referat stimularea comunicarii la copii cu dizabilitati si tulburari de vorbire.doc

7/22/2019 Referat STIMULAREA COMUNICARII la copii cu dizabilitati si tulburari de vorbire.doc

1/11

STIMULAREA COMUNICRII LA COPIII CU DIZABILITI I TULBURRI DE LIMB

Motto:,, Sa nu-i educm pe copiii notrii pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va ma exista cand ei vor fimari, si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i invatam cum sa se adapteze. ``

(Maria Montessori)

Comunicarea i limbajul ca procese de nvare

Mijloc specific de comunicare uman, vorbirea nu apare spontan la copii, ci constituie udificil proces de nvare, presupunnd un efort ndelungat al individului, n decursul dezvolontogenetice. Daca la adult articularea sunetelor, respectarea formei gramaticale au devenit acte autn cazul copilului, pna la nvaarea si formarea tuturor mecanismelor vorbirii, a automatizarii aextrem de complex, vorbirea se impune permanent supravegheata de constiinta. Experienta dcopilului se dezvolta si se mbogateste pe baza comunicarii verbale cu adultii, fapt ce duce la perfecla nsusirea unor modalitati de gndire si de activitate deoarece exista o insertie subtila a limb personalitatea umana si n totalitatea comportamentelor dobndite ale copilului. Caracteristicile ddin conduita verbala sunt determinate de dezvoltarea ontogenetica a capacitatii de verbalizare, procesul instructiv-educativ si de experienta practica. Modul n care copilul se realizeaza n planul al dezvoltarii psihice este influentat de o serie de factori precum mediul de viata si de activitate, pradultilor pentru stimularea vorbirii sale, eficienta demersului didactic, capacitatile intelectuale, afec personalitatea acestuia. Limbajul nu este singurul mod de exprimare al ideilor,dar prin intermedtransmite o cantitate de informatii, o anumita atitudine,continutul gandurilor, sentimente. Ceea climbajul de alte mijloace de expresie este faptul ca el exista ca o activitate preponderant intersubiaprehensiune, dar si de seductie in fata ideii de cunoastere, precum si de manifestare primara a socia

Copilul inventeaz oarecum limbajul, sau mai curand il reinventeaz, pe msur ce aude von jurul lui, asimiland propria substanta a gandirii: un sistem coerent de reguli, un cod ce determin

interpretarea sa semantica un ansamblu de fraze reale, exprimate sau intelese. Pentru realizarea limbnecesara atat existenta unui potential care reprezinta echipamentul de baza, cat si de un angrenaj socopiii indiferent de mediul carora apartin si de limba pe care o vorbesc prezinta o succesiune ietapelor dezvoltarii limbajului. Faptul ca o anumita stadialitate este prezenta la toate culturile demfaptul ca acele componente innascute ale limbajului sunt foarte specifice , astfel incat copiii parcunormal al achizitiei limbajului chiar si in conditiile in care mediul in care traiesc nu le ofera dezirabile modele. Toti copiii normali care se dezvolta in medii normale invata sa vorbeasca. Areflecta fara indoiala capacitatile ereditare ale speciei noastre care duc atat la posibilitatea inevitabilitatea invatarii unei limbi. Exista dovezi care sugereaza faptul ca mediul social influenteazunei limbi prin furnizarea oportunitatilor privind experienta de comunicare, care aduc o motivatie pde invare al unei limbi si un model lingvistic, care serveste ca baza de date pentru mecanismul de i

acelei limbi. Diferite medii ambientale actioneaza insa diferit asupra diferitelor stadii de invatare, pin consecinta diferente individuale sau de grup in cadrul dezvoltarii lingvistice. Contributii remaacest domeniu il au o serie de cercetatori preocupati atat de investigarea achizitiei lingvistice, fenomenul de socializarea a copiilor.Comunicarea constituie o preconditie bazala pentcorespondentele si legaturile sociale. Nici un sistem social, organizat dupa legitatile unei societati nstabili si mentine ori schimba fara relatii de tipul comunicarii interumane. Numai participand la accomunicare omul poate deveni fiinta sociala. Sistemele sociale proxime sunt sursa interactiunilor dcopilului cu lumea si aceste interactiuni sunt motoare ale dezvoltarii limbajului.

1


2/11

Cercetari recente manifesta tendinta de a considera folosirea limbajului ca o consecinta somult decat un proces de invatare al unei limbi. Limbajul este opera comuna a societatii, a familiei, asi a copilului. Este o intalnire a mentalitatii infantile cu societatea, cu rigorile si deschiderile aclimbajul verbal.

