referat puntea dentara

41
REALIZAREA UNEI PUNTI FIZIONOMICE METALO - COMPOZITE IN ZONA LATERALA REFERAT VASILESCU DENIS AURELIAN TD II GRUPA 3 1

Upload: andreeagheorghe

Post on 14-Aug-2015

689 views

Category:

Documents


10 download

DESCRIPTION

Referat Tehnica dentara

TRANSCRIPT

Page 1: Referat puntea dentara

REALIZAREA UNEI PUNTI FIZIONOMICE METALO - COMPOZITE IN ZONA LATERALA

REFERAT

VASILESCU DENIS AURELIANTD IIGRUPA 3

1

Page 2: Referat puntea dentara

Introducere

Din cele mai vechi timpuri a existat preocuparea pentru restaurarea morfologica aarcadelor dentare, care in etapa contemporana a dobandit noi valente, prin progresele realizate de stiintele exacte (chimie, metalurgie,biologie) si gnatologiei clinice in special.

Leziunile coronare, edentatia partiala sau totala, reprezinta o inbolnavire a intregului organism, cu importante repercusiuni indeosebi asupra aparatului digestiv si uneori asupra comportamentului neuro pshihic.

Imbolnavirea, cu localizare la nivelul unor elemente ale aparatului dento maxilar,necesita tratament complex curativ si profilactic. Suferinta in cadrul leziunilor coronare,edentatia partiala sau totala poate avea multiple aspecte, in functie de : topografia edentatiei, numarul dintilor absenti, varsta, sex, profesie, stare sociala si de tipul de sistem nervos, medicul stomatolog fiind chemat sa rezolve complex si complet fiecare caz.

Multi pacienti se adreseaza cu speranta de a obtine restaurari protetice obtime dinpunct de vedere estetic, pentru zona frontala, si masticator pentru zona latarala.

Complexitatea particularitatiilor morfo-clinice ale campului protetic reprezentat de forma, dimensiunea, pozitia si culoarea dintilor, relatia dintre arcadele dentare si caracteristicile specifice materialelor utilizate pentru confectionarea protezelor (aliaje metalice, mase plastice si mase ceramice) nu sant intotdeauna favorabile sa-i ofere solicitantului rezolvarea pe masura asteptarilor.

Frecvent sunt obtinute restaurari protetice satisfacatoare pentru functiile aparatului dento-maxilar, unele din ele se dovedesc a fi efemere, dupa o perioada scurta de timp pacientul se declara foarte multumit, iar consultatia de specialitate face aceeasi remarca.

Ulterior datorita actiunii nocive a protezelor asupra unor structiri ele devin ineficiente, reprezentand in final, un insucces terapeutic total.

In asemenea situatii a fost neglijat aspectul profilactic al tratamentului si nu s-acunoscut, sau s-a minimalizat, actiunea iatrogena, ceea ce a determinat modificari morfopatologice profunde unor tesuturi. Dupa aceste insuccese se impun tratamente complexe in urma carora sa realizeze proteze corecte, care sa dureze o lunga perioada de timp.

2

Page 3: Referat puntea dentara

Generalitati puntea dentara

Majoritatea definitilor de specialitate care vizeaza protetica dentara au fie un continut predominant tehnologic, fie unul predominant fuctional. Din prima categorie mantionam doua definitii care sunt reprezentative :

Protetica dentara – se ocupa cu inlocuirea tesuturilor lipsa din cadrul aparatului masticator

Protetica dentara – are o ramura a somatologiei care se ocupa cu design-ul, realizarea, inserarea si mentinerea unor piese protetice care inlocuiesc unul sau mai multi dnti, precum si a unor tesuturi din vecinatatea acestora.

Din categoria definitiilor care vizeaza aspectul functional al disciplinei amintim :

Protetica este o ramura a stomatologiei care se ocupa cu mentinerea si restauarea

functiilor orale, a confortului si fizionomiei, precum si a stari de sanatate al pacientului, prin restaurarea sau inlocuirea dintilor naturali si\sau a structurilor orale sau maxilare cu piese protetice artificiale.

Protetica dentara este o ramura a stomatologiei care se ocupa cu restaurarea functionala si estetica a sistemului masticator, prin inlocuirea dintilor lipsa si tesuturilor limitrofe.

Protetica dentara are patru ramuri disticte : protetica fixa, protetica implantologica, maxilo-faciala si mobila.

Protetica fixa este o ramura a proteticii dentare care se ocupa cu restaurarea si\sauinlocuirea dintilor cu materiale sau substituenti artificiali care nu pot fi indepartate din cavitatea bucala.

Protezele adm sunt corpuri fizice aloplastice confectionat (metale, ceramica,polimeri), care se insera pe campul protetic pentru a restaura morfologic si functional tesuturi sau segmente modificate patologic sau pierdute.

