regatele-pierdute

7/31/2019 Regatele-Pierdute

1/144

~ .


2/144

- --- ---~

Zecharia SitchinTheLostRealms Prefata

Editor Aldo Press, Bucure~ti

In analele Europei, descoperirea Lumii Noi poarta marca EI~orado ~i a neincetatei goane dupa aur. Dar conchistadorii nu ~i-au dat seama ca reluau 0 cautare care avusese loc cu multemilenii inainte in aceste linuturi noi!Cronicile ~i legendelevorbesc desprezgarcenie, jaf ~i distru-gere din capriciu ~iconlin marturii ale uimirii care i-aincercat pe e-uropeni atuncicand au gasit aicicivilizalii atat de asemanatoare cucele din Lumea Veche: regate ~i curti regale, ora~e i incintesacre, arta ~i poezie, temple inalte pana la cer, preoli - ~i simbolulcrucii, credinla intr-un Atoatecreator. $i mai erau ~i legendeledespre zeii albi cu barba care plecasera, dar care promisesera case vor intoarce.

Enigmaticii mayai, azteci si incai i misterio~ii lor stramoii-au uimit pe conchistadori ~i ii mai uimesc inca pe speciali~ti i peprofani, 5 secole mai tarziu.Cum, cand i unde au aparutastfel de civilizalii in Lumea No-ua? Sa fie doar 0 coincidenla taptul ca, pe masura ce aflam maimult despre aceste civilizalii, ele par sa ti tost modelate dupa celedin Orientul Apropiat?Opinia noastra este ca nu vom gasi raspuns la aceasta intre-baredecat daca acceptamca pe untapt, nuca pe unmit, prezenlape pamant a zeilor Anunnaki, "Cei Care S-au Pogorat Din Cer PePamant".Aceasta carte prezinta dovezile.

Copyright ~ 1990 by Zecharia Sitchin

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale,ZECHARIA, SITCHINRegatele pierdute / Zeeharia Sitehin;

trad.: Claudia Rada. - Bueure~ti:AldoPress304 p.; 20emBibliogr.ISBN973-9307-87-6I. Rada, Claudia (trad.)001.94


3/144

r

\I\'

III.

"

I1

1EI Dorado1nzilele noastreToledoeste un ora linitit de provincie, situ-atcam la0 ora de merscu mainala sud de Madrid;cu toate aces-tea, rar se intAmplaca turitiice vln in Spanla sa-I rateze, deoareceinauntrul zldurilor sale s-au pastrat monumente ale unar diverseculturl llectii de istorie.Conform legendelor locale, Istoria sa incepe cu dous mileniiinainte de Chrlstos,iar intemelerea sa este atrlbultadescendentllorbibllci ai lul Noe. Mult i sunt de parere ca numele sau vine din cu-vAntul ebralc toledoth ("Istoriile generatillor"); vechlle sale case Imagnificeletemplesuntmarturli ale cretlnlzariiSpaniel-ascenslu-nea i caderea maurllor, stapAnirea lor musulmana I nlmicireasplendidei motenirlevreleti.Pentru Toledo, ca I pentru Spania i toate celelalte terltorii,1492 a fost un an crucial, deoarece atuncl au avut loc trel eveni-mente istorice, i toate trei in Spania. Denumirea geograflca a a-cestui pamAntera "Iberia"- iar slnguraexpllcatieposlbilaa acestui

termen se gasetein cuvAntulibri(ebraic), subcare eraucunoscutlprimii colonltl. Regatelemacinate de razboale au plerdut mareamajorltatea teritoriululPenlnsulel Iberlce in favoareamusulmanllor,I au fost unite pentru prima oara cu adevarat atuncl cA.ndFerdi-nandde Aragon i IzabeladeCastilla s-au casatoritin 1469. La ze-~A Rni riA IR ~ j!hu' !\ tn riA ~I I l~nC!~t n l"!:Imn..ni.. lIIt~r~ .."' ..I. .-....-rea maurilor i Instaurarea catoliclsmulul in Spania. in lanuarle1492 mauri l au fost deflnit !v invini, 0 data cu cAderea Granadel, iarSpania a devenlt pamAnt cretln. in luna martle a acelula1 an re-gele !}Ireglna au semnat un edict pentru expulzarea din Spanls, pA.-na la 31 lulle in acela!}i an, a tuturor evrellor care nu se vor fl con-vert! t la cre!}tlnlsm pAna la acea data. lar in luna august din acela!}1an, Crlstofor Columb -Cristobal Colon pentru span loll - a pornit pemarl sub pavilion spaniol pentru a gasi 0 cale spre India pe Is vest.

I~

I

IIIJIIIIIII

J


4/144

r

8 Zecharia SitchinA zarit pamant in ziua de 12 octombrie 1492. S-a intors in

Spania in ianuarie1493.Cadovada a reuiteisalea aduspatru "in-dieni"; pentru a demonstra ca solicitarea lui, de a se organiza 0 adoua expeditie, mai importanta,sub comanda sa, era justificata, aadus cu el nenumaratefleacuri de aur luate de la localnici i 0 su-. medenie de poveti despre un ora, un ora aurit, unde oameniipurtau bratari de aur la maini i la picioare iii impodobeau gatul,urechile i nasurile tot cu aur, tot acest aur proveninddintr-o minafabuloasa de langaora.Din primele cantitati de aur aduse din lumea noua, Izabela -care eraatat de pioasa,incat i se spunea "cea catolica"-a poruncitsa se construiasca 0 CUSTODY sofisticatai a donat-oCatedraleidin Toledo, sediul traditionalal clericilor Spanieicatolice.Aa se fa-ce ca astazioameniicare viziteazaTrezoreria catedralei-0 sala in-conjurata de un grilajmasivi plinacu obiecte pretioasedonate Bi-sericii de-a lungul secolelor - pot sa vada. dar nu sa i atinga, pri-mul aur pe care ColumbI-aadus din America.In zilele noastre se recunoateca expeditia avea i alte sco-puri, pe langa aflarea unui nou drum spre India.Conform unor do-vezi convingatoare. Columbar fi fost un evreu fortat sa se conver-teasca; e posibil ca sustinatoriisai financiari, la randullor convertiti,sa fi vazut in expeditie0 modalitatede a evadacatre pamanturimailibere. Ferdinand i Izabelavisau sa descopere raurile Paradisuluii tineretea venica.Columbinsui avea ambitii secretepe carenule-a divulgat decat in parte in jurnalele sale personale.Se conside-ra omul care va adeverivechile profetiicu privirela 0 nouaera careva incepe cu descoperireaunor pamanturi noi "Ia marginealumii".. Era totui suficient de realist pentru a recunoateca, dintretoate informatiile pe care Ie adusese in urma primei calatorii,celereTernoarela aur se Ducurauae cea mal mare atenlle. A spus ca"Domnul ii va arata" loculmisterios"unde s-a nascutaurul",i,ast-fel, a reuitsa-i convingape Ferdinandi pe Izabelasa-jofere0 flo-ta mult mai mare pentru a doua expeditie, apoi pentru a treia. Cutoate acestea, cei doi monarhitrimisesera deja tot felul de functio-nari ioamenimaiputinvizionari,dar maiinclinati catreactiune,ca-re supravegheau mersul lucrurilor i se amestecau in operatiunilei deciziile amiralului. Conflictele inevitabileau culminatcu aduce-~-

,

REGATELE PIERDUTE 9rea lui Columb in Spania in lanturi,sub pretextul ca nu se purtasebine cu oamenii lui. Deiregele iregina I-aueliberatimediat i i-audespagubitcu bani, ei impartaeaupunctul devedere potrivit caruiaColumbera un bunamiral,dar unguvernatorineficient,care nu pu-teasmulgede la indieni informatiileprivindloculundese afla de faptOraulde Aur.Columba luptatimpotriva acestorobstacole tot cu ajutorul ve-chilor profetii ial citatelor biblice.A stranstoatetextele intr-o carte,Cartea Profetiilor, pe care a prezentat-o regelui i reginei. Doreasa-i convinga ca menirea Spaniei era aceea de a domni peste le-rusalim,ica el, Columb, e cel ales pentrua ducedestinul la iride-plinire,prin aflarea locului unde s-a nascut aurul.Ferdinandi Izabelacredeau cu tarie in Sfanta Scriptura, aacaau fost de acord sa-Ilase pe Columbsa porneasca inca 0 datape mare, convini mai ales de argumentullui ca gura fluviului pecare il descoperise (fluviul Orinoco in zilele noastre) era a unuiadintrecele patru rauri ale Paradisului,i,dupacum spuneau Scrip-turile, unul dintre acele rauri inconjura pamantul Havila, "de undeveneaaurul."Aceasta ultimacalatorie a fostpresaratacu mai multegreutati i dezamagiri decat oricaredintre celelalte trei.Chinuitde artrita,0 umbraa omuluicare fusese odinioara, Co-lumbs-a intors in Spania in ziuade 7 noiembrie 1504. Inainte desfaritul acelei luni, regina Izabela a murit, i, cu toate ca regeleFerdinandavea 0 slabiciunepentruColumb,a luat hotararea ca al-tii sa treaca la actiune pe baza ultimuluiraportintocmit de el, in ca-re fuseseraadunatetoate dovezilereferitoare la prezenta unei sur-se importantede aur in lumea noua.

"Hispaniolava darui majestatilorvoastre atotputernice tot au-rill riA ~::IrQ ::IIIn g\lnig" ii ~c:in 'l r~~Q ~nhlmh no ~n"'"t"'"...H ~;(i :. . -in privinta insulei pe care i-oimpart astazi Haiti i Republica Do-minicana.Intr-adevar, colonitiispanioli i-aufolosit pe indienii ba-tinaicamuncitorisclavi i au reuitsaextragaaur in cantitati fabu-loase:in mai putin de doua decenii,trezoreria Spaniei a primit dinHispaniolaaur in valoare de 500.000de qucati.Separecaexperien1aSpanieiin Hispaniolaaveasa se repetela nesfaritpe teritoriul unuicontinentimens. In decursul acelor do-

----......-- ~


5/144

--I10 Zecharia SitchinuAdecenll, pe mAsurAce bAtina1Imureau sau fugeau Iminelede aur se epuizau, euforla spaniolllors-a transformat in dezamAgl-re Idisperare, iau ancorat cu ImaimultAindrAznealApe coastedin ce in ce mal putlncunoscute, in cAutarede bogAtii.Una dlntredestlnatille timpurilera peninsula Yucatan. Primlispanioli care auajunsacoloin151"1rausupravletultoriinuinaufragiu;darin 1517un convolspecial formatdin trei vapoare sub conducerea lul Fran-cisco Hernandez de Cordoba a pornItdin Cuba spre Yucatan cuscopul de a face rost de sclavl.Spre uimirealor,au gAsitclAdiridinplatrA,templeIstatui de zeite; spre nenorocullocalnlcilor(care dinc~te au inteles spaniolili1spuneau "maya' spaniolil"augAsitiu-nele oblecte de aur pe care Ie-au luat."Informatiile referitoare la venirea spanlolilor I cucerireaYucatan-uluise bazeazA in principalpe raportul intltulatRe/acionde /as cosas de Yucatan,intocmltde cAlugArulDiegode Landa inanul1566 (traducerea in limbaenglezAilapar1lneluiWilliamGates~Ipoarta tltlulYucatanfnaintei dupAcucerire).Dinc~te spune Di-ego de Landa,Hernandez Ioamenillui au vAzutin decursul aces-tel expedltli0 piramidAin trepte impozantl, idoliIstatui de anima-Ie iun mare ora in Interior.Cu toate acestea, Indienilpe care auincercat sA-icaptureze au opus 0 rezistenta ind~rjitai nu au fostinspAim~ntatinicide tunurile de pe vapoare. Spaniolil au suferltpierderi grele -Hernandez insui a fost rAnit -i au fost nevoitl sAse retragA. $1totui, pe drumul de intoarcere spre Cuba, Hernan-dez a recomandat organlzarea altor expeditii , deoarece "acel pl-m~nt e bun i bogat, av~nd aur."Un an mal t~rziu 0 alte. expedltie a porn it din Cuba spreYucatan. Audebarcat pe insula lul Cozumel iau descoperit NouaSpanie, Panuco i provincia Tabasco (aa au fost denumlte noileD~mAnturi\.inarmati cu diverse mArfurlDentru a face schimb si nudoar cu arme, spanlolil au int~lnit de aceastA datAaUitindleni ostili,cAt i prietenol. Au vAzut mai multe edlficiii monumente de pla-trA, au slmtlt sAgetile i sulltele cu v~rfuri ascutite din platrA obsidi-anA Iau privltobiecte reallzate cu mAiestrie,multe din piatre, obi-nulte sau semipretloase; altele strAluceau ca aurul, dar la 0 exami-nare mai atentA s-au dovedlt a fidin alamA.Contrar ateptArllorlor,oblectele din aur erau foarte pUline, iar in zonA nu se afla nicl0 mi-

- -------

REGATELEPIERDUTE 11na sau vreo alta sursl de aur sau de alte metale.De unde provenea atunci aurul, aa putinc~t era? Dinsehim-burileeomerclale, spuneau maya, din nord-vest.Acolo,in pAm~n-tul azteeilor, se gAseteaur din plin.Descoperirea icucerirea plm~ntulul aztecilor,situat in zonamuntoasl din inima Mexiculul,se leaga de numele lui HernandoCortes. Tn1519,aeesta a plecat dinCuba in fruntea unei veritabilearmada aleAtuitedin 11vapoare, ase sute de oamenii un marenumArde eai de rasa. Ainalntat incet de-a lungulcoastei penlnsu-leiYucatan, oprindu-se,debarcand i porninddin nou. Tnzona un-de influentaMayapalea incetulcu incetul iincepea stapanirea az-tecAi-ainstalattabAraia denumit loculVeracruz(numesub careeste cunoscut Iastazi).