Limbajul este de asemenea un indicator sensibil al dificultatilor pe care copilul le are in de permitand o corecta identificare a problemelor acestuia. Atat anumite intarzieri cat si diferente inachizitionarii limbajului au fost constant privite ca indicatori ai unor problem de dezvoltare. Limbajul este unindicator sensibil al deteriorarii neuromotorii, al pierderii de auz, al incapacitatilor de invatare generala sial dificultatilor specifice de comunicare. Esecul de a urma traiectorii tipice de limbaj si comunicare confactori de risc pentru aparitia de dificultati de limbaj viitoare, pentru dificultatile ulterioare de precum si deteriorarii comportamentului social.

O identificare si o evaluare corecta si la timp a problemelor de limbaj devine o preocupare pentru interventie, pentru planificarea plasarilor demersurilor educative si pentru sprijinirea cfamiliilor lor pentru o buna integrare sociala. Intr-o lume in schimbare accelerata copilul este tot solicitat sa manifeste flexibilitate, organizare rapida, exprimare clara, pentru a fi cu adevarat exprimarii juste a gandului.dar si stapan al lui insusi in relatiile sociale. Limbajul este principalul mcare copilul isi comunica gandurile,prin care socializeaza cu ceilalti,iar daca acesta este deficitar Iin dezvoltarea generala a vorbirii se recunosc dupa saracia vocabularului si dupa neputinta de a secoerent. Cauzele care pot determina asemenea fenomene pot fi cautate in carentele sistemului nerv boli grave ale primei copilarii, carente de mediu nefavorabil si de ordin educativ. De aceea limbajuo permanenta stimulare, copilul necesitand o antrenare insistenta in activitatile scolare. Climatuincurajarile si crearea unui tonus psihic ridicat constituie factori deosebit de importanti pentru recopiilor cu handicap de limbaj (Verza, E. 1981). Intre scolarii din clasele I-IV exista diferente impconsistenta vocabularului, bogatia si varietatea lui, in ceea ce priveste stilul vorbirii, caracexprimarii, bogatia si plenitudinea structurii gramaticale a propozitiilor, existenta sau neexistenta fen parazitare in vorbire, a repetitiilor, a defectelor de pronuntie etc. Toate aceste particularitati ale lim

oglindesc sintetic in debitul oral si scris. De-a lungul anilor de scoala debitul verbal oral creste; decreste mult mai lent, dar se constata numeroase progrese calitative datorate contactului cu vorbireacu rigorile impuse de scoala in legatura cu exprimarea verbala. In aceasta perioada scrierea devin potential al sistemului verbal, cu foarte multe diferente individuale.

Cunoasterea handicapurilor de limbaj prezinta o importanta deosebita deoarece au o frelativ mare; ele influenteaza negativ randamentul scolar si in general integrarea in colectiv si aLimbajul contribuie in buna parte la realizarea progresului in intreaga viata spirituala. In cazuril produc deteriorari ale limbajului evolutia este ingreunata sau stopata in functie de gravitatea tImplicatiile ce urmeaza se fac simtite in intreaga activitate psihica, si ca atare modifica composubiectului. n categoriatulburarilor de limbaj sunt cuprinse toate deficientele de ntelegere si expri

orala, de scriere, citire, de mimica si articulare.Prin tulburare de limbaj ntelegem - toate abaterile de la limbajul normal, standardiza

manifestarile verbale tipizate, unanim acceptate n limba uzuala, att sub aspectul reproducerii perceperii, ncepnd de la dereglarea componentelor cuvntului si pna la imposibilitatea de comunisau scrisa.(M. Gutu, 1975)

Categoriile de persoane care prezint tulburri de limbaj reclama cerinte educationale deoarece, orict de slaba ar fi deficienta, ea influenteaza negativ ntregul comportament uman, da

2


3/11

posibilitatilor reduse de exprimare, ct si existentei unei anumite temeri si retineri care le mpiedesfasoare la nivelul posibilitatilor reale, producnd o stagnare n dezvoltarea personalitatii modificnd relatiile lui cu semenii, singularizndu-l si mpiedicndu-l n mare masura sa participe lacelelalte activitati comune celor mici.

Identificarea precoce a copiilor cu tulburari de limbaj este extrem de importanta deoareinterventie corectiv-recuperatorie necesita cu atat mai mult efort si timp cu cat prezentarea la loamana pentru o perioada mai lunga. Nu trebuie sa cadem nici in extrema cealalta si sa vedem la pgreseala de pronuntie o tulburare de limbaj,mai ales in perioada de schimbare a dentitiei.Este ,de ahazardat sa etichetam drept balbaiala orice nesiguranta verbala a copilului mai ales cand acesta fie spuna mai multe decat reuseste sa formuleze oral,fie are trac in situatia de comunicare respectiva. Intulburarilor de limbaj se cuprind toate deficientele de intelegere si exprimare orala, de scriere si mimica si articulare. Sau: orice tulburare, indiferent de forma sa, care se rasfrange negativ asupra em perceptiei limbajului face parte din categoria tulburarilor de limbaj.

