Sibiu

I. Aşezarea geografică

Judeţul Sibiu se află situat în mijlocul ţării , între 490 17’ latitudine nordică şi

450 28’ latitudine sudică respectiv 240 57’ longitudine estică şi 230 35’ longitudine

vestică .

Aflându-se în partea sudică a Transilvaniei , el este străjuit de munţii

Făgăraşului şi ai Cibinului . Se învecinează la nord cu judeţul Mureş , la est cu judeţul

Braşov , la sud cu judeţele Argeş şi Vâlcea iar la vest cu judeţul Alba . Este un judeţ

mijlociu al ţării ocupând o mare parte din podişul Transilvaniei . Populaţia judeţului

Sibiu numără 425 873 locuitori . Reşedinţa judeţului este municipiul Sibiu care

numără 169 696 locuitori . Căile de comunicaţii rutiere , feroviare şi aeriene îi asigură

legături cu întreaga ţară .

Judeţul Sibiu cuprinde două municipii , şapte oraşe , şi cincizecişitrei de

comune cu o sutăşaptezecşicinci de sate .

Reşsdinţă a judeţului cu acelaşi nume , municipiul Sibiu este aşezat în centrul

acestuia . În partea de nord se învecinează cu localităţile Şura Mare şi Şura Mică , în

vest şi sud – vest se învecinează cu localităţile Cristian , Răşinari şi Poplaca . În

partea de sud şi sud – est este învecinat cu localităţile Cisnădie , Cisnădioara şi

Şelimbăr . În partea de est este vecin cu localităţile Daia şi Noul .

Teritoriul Sibiului are o suprafaţă de 12 163 ha din care intravilanul are o

suprafaţă de 2 465 ha .

Situat pe albia râului Cibin şi a afluenţiloer acestuia , în apropierea munţilor cu

acelaşi nume şi a trecătorii Turnu Roşu , Sibiul , prin distinsa-i personalitate ne

dezvăluie o istorie bogată în evenimente .

II. Scurt istoric

Existenţa omului pe aceste meleaguri , este atestată de descoperirile

arheologice din neolitic din localitatea Racoviţă completate cu descoperirile din

epoca bronzului de la Guşteriţă – Sibiu .

Oraşul Sibiu a fost atestat documentar printr-un document dat de papa Celestin

al III lea la data de 20 decembrie 1191 .

Referat.clopotel.ro

Pe parcursul câtorva secole oraşul apare sub diferite denumiri cum sunt

Cibiniensis (1192-1196) , Scibiniensis (1211) , villa Hermani (1223) , Hermannstatd

(1366) , Sibinu , Sibiliu (1482) .

Prin Bula de Aur a regelui Andrei al II lea , Sibiul devine comitat , centru

administrativ şi politic . Transformările de natură juridică şi administrativă au dus la

desfiinţarea comitatului şi transformarea lui în scaun .

Pe măsura dezvoltării sale economice şi politice Sibiul capătă mai multe

drepturi cum sunt : dreptul de a – şi alege singuri conducătorii , dreptul de a avea

stemă proprie , dreptul de judecată , dreptul la privilegii .

După colonizările succesive ale saşilor , prin îmbinarea privilegiilor obţinute

de aceştia cu cunoştinţele tehnice şi organizatorice apar primele forme de organizare

ale meşteşugarilor în circa 29 de bresle cu aproximativ 330 de meşteşugari .

O ocupaţie de bază a sibienilor din acele timpuri o constituia comerţul cu

Ţările Române şi cu oraşele apusene .

Sibiul a fost un fel de Genevă pentru familiile boiereşti din Tările Române .

Evoluţia urbanistică a Sibiului a urmat calea tipică a oraşelor medievale . În

secolul XV Sibiul era o cetate puternică pe deplin conturată , viaţa economică şi

socială concentrându-se în cele trei nuclee formate din Piaţa Huet , Piaţa Mare . Piaţa

Mică .

După ce Transilvania devine provincie habsburgică , imperiali au continuat

dezvoltarea vechiului burg medieval , care devine un oraş modern în care pătrunde

barocul vienez care se păstrează şi astăzi prin monumente cum sunt : Muzeul

Brukenthal, Biserica Iezuiţilor .