Tnacest loc, spre marea uluialAa spaniolilor,au aparuttrimiiiregelui aztec, prezent~ndsalutAriIincArcaticu daruri nemaivAzu-te. Conform spuselor unui martor ocular, Bernal Diazdel Castillo(Historia verdadera de/a conquista de la Nueva Espana, tradusl inlimbaenglezl de A.P. Maudslay),printredarurise afla"undisca-semenea soarelui,marec~t0 roatl de clrutl, pe carese aflau totfelul de imagini, toate din aur fin,i un alt lucru mlnunat, despre ca-re cei ce I-aucantlrit mait~rziuspuneau cl valora peste zece milde dolari.1IVenea apoia aM roatl, imal mare, "reprezentand lu-na, facutl din arglntfoarte strllucitor",un coifpUncu boabe de auria pAlariedinpeneleuneiplslrl rare quetzal(pleslcare inca seplstreaza la MuseumfOrV61kerkundedinViena).TrimilIle-auexplicatca acestea erau cadourileconducAtoru-luilor,Moctezuma,pentru Quetzalcoatl, zeul sub formade "arpeinaripat"al aztecilor;un bineflcator cu suflet mare care fusese 0-bllgatcu multtimpin urml de cltre Zeul Rlzboiuluisa parAseascanlimantld ~..,to,..lIt'\r 1,..,..,,,,,,..,.u,..;( 1'_ ..1- _n__!.. I' ,.. .. "" . ... 0'-_.' _ _ 1' ,.., ,spre Yucatan,apoi a pornitpe mare catre est, flgaduind cl se vaintoarce in zlua sa de natere in anul "1trestie."In calendarul az-tec, un ciclude ani lua sfarita data la clncizeciidoi de ani, prinurmare anul intoarceriipromise, IIAnul1al trestiel",nu putea sa a-para dec~t a data laclnclzeciidol de ani. in calendarulcretin a-cetiaerau anii 1363, 1415, 1467 i 1519, exact anulin care Cor-tes i-a flcut aparitia la poarta regatului aztec venlnddinspre est.

I_--1


6/144

--

12 Zecharia Sitchin

Cortes avea barba ipurta coif, ca iOuetzalcoatl (unii pretindeaui ca zeul ar fi avut pielea alba), astlel incat se pare a ca profetiiles-au adeverit.Cadourlleoferitede conducatorulaztec nu erau alese la in-talTlplare.Eleerau maidegraba incarcate de semnificatii.Gramadade boabe de aur fusese daruita deGareceaurulera un metal nobil,care Ie apartinea zeilor. Disculde argint reprezentand luna fusesedaruit deoarece unele legende pretindeau ca Ouetzalcoatl a pornitpe mariis-a intors in ceruri, facand din luna salaul sau. Palariacu pene i vemintele bogat impodobite trebuiau purtate de zeulcare se intorsese. 'ar disculaurit era un calendar sacru reprezen-tand ciclulde cincizeci idoi de ani, care infatiaAnulintoarcerii.$tim ca era un astfel de calendar, deoarece au fost descoperite ialtele, asemanatoare lui,facute insa dinpiatra,nudinaur curat (fig.1). Nutimdaca spanioliiau inteles tot acest simbolism.$i chiardaca I-auinte1es, nu I-au respectat. Pentru ei, obiectele reprezen-tau un singur lucru,i anume dovada bogatiilorcare ii ateptau inregatul aztec. Aceste obiecte de neinlocuits-au aflatprintrecomori-Ie nepretuite aduse in Sevilladin Mexicin ziua de 9 decembrie

-- , -- .......---.-

- -

REGATELE PIERDUTE 131519, la bordul primului vapor incarcat cu bogatii pe care I-a trimisCortes in Spania. Regele spaniol Carlos I,nepotullui Ferdinand isuveran peste alte teritorii europene, asemenea imparatului CarolV peste Sfantullmperiu Roman, se afla pe atunci in Flandra, iar va-porul a fost trimis mai departe spre Bruxelles. Comoara mai inclu-dea, pe langa darurile simbolice, ifigurine aurite reprezentand ra-te, caini, tigri, lei i maimute, precum iun arc de aur isageti . Dareel mai impresionant dintre toate era "discul soarelui", avand 195cm in diametru igros cat patru monede autentice. Marele pictor iartist Albrecht DOrer,care a vazut tezaurul adus din Lumea Noua aAurului, scria ca "aceste lucruri erau toate atat de pretioase, incatau fost evaluate la 100.000 de guldeni. N-am vazut de cand sunt 0-biecte care sa-mi bucure sufletul mai multdecat acestea. Deoareceam vazut printre ele uimitoare obiecte de arta im-a uluit ingeniozi-tatea subtila a oamenilor din acele pamanturi indepartate. Pur isimplu nu pot sa exprim in cuvinte ce am simtit cand am vazut ace-Ie lucruri cu ochii mei."

Dar oricare ar fifost valoarea unica artistica, religioasa, cultu-rala sau istorica a "acelor lucruri", pentru regele Carol ele reprezen-tau in primuliin primul rand aur -aur cu care iiputea finanta raz-boaieleimpotrivadumanilornternii externi.Aaca nu a maipierdut timpuli a ordonat ca acestea itoate celelalte obiecte vii-toare facute din metale pretioase sa fie topite la sosire i transfor-mate in lingouride aur sau argint.TnMexic, Cortes i oamenii lui au adoptat aceeai atitudine.Tnaintand incet iinvingand rezistenta pe care au intalnit-o in cale,fie prin armele superioare, fie prin diplomatie itradare, spaniolii auajuns in capitala azteca Tenochtitlan - astazi oraul Ciudad de Me-xico - in noiembrie 1519. Oraul se afla in mijloculunui lac i nu seputea ajunge la el decat pe niste drumuri usar de CII~AritTnt!Ic::iin_(;r~za(on mca In proreJla Leului ce urma sa se intoarca, Moctezu-ma inobiliisai au ieit in intampinarea lui Cortes ia alaiului sau.Doar Moctezuma purta sandale; toti ceilalti erau desculti, aratandu-se astfel umiliin fata zeului alb. Moctezuma i-a pottit pe spanioli insplendidul sau palat; numai aur unde vedeai cu ochii, pana ~i taca-murile ivesela erau din aur, iar spaniolilor Iis-a aratat iun depo-zit plin cu obiecte de arta din auf. Spaniolii au recurs la un iretlic,

--- .---- j


7/144

--

14 Zecharia S/~chin

I-au capturat pe Moctezuma II-autinut prizonier, cerand 0 rAscum-parare in aur pentru eliberarea lui. Nobllii au trimis atunci emlsariprin tot regatul sA colecteze rAscumpArarea; s-au strans suficienteobiecte de aur pentru a umple un vapor care a ridicat panzele spreSpania (vapor care a fost ulterior capturat de francezl, ceea ce adus la izbucnirea rAzboiului.)

Dupa ce obtinuse aur prin inelAciune i ii slabise pe azteci,semanand neintelegerea intre ei, Cortes planuia sa iI elibereze peMoctezuma i sA-I lase sa guverneze in continuare ca omullui depaie. Oar adjunctul lui i-a plerdut rAbdarea i a ordonat masacra-rea tuturor nobililor i comandantilor azteci. Tninvalmaeala care aurmat Moctezuma a fost omorat, iar spaniolii s-au trezi in mijloculunei lupte pe viata i pe moarte. Cortes s-a retras din ora dupA cea suferit pierderi grele; a revenit abia in august 1521, cu intArlri dinCuba i dupA lupte indelungate. Atunci stApanirea spaniolA s-a Im-pus definitiv asupra aztecilor zdrobiti, de la care s-a luat aur de600.000 pesos care a fost toplt itransformat in l ingouri.E posibi l ca Mexicul, in t impul cucerir ii , sa fi fost Lumea Nouaa Aurului; dar, 0 data ce obiectele de aur create istranse de-a lun-gul secolelor, chiar al mileni ilor, au fost Juate, a devenit l impede caMexic nu era pamantul biblic al Havilei, Inici Tenochtitlan legenda-rul Ora al Aurulul. $i astfel, fuga dupA aur, lacare nici aventurlerl i,nici regele nu erau pregatlti sa renunte, s-a indreptat spre alte locuridin Lumea NouA.

Spaniolii ii stabilisera0 baza in Panama,pe coasta Pacificu-Jui,i de acolo organizau expeditii i trimiteau agenti in AmericaCentralA i de Sud. Acolo au auzit legenda fascinantAdespre EIDorado - prescurtarede la "el hombre dorado",Omul Aurit. EraunM:~ ftl ",~p,,;pO':''' '.or'" ",t~t no nnn::!t in ~1Ir in~~UAra uns in fiecaredimineatA din cap pana-n picioare cu 0 pasta sau un ulei in care seamestecase praf de aur. Seara se scalda in lac i se spala de auri de ulei, iar dimlneata lua totul de la capAt. Domnea intr-un oracare se afla pe 0 insulA de aur, in mijlocul unullac.Conform unei cronicl intltulate EIeiias de Varones /lustres deIndias, Francisco Pizarro, aflat in Panama, a auzlt prima relatareconcreta despre EI Dorado de la unul dintre capitanl i lul , in varianta

-------

REGATELEPIERDUTE 15urmatoare: se spunea ca un Indiandin Columbia a auzit de 0 tara"bogata in aur i smaralde. Prlntre oblceiurlle lor se numara iacesta: regele lor ii da jos vemlntelei se urea pe 0 pluta, seoprea in mljlocullaculul i aducea ofrande zel/or. Corpul sau erauns de sus panajos cu ulei parfumatin care se amestecase pul-bere flna de aur, astfel incat stralucea ca 0 raza de soare." Multipelerinl veneau sa vada ritualul i sa aduca drept ofrande bijuteriiprelioase din aur i smaralde rare, precum I alte podoabe de-alelor, pe care Iearuncau in lacul sfant.

Tntr-oalta varianta sesugeraca lacul sfant e undevain nordulCOlumbiel,lar regele aurlt ar fl cel care duce "imensa cantitate deaur i smaralde" in mijlocul lacului. Acolo, actlonand in numelemultim/i aflate pe mal care ovatlona i canta la instrumente muzi-cale, azvarlea comoara in lac, ca ofranda adusa zeulullaculul. 0alta versiune atrlbula lacului numele de Manoa, sustinand ca soarafla in pamantul Blru - Perupentru spanloll.

Vesteadespre EIDorado sMaaspandit ca fulgerul printre eu-ropenli din Lumea Nouai cu timpul i in Europa. Zvonurile s-autransformat repede in cuvantscris;prin Europaau inceput sa circu-Ie tot felul de brouri i carti, descrlind pamantul llacul, ora!}ul iregale pe care nimeni nu Ie vazuse inca, !}I chiar ritualul de aurirea regelui in fiecare dlmineata -(flgura2).

Tntimp ce unli, precum Cor-tes, care a pornit spre Cali forniasau altli, care au porn It spre Ve-nezuela, cautasera doar in locurlalese de el, Francisco Pizarro Isubalternillul s-au bazat in intre-gime pe relatarile indienilor. Un/iQU I"' QL 1I1L1-QUtfVi;U tifJltt VO-lumbia, rascolind adancurlle la-culul Guatav/ta - cautare care adurat cu intreruperi aproape pa- Fig.2tru secole; au scos la iveala oblecte de cult din aur Iau lasat inurma lor generat/i de cautatori de comori, ferm convin!}i ci, dacalacul ar puteafi complet secat,bogall11edin aur ar fl recuperate.