Prin tulburarile limbajului intelegem toate abaterile de la limbajul normal, standardizat, de la maverbale tipizate, unanim acceptate in limba uzuala, atat sub aspectul reproducerii cat si al perceperiide la dereglarea diferitelor componente ale cuvantului si pana la imposibilitatea totala de comunicarscrisa (M. Gutu, 1975) .

Principalele tulburri de vorbire : dislaliile i blbiala.

Dislalia este o tulburare de vorbire care se manifest prin omiterea, substituirea sau den pronuniei unuia sau mai multor sunete. La dislalici sunt afectate consoanele i foarte rar vocaleleacestea au un mod de articulare mai simplu. Consoanele cele mai frecvent denaturate, avnd uarticulare mai complex, sunt cele care apar mai trziu n vorbirea copilului: s, z, c, g, t, , j, r. Dtulburare de pronuntie are frecventa cea mai mare intre handicapurile de limbaj atat la subiectii no punct de vedere psihic, cat si la cei cu deficiente de intelect si senzoriale. Multe dintre tulburarile dedispar odata cu inaintarea in varsta a persoanei. Este o tulburare de articulatie-pronuntie ce se manideformarea, omiterea, substituirea, inlocuirea si inversarea sunetelor. Astfel, Sheridan (1946) este dela varsta de 8 ani dislaliile sunt in proportie de 15% la fete si 16% la baieti; la scolarii mici cel maintalnite omisiunile si deformarile. Disartria sau dislalia centrala se manifesta printr-o vorbire disritmica, disfonica, cu o pronuntata rezonanta nazala in care monotonia vorbirii se imbina cu proneclara; est mai frecventa la subiectii cu debilitate mintala.

Disgrafia ca tulburare a limbajului scris si dislexia ca handicap al cititului influenteaza pdezvoltarea psihica a copilului si mai cu seama, rezultatele la invatatura. Insusirea scrisului pexistenta unei anumite dezvoltari intelective a copilului care sa-i permita sa stabileasca anumite coremisia orala a sunetelor si imaginile lor grafice. Si formarea deprinderilor de citit se realize

dezvoltarea unui cod lingvistic ce ii permite copilului sa perceapa grafemele ca unitati cu valoare dTulburarea citit-scrisului deregleaza integrarea sociala datorita unor esecuri si conflicte permanentscolara cat si a instalarii unor trasaturi caracteriale negative ca: negativismul, descurajarea, inertia, nteama de insucces, izolarea. Disgrafia si dislexia se manifesta la scolar prin incapacitatea sa paradinvata citirea si scrierea.

Blbiala afecteaz ritmul i fluena vorbirii; este mai mult dect un defect de vorbire, este o de comunicare. Balbaiala constituie o forma a tulburarii limbajului oral; se prezinta ca un handicapcomparativ ci dislalia. Deficienta este deosebit de vizibila si afecteaza profund intelegerea vorbirii d

3


4/11

din jur, ceea ce determina un complex de inferioritate accentuat. Fenomenul consta in repetarea unoinceputul si mijlocul cuvantului, cu prezentarea unor pauze intre acestea sau prin aparitia spasmeloraparatului fonoarticulator care impiedica desfasurarea vorbirii ritmice si cursive.

n unele cazuri, blbiala copilului poate s dispar de la sine, dar de obicei, copilul devinede defectul su, aceasta agravndu-se, putnd deveni chiar o boal a ntregii personaliti (logo-nevlng munca depus pentru dezvoltarea limbajului copiilor trebuie s ne implicam i n aciunea dea tulburrilor de vorbire la acetia, realizarea acestui obiectiv presupunnd respectarea urmtoarelor

-constatarea abaterilor de la vorbirea corect i a eventualelor tulburri de vorbire;

-depistarea cauzelor care au generat tulburrile de vorbire constatate;

-prevenirea i corectarea tulburrilor de vorbire.

