refugiati, teroare si alte probleme cu vecinii teroare si alte... · slavol zizek (n. 1949) este...
TRANSCRIPT
Slavol ZIZEK (n. 1949) este filosof sloven s,i critic cultural deorientare hegelianI, psihanalist lacanian qi politolog marxist, cucontribulii privind teoria politici, teoria filmului si psihanaliza te-oretici. Funcfioneazi ca cercetitor senior la Institutul de Sociologieqi Filosofie, Universitatea din Ljubljana, profesor de filosofie qi psih-analizd,la Universitatea European Graduate School qi profesor invi-tat la mai multe universitdli americane, iar actualmente este directorinternalional la Birkbeck Institute for the Humanities, Universitateadin Londra, qi preqedinte al Societilii pentru Psihanalizd Teoreticlde la Ljubljana.
Opera sa - peste 50 de cirli, traduse in 2Q de limbi, - includeproblematici diverse: ontologie, teoria subiectului, ideologie, capita-lism, fundamentalism, multiculturalism, drepturile omului, ecologie,revolulie, globalizare, totalitarism, postmodernitate, culturl pop, ci-nematografie, teologie politici qi religie. CAteva dintre volumele sale:(in englezi) The Sublime Object of ldeology Violence (New York, 2008),First As Tragedy, Then As Force (Londra, 2009), The Year of DreamingDangerously (Londra, 2012); (in romAni) Zdbovind in negativ. Kant,Hegel ;i critica ideologiei (Ed.. All Educalional, Bucuregti, 2OOl), A{ispus cumvq totalitarism? (Ed. Curtea Veche, Bucuregti, 2005), Ce yreaEuropa? Uniunea ;i necazurile cu ea (in colab. cu Sredko Horvat) (Ed.Idea Design & Print, Cluj,20Ia).
Traducitorul, Ciprian $IULEA (n. 1969), este absolvent al Facul-t5!ii de Filosofie a Universitdlii ,,Babeg-Bolyai" din Cluj; profesor deqtiinle socioumane (1995-1 999); ziarist (2004-2008) 9i traducdtor. Au-tor al volumu.lui Retori, simulacre, imposturi. Culturd ;i ideologii inRomhnia (Ed. Compania, Bucureqti, 2003. Premiul Romknia literardpentru debut pe 2003, Premiul ASPRO pentru debut pe 2003); co-editor al antologiei Iluzia anticomunismului (Ed. Cartier, Chiginiu,2008)l traducetor a peste 50 de volume de ficliune qi nonfictiune aleunor autori precum Scott Fitzgerald, Aldous Huxley George Orwell,]ack Kerouac, f. Habermas q.a.; preqedinte al Asocialiei Romine aTraducitorilor Literari.
Slavoj ZITEK
aOo.,VCCI
Refugiati,
teroare;i arte
probleme
Traducere din englezi de Ciprian $IULEA
CARTIERistoric
iIvIpOTRIVA
DUBLULUI
5A N TAJ
CARTIER
Editura Cartier, SRL, str. Bucuregti, nr.68, Chitindu, MD20l2.Iel./f ax: Q22 2Q 34 91, lel.: 022 24 01 95. E-mail: [email protected] Codex 2000, 5RL, Strada Toamnei, nr. 24, sectorul 2, Bucuregti.
Tel./fax: 021 210 80 51. E-mail: [email protected]
Suportjuridic: Efrim, Rogca ti Asocialii
www.cartier.md
Cd\ile CARTIER pot fi ptocurate online pe www.shop.cortier.md
tiin toote librdriile bune din RomAnio $i Republica Moldovo.
Cortier eBooks pot fi ptocurate pe iBooks, Eornes &Noble ti pewww.cortier.md
LIBRARIILE CARTIER
Librdria din Centru,bd. ttefan cel Mare, nr. 126, Chiginiu.Iel.lf ax: Q22 2'l 42 03. E-mail: [email protected] din Hol, str.Bucuregti, nr. 68, Chitindu.Tel./fax: 022 24'10 00. E-mail: [email protected]
Comenzi CARTEA PRIN POSTA
CODEX 2000, Str. Toamnei, nr. 24, sectorul 2, 020712, Bucurelti, Romania
Tel./fax: (021) 210.80.51
E-mail: romania6lcartier.md
www.cartier.md
Taxele postale sunt suportate de editurS. Plata se facE prin ramburs, la primirea coletului.