Sibiul este martorul primei uniri a românilor din cele trei ţări române . În

apropierea Sibiului , la Şelimbăr , Mihai Viteazul învinge oştilelui Andrei Bathory şi

îşi croieşte drum spre Alba Iulia unde la 1600 se realizează prima unire .

Timp de aproape o sută de ani între 1692 – 1791 Sibiul a fost capitala

Transilvaniei , timp în care în oraşul luteran de pe malurile Cibinului se stabilesc o

serie de ordine călugăreşti catolice .

La sfârşitul secolului al XVIII lea ia fiinţă primul teatru din Transilvania şi se

editează Foaia săptămânală de teatru . Au loc încercări infructuoase de editare de

publicaţii în limbna română.

Anul revoluţionar 1848 aduce Sibiul în prim plan , fiind locul unde au

funcţionat între 1848-1849 Comitetul Naţional Român şi Comitetul de Pacificaţiune

Referat.clopotel.ro

din care au făcut parte printre alţii : Simion Bărnuţiu , Avram Iancu , Axente Sever .

După revoluţie Sibiul devine cel mai important centru naţional , politic şi cultural

românesc din monarhia austro – ungară .

Prin funcţionarea bibliotecilor , a muzeelor şi prin activitatea celor două

societăţi săseşti “Societatea pentru cercetarea Transilvaniei “ şi “Societatea

transilvană de ştiinţe naturale “ , Sibiul devine un centru de răspândire a ştiinţelor . Un

moment important în istoria acestui oraş este constituirea societăţii cuturale

“Asociaţiunea transilvană pentru literatură română şi cultura poporului român “ ,

ASTRA ,cu sediul central în Sibiu şi cu ramificaţii în toate localităţile româneşti din

monarhie .

Desăvârşirea unităţii naţionale de la 1 Decembrie 1918 a impus Sibiul , drept

centru politic al Transilvaniei , parte integrantă a statului unitar român , prin instalarea

în oraş a Comitetului Dirigent – un adevărat Guvern provizoriu . Activitatea acestuia

şi marile modificări de după Unire au facilitat apropierea de structura regatului

României . Pentru o perioadă de timp , după Unire , Sibiul prin instituţiile sale şi prin

activitatea desfăşurată , a jucat rolul unei adevătrate capitale româneşti a

Transilvaniei.

III . Populaţia

Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din anul 1992 a demonstrat că

populaţia Sibiului este de 169 656 de locuitori din care 81 365 bărbaţi şi 88 281

femei.

În structura pe naţionalităţi populaţia municipiului se prezintă astfel : 158 946

români, 5 541 germani , 4 150 maghiari , 1 019 alte naţionalităţi . Se observă o

scădere drastică a populaţiei de etnie germană care s-a micşorat prin emigrări masive

şi prin scăderea natalităţii . Această scădere a dus la părăsirea de către saşi a unor

întregi localităţi din judeţul Sibiu .

În structura după religie s-au înregistrat următoarele date : 153 515 ortodocşi ,

3 302 romano – catolici , 2 850 greco – catolici , 2 0356 reformaţi , 164 unitarieni ,

3882 evanghelici cultul adventist , 417 evanghelici şi 3 491 alte religii .

Referat.clopotel.ro

Prin aceste date deducem că populaţia Sibiului este majoritar română de religie

ortodoxă dar care conlocuieşte în pace şi bună vecinătate cu celelalte etnii şi religii .

Este poate oraşul cu cele mai multe biserici de difereite confesiuni din ţara noastră .

IV. Reţeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică a oraşului Sibiu este destul de bogată . Ea este

reprezentată prin ape curgătoare şi prin lacuri . Geografic Sibiul este aşezat pe

malurile Cibinului , râu care izvorăşte din munţii Cindrelului . Acesta a săpat o vale

largă în care s-a dezvoltat oraşul Sibiu. Astfel în Sibiu întâlnim râul Cibin cu afluentul

lui Seviş . Lacurile sunt reprezentate prin lacul Dumbrava care se află în pădurea cu

acelaşi nume de la marginea Sibiului . Acesta este amenajat în prezent pentru

agrement .

V. Clima

Clima în părţile Sibiului este de tip temperat – continentală . Iernile sunt ferite

de viscole puternice , primăverile sunt frumoase , verile răcoroase şi toamnele târzii .