Pentru descoperirea eventualelor defecte de vorbire, copiii trebuie s fie examinai ininvatatorul recurgnd la urmtoarele activiti:

~s denumeasc diferite imagini familiare tuturor copiilor, cu toate sunetele limbii romne, n fiecartrei poziii de aezare n cuvnt: iniial, median, final;

~s reproduc unele consoane izolate: s,,c,g,t,j,z,r, asociaii de dou consoane: sc, st, t, n, sd, sg,tr, fr, grupuri de litere: ce, ci, che, chi, ge, gi, ghe, ghi;

~s recite scurte poezii;

~s formuleze propoziii pe baza unor ilustraii; discuii libere;

~jocuri i exerciii care s contribuie la diferenierea auditiv a sunetelor vorbirii, adic la dezvoltarfonematic pe de o parte, i la exersarea motricitii generale i a organelor fono-articulatorii, pe de al

Msuri de prevenie i corectare a defectelor de vorbire

Msurile indicate a fi luate n prevenirea i corectarea defectelor de vorbire la copiii prevederea colarizrii sunt:

~mbuntirea condiiilor de mediu ale acestor copii, n direcia exercitrii unor influene pozitivcontribuie la dispariia blbielii;

~colaborarea cu prinii, creia trebuie s i se acorde o atenie deosebit, fiindc nu este foarte uoantotdeauna eficient;

~optimizarea condiiilor de via a copiilor prin organizarea unui regim zilnic adecvat de igienactivitate, odihn i joc;

~crearea unui climat afectiv stimulator pentru exprimarea verbal;

4


5/11

~evitarea situaiilor n care copiii se blbie i ncurajarea exprimrii verbale n cnt sau activiti micare i ritm;

~corectarea indirect prin exerciii colective realizate cu ntreaga grup sau pe subgrupe (nu individu

~exerciii colective de respiraie n vederea creterii capacitii respiratorii, precum i pentru sporirfazei expiratorii la aceti copii.

Categoriile de persoane care prezinta tulburari de limbaj reclama cerinte educationale deoarece, orict de slaba ar fi deficienta, ea influenteaza negativ ntregul comportament uman, da posibilitatilor reduse de exprimare, ct si existentei unei anumite temeri si retineri care le mpiedesfasoare la nivelul posibilitatilor reale, producnd o stagnare n dezvoltarea personalitatii modificnd relatiile lui cu semenii, singularizndu-l si mpiedicndu-l n mare masura sa participe lacelelalte activitati comune celor mici. Intarzierile in dezvoltarea generala a vorbirii se recunosc duvocabularului si dupa neputinta de a se exprima coerent. Cauzele care pot determina asemenea fenofi cautate in carentele sistemului nervos central, boli grave ale primei copilarii, carente de mediu nsi de ordin educativ. De aceea limbajul necesita o permanenta stimulare, copilul necesitand o insistenta in activitatile scolare. Climatul afectiv, incurajarile si crearea unui tonus psihic ridicat factori deosebit de importanti pentru recuperarea copiilor cu handicap de limbaj (Verza, E. 198scolarii din clasele I-IV exista diferente importante in consistenta vocabularului, bogatia si varietaceea ce priveste stilul vorbirii, caracteristicile exprimarii, bogatia si plenitudinea structurii gram propozitiilor, existenta sau neexistenta fenomenelor parazitare in vorbire, a repetitiilor, a defe pronuntie etc. Toate aceste particularitati ale limbajului se oglindesc sintetic in debitul oral si sclungul anilor de scoala debitul verbal oral creste; debitul scris creste mult mai lent, dar se constata n progrese calitative datorate contactului cu vorbirea literara si cu rigorile impuse de scoala in leexprimarea verbala. In aceasta perioada scrierea devine un nou potential al sistemului verbal, cu fodiferente individuale.

Cunoasterea handicapurilor de limbaj prezinta o importanta deosebita deoarece au o frecventa rmare; ele influenteaza negativ randamentul scolar si in general integrarea in colectiv si aLimbajul contribuie in buna parte la realizarea progresului in intreaga viata spirituala. In cazuril produc deteriorari ale limbajului evolutia este ingreunata sau stopata in functie de gravitatea tImplicatiile ce urmeaza se fac simtite in intreaga activitate psihica, si ca atare modifica composubiectului. Prevenirea i corectarea deficienelor de vorbire ale copiilor prezint o importan deosebit pentru integrarea cu succes n viata scolara a copiilor, ct i pentru dezvoltarea ulterioar a n personaliti. Formarea i dezvoltarea la elevi a unei exprimri verbale corecte i expresive constitufactorii importani ai evitrii insuccesului colar. Necorectarea unor tulburri de vorbire, mai ales a poate duce la tulburri grave ale personalitii acestor copii. Este necesar s existe o permanent

lingvistic, s se ofere modele corecte de pronunie, cuvintele, noiunile s fie selectate i adaptatede nelegere al copilului, s se evite suprasolicitarea, s se stimuleze limbajul sub toate aspectele (vocabular, structur gramatical, organizarea comunicrii ).

5


6/11

Diagnostic diferenial Confuzia cu alte sindroame,ca : afazia, dizartria,mutismul electiv, autismul, retardul de limbaj este

datorit absenei limbajului.