-',-', "~I"': {" ,'-', .f- 1f.o:i.':~E~\\~"Io.. ." I -, _ ',- '-~'~~f'~


8/144

- -- "-"- "-~_._._-.-

.16 . Zecharia Sitchin REGATELEPIERDUTE 17Altii, printre care Pizarro inswji, au luat Perl! drept locul cupricina. in urma a doua expeditii lansate de la baza din Panama~idesfa~uratede-a lungul coastei Pacificuluis-au descoperit destuleobiecte dinaur care sa justifice0 ampia desfa~urarede forte in Pe-ru. Dupace a obtinut in acest scopun hrisov regal, precum ~ititlu-rile de Capitangeneral ~iGuvernator (alprovincieicare urma sa fiecucerite), Pizarro a pornit spre Peruin fruntea a doua sute de oa-meni. Toate acestea se intamplauin 1530.Cum se a~teptauei sa cucereascacu 0 forta atat de mica 0. tara intinsa, aparata de mii de razboinicicredincio~i stapanului lor,Inca, pe care n considerau intruparea unui zeu? Planul'ui Pizarroera sa repetestrategia folosita cu succes de Cortes: sa-I in~elepeconducator, sa-I captureze, sa obtinaaur drept rascumparare,apoisa-I eliberezeca rege de forma.Spanioliiau fost placutsurprin~isadescopere, dupa ce aude-barcat, ca inca~ii- a~acum Ii se spuneaacum~i locuitorilor -sea-flau in mijlocul unui razboi civil.Au aflatca, dupa moarteaStapanu-lui Inca, primul nascut al"celei de-adoua sotii" a atacat legitimita-tea la succesiune a unui fiu nascutde prima sotie a lui Inca. Candfiul celei de-a doua sotii, pe numeAtahualpa, a aflat de spanioliiCqreinaintau, a hotarat sa-i lase sa avanseze spre interior (~i ast-fel departe de vapoare ~iintariri),pentrua duce la bun sfar~itcuce-rirea capitalei,Cuzco. in clipa in care auajuns intr-un ora~maredinAnzi, spaniolii au trimis la el soli incarcati cu daruri ~iinsarcinati sapoarte negocieride pace.Ace~tiaau propusca cei doi conducatorisa se intalneasca in piata ora~ului,neinarmati ~i fara paza, ca ma-nifestare a bunei lor vointe. Atahualpaa fost de acord. Dar atuncicand a ajuns in piata, spaniolii i-au atacat escorta ~i I-au lu~t pri-zonier.SDanioliiau cerut 0 rascumparareimportanta pentru a-I elibe-

ra: 0 camera mare sa tie umpluta cu aur, mal exact pana unae arputea ajunge un om care ar tine manaintinsa spre tavan. Atahual-pa a inteles ca trebuie umpluta cu obiecte din aur, ~i a fost deacord. La ordinele sale, tot felul de obiecteau fost scoase din tem-ple ~ipalate: pahare, ulcioare,tavi,vaze de toate formele ~imarimi-Ie,podoabe printre care imitatii deplante~i animale, precum~i pla-cutele de peperetii cladirilorpublice.Timpde cateva saptamani,au

fost aduse comori pentru a umple camera. Dar atunci spaniolii aupretins ca incaperea trebuia de fapt umpluta cu aur in stare bruta,nu cu obiecte care ocupauatat de mult spatiu; astlel incat mai binede 0 luna fierarii inca~i s-au ocupat cu topirea obiectelorde arta inlingouri.

Deparca istoriainsistasa se repete, Atahualpaa avut aceea~isoarta ca Mc;>ctezuma.izarroa vrut sa-i dea drumul ~i sa-I lase incontinuare sa domneasca;dar subordonatii zelo~i~i reprezentantiiBisericii cre~tineau organizat un simulacru de proces in care Ata-hualpaa fost acuzatde idolatrie~i de ucidereafratelui sau, celalaltpretendent la tron, ~i condamnat la moarte.Conform unei cronici din acea vreme, rascumparareaobtinutapentru regele inca~ reprezenta echivalentul a 1.326.539de pesosde oro ("greutatide aur") - aproximativ 5.600 kg - avere care a fostrapid impartita intre Pizarro~i oamenii lui, dupa ce aupusdeopartea cincea parte,carei se cuvenea regelui. $i, cu toate ca fiecare omprimise maimult decat sperase vreodata, nu era nimic in compara-tie cu ceeace avea sa urmeze.Atunci cand invadatorii au intrat in capitala Cuzco, au vazuttemple ~i palatecare erau literalmenteacoperite ~iumplute cu aur.in palatul regalse aflau trei camere pline cu podoabede aur ~icincicu podoabe de argint, precum~i 0 comoara de 100.000 de lingouride aur cantarind in jur de2,25 kg fiecare; 0 parte din pretiosul me-tal a~teptasa fie transformatain obiecte de arta. Jiltul de aur, pre-vazut cu 0 rezematoarede picioare din aur, era rabatabil, astfel in-cat regeleputea sta intins, ~i cantarea 25.000de pesos (aproxima-tiv 112 kg); panai bratelejiltului erau poleite cu aur. Peste tot saaflau capele ~i incaperi funerare ridicate in amintirea stramo~ilor,pline cu statuete i reprezentari de pasari, pe~ti ~i animale mici,I"'orl"'.ai nontrll I lro, .. .hi ~. nl~tnr-oo Dorotii +nrn I..llli ",, ,, ,I I I i t'\ 1_;::...1:....- - .spaniolii Ii spuneauTemplul Soarelui) erau acoperiticu placute dinaur. Gradina templuluiera0 gradina artificiala, unde toate - copacii,tufi~urile,fiorile, pasarile,fantana - erau din aur.in curte se afla unIan de porul11bunde fiecare tulpina era facuta din argint ~i fiecare~tiulete din aur; lanul se intindea pe 0 suprafata de 90 x 180 demetri - 16.200de metri patratide porumb din aur!in Peru,victoriileobtinute cu uurintade cuceritoriispanioli au


9/144

18 Zecharia Sitchin REGATELEPIERDUTE 19

II;III.IiIi

fost curandinlocuite de lupte crancenecu populalia Inca, iar boga-lia iniliala de inflalia nimicitoare. Pentru incai, ca i pentru azteci,aurul era undar sau unbun al zeilor, nuun mijloc deschimb. Nu IIfoloseau niciodataca pe 0 marta sau in loc de bani. Pentruspani-oli, aurul era unmijlocprincare puteauobline tot ce Iepotteainima.Doldora de aur, dar lipsili de articole de folosinla zilnicai chiar debunuri elementare, spaniolii au inceput curand sa dea aizeci depesos deaur pe0 sticlade vin, 100de pesos pe 0 haina i 10.000de pesos pe uncal.Cu toate acestea, in Europa, cantitali1ede aur, argint i pietreprelioase au dus la 0 febra a aurului iau incurajat imai multspe-culaliile referitoare la EIDorado. Indiferentcat demulte comori s-arfi adus, se incetalenise convingerea ca EI Dorado nu fusese inca

gasit, dar ca cineva aveasa-Igaseasca,cu condilia sa fie perseve-rent, norocos i sa interpretezecorect indiciile i hartileenigmaticeale indienilor. Exploratoriigermani erau convini ca oraul de aurse aM pe cursul superior al f luviului Orinoco in Venezuela, saupeate in Columbia.Allii erau de parere ca trebuia mersde-a lungulaltui fluviu, poate chiar Amazonul din Brazilia. Probabil eel mai ro-mantic dintre toli a fost Sir Walter Raleigh, care a pornit din Ply-mouth in anul 1595pentru a gasi legendarulManoa i a impodobicu aurullui glorios coroana Reginei Elisabeta.Tnviziunea sa,Manoaera un

$i totui, acei visatori,acei aventurieri au fost cei care, in goa-na lor dupa aur, au dezvaluit omuluidin Occident popoarele icivi-Iizalii1enecunoscute din cele doua Americi, i au reinnodat asttel,fara sa tie, legaturi careexistaserain vremuri de mult uitate.

EI Dorado imperia" acoperit cu aur!Umbre de care -In pofida schimbarilor framantate,Toate, manifestari ale sOrJiicapricioase -Oamenii se agaJa cu arzatoare speranJaCR nt I vrR::t . t:::ni::tr:

Dece cautarea lui EIDoradoa continuatcu atata inverunareatat de multa vreme, chiar dupa descoperirea incredibilelor comoride aur i argint din Mexic i Peru,pentru a numai aminti linuturilemaimici care au fost jefuite?Aceasta cautare permanenta i neos-toM se poate pune pe seamaconvingeriica sursa acelorbogatii nufusese descoperita inca.Spaniolii i-au chestionat in detaliu pe batinai cu privire lasursa comorilor acumulatei au urmat neobosili fiecare indiciu. Au

inleles destul de repedeca aceasta nuse afla in Caraibe i nici inYucatan;Maya Iespusesera,de alttet,ca cea mai mareparte a au-rului auoblinut-o prin schimburicu vecinii lor de la sud ide la vest,i Ie-auexplicat ca au invalat arta prelucrarii aurului de la populalii-Ie stabilite inaintea lor (pe care savanlii din zilele noastre Ie-au i-dentificat sub numele de toltecl). Tndialectele locale, aurului i sespunea teocuitlatl,cuvant a carui semnificalie literala era "secretiazeilor", adica sudoarea i lacrimilelor:Tncapitala azteca, spaniolii au aflat ca aurul era intr-adevarconsideratmetalul zeilorica cine il fura comitea 0 fapta foarte gra-va. Aztecii i-au indicat tot pe tolteci cafiind cei care i-au initiat in ar-ta prelucrariiaurului. $i petolteci cineii invatase? Marelezeu Que-tzalcoatl, au raspuns aztecii. Tnrapoartele destinate regelui Spa-niei, Cortes scria ca II chestionaseindelung pe regele aztec Moc-tezuma cu privire la sursa aurului. Moctezuma i-a spus ca aurulprovine din trei provincii din imperiul sau, una de pe coasta Pacifi-,",U'UI, U"" 1"" , ",V" ;>, ,, ~VI IUIUI '1' U f lei ' " I I "~I IVI, ::01-'1" ::.UU-Vt::l::i l, UII-de seaflauminele. Cortesi-atrimisoamenii sa cercetezecele treisurseindicate. Peste tot au descoperitca indienii oblineau de faptaurul dinalbia raurilor sauculegeaupepitele raspandite pe pamantin urmaploilor care aduceauaurulla vale. Acolo unde existau mi-ne,acestease pare ca functionaseradoar in trecut; indienii pe carei-au intalnit spaniolii nu lucrau in mine. "Nu mai erau mine active",scria Cortes in raportul sau. "S-au gasit pepite pe pamant; sursa

La fel ca allii inaintea lui i dupa el, inca vedea EI Dorado - peregele acestuia, oraul, pamantul - ca pe un vis ce trebuia implin-it, "0 speranta arzatoare ce nu vrea sa piara". Tnacea~ta privinta,toli cei careplecau in cautarealui EIDorado erau0 veriga dintr-unlant care s-a format inainte de faraoni i continua i astazi cu ve-righetele noastre i tezaurele nalionale.


10/144

"., ,-~- ------ - - --1


III.i

principala era nisipul din albia raurilor.Aurul era pastrat sub formade praf in tuburi mici de nuia sau de panza, sau era topit in oalemici i transformat in lingouri."Dupaceefa gata, era trimis mai de-parte in capitala i inapoiat zeilor carora Ie apartinuse dintotdeau-na.

Dei majoritatea expertilor in minerit i metalurgie acceptaconcluziile lui Cortes - respectiv ca aztecii nu se ocupau decat cuexploatarea la suprafa1a(adunandpepite de aur i praf de aur depe pamant i din albiile raurilor) i nucu mineritul propriu-zis, carepresupune saparea de pu1urii tuneluri in crestele mun1i1or pro-blema este departe de a fi rezolvata. Invadatoriispanioli i inginer-ii minieri din secoleleurmatoarepomeneaumereude minelede aurpreistoricedescoperite in diverse zone dinMexic. De vremece pa-re de necrezut ca reprezentan1iiprimeipopula1iistabilite in Mexic,toltecii, ale carei inceputuri se situeazacu cateva secole inainte deCristos, sa fi avut 0 tehnica miniera superioara tehnicii popula1ieiaztece stabilite mai tarziu (deci presupusaa fi mai avansata), aa-zisele "minepreistorice"au fost consideratedecercetatoridrept pu-luri vechi incepute i abandonate de spanioli. Exprimand punctulde vedere de la inceputul acestui secol, Alexander del Mar afirmain cartea sa 0 istoriea metalelorpreJioaseca "in ceea ce privetemineritul preistoric,trebuie sa plecamde la premisa ca aztecii nucunoteau fierul, prin urmare mineritul subteran... nici nu intra indiscu1ie."DeiasUelde rapoartereuiserasase strecoare iin pu-blica1iileoficiale, DelMar credeaca pu1urileerau "vechi lucrarisitu-ate langa locul unorerup1iivulcanicesau depozitede lava,conside-ra~emarturii ale unei istorii bogate." "Aceasta concluzie, suslineael, nuestedelocintemeiata". ,Cu toate acestea, aztecii nu erau de aceeai parere. Ei

toate. Au descoperit pietrele prelioase verzi, turcoazele;cunoteauturcoazele i minele de turcoaze. Au gasit minele de turcoaze imun1iicare ascundeau argint i aur, cupru i cositor i metalul lu-nii."

