneficiari decât Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva.

K3 are următoarele valori:

Ponderea veniturilor de la alţi beneficiari decât RNP < 0,10 0,10- 0,20 0,21- 0,30 > 0,30

Valoarea K3 0,01 0,03 0,05 0,1Se aplică asupra Criteriului C1.

9.3. DETERMINAREA GRADULUI SUBUNITĂŢII.

În baza valorilor criteriului de evaluare a volumului de activitate (C1) şi în baza valorilor coeficienţilor de corecţie (K1, K2, K3) pentru fiecare subunitate se calculează valoarea punctajului total ponderat Vt ( VPT)

Se utilizează formula:

Vt ( VPT) = C1 x (1+K1 + K2 +K3) .

Se organizează ca secţie, de gradul I / II / III în baza valorii punctajului total ponderat Vt ( VPT) după cum urmează:

Determinarea gradului în funcţie de valoarea punctajului total ponderat Vt ( VPT)

Gradul I Gradul II Gradul III> 3000,00 2000,01 – 3000,00 1000,01 – 2000,00

In celelalte cazuri activitatea se organizează ca ateliere sau formaţii de lucru în structura secţiei / staţiunii, astfel:

- Vt ( VPT) = 500,01 – 1000,00: atelier de cercetare / proiectare;- Vt ( VPT) =200,01 – 500,00: formaţie de lucru.

9.4. DIMENSIONAREA NUMĂRULUI DE PERSONAL

Nr. crt.





unic0 1 2 3 4 5 6

1. Aparat central, total din care: n+4 n+4 n+4 X1.1. TESA, total din care: n+2 n+2 n+2 X1.1.1. Şef subunitate 1 1 1 X Post conducere1.1.2. Contabil şef 1 1 1 X Post conducere1.1.3. Alt personal TESA¹ n¹ n¹ n¹ X1.2. Muncitori indirect

productivi2 2 2 X

Pentru subunităţile de cercetare, proiectare şi amenajare silvică din structura ICAS personalul se dimensionează în funcţie de:

- volumul de activitate;15

- normele specifice în vigoare pentru cercetarea ştiinţifică, amenajarea pădurilor şi proiectarea tehnologică;

- asigurarea autofinanţării subunităţii şi a unui profit brut de minim 15% .NOTĂ

Acest principiu se aplică în mod corespunzător şi pentru dimensionarea numărului de personal TESA de la Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Creşterea Animalelor de Blană Tg. Mureş.

X. DIMENSIONAREA NUMĂRULUI DE PERSONAL PENTRU MUZEUL CINEGETIC AL CARPAŢILOR „POSADA” Pentru Muzeul Cinegetic al Carpaţilor „Posada” unitate cu personalitate juridică din

structura RNP-Romsilva, structura şi numărul maxim de personal sunt:a) personal TESA (4 posturi):

- director;- contabil şef;- muzeograf;- restaurator/conservator;

b) muncitori indirect productivi (9 posturi: ghizi, supraveghetori, paznici, fochişti, electricieni, ingrijitori cladire etc).

XII. PREVEDERI PENTRU ACTIVITĂŢI SPECIALE

1. Pentru activitatea de transport naval desfăşurată de către direcţiile silvice cu ambarcaţiunile proprii, se va încadra personalul prevăzut de reglementările în vigoare (Ordinul nr. 319/2006, Ordinul nr. 422/1998 ale ministrului transporturilor) şi având în vedere volumul de activitate. Pentru ambarcaţiunile existente în prezent în dotare, se poate încadra următorul personal:

a). pentru o şalupă:- conducător şalupă (muncitor indirect productiv);- mecanic / motorist (muncitor indirect productiv);

b). pentru o şalupă – remorcher:- conducător şalupă (muncitor indirect productiv);- mecanic / motorist (muncitor indirect productiv);- marinar (muncitor indirect productiv);

c). pentru un pod plutitor: marinar pod (muncitor indirect productiv);d). pentru un ceam / barjă / gabară:

- macaragiu - marinar (muncitor indirect productiv);- marinar (muncitor indirect productiv).

Pentru această activitate se poate constitui, pentru minim 3 ambarcaţiuni, o formaţie de lucru, condusă de un şef de formaţie din categoria TESA.

2. Pentru activitatea de transport pe cale ferată forestieră a) pentru o autodrezină: - mecanic – conducător autodrezină (muncitor indirect productiv) - ajutor mecanic (muncitor indirect productiv)3. Paza capacităţilor de producţie trecute legal, în conservare . Paza acestora se va

asigura cu firme autorizate, iar în situaţia în care, acest lucru nu este posibil, paza se va asigura cu personal propriu, din categoria muncitori indirect productivi, în condiţiile încadrării în normele de timp şi în prevederile legale în vigoare.

16

4. Pentru asigurarea funcţionării unor capacităţi administrative care deservesc Romsilva, la nivel central, în ansamblul său, cum sunt Depozitul Central Odăi, Biblioteca RNP-Romsilva, Cabana Vlăsia, etc., se înfiintează o structură specială în cadrul Ocolului Silvic Bucureşti al Direcţiei Silvice Bucuresti Ilfov cu denumirea Centrul Administrativ Romsilva, cu un numar de 6 posturi din care 3 posturi TESA (de specialităţi diverse) şi 3 posturi de muncitori indirect productivi.

5. Pentru o mai bună punere în valoare a cailor de rasă, prin dezvoltarea turismului ecvestru şi echitaţiei, se înfiintează, funcţionează cu caracter experimental (pilot), Clubul de Tursim Ecvestru şi Echitaţie, la Herghelia Sâmbăta de Jos, din cadrul Direcţiei Silvice Braşov, cu două posturi TESA ( organiztor acţiuni: ghid-instructor).

NOTĂPrezenta metodologie nu prevede gradarea şi dimensionarea numărului de personal pentru aparatul central al ICAS Bucureşti şi pentru subunităţile acestuia, precum şi pentru SCDCAB Tg. Mureş). Acestea se analizează şi se aprobă de Consiliul de Administraţie al RNP – Romsilva, având în vedere criteriile şi normele specifice unităţilor de cercetare ştiinţifică. Metodologia se aplică pentru subunităţile unităţilor de mai sus şi pentru structurile acestor subunităţi.

NOTĂ• cu roşu- text propus a fi introdus • cu albastru - text propus a fi eliminat

17

regia naŢionalĂ a pĂdurilor – romsilva gradare2011.doc · web viewrecoltarea, prelucrarea şi...

Documents