AFAZIE ALALIE - Tulburare dobndit

- Dezintegrare a limbajului

DIZARTRIE - Apare la cazurile cu infirmitate motorie

cerebral.- Este afectat latura intermediar dintreorganele periferice i centrul cortical al

elaborrii limbajului.- Nu poate s vorbeasc.

MUTISM ELECTIV - Dobndit.

- Temporar, reversibil n condiii demediu favorabile

- Refuz contactul cu mediul.

AUTISM - Comportament inadecvat.- Raporturi afective absente.

- Automatisme prezente.

RETARDUL DE LIMBAJ -n etiologie sunt incriminai factorii

educativi i de mediu.-n condiii favorabile se obine un ritm

accelerat de nvare a limbajului.

SURDO-MUTITATE -Nu aud niciodat.

-Vorbirea repetat nu e posibil frdemutizare.

-Nu exist ecolalie.-Voce voalat, surd.

DEBILITATE MINTAL -Inerie : greuti la schimbarea criteriului

de activitate.-Numrul foarte mare de repetiii.

- Tulburare congenital- Vorbirea este absent

ALALIE - Nu exist infirmiti motorii

cerebrale.- Este afectat centrul cortical al elaborrii

limbajului.- Nu tie s vorbeasc.

ALALIE - Congenital.

- Caracter permanent/dac nu se desfoarterapie logopedic.

- Nu refuz contactul cu mediul.

ALALIE - Comportament adecvat situaiilor.

- Raporturi afective uneori exagerate.-Automatisme absente.

ALALIE -n etiologie nu sunt incriminai factorii

educativi i de mediu.-Tulburare durabil, rezisten la nvare.

ALALIE SENZORIAL -Oscilaii n folosirea auzului.

-Vorbirea repetat e posibil fr nvarealimbajului.

-Ecolalia indic disocierea dintre perceperei nelegere.-Voce sonor.

ALALIE MOTORIE - Nu exist asemenea simptome.

6


7/11

Convorbirile tematice, lecturile dup imagini, memorizrile, jocurile didactice cu structuri grse utilizeaz att la "grupa 0", ct i la clasa I.

Din literatura de specialitate, cadrele didactice au posibilitatea de a alege o multitudine de pentru corectarea tulburrilor de pronunie, oferind fiecrui copil posibilitatea de a exersa actul vclas sau acas. Este bine s se discute cu prinii despre tulburrile de limbaj ale copiilor lor i sacestora un program de lucru individualizat, pentru exersarea zilnic a vorbirii. Pentru educarefonematic, educatoarele i mai apoi nvtorii (n special n perioada preabecedar i abecedar)exerciii de imitare a sunetelor din natur, de pronunare a unor serii de silabe opuse, din cuvinte pardifereniere a consoanelor surde de cele sonore, de difereniere a sunetelor cu punct de articulare aptransformare a cuvintelor prin nlocuiri de sunete sau silabe.

Dup exerciiile de articulare, se urmrete pronunarea sunetelor n silabe i cuvinte. Dnvtorului nu trebuie s lipseasc liste de cuvinte ce conin sunetele: s, z, , r, , j, grupurile cesunetele: c, g, t, d, h, m, b, f, l, v, n, p. Urmtoarea etap o reprezint introducerea cuvintelor n purmrindu-se contientizarea i automatizarea lor n vorbire, folosind exerciii de memorizare a unspecifice pentru anumite sunete, povestiri, repovestiri, discuii dup plane. Cadrul didactic nu t piard din vedere n cadrul acestor exerciii educarea ntregii personaliti a elevilor, activizarecopiilor, crearea unui climat destins, favorabil nvrii. Optimizarea activitilor instructiv-educativla alegerea variantei celei mai bune pentru a obine cu resurse minime o eficien maxim.individualizat a elevului i uureaz acestuia realizarea unor sarcini colare independent de colegiimai mult sau mai puin de nvtor. Reuita n rezolvarea acestor sarcini are efect benefi personalitii elevului, prin creterea ncrederii n forele proprii, prin decondiionarea sa fa nvrii. Perioada precolar este perioada care se caracterizeaz prin cele mai profunde, i pinsuiri psihice ale individualittii, este perioada unei intense receptiviti, sensibiliti i flexibilitdivergente. De aici necesitatea de a exersa i fructifica potenialul creativ al precolarului, de a-idezvolta eul cognitiv, afectiv, socio-acional n devenire.