Majoritateaistoricilor sunt de acord ca toltecii au venit in 1inu-tul muntos din centrul Mexicului in secolele dinaintea erei cretine- cucel pu1in0 miede ani, poate cu 0 miecinci sutede ani inaintede venirea aztecilor. Cum era posibilca ei sa cunoascai sa extra-ga prin mineritaur i alte metale i pietre pre1ioaseprecum turcoa-zele, iar cei careau venit dupa ei- aztecii- sa nufaca altceva de-cat sa adune pepite de pe pamant? $i cine Ie destainuisetoltecilorsecretelemineritului?Raspunsul,dupacum amvazut, esteQuetzalcoatJ,zeul repre-

zentat ca un arpe inaripat.Misterul comorilor de aur stranse i capacitatealimitata a az-lecilor de a Ieextrage aveau sa se repete pe pamantulinca.in Peru,ca i in Mexic,batinaiiob1ineauaur adunand prafuli pepiteleadusela vale de rauri. Darproduc1iaanualaoblinuta prinaceste metodenu putea in nici un caz sa expliceimensele comorigasite la incai. Ne putem face 0 idee despredimensiuneaacestorcomori din registrelespaniolelinute fa Sevilla, portuloficial prin ca-re intrauin Spaniaboga1ii1eaduse din Lumea Noua.Arhivele Indi-ilor - care mai pot fi consultate- consemneaza intrarea,in decursul

a cinci ani, intre 1521 - 1525,a 134.000 de pesos deaur. In urma-torii cinci ani (pradadin Mexic!)cantitateaera de 1.038.000pesos.Intre 1531- 1535, cand transporturile din Peruau inceput sa Ie fiesuperioare celor din Mexic, cantitatea a crescut la 1 650 000 depesos.intre 1536 - 1540,cand Peru a reprezentatsursa principala,tJ ",,'___ __ "'''I_I'I_~II ___ ,,-,1 __II_Y"___ 1'- "_I IIn__ 1"'1_'\,01 aUI UI QUU~ "'' ''I ny. ' QUo '-'...,10..1, .vvv yQ t"v~v~, I~I UUI \AI uuu~ Uti I .vv'"crari i aurului, ci i locul ascuns unde se afla acesta i II puteau ex-trage din mun1ii stancoi. Manuscrisul aztec cunsocut drept CodiceMatritense de la Real Academia (volumul VIII), tradus de Miguel,Leon-Portilla (Giindirea $i cultura azteca) Ii descr ie astle l pe to lte-ci: "Toltecii erau oameni indemanatici; toate lucrarile lor eraumeteugite, exacte, bine facute i admirabile... Erau pictori, sculp-tori, lucratori in pietre pre1ioase, in pene, olari, 1esatori, priceputi la

pe parcursul a zece ani a cantarit in total aproximativ11.000.000de pesos.Unul dintre cronicarii de seama ai acelei perioade, Pedro deCieza de Leon (Cronicidin Peru) raporta ca in aniicare au urmatcuceririi, spanioliiau "extras"din imperiul inca in jur de 15.000 dearrobasde aur in fiecare an i50.000 de arrobasdeargint; echiva-land cu peste 16,8tone de aur i peste 560 tone de argint anual!

--,-_. .-.-.---+---- ----.-


11/144

~~I

22 Zecharia SitchinDei Cieza de Leon nu mentioneaza in decursul cator ani s-au"extras" aceste cantitati fabuloase, cifrele prezentate de el ne dauo idee despre cantitatile de metale pretioase pe care spaniolii Ieputeau jefui din tinuturile incae.

Cronicarii relateazaca, dupa rascumpararea initiala obtinutade la regele inca,dupa jefuirea bogatiilor dinCuzcoi distrugereaunui templu sacru din Pachacamac situat pe coasta, spaniolii audevenit experti in "extragerea"aurului i din alte provincii, in canti-tati la fel de mari. Pe tot cuprinsul teritoriuJuiinca,palatelei tem-plele erau bogat decoratecu aur. 0 alta sursa erau morminteleca-re contineauobiecte dinaur. Spanioliiau at/atca incaii aveau obi-ceiul sa sigileze casele nobililor i conducatorilor decedati, lasandacolo corpurile lor mumificate inconjurate de toate obiectelepreti-oase care Ie apartinusera in timpul vietii. Spaniolii mai credeau,icu temei, ca indieniiduseserain ascunzatoridiversecomori deaur;unele erau ingramaditein peteri,alteleerauingropate, altelefuse-sera aruncate In lacuri. $i mai erau i aa-numitelehuacas,locurivenerate unde se desfaurauritualurilereligioase i unde aurul erastrans In gramezi i pus la dispozitia adevaratilor lui stapani, zeii.Cronicile tinute la cincizeci de ani dupa cucerire, ichiar celedin secolele aptesprezecei optsprezeceabunda In poveti des-pre comori, ale caror ascunzatori,de cele mai multe ori, au fost di-vulgate de indieni subtortura.Aaa gasit Gonzalo Pizarrocomoaraascunsa a unui nobil incace domnisecu un secol in urma. Unoa-recare GarciaGutierrezdeToledoa datpeste 0 serie de movileca-re acopereau comori sacre, din care s-a extras aur in valoare depeste un milion de pesos Intre 1566 - 1592.larin 1602,EscobarCorchuelo obtinea dinhuaca LaToscaaur evaluat fa60.000de pe-sos. Mai mult. c~nrl ;m",l", r~lIllIi fIiI",..ho"," I,..~. "'~,,:_ '_, :- =-.:::__perit 0 comoara In valoare de 600.000 de pesos, cronicarii sustinca printre obiecte seafla i "un idol maredin aur".

Doi exploratori care au scris in urma cu un secol i jumatate(M.A. Ribero i J.J. von Tschudi,AntichitaJiperuviene), icare dinacest motiv cunoteau mai bine Intamplarile decat cei de astazi,descriau astfellucrurile: "In a doua jumatate a secoluluial aispre-zecelea, Intr-un intervalscurt de douazeci i cinci de ani, spanioliiau dus din Peru in tara nataJapeste patru sute de milioanede du-

._- ,.--- _..

..~~~~-~" ~ .,.~..-~~ ~.,... , >~. 4,r~ ~ .; ..~~ < ; .; _ . 1

REGATELE PIERDUTE 23cati de aur iargint iputem fi siguri ca cea mai mare parte din a-ceastacantitate nu reprezintadecat prada luatade cuceritori; nu lu-am In calcul cantitatile imense de metale pretioase Ingropate debatinaipentru a Ie ascunde de lacomia cotropitorilor straini, pre-cum faimosul lant de aur pe care HuaynaCapac I-a comandat Incinstea primului sau nascut, Inti Cusi Huallapa Huascar, 9i desprecare se spune ca a fost aruncat In lacul Urcos." (Despre lant sespunea ca e lung de 210 metri i gros cat Incheietura mainii.) "Nusunt luate In calcul nicicele unsprezecemii de lame Incarcate cuvazedeaur, pline la randullor cu praf deaur, cu care nefericitul A-tahualpa a vrut sa-i cumpere viata i libertatea, i pe care efiiconvoiuluiIe-auIngropat In Punade Indatace auat/atde noua pe-deapsa la care fusese condamnat in chip mielescmonarhul loradoral."

Faptul ca aceste imense cantitati erau rezultatul jefuirii boga-tiilor acumulate,i nu al productieicontinue este confirmat nu doarde cronici,ci ide cifre. In cateva decenii, dupace comorile vizibilei ascunseau fost epuizate, cantitatile de aur care intrau In Sevillaau scazut ladoar 2,7-3,15 tone de aur pe an. In acel moment spa-niolii, cu ajutorul uneltelor lor de fi~r, au Inceput sa-i recruteze pebatinaipentru lucrulin mine.Muncaera atat de aspra,Incat panafa sfaritulsecolului pamantul a fost aproapedepopulat, iar CurteaSpaniolaa impus restrictiiasupra exploatarii forteide munca locale.Au fost descoperite i exploatate zacaminte importante de argint,precumcele de la Potosi, dar cantitatea obtinuta nu a mai egalatniciodata i nici nu poate explica bogatiile imense stranse inaintede venirea spaniolilor.Cautand un raspuns la aceastaenigma, Riberoi yon Tschu-_I~ _.. !__ "".nh.' u . If . .00. ...-. -- -_"_' . _0- __I 111_' , ): _I , ""., &.acetia II aveau intr-o cantitate mai mare decat oricine altcineva.Comparand abundenta sa din perioada incaa cu cantitatea pecare, In decursul a patru secole spaniolii au extras-o din mine irauri, devine limpede ca indienii aveau tiinta de filoane din acestpretiosmetal pe care cuceritorii i urmaiilor nu au reuitniciodatasa Iedescopere."(Au prezisi ca "va veni ziua In care Peru va dala 0 partevalul care acopera bogatii mai minunate decat cele caresunt oferite in prezent In California.I lar cand febra aurului de la


12/144

-.-.-


II; I: I

sfan~itulsecolului al nouasprezeceleaa pus din nou stapanire peEuropa,multi experti in minerit au ajuns sa creada ca aa-numitul"filon-mama",cea mai importanta sursa de aur de pe Pamant, va figasit in Peru.)Ca i in Mexic, opinia general impartaitacu privire la tinutulAnzilor era (in cuvintele lui DelMar) ca "metalelepretioaseobtinutede peruani inainte de cucerireaspaniola fuseseradobandite aproa-pe in intregime dinaur adus de rauri. Nuaufostgasite puturi. S-au. facut catevasapaturiin crestele dealurilorcu bucatiascutitedinaursau argint." Aceasta afirmatie este adevarata in ceea ce-i privetepe incaiidinAnzi (ipe aztecii din Mexic); darpe pamantulAnziioLca i in Mexic,problemaminerituluipreistoric-scoatereametaluluidin stanci bogatein vanede aur - nu a fost rezolvata.Posibilitateaca, in urma cu mult timp inainte de incaicinevasa fi avut acces lafiloanele importantede aur(aflatein locuripe ca-re incaiinu Ie-audezvaluitsau pe care nicinu Ietiau)ofera 0 ex--plicatie plauzibilapentru bogatiile acumulate. Intr-adevar, conformunuia dintrestudiilecontemporanecelemaidocumentatein aceas-ta privinta, (S.K.Lothrop, Comoara inca8descrisade istoriciispa-nioll), "minelemodernesunt amplasate pe loculunor mine aborige-ne. S-a relatat de multe ori despre puturi vechi i s-augasit unelteprimitive i chiar cadavrele unor mineri decedatiin mina."Acumularea de aur de catre batinaii americani, indiferentprin ce metoda, ridica0 alta intrebare fundamentala:Dece?Cronicarii i cercetatorii contemporani, dupa secole de studii,au cazut de acordasuprafaptuluica acele popoarenu foloseauau-rul in viata de toate zilele, ci doar pentru a impodobi templele zeilori pe cei care Ii conduceaupe oameni in numelezeilor. Aztecii de-

In ruineleunei culturi preincae,la Chimu, pe coastaperuana,marele explorator din secolul al nouasprezecelea Alexander yonHumboldt (de profesie inginer minier) a descoperit 0 gramada deaur ingropata alaturi de morti in morminte. DescoperireametaluluiI-a facut sa-i puna intrebareade ce a fost aurulingropat alaturi decei morti,daca se credeaca nuare nici 0 intrebuintare practica. Safie pentruca ar f i avut nevoiede elintr-o altaviata - sau pentru caIi se alaturaustramoilorlor i puteaufolosi aurul aacum facuserastramoiilor candva?Cine aduseseacesteobiceiurii credinte, i cfmd?Cine inradacinase aceastacredinta in valoarea aurului i ple-case apoi in cautarea surselor sale?

Singurul raspuns pe care I-auprimit spaniolii a fost: "zeii".Aurul s-a format din lacrimile zeilor, spuneau incaii.Indicandu-i pe zei, evocaufara sa tie cuvinteleDomnului bi-blic prin gura profetului Haggai:

"

Argintut este at meui aurut este at meu,Aa spune Domnut Atotputernic. .Noi credem ca aceasta afirmatie detine secretele zeilor, oa-

menilori vechilor civilizatii dinAmerica.

nllno,,",.. "":,,:""' ""1"" :_1 :1__ A ._A. t.. ., ___ __,, _._,._ """'II.III~vl'C'Q ICI'"ma ca acetia erau zei i care se intorsesera. Incai i, care la inceput. au vazut i ei in venirea spaniolilor implinirea promisiuniizeilor dea se intoarce de peste mari, nu puteau intelege mai tarziu de cespaniolii ajunseseraatat de departe i se purtauatat de rau in nu-mele unui metal pe care Omul nu II putea folosi la nimic.Toti cer-cetatorii sustin ca aztecii nu foloseau aurul in scopuri monetare inici nu ii ataau0 valoarecomerciala. Cu toateacestea,percepeaude la popoarele supuselor un tribut in aur. Dece?


13/144

; II.i I'I,,I

~ - ~. ,.~ ..~~'..,. ~ ~ .., ~..". , .~'._.__.-- ~_.-

2Pamantulpierdutal luiCain?

REGATELEPIERDUTE 27

Atunci cand spaniolii au intrat in capitala azteca Tenochtitlan,aceasta era 0 metropola impresionanta. Din relatarile lor se des-prinde imaginea unui ora mare, daca nu chiar mai mare decat ma-joritatea oraelor europene din acea vreme, bine organizat i admi-nistrat. Situat pe 0 insula de pe Lacul Texcoco, in valea centrala dintinutulmuntos, era inconjurat de apai strabatut de canale -0 ade-varata Venetie din LumeaNoua.Drumurile lungi i late care legauoraul de continent i-au impresionat puternic pe spanioli, i la felnumeroaselecanoe care navigaupe canale, strazile miunanddebameni, pietele pline de negustorii marfuri din toate colturilerega-tului.

Palatul regal avea multe ca-mere, era plin de bogatii iinconjurat de gradini undese aflau colivii pentru pasarii 0 gradinazoologica. Festi-vitatile i parazile militare se .desfaurau intr-o piata ma-re, care zumzaiade activita-te.