Coleclia Cort eristoflc este coordonat; de Virgil Paslariuc
Editor: Gheorghe Erizanu
Lector: Valentin Gu.tu
Coperta seriei: Vitalie CorobanCoperta: Vitalie Coroban
Design/tehnoredactare: Marina Darii
Prepress: Editura Cartier
Tipdriti la Bons Offices
5lavol zrzel(
iMPorRtvA DUBLULUT SANTAJEdilia l, septembrie 2016
DER N EUE KLASSENKAMPF. Die wahren Grtnde fUr Flucht und Terror by Slavoj ZiZek
o by Ullstein Buchverlage GmbH, Berlin. Published in 2015 by Ullstein Verlag
@ 2016, Editura Cartier pentru prezenta editie. Toate drepturile rezervate.
CArlile Cartier sunt disponibile in limita stocului ti a bunului de difuzare.
Descrierea CIP a Camerei Na.tionale a Cirliizlzek,5lavoJ.
impotriva dublului Santaj : Refugia.ti, teroare 5i alte probleme cu vecinii / Slavoj Ziiek;trad. din engl. de Ciprian giulea. - Chipin;u : Cartier, 201 6 (Tipogr. "Bons Offices"). - 1 12 p. -(Colec.tia "Cartier istoric", lSBN 978-9975 -79-902-7).
500 ex.
rsBN 978-997s-86r08-3.
327+323
775
Economia politice a refugialilor
Dublul gantaj
in clasicul ei studiu Despre moarte ;i a muri, Elisabeth Kti-lller-Ross lqi expune deja celebra descriere a modului in care
reaclion[m la vestea ci avem o boal6 fatal[. Reacfia noastrievolueazd de-a lungul a cinci stadii: negare (refuzdm pur gi sim-
plu si acceptim acest fapt: ,,Nu este posibil, mie nu mi se poate
irrt6mpla aqa ceva"),furie (care explodeaz[ atunci cAnd nu mai
putem nega faptul: ,,Cum e posibil ca mie sI mi se intAmple aga
ceva?"), negociere (speran{a c[ putem, cumva, si amAnim sau
si diminuim acest fapt: ,,L[sa]i-mi doar si vld cum absolvi
copiii mei"), depresie (dezinvestirea libidinali: ,,O sd mor, aga
c:ir ce rost mai are si-mi bat capul?"), acceptarea (,,Nu mI potopune, mai bine incep s[ mi pregitesc"). Kiibler-Ross a aplicat
irceste stadii la orice forml de pierdere personal5 catastroficd
(concediere, moartea unei persoane dragi, divor!, dependen
,,Suntem pierdufi, Europa se transformd in Europastan!" Ceea
ce lipsegte cu totul din aceste reaclii insl este ultimul stadiu allui Kiibler-Ross: acceptarea, care, in cazul acesta, inseamni unplan coerent, la nivelul intregii Europe, pentru modalitatea deabordare a chestiunii refugia{ilor.