De mic copilul este atras de poveti. Aproape c nu exist familie cu copii, care s nu bibliotec cari de poveti. De aceea, n organizarea si desfaurarea activitilor de lectur ale edtrebuie respectate cerinele pedagogice ce decurg din particularitile de vrst ale precolarilor si lecturilor ca mijloc al comunicrii.Cercetarea comunicrii, inclusiv cea a copilului, a debutat cu cea mai pregnant dintre forme: limbaeste, oarecum paradoxal fa de drumul firesc al dezvoltrii naturale a copilului caracterizat de prmanifestrii competenelor communicative ft de cele lingvistice. nainte de a fi o fiin vorbitoareste o fiin ,,comunicatoare.

Limbajul n perioada precolar, devine un instrument activ i deosebit de complex al copiilor cu cei din jurul su i n acela timp, un instrument de organizare a activitii psihice.

Varietatea si dificultatea sarcinilor, ilustreaz problematica limbajului, cu care se confrunt

Acetia trebuie s achiziioneze i s stapaneasc toate nivelurile limbajului, nu numai nivelul vorbirii, ci trebuie s achizitioneze i s stpneasc i modul de combinare a cuvintelor in propoza-i exprima gndurile.

Stapanirea unui vocabular bogat ii ofera prescolarului posibibitatea de a se ,,misca`` cu usdomeniul inconjurator si de a-si exprima propriile achizitii de limbaj.

Pregatirea copiilor din gradinita in vederea integrarii cu success in clasa I necesita o munca stdin partea educatoarelor,deoarece acestea trebuie sa insiste mai mult asupra unor procedee care copilul pentru scoala. Ca urmare,prescolarul trebuie sa fie invatat sa vorbeasca corect.

7


8/11

Personalitatea, atitudinea, modul de a gandi si de a actiona al educatoarei va influenta in modatmosfera si modul in care se va forma copilul.

Toate tipurile de activitati din gradinita si in special cele din domeniul limbajului si al comdepind de comportamentul adultului responsabil si cu educarea copilului.Educatoarea va pune la dispozitia copiilor materiale care sa se constituie intr-un mediu culturastimulativ prin alcatuirea unei biblioteci cu carti,unor stiri,informatii dintr-o oarecare carte,chiar rcuvantului la imagine.Mai intai copiii sunt familiarizati cu cuvantul, apoi cu silaba, cu sunetul si cu propozitia simpla si nuacestea cu propozitia dezvoltata.

Cunoscand faptul ca limbajul si comunicarea se dezvolta in stransa legatura cu gand prescolarului ii este caracteristica gandirea orientala spre activitatea concreta se pot folosi o serie de prin care sa stimulam comunicarea orala. Iata un procedeu: le-am dat copiilor cate o foaie de hartie pimpartit-o in doua printr-o linie verticala .In stanga am desenat: flori, obiecte de imbracaminte, legumiar in dreapta am lasat spatiu liber in care fiecare copil va desena tot atatea linii sau cercuri sau puncuvinte reprezinta desenul din imaginea din stanga . In acest mod copilul va intelege ca fiecare obare un nume care se rosteste cu ajutorul cuvantului .Au fost copii care au reusit sa rezolve sarcinmine , dar si copii care nu au rezolvat corect sarcina.

Intr-un alt procedeu am urmarit ca ei sa pronunte clar si corect toate sunetele , grupurile decuvintele din propozitie , astfel incat ei sa vorbeasca corect din punct de vedere gramatical .Pentru determinarea limbajului si al comunicarii trebuie sa avem in vedere pronuntia. E

prescolarilor li se cere sa asculte si sa repete ce aud: S,J,R,U,F,G, si grupurile deCI,CE,GE,GI,GHE,GHI,CHE,CHI.Sunt copii care intampina greutati in rostirea sunetelor, S,grupurilor GHE,GHI,CHE,CHI .Pentru a stimula pronuntia se pot folosi diferite imagini care sa obiecte, fiinte, fenomene.

Intr-o alta activitate, copiii au alctuit propozitii pe care le-au reprezentat grafic prin liniue, cu acest prilej semnele grafice pentru redarea unei intrebrii(semnul ntrebrii) i a unei exclamaimirrii) i la sfritul unei comunicri (punctul). Fiecare situaie a fost identificat dup intonaie.

Pentru a-i obinui s se exprime corect s sesizeze i s neleag diferena dintre singular i

funcie de aceste categorii gramaticale , jocurile, au fost desfurate pe baz de fie de lucru. nsuiri fluent a unei exprimri corecte am desfaurat-o prin efectuarea de exerciii pentru explicarea uni expresii cum ar fi: antonimele, sinonimele, omonimele.

Pentru nsuirea vorbirii dialogate i folosirea substantivelor n cazul genitiv i dativ am desfcopiii jocul ,,Spune al cui este acest obiect , ,,Al /A cui este?.