Oar inima oraului i aimperiului era vastul saucentru religios - un dreptun-ghi imens cu 0 suprafata depeste 90.000mp, inconjuratde unzid construitsubforma ~ Fig.3unorerpiincolaciti. in interi-orul acestei incinteerau zeci de edificii; cel mai impresionant dintreele era MareleTemplu, cu cele doua turnuri ale sale itemplul se-micirculardinQuetzalcoatl.in zilele noastremareapiata icatedra-la din MexicoCity sunt amplasate pe locul vechii incinte sacre, a-semeneamultor altor strazi i cladiri alaturate. in urma unor sapa-turi efectuate in 1978 s-au descoperit multe portiuni din MareleTemplu,careastazipot fi vizitate, iar in ultimiiani s-au obtinut sufi-ciente informatiipentrua permite 0 reconstructiefidela a incintei a-a cum era in perioada sa de glorie.MareleTempluavea forma uneipiramidein trepte, ridicandu-se treptat pana la 0 inaltime de aproximativ48 de metri. Baza ma-sura 45 m lungimepe 45 m latime. Templulreprezenta0 culminare!:II rn-!:li milltnr f..,.,,.. ""_ __~ :_ A ! ...~ . _0'_' .--r-~' y.,'structura exterioarafusese construitapeste unaanterioaramai mi-ca, iar aceastaingloba la randul ei 0 alta. in total erau apte asUelde structuri care se inglobau una pe alta. Arheologii au identificatstraturile pana la Templul II, care fusese construit in jurul anului1400 inainte deChristos.Acela, la fel ca ultimul,avea deja cele do-ua turnuri gemenecaracteristice in varf.Reprezentand0 adorare duala stranie, turnul din partea denorderaun altar inchinatlui Tlaloc, zeulfurtunilor i al cutremurelor(figura3a). Turnul de la sud era inchinat zeitatiitribale aztece Hui-

a

'"


14/144

- -.-.- "-~- .-." - - .----.28 Zecharia Sitchintzilopochtli, zeul razboiului. in general era infaliat linand in manaarma magicanumita$arpele de Foc(figura3b), cucare biruise pa-tru sute de zei marunli.Doua scarimonumentaleduceauin varfulpiramidei pe parteasa de vest, cate unapentru fiecare turn-altar. Fiecareera decoratala baza cu doua capete inspaimantatoare de erpi,cioplite din pia-tra, unul fiind arpelede Focallui Huitzilopochtli,iar celalalt $arpe-Ie de Apa, care il simboliza pe Tlaloc. La baza piramidei oameniicare au facut sapaturileau gasit un disc marei gros de piatra, pecare era reprezentat corpul dezmembrat al zeilei Coyolxauhqui(figura 3c). Conformfolclorului aztec, ea era sora lui Huitzilopochtlii fusese astfel pedepsita chiar de mana acestuia, in timpul ras-coalei celor patru sute de zei lacare participase iea. Se pare casoarta ei a stat la baza credinlei aztece conform careiaHuitzilopochtli trebuie domolit prin jertfirea inimilorsmulsedin pieptale victimelor omeneti.Motivul turnurilorgemenea fost continuatin incintasacra,prinridicareaa doua piramide terminate cu turnuri, cate unape fiecareparte a Marelui Templu, i a altor doua mai in spate, spre vest. UI-timele doua flancau templullui Quetzalcoatl. Acesta avea 0 formaneobinuitade piramidain trepte in partea din fala, dar 0 structuracirculara in trepte in partea din spate care urca in spirala i se ter-mina intr-un turn circularcu dom conic (figura4). Mulli sunt de pa-rere ca acest templuera folosit ca observator solar.A.F.Aveni (As-tronomyin AncientMesoamerica)a stabilitin 1974ca in momente-Ie echinocliului (21 martie i 21 septembrie), atunci cand soarelerasare la est e.~ , xact la Ecuator ,- ~ ./ , , J ~P. nlltp.~ VAriA::!~.s...~~ -//=>/~\~ rasaritul de pe~~ ~~ turnul templuluiluiQuetzalcoatla-~ ~j;:... ", f lat intre cele dc,~ - uaturnuri ale Marelui Templu. larFig.4 . ace~t. lucru eraposlbll doar pen-

REGATELEPIERDUTE 29tru ca arhitecli i incintei sacre au con-struittemplelede-a lunguluneiaxe arhi- ~ Fig.5tecturale care nu se alinia conformpunctelor cardinale, ci devia spre sud-est cu T; aceasta devialie compensapozitia geografica a oraului Tenochti-tlan (Ia nord de Ecuator) i permiteacontemplarea rasaritului soarelui intrecele doua turnuri in acele date impor-tante.

Deieste posibil ca spaniolii sa nufi fost contienli de aceasta caracteristi-ca sofisticataa incintei sacre,scrierilepe care Ie-au lasat stau mar-turie despre uimirea lor atuncicand au gasit nu doar un popor cu 0cultura, dar i cu 0 civilizalie atat de asemanatoare cu a lor. Aici,dincolo de oceanul inspaimantator,intr-un linut dupa toate aparen-tele izolat de lumea civi lizata, se afla un stat condus de un rege - e-xact ca in Europa. Curtea regalaera plina de nobili, funclionari icurtezani.Trimiii veneauiplecau. De la triburilevasale se perce-pea tribut, iar cetalenii cinstili plateau impozite.Arhivele regale in-registrauin scris istoriiletriburilor,dinastiile, averile.Aveau 0 arma-ta cu organ de comanda ierarhic i cu arme perfeclionate. Aveauarte i meteuguri,muzicai dans. Aveau festivaluri legate de a-notimpuri i zile sfinte impamantenite prin religie - 0 religie de stat,lafel cain Europa. $i mai aveau0 incinta sacra cu temple icape-Iei rezidenle, inconjurata deun zid - la fel ca Vaticanul din Roma- condusa de 0 ierarhie de preoli care, la fel ca in Europa acelorvremuri,nu erau numai pastratoriicredinlei i interprelii voinlei divi-np..ci ~i n;J~tr;'Hnrii t;tinAlnr c:tiintoi nintro ",,,o,,tO':l "" 1 ;.., ,nomiai misterelecalendaristiceeraucele mai de seama.Unii cronicari spaniolidin acea vreme, vrand sa contracarezestanjenitoareleimpresiifavorabiledesprecei care ar fi trebuit sa fieindienisalbatici,i-auatribuitluiCortes0 mustrarepe careacesta i-arfi facut-o lui Moctezumapentruca adorau "idoli care nu sunt zei, cidemoni";0 influenlamaleficape care Cortes s-a oferit sa 0 contra-carezeconstruind in varful uneipiramide un altar cu 0 cruce icu"imagineaMaicii noastre" (Bernal Diaz del Castillo,Historiaverda-

.J


15/144

-, ~ ~"::;1"d~

30 Zeeharia Sitehin REGATELEPIERDUTE 31dera). Dar spre uimirea spaniol ilor, aztecii cunoteau pana i sim-bolul cruci i, despre care credeau ca poseda 0 semnificatie celesta,infatiandu-I drept emblema scutului lui Quetzalcoatl (figura 5).

Mai mult, prin labir intul acestui panteon cu numeroase zeitatise intrezarea 0 credinta intr-un Zeu suprem, Creatorul a tot ce e-xista. Unele dintre rugaciunile adresate lui sunau chiar familiar; iatacateva versete dintr-o rugaciune azteca, traduse in spaniola dinlimba batinaa nahuatf.

Tu eti In eeruri,Tu sus/ii mun/ii...Tv eti peste tot, venie.Tu eti eel implorat, tu eti eel rugat.Gloria ta este nemarginita.