In cadrul protezelor adm, protezele fixe detin o pondere importanta deoarece au un volum apropiat de al tesuturilr pe care le inlocuiesc, au un caracter fix pe perioada protezarii lor in cavitatea bucala, transmit fortele masticatorii dento-parodontal sau implanto-osos, fiind de aceea mult mai apreciate de catre pacienti decat cele mobilizabile. Protezele fixe sunt acceptate relativ usor si ofera satisfactii deosebite, atat pacientului, cat si medicului. Ele pot transforma o dentatie inestetica si nefunctionala intr-una placuta, confortabila, care restabileste perfect morfologia si functiile alterate.

Indepartarea lor de pe campul protetic se face prin sectionarea lor de catre medic, cu exceptia celor mobilizabile si demontabile.

3

Page 4: Referat puntea dentara

1. Materialele folosite la confectionarea puntilor dentareAcrilatul este un material organic macromolecular. Din punct de

vedere al calitatii sale mecanice este un material foarte putin rezistent la rupere, indoire si abraziune. Rezistenta lui la abraziune este mai mica. Daca exista un tonus crescut al muschilor periorali, el poate fii tocit chiar de catre partile moi. Din aceste cauze el este folosit, in mod normal, sustinut de o structura metalica. Se foloseste singur la confectionarea puntilor provizorii cu dimensiuni mici, mai ales in zona frontala.

Portelanul este un material foarte dur, deosebit de fizionomic dar este si foarte casant. Din cauza usurintei cu care se sparge sau se rupe si tehnicii de confectionare foarte dificila, nu se foloseste singur la confectionarea puntilor. Se poate folosi numai in puntile frontale care inlocuiesc un singur dinte.

Aliajul de crom – cobalt este foarte rezistent din toate punctele de vedere. Rezistenta deosebita la abraziune este un defect in protetica fixa. Fiind mai dur decat smaltul dintilor, abrazeaza dintii antagonisti si determina aparitia disfunctiei ocluzale.

Aliajele seminobile sunt materiale cu rezistenta medie, asemanatoare aurului. Sunt indicate pentru corpuri de punte total metalice in zona laterala mandibulara, in edentatiile de 2 – 3 dinti sau corpuri de punte cu casete in edentatii de 1 – 2 dinti.

Aliaje de aur. Aceste aliaje au o serie de avantaje care le impun in practica stomatologica, astfel: sunt usor de prelucrat, permit obtinerea pieselor de mare exactitate, se pot turna in structuri foarte subtiri si rezistente. Prin modificari in compozitia materialului se obtin variatii, in limite foarte largi, ale calitatilor lor mecanice, ceea ce confera acestor aliaje ceea ce confera acestor aliaje un caracter de universalitate.

In constructia unei punti sunt folosite uneori, mai multe tipuri de aliaje ale aceluiasi metal.

Insertia - Puntile dentare sant corpuri rigide nederformabile, se pot confectiona numai daca dintii stalpiau fost pregatiti paraleli intre ei.

Examenul modelului arata daca exista conditii de realizare tehnica si de introducere pe dintii stalpi.

Stabilitatea - Este asigurate de gradul de frictiune ce se produce intre elementele de agregare si dintii stalpi. Valoarea frictiunii depinde de exactitatea microprotezei, de agregare si de intinderea suprafetei de contact.

Clasificarea formelor clinice ale edentatieiDe mai mult timp s-a căutat să se găsească expresii care să

exprime, în mod simplificat, denumirea diferitelor edentaţii. Exprimarea simplificată a însemnat sintetizarea, crearea unor

4

Page 5: Referat puntea dentara

clasificări ce au la bază diferite criterii. Clasificarea poartă numele autorului care a imaginat-o.

1. Clasificarea lui Cummer, bazată pe criteriul poziţiei liniei croşetelor (fulcrum line sau kippline) împarte edentaţiile în patru clase (fig. 1):

Fig. 1. Clasificarea edentaţiei după Cianmcr.

clasa I cuprinde edentaţiile la care linia croşetelor este oblică, în diagonală, faţă de linia mediană a arcadei dentare;

clasa a Il-a cuprinde edentaţiile Ia care linia croşetelor este transversală faţă de linia mediosagitală a arcadei dentare;

clasa a III-a cuprinde edentaţiile la care linia croşetelor este unilaterală şi nu interesează linia mediosagitală a arcadei dentare;

clasa a IV-a cuprinde edentaţiile la care linia croşetelor este bilaterală,transversală, poligonală, oferind stabilitatea optimă protezelor parţiale.Clasificarea poate fi criticată pentru că nu indică numărul şi

poziţia dinţilor absenţi, făcînd dificil, astfel, diagnosticul formei de edentaţie (indirect, după forma protezei).