In pregatirea si desfasurarea activitatilor de un real folos se dovedesc a fi si jocurile-exercitiuse exerseaza aparatul fonator,in vederea obtinerii unei pronuntii corecte,clare a tuturor sunetelromane si in special a consoanelor si a grupurilor de consoane.Ex:,,Cu ce sunet incepe cuvantul?`` ,greseala`` , ,,Telefonul fara fir` .Pentru cunoasterea posibilitatii copiilor daca o persoana vorbeste corect, mai ales daca sesizeaza g pronuntie in vorbirea altor copii , se pot desfasura jocurile ,, Spune mai departe, ,,Raspunde

bine.Prin aceste jocuri copiii au posibilitatea sa alcatuiasca propozitii corect formulate din punct gramatical si cu sens logic. Framantarile de limba ajuta mult la corectarea anumitor deficiente de vo pot realiza in toate etapele zilei, pe intregul parcurs al programului, sunt exercitii placute de copii,de intreaga grupa.Unele exercitii au la baza onomatopeele care impresioneaza in mod placut si copii: ex. Telefonul: zarrr, zarrr; zborul albinei: bazzz , bazzz; soneria: tarrr, tarrr; facem liniste: ssss

8


9/11

Pentru a avea o mai buna comunicare cu copiii educatoarea trebuie sa fie exemplu deexpresiva, clara, corecta si coerenta, de gestica corespunzatoare, sa aiba capacitatea de demonstrarde argumentatie.In acelasi timp educatoarea trebuie sa foloseasca un vocabular pe intelesul copiilor, sa aiba capaciantrena copiii intr-un dialog activ.Comunicarea didactica libera care nu presupune constrangerea in granitele curriculare incluzand libere, de acomodare , implica buna cunoastere psihologica a copilului din partea educatoarei, prmediului familial din care provine acesta. Calitatea relatiei de comunicare si cooperare cu copiii cude limbaj , are la baza abilitatile educatoarei de a corela competent cele trei planuri vizate de comuncomunica , ce comunica, cui comunica.

Educatoarea urmareste la copiii cu probleme de limbaj urmatoarele:- cum este fiecare ( temperamental, comportamental );- ce stie fiecare ( baza de plecare necesara in actul educativ ,, terapeutic );- ce poate face cu fiecare ( exercitii joc );- gradul si calitatea cooperarii lui cu ceilalti .Pasii pe care ii parcurge educatoarea in colectivitatea copiilor cu tulburari de limbaj sunt:

a) elaborarea unui plan de actiune in care sunt cuprinsi si ceilalti factori educationalicomunitatea locala, logoped; b) pregatirea intregului material didactic si nedidactic pentru a primi fara diferentiercopiii prescolari;

c) asigurarea unui climat primitor si deschis prin organizarea mediului educationaleficient si stimulator;

d) asiguarea unui curriculum flexibil si deschise) pregatirea copiilor pentru a se accepta unii pe altii;f) evaluarea fiecarui copil prin observatia directa si indirecta;g) asigurarea accesului tuturor copiilor in programul gradinitei;h) elaborarea unor fise individuale privind succesele si insuccesele referitoare la co

tulburarilor de limbaj;

Daca prescolarul nu are cunostinte minime nu va comunica, de accea temele trebuiesc plangrija in functie de experienta de viata a copilului, de trebuinte , de necesitati. Emotiile reprezinta o comunicare foarte importanta , copilul pur si simplu se blocheaza.De-aceea educatoarea trebuie sa a plin de caldura, sa se simta ascultat , aproape de el , sa-l sustina, sa-l incurajeze, altfel se va inchideva vorbi ( sau vorbeste foarte incet ) . De-asemenea timiditatea il face sa se simta incapabil sa se defie felicitat atunci cand raspunde, sa-i corectam greselile fara a rade de el, sa avem o atitudine pozitel, pentru ai trezi interesul pentru ceea ce face.

Este foarte dificil sa comunici cu un copil ale carui cunostinte sunt foarte reduse, de aceea trapropiem pe copil de obiectele pe care nu le cunoaste prin folosirea unor imagini, simboluri ladidactice, povesti, lectura dupa imagini , trezindu-le interesul pentru tema respectiva si implicitcomunica.