Media anuală a precipitaţiilor este de 662 mm cu valori minime în luna februarie

(26,7mm) şi maxime în iunie (113mm) . Deşi temperaturile extreme se plasează între

+37,60 C (la Boiţa în 1949) şi – 34,4 0 C (la Sibiu în 1888) , temperaturile medii se

situează între –3,80 C în ianuarie şi +19,60 C în iulie .

Primele ninsori apar de regulă în luna noiembrie , iar ultimile reminiscenţe ale

iernii se fac simţite în luna aprilie .

Sibiul este ferit de vânturile excesive ce bântuie din timp în timp crestele

munţilor . Dominante sunt vânturile dinspre valea Mureşului (nord-est) . Primăvara ,

coborând de pe crestele munţilor Făgăraş şi Cindrel suflă “mâncătrorul de zăpezi “

sau “vântul mare “ , iar uneori , vara , “austrul “ aduce din vest valuri de căldură şi

secetă .

Referat.clopotel.ro

VI . Flora şi vegetaţia

Clima , relieful şi structura solului oraşului Sibiu , creează condiţii prielnice

pentru o floră şi vegetaţie bogată . Prin poziţia sa , municipiul este aşezat în zona

pădurilor de gorun şi stejar care urcă de la porţile oraşului până la poalele munţilor .

Flora Sibiului este dominată de speciile euroasiatice şi europene . Pe acest

considerent specialiştii încadrează Sibiul şi împrejurimile sale din punct de vedere

floristic în regiunea eurosiberiană , provincia central – europeană-est-carpatică ,

circumscripţia Podişul Transilvaniei .

Elementele de floră de provenienţă continentală se găsesc în general pe

versanţii însoriţi ai dealurilor ce mărginesc oraşul în zona de nord – est , spre

Guşteriţa şi Şura Mare . Astfel pe pajiştile cu caracter stepic din această zonă

întâlnim : migdalul pitic , vişinelul , jaleşul , ruşcuţa de primăvară , sipica , capul

şarpelui şi altele .

Speciile sudice mediteraneene , submeditareene şi balcanice au intrat în

Podişul Transilvaniei prin defileul Oltului şi pot fi observate în imediata apropiere a

oraşului sau în interiorul său . Sunt diferite specii de graminee , cornuţul , laptele

câinelui , răsura , găinuşa şi altele .

O deosebită importanţă , o prezintă speciile edemice nemaiîntâlnite în nici un

loc pe glob , caracteristice ţinuturilor noastre . Flora Sibiului şi împrejurimilor sale

înglobează în această categorie : cimbrişorul , brânduşa , cărbunii , şi altele . Amintim

că în apropierea Sibiului cresc o serie de rarităţi floristice cum sunt : stânjeneii ,

răţişoarele , dediţeii , zăvăcusta , holodeanul . Aici este singurul loc din ţară unde

creşte pătlagina uriaşă . O serie din aceste plante au fost puse sub ocrotire pentru a fi

salvate de la dispariţie .

VII. Fauna

Fauna Sibiului este la fel de bogată . Ca nici unde în ţară , în centrul oraşului

pot fi văzute numeroase cuiburi de barză care revin aici an de an . Cei interesaţi de

faună vor descoperi în zonele verzi ale oraşului un adevărat paradis al păsărilor .

Referat.clopotel.ro

Speciile cele mai frecvente din zonă sunt : mierla , guşa roşie , piţigoiul mare ,

piţigoiul albastru , ochiul boului , iar pe firul apei ce traversează parcul Sub Arini

întlnim mierla de apă şi uneori pescărelul albastru .

La păsările ce pot fi văzute tot timpul anului se adaugă oaspeţii sezonieri de

vară şi de iarnă . Primăvara îşi fac apariţia : sturzul , graurul , codroşul , pituluicea ,

muscarul , codobatura , cinteza , sticletele şi uneori piţigoiul codat .

Printre tufe şi arbuşti sau în scorburile stejarilor bătrâni îşi fac cuiburi : mierla,

sturzul , bot-grosul , stăncuţa şi piţigoiul mare . Pe salba de lacuri din pădurea

Dumbrava printre pâlcurile de stuf şi papură îşi scot puii raţele mari , lişiţele sau

găinuşele de baltă.

Toamna poposesc aici o serie de specii necaracteristice zonei , aflate în drum

spre locurile de iernat : raţa cu cap negru , cufundacul sau corcodelul , cufundacul

polar , chirighiţele şi pescăruşii .