Atacurile teroriste din Paris din noiembrie2015 au complicatgi mai mult lucrurile. Binein[eles, atrocitilile trebuie condam-nate neconditionat, dar - acest ,,dar" nu introduce vreo circum-stanfd atenuanti; nu poate exista aga ceva - dar problema e cd
ele ar trebui condamnate cu adevdrat O astfel de condamnareare nevoie de ceva mai mult decdt ceea ce prezintd, de obicei,media, spectacolul simplu 9i patetic al solidaritilii noastre a tu-turor (noi, oamenii liberi, democratici gi civilizali) impotrivaMonstrului Islamic criminal. Declarafiile solemne ci suntem inrlzboi cu Statul lslamic au ceva ciudat: toate superputerile lumiiimpotriva unei bande religioase care controleazd, o micd porfi-une de pimAnt, in mare parte deqert... Bineinfeles, asta nu in-seamni ci nu ar trebui si ne concentrim, necondilionat, asupradistrugerii ISIS, firi niciun ,,dar". Singurul ,,dar" e ci ar trebuisi ne concentrdm cu adeydrat asupra distrugerii lui. Pentru a
infiptui aceastd distrugere, e neyoie de mult mai mult decAt dedeclara(ii patetice gi apeluri la solidaritatea tuturor forlelor ,,ci-v ilizate" imp otriva inamicului fundamentalist demonizat. C eea
ce trebuie s[ evitim este sd ne deddm obignuitei litanii stingist-liberale de tipul ,,Teroarea nu poate fi combdtuti prin teroare,violenfa nu face decAt si nasci qi mai multi violenfd". Acum e
momentul si ridicim probleme nepl[cute: cum e posibil ca Sta.tul Islamic sd existe, s[ supravieluiascI? Cu tolii gtim cd, in ciu-da condamnirii formale gi a respingerii din toate pirlile, existlforle gi state care nu doar il tolereazi, ci il gi ajuti pe ascuns.
Dupi cum a aritat recent David Graeber, daci Turcia ar fiexercitat aceeagi blocadi absolutd asupra teritoriilor ISIS ca gi
ilsupra zonelor delinute de kurzi din Siria qi ar fi manifestatlh{d de PKK gi YPG acelaqi tip de ,,ignorare benigni" pe careau oferit-o Statului Islamic, Statul Islamic s-ar fi prdbugit dernult gi probabil cd atacurile din Paris nu ar mai fi avut locl.l,ucruri similare au loc gi in alte locuri din regiune: Arabia Sa-
ruditd, principalul aliat al SUA, intdmpind cu bucurie rizboiulISIS-ului impotriva Islamului giit qi pdni gi Israelul e suspect deq;oviitor in condamnarea ISIS-ului, dintr-un calcul oportunist(ISIS luptd impotriva forfelor qiite proiraniene, pe care Israelullc consideri principalul lui inamic).
Acordul referitor la refugiali dintre UE gi Tirrcia, anunlatla sfirgitul lui noiembrie 2015 - cd Turcia va stivili fluxul dercfugiafi spre Europa in schimbul unui ajutor financiar gene-ros, initial de 3 miliarde de euro -, este un act neruginat Ei dez-gustitor, o adevirati catastrofd etico-politici. Aga urmeazi sil'ic purtat ,,ri"zboiul impotriva terorismului", cedind gantajului'lirrciei gi risplitindu-l pe unul din principalii vinovafi ai as-
ccnsiunii ISIS-ului in Siria? |ustificarea oportunist-pragmati-cit a acestui acord e clari (mituirea Turciei e cea mai evidentlrnodalitate de a limita fluxul de refugiafi), dar consecinlele petcrmen lung vor fi catastrofale.
Acest fundal obscur arat6 in mod clar cd ,,rdzboiul total"inrpotriva ISIS nu trebuie luat in serios - marii rizboinicinu lupti cu adevirat. in mod categoric, ne aflim in mijlocule iocnirii civilizaliilor (Occidentul cregtin impotriva Islamuluiraclicalizat), dar de fapt in interiorul fiecirei civiliza{ii exist[ciocniri: in spaliul crestin, e vorba de SUA gi Europa Occiden-tirll impotriva Rusiei; ln spafiul musulman, e vorba de sunifi
lrttps://www.theguardian.com/commentisfre e I 2Ol5 I nov I l8/turkey-cut-i slamic-state-supplyJines-erdogan-isis.