care Ii se smulgea prizonier-ilor inima din piept...).intrucat s-a presupuscacelelalte popoare din cele do-ua Americi nu aveau un sis-tern de scriere, aztecii pareaumai avansati eel putin din a-cest punct de vedere, deoare-ce aveau unul. Dar scrierealor nu era nici alfabetica, nicifonetica; era 0 serie de imagi-ni, precum desenele dintr-obanda desenata (figura 6a).Prin comparatie, in Orientulapropiat antic scriereaaparuta cu aproximativ 3800 de ani inaintede Cristos (in Sumer) sub forma pictogramelor a suferit rapidemodificari, prin stilizare, devenind 0 scriere cuneiforma; aceasta aevoluat catre 0 scriere in care semnele inlocuiau silabele, jar lasfaritulmileniului2 inainte deCristos intr-un alfabet complet. Scri-erea hieroglifica a aparut in Egipt la inceputul regatului de acolo,aproximativ 3100 inainte de Cristos, i a evoluat rapid intr-un sis-tern de scriere hieroglifica.Studiile de specialitate,precumeelal Amelie;Hertz(RevuedeSyntl1ese Historique, vol.35), au ajuns la concluziaca sistemul az-tec de scriereprin imagini era similar cu cea mal timpuriescriere e-gipteana, precumcea gasita pe tableta de piatra a regelui Narmer(figura 6b), pe care unii II considera primul regecarea intemeiat 0dinastie in Egipt,in urmacu patru milenii ijumatate.Amelia HertzQ ~Q"'n u c:metet:>t#llIetlldlt#;IUUCtICtrm9 azteCIl am MeXICI pnmeledinastii din Egipt:in ambele cazuri metalurgiacuprului nu se dez-voltase inca,pe cand prelucrareaaurului era atat de avansata, in-cat meteriiputeausa incrusteze turcoaze (0 piatra semipretioasaapreciata in ambeletari) in obiectele de aur.Muzeul National de Antropologie din Mexico City - unul dintrecele mai bune din lume in acest domeniu -prezintamotenirea ar-heologica a tarii intr-o cladire in forma de U. Aceasta consta dinportiuni sau coridoare conectate i II poarta pe vizitator in timp i

~~~ !WW~~IaFig.6

I.

$1totui, in pofida asemanarilor uimitoare, civilizatia azteca secaracteriza printr-o partlcularitate tulburatoare. Nu era doar "idola-tria", din care multimeade calugari i de padres faceau un easusbelli,i nicimacarobicelulbarbardea smulgeinimiledin pieptulprizonierilor, oferindu-Iedrept sacrificiului Huitzilopochtli(obiceica-re din cate se pare fusese introdusabia in 1486de regele dinain-tea lui Moctezuma). Era, mai degraba, toata aceasta civilizatie, cai cum ar fi fost rezultatul unui progres a carui inaintare fusese 0-prita, sau 0 cultura superioara importataacoperind,ca 0 spoiala, 0structurade baza primitiva.Edificiileerau impresionante i ingenios dispuse, dar nu erauconstruite din pietrefinisate,ci din caramizinearse,simplepietre ti-nute laolalta de mortar. Comertul era infloritor, dar se baza peschimb. Tributul se percepea in natura; impozitele se plateau inservicii Der~on::lIA- nil ~llnnc:t",~" h~nii ~o..Jr;t"ra ~ ~~ :--gherghefuri rudimentare,bumbaculerators pe fusuride argila ase-manatoare celor gasite in Lumea Antica, in ruinele Troiei (2000 i-nainte de Cristos) i in antierele arheologicedin Palestina (3000de ani inainte de Cristos). Prin uneltele i armele lor, aztecjj seaf/au in epoca de piatra, fiind lipsiti cu desavarire de unelte demetal, deicunoteau meteugulprelucrariiauruluj. Pentru a taiafoloseau achii de piatra obsidiana asemanatoare sticlei (iar unuldintre obiecteleaztece descoperite frecventeracutitul obsidian, cu


16/144

32 Zecharia Sitchin

spatiu, din originilepreistoricepana in timpurileaztece,i de la sudi nord la est i vest. Portiuneacentrala este rezervata aztecilor ireprezintamandriaarheologilormexicani, deoarecenumelede "az-teci" Ii s-a dat acestor locuitoriabia mai tarziu. Eiii spuneaumexi-ca, imprumutand acest nume nu doar capitalei (construitape locufvechii capitaIe azteceTenochtitlan),ci i intregii tari.Sala Mexica, dupa cumeste denumita,este prezentatain mu-leu ca fiind "cea mai importantasala... Dimensiunilesale grandi-oase au rolul de a oferi uncadrumaret pentruculturapoporuluime-xican." Printre sculpturile monumentale de piatra se numara i j-mensul Calendar de Piatra(vezi figura 1), cu 0 greutatede aproxi-mativ 25 de tone, statui uriaeale diferitilor zei i zeite, i un discde piatra greu i grosde forma rotunda. Etigii mai micidin piatra iargila, unelte de ceramica,arme,ornamente din aur ialte obiecteramase de la azteci, precumi modelulla scara redusa al incinteisacre umplu aceasta sala impresionanta.Contrastul dintre obiecteleprimitivede argila i lemn i etigiilegroteti,pe de 0 parte,i sculpturileimpresionantedin piatrai mo-numentala incinta sacra, pe de alta, este uimitor i inexplicabil, a-vand in vedere ca aztecii veniserain Mexic in urmacu doar patrusecole. Cum se poate explica prezenta laolalta"a doua asemeneacivilizatii? Cautand raspunsulin istoria cunoscuta, descoperim caaztecii erau un trib nomad,relativ inapoiat care a invadat 0 vale 10-cuita de triburi cu 0 cultura mai avansata. Lainceput i-au catigatexistenta servind triburile locale, mai ales in calitate de mercenari.Cu timpul au reuit sa Ie supuna, imprumutand de la ele nu doarcultura, ci i pe meteri.Aztecii II venerau i ei pe zeul Huitzilopo-chtli i au adoptat tot panteonul vecinilor lor, inclusiv pe zeul ploii.. .I ,""V,", 'i' t"" LOU' UII 'O'O"'OlU' \ .oIUI: 1LLOI\.Vdll, Lt:UI IIIt::jU:I:juguruor, al. scrisului, matematicilor, astronomiei i masurarii timpului.Tnsalegendelesau ceea ce oamenii de tiinta numesc "mitu-rile migrarii" pun evenimentele intr-o lumina diferita - in principalstabilind originea intamplarilor multmai devreme.Aceste informatiinu se bazeaza doar pe traditiileorale, ci i pe diverse carti denumi-te codice. Unele, precum Codex Boturini, relateazacastravecheavatra a triburilor azteceera Azt-Ian (LoculAlb). Acesta a fost sala-ul primului cuplu patriarhal,reprezentatde Itzac-mixcoatl($arpele

REGATELEPIERDUTE 33alb din nori) i sotia sa nan-cue(Batrana).Din copiii lor au descinstriburilecare vorbeau limba nahuatl, printre care i aztecii. ~i tolte-ciidescindeaudin Itzac-mixcoatl,darmama lorera alta femeie; ast-fel ca ei nu erau decat pejumatate frati cu aztecii.Nimeninu poate spune cuexactitateunde se aflaAztlan. Din-tre numeroaselestudiicare trateazaacest aspect, (icare includ iteorii ce II situeazape teritoriullegendarei Atlantide) unul dintre ce-Ie mai bune este allui Eduard Seier, Wolag Aztlan die Heimat derAzteken?Se pare ca era un loc asociat cu cifra apte, deoarece ca-teodata i se spuneaAztlan al celor aPtepeteri.Tncodice se spu-nea despreel ica putea fi recunoscutprincele aptetemple: 0 pi-ramidain trepte impozantadispusacentral inconjurata de alte asemaimici.

Tnampla sa lucrare Histor ia de las cosas de la N ueva Espana,calugarul Bernardino de Sahagun, cu ajutorul unor texte originalescrise in limba localanahuatldupacucerire, se ocupa de migratiamultitribaladinAztlan. Erau aptetriburi in total, care au plecat dinAztlan in barci. Cartile cu poze ii infatieaza trecand pe langa unsemn de hotar a carui pictograma ramane0 enigma. Sahagun ofe-ra diverse numepentru punctelede popas de-a lungul drumului inumete destinatia "Panotlan". Aceasta inseamna, pur ~i simplu,"Locul Sosirii de pe Mare", dar, multumita unor diverse indicii, oa-meniide tiintaau conchis ca eraceeace numimnoiazi Guatema-la. Triburilecare au venit aveaupatru intelepti care sa-I indrumei sa-I conducadeoareceadusesera cu ei manuscriserituale ~i ti-au i secretele calendarului. De acolo triburile s-a indreptat spreSalaul arpelui - Nor ~ise pare ca in timpul drumului s-au impra-lieU. 111(,;1:111:1III Ull ll a, UlIII ulrnre e l, pflmre care I azIecll ~I IOIIeCII,au ajuns intr-un loc, pe numele sau Teotihuacan, undeerau douapiramide,una in cinstea Soarelui i cealalta in cinstea Lunii.Regiiguvernaudin Teotihuacanierau ingropati acolo, deoa-receinsemnaalaturareade zei in viala deapoi. Nuse tiecu exac-titate cat timp a trecut pana la urmatoareamigralie, dar la un mo-ment dattriburileau inceput saparaseascaoraulsfant. Primii careau plecat au fost toltecii, care s-au apucat sa-i construiasca pro-priul ora, Tollan. Ultimii care au plecat au fost aztecii. Tnpere-


17/144

I

,II

'1

,I.'I

I

I

:1

III

: I

I

,

I

!"~~.c:~ -- ---

34 Zecharia Sitchin REGATELEPIERDUTE 35grinarile lor au ajuns in multe locuri, dar nu s-au stabilit nicaieri. intimpul ultimei lor migratii aveau un ef al carui nume era Mexitli,care insemna "Cel Uns". Aici, conform unoroameni de tiinta (deexemplu Manuel Orozoco y Berra, Ojeada sobre cronologia Mexi-cana) se aM origineadenumirii tribale Mexica("Poporul uns").Aztecii/Mexicaau primit semnalulpentrupornireain ultimami-gratie de la zeullor Huitzilopochtli,care le-a promis ca vor gasi unpamant unde sunt "casecu auriargint, bumbacmulticolori 0 miede feluri de cacao." Trebuiau doar sa meargain directia indicata,pana cand vorvedeaunvulturcatarat peun cactuscare cretedin-tr-o stancainconjuratade apa.Trebuiausasestabileascaacoloisa-i spuna "Mexica", deoarece erau un popor ales, ursit sa dom-neascapeste alte triburi.$i aa au ajuns aztecii - conform legendelor, pentru a douaoara - in valea din Mexic. Au ajuns la Tollan, cunoscut i ca "Loculdin mijloc". Dei batinaiierau stramoii lor, nu i-au intampinat cubratele deschise. Timp de aproape doua secole aztecii au trait pemalurile mlatinoaseale lacului central. Dupace au acumulat maimulte cunotintei au devenit mai puternici,i-auconstruit propriulora, Tenochtitlan.Semnificatianumeluiera "Oraullui Tenoch."Uniicred ca i sespunea astlel deoarecepe conducatorulaztec din acea vreme, in-temeietorul de fapt al oraului, II chema Tenoch. Dar se tieca az-tecii se considerau deja a fi tenochas, adica descendentii lui Te-noch, astlel incat altii sunt de parere ca Tenoch este numele unuistramo tribal, 0 figura paternala legendara care existase in urmacu foartemulta vreme.

Oameniide tiintasustin in prezentca poporulMexicasauTe-"""',..h ,,__:.. 'i'...,_1_ ':'_ :. 1__. .f..~4'" ~'" I ..,- . .. _0_n . . .- --,..- ":f' 'lg,Tenochtitlan in 1325. i-au stabilit suprematiadupa 0 serie de ali-ante cu unele triburi i de razboaiecu altele. Uniicercetatori se in-doiesc de faptul ca aztecii ar fi pus bazele unui imperiu veritabil.Cert este ca, atuncicand au venit spaniolii,aztecii reprezentaupu-terea dominanta in Mexicul central, domnind peste aliati i subju-gand dumanii.Ultimii serveau drept sursade prizonieri pentru sa-crificii; cucerireaspaniolaa fost uuratade rascoalalor impotriva0-presorilor azteci.

Asemenea evreilor biblici, care ii stabileau originile pana lacuplurile patriarhalei chiarla inceputul omenirii, aztecii, toltecii icelelalte triburi care vorbeau limba nahuatlau legende ale creatieicu teme similare. Dar,in timp ce Vechiul Testament condensa sur-sele sumerienedetaliateprin desemnarea uneisingureentitati mul-tiple (Elohim) din multimeade divinitati participanteia procesul decreatie, povetile in limba nahuatl pastrau conceptele egiptene isumerienereferitoarela maimulte divinitatiactionandfie impreuna,fie separat.Credintele tribale,care predominaudin sud-vestul Statelor U-nite in partea de nord a statului Nicaragua de azi, pana in sud - Me-soamerica - spuneau ca la inceputul inceputului a fost un zeu ba-tran, Creator al Tuturor Lucrurilor, al Cerului i Pamantului,al caruisala se afla in cerul eel mai inalt, al doisprezeceleacer. Surselelui Sahagun ii indicaupe tolteci ca initiatori ai acestei legende:

lar toltecii~tiauCa cerurile suntmulte.Ei spuneau ca suntdouasprezece ceruri suprapuse;Acolo domne~teadevaratulzeu fmpreuna cu soa/a saEI este Zeul Ceresc,Stapanul Dualita/ii;Soa/a sa este StapanaDualita/ii.lata ce fnseamna:EI este rege, el este stapan,el este deasupra celordouasprezececeruri.Aceasta strota seamana uimitor cu credintele religioase me-sopotamienereferitoare la cer, care 1'1azain fruntea panteonului

._ _ A.. , . - . ~r- . \ , I' """'''''..,,"'" 1111fJlc:nAIIQ \",U ~U}ICI. ;:,a I"\lllU("StapanaCerului")locuiape cea mai indepartataplaneta, a doua-sprezeceadin sistemulnostrusolar.Sumerienii 0 intatiau ca pe 0planeta incandescenta,al carei simboleracrucea (figura 7a). Sim-bolul a fost apoi adoptat de toate popoarele din lumea antica i adevenit in timp emblemaomniprezentaa discului inaripat (figura 7b, c). Scutullui Quetzalcoatl (figura 7d) i simbolurile infatiate pemonumentelemexicanetimpurii (figura 7e) seamana in mod bizar.Zeii Stravechi despre care existau legende in limba nahuatl

--- 'J


18/144

~j ., ~.....-----. --

tii lor au ajuns in Grecia prinAsia Mica. Canaanitiisemiti i fenicie-nii au consemnatrazboaieledusede Baalcu fratii sai, in timpul ca-rora Baala ucis sute de "fii mai marunti ai zeilor", dupa ce I-a mo-mit sa vina la un banchet dat in cinstea victoriei sale.