Iarna apar prin parcuri dar îndeosebi în pădurea Dumbrava , sturzul de iarnă ,

cinteza de iarnă şi huhurezul a cărui prezenţă este trădată de stolurile de piţigoi care

caută să alunge intrusul cu ţipete ascuţite .

Mulţimea de ciocănitori , zborul rapid al uliului păsărar , planarea rotită a

şorecarului comun sau a şorecarului încălţat întregesc peisajul avifaunistic .

Pentru călătorul pornit pe cărările zonelor verzi primăvara oferă o imagine

interesantă a vieţii batracienilor . Acum întâlnim broasca râioasă , broasca roşie de

munte , sălămâzdra , buhaiul de baltă şi brotăcelul . Rar se întâlneşte şi broasca

ţestoasă de lac .

Reptilele sunt şi ele bine reprezentate prin diversitatea speciilor de şopârle ,

adăugându-se şi şarpele de casă .

Dintre animale întâlim căpriorul , veveriţa şi chiar iepurele , alături de

mamiferele domestice .

Seara iese la vânătoare , în pădurea Dumbrava , pârşul , asmănător şoarecelui

şi tot acum îşi încep activitatea liliecii .

Pădurea Dumbrava este adăpostul ursului brun , lupului , vulpii şi a altor

mamifere din ţara noastră dar care sunt închise în cuştile grădinii zoologice .

Referat.clopotel.ro

VIII. Economia

VIII.1. Industria

Sibiul realizează peste 50%din producţia industrială a judeţului . În Sibiu îşi

desfăşoară activitatea un număr de aproximativ 10 678 agenţi economici din care 151

agenţi economici cu capital integral sau majoritar de stat , 2 regii autonome , 4 025

societăţi comerciale , 5 963 agenţi economici cu capital privat ..

De asemenea trebuie menţionată dezvoltarea economică a Sibiului , oraşul

având ce oferi partenerilor străini dornici de colaborare . Societăţile comerciale au

intrat într-o nouă fază de dezvoltare , impusă de trecerea de la economia centralizată

la economia de piaţă .

Domeniile deschise colaborării cu partenerii străini sau din ţară sunt :

construcţiile de maşini , (autovehicule rutiere , piese şi subansamble auto , utilaj

metalurgic , maşini pneumatice , componente pentru structuri centrale nucleare ,

aparatură hidraulică , aparate de cântărit , elemente de asamblare maşini şi utilaje

pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică , domeniu didactic ) industrie

uşoară (stofe , îmbrăcăminte , încălţăminte , marochinărie , covoare , pături ) ,

prelucrarea lemnului (mobilă , creioane ) , industrie alimentară (carne şi produse din

carne , conserve , produse lactate , brânzeturi ) , maşini agricole , cercetare şi

proiectare , turism , comerţ , transporturi .

VIII.2. Fondul funciar

Suprafaţa totală a oraşului Sibiu este de 14 619 ha din care 12 163 ha de teren

intravilan şi 2 465 ha de terten extravilan .

VIII.3. Transporturile

Transporturile sunt reprezentate de toate categoriile de mijloace de transport .

În interiorul oraşului transportul călătorilor se reralizează cu ajutorul troleibuzelor ,

autobuzelor şi tramvailui . În acest sens oraşul dispune de o reţea de 376 km de şosele

şi 17 km de linie de tramvai .

Referat.clopotel.ro

Legătura cu restul ţării se realizează prin cele trei mari categorii de transport

şi anume : feroviar de călători şi mărfuri , rutier de călători şi mărfuri şi aviatic de

călători şi mărfuri .

În acest sens oraşul dispune de o gară , două autăgări şi un aeroport

internaţional care face legătura atât cu interiorul ţării dar mai ales cu exteriorul ,

momentan operând două curse pe săptămână cu destinaţia Berlin .

VIII.4. Comerţul

La nivelul oraşului Sibiu se constată în ultima perioadă o creştere

semnificativă a volumului vânzărilor de mărfuri cu amănuntul şi a prestărilor de

servcicii către populaţie în cele peste 4 678 de unităţi comerciale în marea lor

majoritate private .

VIII.5. Turismul

Activitatea în domeniul turismului este susţinută în oraşul Sibiu şi de un număr

de şase unităţi de cazare turistică cu o capacitate de 3 039 locuri de cazare , la care se

adaugă alte patru unităţi cu o capacitate de 363 de locuri şi alte 163 locuri de cazare în

vile şi tabăra pentru elevi de la Şanta .