Activitatea cu textul literar este fundamental n pregatirea copiilor pentru scoal, n dezcapacitii copiilor de a se adapta la o activitate a crei finalitate nu este imediat. Optm pentru leca textului literar, deoarece, povestirea acestuia modific limbajul autorului, i scade valoarea textuluunor fenomene ce apar inevitabil: spontaneitatea i rapiditatea redrii coninutului textului sau acomun limbaj mai puin supravegheat (introducerea de expresii familiare ), iar din punct de vedere al selipse.

n modul acesta am efectuat experimental urmatoarele texte literare:,,Ursul pclit de vulpe,de Ion Creang;,,Capra cu trei iezi, de Ion Creang;

9


10/11

,,Pungua cu doi bani,de Ion Creang;,,Alb ca Zpada, de fraii Grim;Totodat, nsuirea textului literar corect mi-a dat posibilitatea de a dramatiza aceste pov

putand fi puse n scen cu prilejul unor evenimente, serbri, festivaluri.Aceasta conduce la extinderea evalurii pe timp ndelungat, a receptrii textului litera

cuprinderea tuturor copiilor grupei. Modalitile de lucru se pot aplica cu precdere in prima parte azilei, la sectorul ,,Bibliotec,cu grupuri mai mici,cu precdere n activitile comune. Astfel, se potexerciii iconice de acest gen si n alte activitti de comunicare (memorizri, jocuri didactice, convor

Aceste poveti au constituit un mijloc important pe lng obiectivele specifice cexpresivitii limbii, folosirea mimico-gesticulaei n exprimare, socializarea prin intercomunicare anumite sarcini ale dezvoltrii comunicrii, de exemplu:

-aprofundarea coninutului povetii;-redarea coninutului prin mijloace de exprimare proprii;-pronunarea corect a cuvintelor;-nelegerea sensului figurat al cuvintelor i expresiilor din poveste;-dezvoltarea fluiditii exprimrii verbale suficient de expresive;Sporirea eficienei acestor activiti se realizeaz folosind permanent mijloace vizuale conco

expunerea verbal. Forma specific a comunicrii n perioada precolar este cea a limbajului oralse realizeaz n primul rnd comunicarea i cunoaterea. Vorbirea ca activitate comunicativ se treptat, prin numeroase exersri, experiene ce au loc pe parcursul ntregii viei ncepnd din copcunoaterea se realizeaz din aproape n aproape, bazat pe suport intuitiv, prin intermediul participa copiilor. Ca proces conunicaional, limbajul transmite un coninut informaional i semantic, tiufiecare cuvnt are o semnificaie principal i multe sensuri secundare atribuite de latura semantic a

Comunicarea nonverbala, ca form de socializare i educare a copiilor cu probleme de lim

Pe de alt parte, limbajul este cel care ajut la evaluarea majoritii activitilor ce se desfnivel precolar. Comunicarea nu presupune neaparat folosirea exclusiva a limbajului verbal.Co

nonverbal cu ajutorul expresiei fetei, a gesturilor si a miscarilor corpului .Comunicam, deci si attacem sau dam din umeri.Caile de comunicare nonverbala sunt reactii pe care de multe oconstientizam, dar care sunt evidente pentru cei din jur.Alteori se poate receptiona mesajul din invocii interlocutorului, acesta fiind cazul unor elemente de paralimbaj.Pentru o educatoare esimportant sa cunoasca semnificatia unor gesturi si atitudini corporale ale copiilor care pot traducrelatii trairi.In gradinita se pot practica exercitii si jocuri de comunicare nonverbala prin care se dezextind relatiile de cooperare intre prescolari, stimulandu-se totodata atentia si creativitatea copiilor.

Deosebit de relaxante si indragite de copiii de grupa pregatitoare sunt jocurile in perechi ( sade grup ( rummy ). Astfel de jocuri stimuleaza spiritul de competitie , contribuie la dezvoltarea flexgandire, cultiva atitudinea de fair- play, fiind totodata ocazie de exprimare nonverbala prin care dezvaluie unele particularitati ale personalitatii, dar si exercitii de comunicare ,, incifrata, u

simbolizare inventata ad-hoc intre membrii unei echipe.Un alt exercitiu care favorizeaza exprimareadezvolta responsabilitatea individuala, este realizarea unui desen in grup.Fiecare membru conrealizarea temei cu cate un element, ex. la tema ,,Iarna pe ulita, un copil deseneaza derdelusul, alalt copil schiteaza omul de zapada etc.Acest tip de exercitiu poate fi aplicat si in exercitii de co,,Oraselul copiilor sau de modelaj,, Jocurile copiilor in parc.

10


11/11

In concluzie, comunicarea nonverbala contribuie la procesul de cunoastere, formare si eduinterrelationare, la adaptarea si socializarea copiilor.

In vederea atingerii scopului nostru educativ cu copiii trebuie sa reusim sa realizam din toaactivitati o bucurie zilnica pentru ei, sa le cream necesitatea si curiozitatea parcurgerii lor , pentru a interesul si dorinta de cunoastere necontenita.

11

referat stimularea comunicarii la copii cu dizabilitati si tulburari de vorbire.doc

Documents