lar in tara lui Ham din Africa texteleegiptenevorbeau despredezmembrarealui Osiris de caire fratele sau Seth i despre raz-boaiele lungi i grele care au urmat intre Seth i Horus, fiul i raz-bunatorullui Osiris.Erau oare zeii mexicanilorpropria creatie sau erau ei amintiriale unor credinte i poveti care ii aveau sursa in Orientul Apro-piat? Raspunsulva veni pe masurace yom examina i alte aspec-te referitoarela povetileNahuatl desprecreatie i preistorie.Pentrua duce mai departe comparatia noastra, Creatorul tu-turor lucrurilorera unzeucare "daruieteviata imoarte,soarta bu-na i soartarea." Cronicarul Antonio de Herreray Tordesillas (His-toriagenera~ scria ca "indienii iI invoca atunci cand au vreun ne-caz, ridicandu-iprivirea spre cer acolo unde cred ca salaluieteel." Acest zeu a creat mai intai Cerul i Pamantul;apoi a faurit dinlut unbarbati 0 femeie, dar acetianu au rezistat. Dupamulta tru-da, a creat0 perechede oamenidin cenuaimetale,i cu urmaiilor a fost populatalumea. Dar toti~ceti barbati ifemei au fost ni-micitiintr-un potop,in afara de un oarecarepreoti sotia sacare s-au salvatintr-un trunchi de copac scobit, luandcu ei seminte i a-nimale. Preotula descoperit pamant trimitandinainte pasarile. Du-pa spuselealtui cronicar, calugarulGrigorioGarcia, potopula durat un an i0 zi; in totacest timp pamantula fost acoperitde apei lumea intreaga era un haos.

~

36 Zecharia Sitchin REGATELEPIERDUTE

"

erau reprezentati ca oamenicu barba (figura 8), aa cumse cuveneau sa fie stramoiilui Quetzalcoatl cel cu barba.Caiin teogoniiledinMesopo-tamia i Egipt, erau tot felul depoveti despre perechi ceretiifrati care se insurau cu suro-rile lor. De cea mai mare im-portanta pentru aztecierau ceipatru frati cereti Tlatlauhqui,Tezcatlipoca- Yaotl, Quetzal-coati i Huitzilopochtli, in ordi-nea nateriilor. Ei reprezentaucele patru puncte cardinale icele patru elemente primor-diale: Pamantul,Vantul, Focul,Apa - 0 teorie asupra "originiituturor lucrurilor" bine cunos-cuta in toate cele patru colturiale lumii antice. Aceti patruzei reprezentau i culorile ro-u, negru,alb i albastru, i cele patru raseale omenirii,care erau

adesea infatiate (ca pe prima pagina a Codex Ferjervary-Mayet)in culori adecvate laolalta cu simbolurile lor, copaci i animale.Aceasta recunoaterea celor patru ramuriseparateale Ome-nirii este interesanta i poate chiar semnificativa avand in vederediferenta dintreea iconceptulmesopotamianbiblic al impartirii in-tre asiatici - africani - euroDenL ~~UA~i ::u~nrinin..", in rlo.,.,.o,.,,.1,,...~;;luiNoe:Shem-Ham-Japher.riburileNahuatlauadaugatunal pa-trulea popor, de culoare roie- poporul din cele doua Americi.Povetilein limba nahuatlpomeneau de certuri i chiar raz-boaie intre zei; printre acestease numarai 0 confruntare in timpulcareia Huitzilopochtlia invins patrusute dezeimaimaruntii 0 lup-ta intre Tezcatlipoea-YaotliQuetzalcoatl.Astfel de razboaiepen-tru a pune stapanire pe Pamanti pe resurselesale au fost descri-se in folclorul ("miturile")tuturor popoarelor antice. Povetilehititei indoeuropenedespre razboaieledintre Teshub sau Indracu fra-

I ",,..,,,ru..,.,,I_ = :-:1- _: - _. .1._. .. ,.

" 9 ba~c &" 37- . ~. ...piatra precum Piatra calendarului impar-1eau intamplarile istorice indepartate saupreistoricecare au afectat omenirea i pestramoii triburilor Nahuatl in patru epocisau "Sori". Aztecii considerau ca epoca lorera cea mai recenta dintre cele cinci, Vars-

ta celui de-alCincileaSoare. Fiecaredintrecei patrusori precedenti i i aflase sfaritul F' 8in urma unei catastrofe, fie naturala (de Ig.

Ii1-


19/144

--~-

38 Zecharia Sitchin

II'IIII.I:,

exemplu potopul), fie pricinuita de razboaiele dintre zei.Despre marea Piatra azteca a Calendarului (descoperita in in-teriorul incintei sacre) se crede ca reprezinta 0 consemnare in pia-tra a celor cinci epoci. Simbolurile de jur-imprejurul modelului cen-tral i imaginea central a insai au constituit subiectul a numeroasestudii. Primul inel interior infatieaza in mod clar cele douazeci desemne pentru cele douazeci de zile din calendarul aztec. Cele pa-tru figuridreptunghiulare care inconjoara modelul central sunt recu-noscute ca fiindglifele reprezentand cele patru epoci trecute, pre-cum inenorocirile care au pus capat fiecareia dintre ele: Apa, Van-tul, Cutremurele i Furtunile, iJaguarul.Povetile despre cele patru epoci sunt valoroase pentru infor-matiile pe care Ieofera despre lungimea acestora iprincipalele e-venimente din timpullor. Dei versiunile difera, sugerand 0 lungatraditie orala, toate sunt de acord asupra unui lucru: prima epoca aluatsfaritin urmauneiinundatii,a unuipotopcare a inghititPa-mantul.Omenireaa supravietuitdoarpentruca uncuplu,Neneisotialui,Tata,au reuitsa se salvezeintr-untrunchide copacsco-bit. Aceasta epoca a fost epoca Uriailorcu ParulAlb.AIdoileaSoare era cunoscut sub numele de "Tzoncuztique","Varsta deAur",careia i-a pus capat $arpele Vantului.In fruntea celui de-alTreilea Soare s-a aflat $arpele de Foc;a fost varsta Oamenilorcu

ParulRou.Conformcronicarului Ixtlilxochitl,erau supravietuitori aicelei de-a doua ere, care ajunsesera cu corabia de la rasaritulLu-mii Noi, stabilindu-se intr-o zona denumita Botonchan. Acolo I-auintalnit pe uriaiicarede asemeneasupravietuiseraprimeiere iaudevenit sclavii lor.

AI PatruleaSoarea fost al Poporuluicu Cap Negru.In timpul___:_:~. ~ :..."" ;"uall ,>,,-a IQI"ULQ I-'dlllid III IVltlXIC. era malt, aveaun chip luminos,barba i purta 0 haina lunga. Bastonullui, de for-ma unui arpe,eravopsitin negru,alb i rou;era incrustat cu pie-tre pretioase i impodobit cu ase stele. (Poate nu este 0 coinci-denta faptul ca bastonulepiscopuluiZumarraga,primul episcopdinMexic, a fost astfellucrat incat sa semenecu allui Quetzalcoatl.)In timpul acestei epoci a fost construita capitala toltecilor, Tollan.Quetzalcoatl, cel maimareintelept i invatat, a introdus invatatura,

REGATELEPIERDUTE 39meteugurile,legilei socotirea timpului conformciclului de cinci-zecii doi de ani.Spresfaritulcelui de-al PatruleaSoare au inceput razboaieleintre zei: Quetzalcoatl a plecat, luand-o spre rasarit, spre locul deunde venise candva. Razboaieledintre zei au adus haosul pe pa-mant; numarul animalelorsalbatice II depaeape cel al oamenilor,iar Tollan a fost abandonat.Pestecinci ani au venit triburile Chichi-meca, alias aztece;i a inceput AI Cincilea Soare, epocaazteca.Dece Iise spunea epocilor"Sori" i cat timp au dUrat?Motivuleste neclar,iar lungimeadiverselorepoci fie nuestementionata,fiedifera in functie de versiune. 0 varianta care pare corecta i careeste uimitor de plauzibila, dupa cum yom demonstra, este CodexVaticano-Latino3738. Conform acestuia, primul soare a durat4.008ani, al doilea4.010, al treilea 4.081. AI patrulea "a inceput inurma cu 5.042de ani," nespecificandmomentulcand a luat sfarit.Chiar de ar fi aa, conformacestei surse evenimenteleau avut loc17.141de ani inainte de momentulconsemnarii lor in scris.

Pentruun popor presupusprimitiv, acesta reprezintaun inter-val de timp destul de mare, iar oamenii de tiinta,deisunt de a-cord ca evenimentele din al PatruleaSoare contin elemente istori-ce, au tendinta de a lua drept mituri epocile mai indepartate. CumseexplicaatuncipovetiledespreAdami Eva,desprepotopul pla-netar,supravietuireaunui cuplu - episoade (in cuvintele lui H.B. A-lexander, Latin-AmericanMythologj) "care amintescin chip izbitorde povestea creatiei din a doua carte a Genezei ide cosmogoniababiloniana similara?" Unii savanti sugereaza ca textele scrise inlimba nahuatloglindesc oarecumceea ce indieniiauzisera deja dela spaniolii cucernici. Dar nu toatecodicele au fost scrise dupa cu-: _.:_ 11"__"_ ~_~_:I_L~LI~__ .. . ... . . ., _._u__ ."-__""___1111_11-1-t'''''''1explicatedecat dacapresupunemca triburile mexicaneaveau une-Ie legaturi ancestralecu Mesopotamia.Maimult, orarul mexicaninnahuatlcoreleazaevenimentele imomentele cu 0 precizie tiintificai istorica uimitoare. Plaseazapotopulla sfaritul PrimuluiSoare,cu 13.133de aniinainte de mo-mentul scrierii codicelui, respectivin jurul anului 11600 inainte deCristos. In carteameaA douasprezeceaplanetaam tras concluziaca un potop planetara inghitit intr-adevar Pamantul in jurul anului


20/144

--,,"

40 Zecharia Sitchin REGATELEPIERDUTE 4111000 inainte de Cristos. 0 astfel de coincidenta, nu doar asupraevenimentului in sine, ci iasupradatei,sugereazaca povetileaz-tece nu se bazeaza exclusiv pe mituri.

Suntem nedumeriti in egala masurade unele afirmatii din a-ceste istorisiri, conform carora a patra era a fost era "poporului cucapete negre" (epocile anterioare fuseseradenumite epoca uriai-for cu parul alb i epoca poporului cu parul rou).Acesta este ter-menulexact pecare il foloseau sumerieniiin textele lorpentru a sedescrie pe ei inii. Sa considere oare cronicileaztece AI PatruleaSoare drept epoca in care sumerienii au aparut pe scena mondia-la? Inceputurile civilizatiei sumeriene.se situeaza in jurul anului3800 inainte de Cristos; se pare ca nuar trebui sa mai fim surpriniacum de faptul ca, prin stabilireainceputului celeide-a PatraEpociin anul 5026 inainte de propria epoca,aztecii 0 situeazade fapt injurul anului 3500 inainte de Cristos - data uimitor de exacta pentruinceputul epocii "oamenilorcu capetele negre".Explicalia prin feedback sugerata (conformcareia aztecii (e-arfi spus spaniolilor ceea ce auziseraprimaoara tot de laspanioli)nuse dovedete valabila in cazul sumerienilor. Lumea occidentalaadescoperit motenireamariicivilizalii sumerienela patru secoledu..pa cucerirea spaniola.Trebuie sa conchidem ca triburile Nahuatl cunoteau aceste. poveti atat de asemanatoare cu Geneza chiar de Ia.sursa. Darcum?

Tntrebareaii preocupase foarte mult pe spanioli inii. Ei audescoperit cu uimirein Lumea Noua nu doar 0 civilizatie, foarte a-semanatoarecu a Europei,dar i "unmarenumar de oameni", "Aufostinsa de-adreptululuitidealuziilAhihlir.~iin t~vtolo ",..,tnM ",'Incercat sagaseasca0 explicatie,iar raspunsula fostsimplu:ace-tia erau urmaii celor Zece Triburi Pierduteale lui Israel, care aufost exilate de asirieni in 722 dupa Cristos i au disparut apoi faraurma (in Regatulludeilor nu au mai ramasdecat doua triburi, ludai Beniamin).

Primulcare a prezentataceastaexplicatiein moddetaliat intr-unmanuscris chiardacanueraautorulei -a fost calugarul domi-nican Diego Duran,care a venit in NouaSpanie in 1542, la varsta

de cinci ani. Cele doua carti ale sale, una cunoscuta sub tit lul inlimba engleza Book of the Gods and Rites and the Ancient Calen-dar i Historiade las Indiasde Nueva Espana au fost traduse inengleza de D. Heyden i F. Horcasitas. Tnaceasta a doua carte,Duran,dupa ce expune numeroaseleasemanari, ii prezinta con-vins concluzia cu privire la batinaii"din Indii i din partea conti-nentalaa acestei NoiLumi",respectiv ca acetia"sunt evrei i isra-eliti". Teoria sa era confirmata, spune el, "defirea lor. Aceti bati-nai fac parte din cele zece triburi afe lui Israel pe care Shalmana-ser, regeleasirienilor, le-a capturat i le-a dusin Asiria."Duran relateaza despre conversalii1epurtate cu indiani ba-trani, in cursul carora a aflat traditii tribale dintr-ovremecand exis-tau "barbaliinalli catmuntelecare au aparut i au pusstapanire pelara... Aceti uriai, negasindnici unmod de a ajunge la Soare, auhotarat sa construiascaun turn atat de inalt, incat vartullui sa atin-ga Cerul." 0 astfel de poveste,atat de asemanatoarecu povesteabiblica a Turnului lui Babel, este semnificativaca i cea referitoarefa 0 migratie asemanatoare unui exod.Nuestede mirareca,pe masurace astfel de relatarise inmul-leau, teoria celorzecetriburi pierdutedeveneaprincipalafavorita insecoleleaisprezecei aptesprezece.Se presupuneaca israelitii,in peregrinarealor spre rasarit, prin pamanturileasirienei dincolode ele, au ajunsin America.

Teoria celor zece triburi pierdute, sustinutain perioada sa deglorie i de curtileregale din Europa,a fost ridiculizatade oameniide tiintade mai tarziu. Conform teoriilor actuale, omul a sosit pri-ma oarain LumeaNouavenind din Asia, pe un pod de gheata for-mat peste Alaska in urma cu aproximativ 20.000 - 30.000 de ani inx ~___':'::_.a.!~__'.._ &. "' . ..~ "'" --3 -- - - ...-.-"-" -,... - ""_. ,"W.II",,,, ,.,,,,QIQUilICI',,-,VII-standdin unelte,evaluari lingvistice,etnologicei antropologice su-gereaza influentede dincolo de Pacific,din India,Asia de sud-est,China, Japonia,Polinezia.Savanlii Ieexplicaprin sosireaperiodicaa acestorpopoarein celedouaAmerici;dar afirmacu tarieca aces-te migralii auavut locin timpul epocHcretine,cu numaicateva se-cole inainte de cucerirei in nici un caz inainte de era noastra.Deisavantiide renumecontinua sa minimalizezeorice mar-turii ale unor contacte transatlantice intre LumeaVeche i Lumea