Obiectivele turistice ale oraşului sunt numeroase ţinând cont că Sibiul este un

vast muzeu şi parc în aer liber .

Amintim câteva repere turistice : parcul Sub Arini , pădurea Dumbrava ,

staţiunea Păltiniş , parcul ASTRA , muzeul de istorie , muzeul de istorie naturală ,

turnul olarilor , turnul gros, podul metalic (podul mincinoşilor) , bastionul Haller,

biserica evanghelică , casa arterlor , biserica franciscană şi multe altele .

Tot din Sibiu se pot organiza o serie de trasee turstice spre Şelimbăr , Ocna

Sibiului , Cârţa , Cârţişoara , Avrig , Mărginimea Sibiului , Sălişte şi spre multe alte

locuri de o frumuseţe unică şi cu o bogată tradţie istorică şi etnografică , adevărate

tablouri ale portului nostru popular şi păstrătoare de datini şi obiceiuri populare .

Referat.clopotel.ro

VIII.6. Gospodăria comunală

Alimentarea cu apă a oraşului Sibiu se realizează din trei surse : Gura Râului

pe râul Cibin compusă dintr-o acumulare care la nivel normal de înmagazinare reţine

15,5 miloane metri cubi de apă brută , subteran Păltiniş şi subteran Şteaza , compuse

din captarea apei din grupuri de izvoare , fântâni , puţuri forate în lunca pârâului

Şteaza şi în munţii Cibinului .

Distribuirea gazelor , întreţinerea şi repararea reţelelor existente în prezent se

face de către Regionala exploatări gaze naturale Sibiu .

Numărul abonaţilor casnici depăşeste 40 000 , lungimea reţelei de distribuţie

de joasă presiune se apropie de 230 km , iar cea a branşamentelor a depăşit 150 km .

După forma de proprietate , fondul de locuinţe al municipiului Sibiu este

reprezentat de 10 600 locunţe proprietate de stat şi 45 021 locuinţe proprietate privată.

IX. Ocrotirea sănătăţii şi protecţia socială

Asigurarea asistenţei medicale pentru locuitorii municipiului se realizează în

general prin cinci spitale generale şi specializate , treizeci şi şase de dispensare , cinci

policlinici , douăzeci şi două de farmacii şi multe cabinete medicale de familie

individuale .

Protecţia socială se realizează la nivelul oraşului Sibiu prin trei creşe , nouă

unităţi de ocrotire socială şi două cantine sociale .

X. Cultura şi arta

Sibiul cunoaşte o vie adevărată cuturală . Actul de cultură este susţinut de

multitudinea de obiective istorice , muzee în aer liber sau amenajate în diferite locuri

cu o bogată încărcătură istorică sau artistică , vestigii istorice şi de artă păstrate dea

lungul secolelor pentru posteritate . Dintre aceste obiective de mare interes cultural

putem aminti : cetatea Sibiului cu cele patru incinte , Turnul Scărilor din Piaţa

Griviţei , Turnul Scărilor din Piaţa Mică , Turnul Sfatului din Piaţa Mică , Turnul de

Poartă , Turnul Archebuzierilor denumit ulterior al Postăvarilor , Turnul Dulgherilor ,

Referat.clopotel.ro

Turnul Bărbierilor, Turnul cu Pulbere din incinta Liceului Independenţa , Turnul

Pielarilor , porţile de incintă Guşteriţa şi Turnului , Turnul Olarilor , Turnul Gros ,

Bastionul Haller , Bastionul Soldisch . Alte obiective istorice sunt : Arsenalul din

Piaţa Armelor , Primăria Veche , Casa Artelor din Piaţa Mică , Şcoala românească

veche , Şcoala populară de artă , Catedrala Evanghelică , Casa Armatei , Casa

parohială a Bisericii Evanghelice , Biserica Evanghelică din Guşteriţa , Biserica

Evanghelică din Turnişor , Biserica Franciscană , Biserica Ursulinelor , Capela crucii ,

Catedrala ortodoxă Sf. Treime , Palatul Brukenthal .