impotriva giifilor. Monstruozitatea ISIS-ului funclioneazd ca
un fetig care acoperl toate aceste conflicte, in care fiecare parte
pretinde ci luptd impotriva ISIS-ului, ca si loveascl in adev6-
ratul ei inamic.Primul lucru pe care ar trebui s6-l remarcdm intr-o anali-
zd mai serioasi, care dep[gegte cligeele ,,rizboiului lmpotriva
terorismului", este ci atacurile din Paris au fost o perturbare
brutald Ei momentand a vielii normale de zi cu zi. (Bineinfe-
les ci, in mod semnificativ, atacurile s-au concentrat nu asupra
conducerii militare sau politice, ci asupra simbolurilor cultu-
rii populare cotidiene - restaurante, slli de rock, stadioane de
fotbat.) Aceasti formd' de terorism - o perturbare momenta-
nd - tinde sd caracterizeze ataatrrle asupra lirilor occidentale
dezvoltate, in plin contrast fa![ de multe liri din lumea in curs
de dezvoltare, unde violenfa e o realitate permanentl. Sd ne
gindim pulin la via(a cotidianl din Congo, Afganistan, Siria,
Irak, Liban... Unde sunt valurile de solidaritate internalionallin fala atrocitililor constante comise acolo? Acum ar trebui sine amintim ci triim intr-un fel de seri, in care violenla tero-
risti existi in principal in imaginafia public6, ca o ameninlare
care explodeazi intermitent, spre deosebire de lirile in care -de obicei cu participarea sau complicitatea Occidentului - via(a
cotidiani constd dintr-o teroare gi brutalitate mai mult sau mai
pulin neintrerupte.
in In the World Interior of Capital, Peter Sloterdijk demon-
streazb faptul c5, prin intermediul proceselor de globalizare,
sistemul capitalist a ajuns s[ determine toate condiliile vielii.Unul din primele semne importante ale acestui stadiu de dez-
voltare a apiLrut odati cu construirea Palatului de Cristal dinLondra, locul primei expozifii mondiale din 1851. Acesta a fost
un exemplu tangibil al exclusivitIlii inevitabile a globaliz[rii, in
10
tllitatea ei de construc{ie Ei expansiune a unei lumi interioare;rkr c[rei grani(e invizibile sunt totugi practic insurmontabilerlirt exterior gi care acum e locuitd de un miliard gi jumitate de
,,cligtigitori" ai globalizirii; de trei ori mai mulli oameni suntlilsali in fafa ugii. in consecinfd, cum spune Sloterdijk, ,,lumeainterioari a capitalului nu este o agora sau un tArg sub cerulliber, ci mai degrabl o seri care a atras in interiorul ei tot ceea
r'c cdndva erain afaril'2. Acest interior, construit pe excesele ca-
pitalului, determintd totul: ,,Realitatea fundamentali a EpociiModerne nu a fost faptul cd pimAntul se invArte in jurul soare-
Iui, ci cd banii se invArt in jurul pdmintului"3. Dupi procesul('are a transformat lumea lntr-un glob, ,yiafa sociali putea s[irilll loc doar lntr-un interior extins, un spaliu intern qi domes-tic, climatizat artificial"a. Acum, odatl cu dominalia completlir capitalismului cultural, toate prefacerile care aveau potenfia-Irrl de a schimba sistemul mondial sunt controlate: ,,Evenimen-te lc istorice nu mai puteau avea loc in astfel de condilii" - acum,orice astfel de perturbiri pot fi ,,cel mult accidente domestice"s.
Ceea ce arati Sloterdijk in mod corect este c[ globalizarear'apitalisti susfine nu doar deschiderea qi cucerirea, ci gi ideea
rrrrui glob inchis in sine, care separdlniuntrul lui privilegiat de
Alirr6. Aceste doui aspecte ale globaliz[rii sunt inseparabile:
lrrltaia globali a capitalismului se intemeiazd pe modul in care
t'l introduce clivaje de clasd radicale pe intreg globul, separAn-
tlu-i pe cei proteja(i de aceast[ sfer[ de cei vulnerabili lisati inrtlirra ei.
l)eter Sloterdijk, In the World Interior of Capital, Polity Press, Cambridge,2t)13, p. 8.
Ibid.,p.9.tbid.tbid.