21/144

42 Zecharia SitchinNoua, ei nu exclud complet niciposibilitateaunor contacte cu po-poarele de dincolode Pacific,0 eventuala explicatiepentru legen-dele dincele doua Americiatat de asemanatoare cu cele biblice.Tn-tr-adevar, legendele despre unpotopglobalidespre crearea omu-luidin lutsau alta materie asemanatoare sunt teme mitologiceuni-versale iun posibiltraseu spre celedouaAmericiveninddinspreOrientulApropiat(unde iiaveau originealegendele) ar fiputut fiA-sia de sud-est iinsulele din Pacific.Oar in versiunea in limbanahuatlexista elemente care indicamai degraba 0 sursa indepartata decat una relativ recenta inaintede cucerire. Unuldintre aceste elemente iIreprezinta faptulca le-gendele in nahuatl despre facerea omuluicorespund unei versiunimesopotamiene foarte vechi care nu a fost mentionata nicimacarin Cartea Genezei!

Tnfapt,in Biblienu exista una,cidoua versiuniasupra aparitieiomului; ambele pleaca de la variante mesopotamiene anterioare.Oar ambele ignora0 a treia versiune iprobabilcea mai veche, incare omul nu era alcatuit din lut,ci din sangele unuizeu. Tntextulsumerian pe care se bazeaza aceasta versiune, zeul Ea impreuna. cu zeita Ninti "au pregatit 0 baie purificatoare." "Un singur zeu safie amestecat in ea",a poruncitel; "dincarnea isangele lui,Nintisa amestece lutul."Dinacest amestec au fost creati barbatiii fe-meile.Ni se pare foarte semnificativ ca aceasta versiune - care nueste inclusainBiblie- este ceacarea fostreluataintr-unmitaztec.

Textul este cunoscut drept Manuscrisul din 1558i conform lui,du-pa sfaritul dezastruos al celui de-al Patrulea Soare, zeii s-au adu-nat in Teotihuacan:- .~... 0;


22/144

~_.-

44 Zecharia Sitchin

gasita in zona locuitade tribul mixtec.Tnfatieazaun zeu i 0 zeita ameste-cand unelementcare curge intr-o sti-cia uriaa sau intr-un vas cu sangeleunui zeu care curge in sticla; din a-mestec, rezulta un om (figura 9b).Tnurma corelarii acestor date cucelelalte date referitoare la sumerienii cu terminologia,apar indicii privindlegaturi ce dateaza dintr-o epoca fo-arte indepartata. Se pare ca acestemarturii pun sub semnul intrebarii te-oriile actuale despre primele migratiiale omului spre cele doua Americi.Prin aceasta nu vrem doar sa suge-ram - aacum s-a sugerat la incepu-tul secolului XX la Congresele inter-nationale ale americanologilor - camigratia nu a avut loc dinspreAsia prin stramtoarea Bering, ci maiales sa afirmam ca a avut loc dinAustralia/NouaZeelanda via An-

tarctica spreAmerica de Sud - idee reluata recent dupa descoperi-rea in nordul statului Chile,langa granita cu Peru, a unor mumii u-mane vechi de 9.000 de ani.Problema pe care 0 ridica ambele teorii se refera in speciallamodul in care barbati, femei icopii au strabatut mii de kilometridepamant inghetat. Ne intrebam cum ar fi fost posibil acest lucru inurma cu 20.000 - 30.000 de ani; mai mult, ne intrebam dece soar

fi intreprins 0 asemeneacalatorie. Cemotiv ar fi putut ayeabarbatii,femeile icopiii sa strabata mii de kilometri de pamant inghetat,in-;---::-::~.~:.: _I""_._"~_- w ~ ,: ", ,; \Jvwu, ~a""a IIU LVL III~lt:: fJdlllcUlLuninghetate - in afara de cazul in care ar fi tiutde existenta unuitinutal fagaduintei dincolode gheata?Dar cum ar fi putut ei satie cese afla dincolo de gheatanesfarita,daca nu fusesera inainte acolo, nici ei, nici altcinevainain-tea lor - deoarece ei erauprimiicaretraversauoceanul in America?Tnlegenda biblica a exodului din Egipt, Domnul descrie Pa-mantul Fagaduintei ca pe un "pamant cultivat cu grau ~iorz, vita,

a

b

Fig.9

~ ~ --- """-

REGATELEPIERDUTE 45smochini i rodii, un pamant cu maslini i miere... Un pamant alecarui pietresunt din fier idin ai earuimunti nu poti scoate arama."Zeul aztec Ie descria supuilor lui Pamantul Fagaduintei ca pe untinut unde se gaseau "case cu aur i argint, bumbacmulticolor i 0mie de feluri de cacao".Soarfi incumetat primii ealatori spre Ame-rica sa porneasca intr-0 aventura nemaiintalnita daca nu i-ar fi in-demnatcineva- zeullor - sase ducai nule-arf i spusce vor gasiacolo? lardaca acea zeitate nu ar fi fost 0 simplaentitateteologica,ci unaprezenta fizic, ar fi reuit sa-i ajute pe drumeti sa infrunte di-ficultatilecalatoriei, tot aacum Domnulbiblicii ajutase pe israeliti?Cu aceste ganduri in minte, privind motivele pentru care soarfi pornit intr-o asemenea calatorie imposibila, am citit i recitit le-gendele nahuatldespre migratie i cei PatruSori. Devreme ce Pri-mul Soare luase sfarit 0 datacu potopul, aceaepoca trebuie sa fifost perioada finala a ultimei Ere Glaciare, deoarece am tras con-cluzia in cartea noastra A douasprezecea planeta capotopul a fostcauzat de alunecarea blocului de gheata antarctic in oceane, ceeace a dus la sfaritul brusc al ult imei ere glaciare, in jurul anului11000 inainte de Cristos.

Oare legendaruluiloc de origine al triburilor nahuatli se spu-nea "Sala~1Alb" din simplul motiv ea aa i era - un pamant aco-perit cu gheata?Oare de aceeaPrimulSoare a fost considerat tim-pul "uriailorcuparul alb"? Oare relatarileaztece despreepoca Pri-muluiSoarein urmacu17.141deani se referadefapt la 0 migraliecare a avut loc in America in jurul anului 15000 inainte de Cristos,cand gheataforma un pod care unea America de Lumea Veche?Mai mult, sa nu fi traversat ei podul de gheata, ci sa fi venit, con-form legendelortriburilor nahuatl, cu barcile de-a curmeziulOcea-nului Pacific?

L.~~~IIUI:lIt:! reremoare la venirea preistorica de peste mari iancorareape coasta Pacificului nu se intalnesc doar la popoarelemexicane.Mai la sud popoarele dinAnzi aveauamintiri asemana-toare, care circulau sub forma de legende. Una dintre aceslea, le-genda lui Namylap,poate fi pusa in legatura cu prima stabilire peacele coaste a popoarelorvenitedinaM parte. Aici ni se poveste-te despre 0 flota mare alcatuita din ambarcatiuni construite dinlemnde plutai stuf (ingenulcelor folosite de Thor Heyerdahlpen-


23/144

-.. ------ ~ ,,~-- ~-~.~ ...~..~

46 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 47

I'

tru a sugera ambarcaliunilede razboi sumeriene din stuf). Tnbarcadinfruntea floteise afla0 piatraverde care putea rosticuvinteleze-ului oamenilor i care il ghida pe efulmigranli1or,Namylap,spreplaja aleasa. Zeitatea care vorbea prin intermediulidoluluiverde i-ainvalat pe oameni sa lucreze pamantul,sa construiasca isa me-tereasca.Unele versiuni ale legendei idoluluiverde propuneau CapulSanta Elena din Ecuador drept loc de ancorare; acolo, continentulsud-american inainteaza spre vest in Oceanul Pacific.Uniicroni-cari, printre care Juan de Velasco, menlioneaza tradilii1e locale, po-tri~.'!tcarora primii coloniti din regiunea ecuatoriala erau giganli.Oamenii care au venit dupa ei venerau un panteon alcatuit din doi-sprezece zei, in fruntea carora se aflau Soarele i Luna. Pe loculunde se afla astazi capital a Ecuadorului, scria Velasco, colonitii auridicat doua temple, fala in fala. Templul inchinat Soarelui avea infala portii doua coloane de piatra, i in curtea din fala un cerc dindoisprezece stalpi de piatra.Apoi a venit i vremea ca efullor, Namylap, sa piece odatamisiunea sa indeplinita. Spre deosebire de inaintaii sai, nu a murit;i-au fost daruite aripi, cu care a zburat departe, fara sa se mai in-toarca vreodata - luat la cer de zeul din piatra vorbitoare.Indieni i americani nu erau nici pe departe singuri i care erau deparere ca poruncile divine pot f i auzite printr-o Piatra Vorbitoare.Toate popoarele din Lumea Veche aveau oracole de piatra in carecredeau. Arca pe care israeli li i au purtat-o in t impul Exodului din E-gipt avea in varf un dvir- l iteral , "vorbitor" - un fel de dispozitiv mo-bil cu ajutorul caruia Moise auzea porunci le Domnului. Plecarea luiNamylap prin ridicarea sa la ceruri este un alt eveniment care areo paralela biblica. Cit im in capitolul 5 al Genezei ca ina aptea ge-:_ __L__A...X1:___~__ I..: A -1___ __!_ ""1-_aL .- ...~ .. ,...", .__. _n._r-"---' , r , , -.--noch; dupa ce a atins varsta de 365 de ani "a disparut"de pe Pa-mant, deoarece Domnull-a luat la cer.Savanlii nu accepta cu uurinlateoria referitoare la traversa-rea oceanului cu barcile in urma cu 15.000sau 20.000de ani. 0-mul, suslin ei, era 0 fiinlaprea inapoiata pentrua construivase caresa reziste unei calatoriipe ocean i sa navighezepe marile plan-etei. Omul a reuitabia in pragul civilizaliei sumeriene,la inceputul

mileniulu patru inainte de Cristos sa inventeze mijloace de trans-port pe distanle mai lungi: carula cu roli pentru transportul terestrui barca pentru transportul pe mare.Darsumerieniiiniiau consideratca aas-au petrecut lucru-rile dupa potop. Sumerienii au spus de nenumarate ori ca pe pa-mant existase 0 civil izal ie foarte avansata inainte de potop - civili-zalie intemeiata de cei care au venit de pe planeta lui Anu icarea continuat printr-o linie de "semizei" longevivi, copii rezultali in ur-ma casatorieidintre extrateretri(termenulbiblic este netilim) i "fii-cele omului". Cronicileegiptene, cum ar fi scrierile preotului Mane-tho, au intrebuinlat acelaiconcept. Aceasta abordare se regase-te, bineinleles, i in Biblie, care descrie atat viala rurala (muncacampului, creterea animalelor), cat i civilizalia urbana (oraele,metalurgia) dinaintea potopului. Toate aceste lucruri insa -conformacelorai surse antice - au fost rase de pe fala pamantului de po-top, i totul a trebuit luat de la inceput.CarteaGenezei incepecu legende despre crealie, care suntversiuniale unortexte sumerienemultmaidetaliate. Tnacestea es-te menlionatmereuAdam-ulliteral. Darapoi semenlioneazagene-alogiaunui stramounicnumitAdam: "Aceastaeste cartea genera-lii10rlui Adam." (Geneza 5:1) Mai intai a avut doi fii, Cain i Abel.Cain i-a omorat fratele i a fost alungat de lahve. "Iar Adam s-aimpreunat cu nevasta lui din nou, iar ea a nascutun alt baiat caruiai-a dat numele Sheth." Bibliaurmareteaceasta descendenta alluiSheth printr-unir de patriarhipana la Noe, eroullegendei potopu-lui. Dupaaceea legendapuneaccentul pe popoarele asiatice, afri-canei europene.Dar ce s-a ales de Cain i urmaii lui? TnBiblie sunt menlio-nalidoarin catevaversete.lahveI-aosanditDeCainsa Rillnni!lIinIIUIIIClU,n TugarIun vagaDondpePamant."

lar Caina tugit deprezen/a lui lahve~i s-a adapostit fnpamantullui Nod, la est de Eden.lar Cains-a fmpreunatcu temeia lui, ~i ea I-a conceput ~i I-anascutpe Enoch;lar el a construit unora~$i I-a dat numele fiului sau, Enoch.


24/144

-- -.--

48 Zecharia Sitchin

Cateva generatii mai tarziu, se natea Lamech. A avut douasotii. Una dintre ele i-a dat natere luiJabal. Acesta a fost "Tatal tu-turor celor care locuiesc in corturi i cresc vite." Cealalta a nascutdoi baieti . Unuldintre ei, Jubal, "afost tatal tuturor celor care cantadin lira idin fluier." Celalalt fiu,Tubal-Kain, a fost "un meter al a-urului, aramei ifieruluL"

Aceste succinte informatiibiblice sunt oarecum completate depseudoepigrafica Carte a Jubileelor, despre care se crede ca ar fifost scrisa in secolul 2 inainte de Cristos conform unor surse maivechi. Aceasta carte raporteazaevenimentelela trecerea Jubileelori spune:"Cain a luat-o pe soralui Awansa-ifie sotie,iar ea I-a nas-cut pe Enochla sfaritulcelui de-alpatruleajubileu. lar in primul anal primei saptamfmi din cel de-al cincileajubileu pe Pamant s-auconstruitcase iarCaina construitun oraii-adat numelefiuluisau,Enoch." .Savantii bibliologi au fost multavreme intrigati de faptul ca atatun descendent allui Adam, prin Sheth,cat i unul allui Cain aveauacelai nume: "Enoclt' (care inseamna "intemeiere", "fondare"),dar i de alte asemanari din numele descendentilor. Oricare ar fifost motivul, este limpede ca sursele din care s-au inspirat autoriiBibliei Ie atr ibuiau ambilor Enoch - care erau probabil una i ace-eai persoana preistorica - fapte extraordinare. In Cartea Jubileelorse spune despre Enoch ca "a fost primuldintre oamenii care s-aunascut pe pamant care a invatat scrisul, cunoaterea i intelepciu-neai care a consemnat semneleceruluidupa lunile lor intr-o car-te." Conform CarJiiuiEnoch, in timpul calatoriei sale cereti aces-tui patriarh is-au predat matematicile,tiinta planetelor i a calen-darului,i i s-a aratat locul unde se aflacei "apteMunti de Metal","Iaapus.I . . . . . .' .TavtalaCOil",,"""'''''''''' n.LI._ _ , __I u,'"' "'I"'t'LI-1,,;)1.C11f:Tregelui, povestesca randullordespreunconducatorcarea dom-nit in epoca dinaintea potopului ipe care zei i I-au invatat tot ce sepoate cunoate. Numele sau era EN.ME.DURAN.KI-"Stapanul Cu-noaterii Temelii lor Cerului i Pamantului"- un foarte probabil modelal biblicului Enoch.

Oare toate aceste legende nahuatl referi toare la migrat ie i

REGATELEPIER

regatele-pierdute

Documents