Sibiul este un imens parc în care distingem două mari parcuri ASTRA şi Sub

Arini . Parcul ASTRA este locul unde te întâlneşti la tot pasul cu istoria , arta

populară , literatura , muzica . Aici întâlnim busturile lui George Bariţiu , Badea

Cârţan , Gheorghe Lazăr , Andrei Mureşanu , Andrei Şaguna , Ioan Slavici . În

parcul Sub Arini vom întâlni bustul lui Mihai Eminescu iar în Piaţa Revoluţiei

întâlnim statuile lui Mihai Viteazul şi Gheorghe Lazăr .

Muzeele contribuie şi ele la viaţa culturală a Sibiului . Aici găsim Muzeul

Brukenthal din Piaţa Revoluţiei . Acest muzeu este organizat pe secţii ; Secţia de artă

plastică cu galeriile de artă europeană , galeria de artă românească , cabinetul de

stampe; Secţia de arheologie şi istorie care se află amenajat în clădirea Primăriei

Vechi . Secţia de etnografie şi folclor organizată pe expoziţii pavilionare şi artă

populară . Un alt muzeu este Muzeul tehnicii populare din Dumbrava Sibiului ,

Muzeul de istorie naturală , Muzeul de istorie al farmaciei .

În Sibiu fucţionează trei case de cultură , două biblioteci cu circa un milion

de cărţi în fondul de carte , un teatru cu două secţii română şi germană , un teatru de

păpuşi cu două secţii , o filarmonică , cluburi de creaţie plastică artistică , muzicale ,

Ansamblul folcloric Cidrelul .

Portul popular din Sibiu este caracteristic Transilvaniei . Specific acestei zone

este portul popular din Săliştea Sibiului compus la bărbaţi din iţari albi strânşi pe

picior , cu cămasă albă lungă albă brodată cu motive populare româneşti . Costumul

este completat cu cizme sau opinci , vestă fără mâneci neagră , şi chimir lat din piele

strâns în şireturi din piele pe corp . Pe cap poartă pălăriuţe negre tradiţionale .

Costumul femeilor de al Sălişte are aceleaşi culori fiind compus din fotă de culoare

neagră cusută cu motive româneşti de culoare roşie , ie brodată , vestă de culoare

neagră cusută cu motive de culoare roşie , . În picioare poartă opinci iar pe cap

marame .

Referat.clopotel.ro

XI. Învăţământul şi sportul

Învăţământul , parte componentă a sistemului de ansamblu al societăţii , prin

poziţia şi funcţiile pe care la îndeplineşte , are un rol determinant în realizarea

progresului economic , social şi cultural . În municipiul Sibiu funcţionează 44 de

grădiniţe , 27 şcoli , 17 licee , 14 unităţi de învăţământ tehnic , o universitate cu şase

facultăţi şi un colegiu în care îşi desfăşoară activitatea 2 950 cadre didactice .

Învăţământul particular este reprezentat prin două grădiniţe în limba germană şi o

facultate particulară .

Activitatea sportivă se desfăşoară într-un număr de cinci cluburi şi douăzeci şi

una de asociaţii sportive . Municipiul Sibiu benefeciază de trei baze sportive realizate

la parametri internaţionali . Datorită performanţelor sportive , o serie de sportivi au

fost cooptaţi în loturile naţionale .

XII. Serviciile bancare

În municipiul Sibiu fucţionează cinci bănci cu capital de stat şi trei cu capital

mixt şi privat , împreună cu filialele acestora în mai multe localităţi ale judeţului .

XIII. Mass media

Municipiul Sibiu are o bogată tradiţie în domeniul ziaristicii , astăzi editându -

se un număr de 15 ziare şi reviste . Pe lungimile de undă emit trei posturi radio , iar

televiziunea locală este reprezentată de firmele CED şi TOM difuzează programe prin

cablu . Cele două tipografii şi patru edituri care-şi desfăşoară activitatea în Sibiu ,

menţin faima oraşului de cetate a cuvâtului tipărit .

Referat.clopotel.ro

Bibliografie

- Judeţele şi oraşele României în cifre şi fapte - vol I judeţele

României - ed . Departamentului pentru administraţia publică

locală 1994

- Judeţele şi oraşele României în cifre şi fapte - vol II B oraşele

României - ed . Departamentului pentru administraţia publică

locală 1995

- Alexandru Avram , Vasile Crişan – Ghid de oraş – Sibiu – ed.

Sport turism 1983

Referat.clopotel.ro

Referat.clopotel.ro