2. Clasificarea lui Friedman, bazată pe criteriul funcţiilor îndeplinite de segmentul dentar lipsă pe arcadă, împarte edentaţiile în două clase, cu două variante (fig. 2):

5

Page 6: Referat puntea dentara

Fig. 2. Clasificarea edentaţiei după Friedman.

clasa I cuprinde edentaţiile la care lipsesc dinţii din segmentul anterior, cu funcţie în incizia alimentelor;

clasa a Il-a cuprinde edentaţiile la care lipsesc dinţii din segmentul lateral, cu funcţii în fragmentarea şî zdrobirea alimentelor. Această clasă prezintă variantele:

breşa este delimitată anterior şi posterior de dinţi restanţi breşa este delimitată numai anterior de dinţi restanţi

(corespunde edentaţiei terminale).

3. Clasificarea lui Kennedy, bazată pe criteriul topografic al breşelor, împarte edentaţiile în patru clase:

clasa I cuprinde edentapUle bilaterale ale arcadei, breşele fiind delimitate de dinţi restanţi numai mezial;

clasa a II-a cuprinde edemaţiile unilaterale ale arcadei, breşele fiind delimitate de dinţi restanţi numai mezial.

clasa a III-a cuprinde edentatiile bilaterale ale arcadei, breşele fiind delimitate de dinţi restanţi mezial şi distal;

clasa a IV-a cuprinde edentaţiile în regiunea anterioară.

Această clasificare este mai simplă şi mai practică, ceea ce a dus la răspîndirea ei în multe ţări, unde este folosită şi în prezent. Ulterior, Kennedy şi alţi specialişti au adus modificări,, introducînd la fiecare clasă, subclase.

4. Clasificarea lui E. Costa sistematizează edentaţiile folosind o terminologie topografică, utilă elaborării planului de protezare. Astfel, denumeşte:

edentatie frontală, absenţa unor dinţi incisivi sau canini; edentatie laterală, absenţa unor premolari sau molari uni- sau

bilateral, edentatie la care breşa este delimitată la ambele extremităţi de dinţi restanţi;

6

Page 7: Referat puntea dentara

edentatie terminală, absenţa premolarilor sau molarilor uni- sau biter-minali, edentaţii la care breşa este delimitată numai anterior de dinţi restanţi;

edentatie mixtă, absenţa mai multor dinţi; edentaţii la care pot coexista breşe frontale, laterale ţi terminale;

edentatie întinsă, caracterizată prin absenţa dinţilor din două regiuni (frontal şi lateral);

edentaţii subtotale, cînd rămîne unul sau doi dinţi pe arcadă. Clasificarea edentaţiilor după E. Costa, bazată pe criterii topografice, indică şapte posibilităţi de edentatie (fig. 3).

Fig.3 Clasificarea edentaţiei după Eugen Costa.

Formele 1—2—3—4 se referă la edentaţiile din regiunile laterale ale hemiarcadei drepte sau stingi şi cuprinde fie două breşe laterale, fie două breşe terminale, fie patru breşe laterale.

Formele 5—6—7 se referă la edentaţiile din regiunea frontală şi pot cuprinde fie absenţa caninilor, fie absenţa incisivilor centrali sau poate fi mixtă, combinată, a unui canin şi un incisiv central, sau a unui incisiv lateral de pe partea opusă.

Diagnosticul topografic al edentaţiei se exprimă uşor, citirea edentaţiei începe la maxilar din partea dreaptă şi se termină la mandibulă pe partea stingă. Notarea edentaţiei se face prin iniţialele breşelor (de exemplu: edentaţia L—F, L, T exprimă o breşă laterală pe hemiarcada dreaptă şi trei breşe: frontală, laterală şi terminală pe hemiarcada stingă).

Diagnosticul reprezentativ al edentaţiei necesită date complexe topografice şi fiziologice ale cîmpului protetic, elemente obţinute

7

Page 8: Referat puntea dentara

printr-un examen atent al pacientului şi care sunt indispensabile unui plan de tratament corect.

Principiile urmarite in confectionarea puntilor dentare

Toate puntile dentare, indifferent de tehnica prin care sunt realizate (dintr-o bucata sau mai multe elemente), trebuie sa corespunda unor principii general valabile, cunoscute sub numele de: principiul biofunctional, biomecanic si profilactic.

1.Principiul BiofunctionalRestaurarea integritatii arcadei dentare cu ajutorul puntilor

dentare, se realizeaza in scopul restabilirii functiilor majore ale aparaatului dentomaxilar: masticatie, fonatie, fizionomie.

Functia de masticatie. - Arcadele dentare, restaurate prin punti, pot realiza masticatia eficienta in limite fizionomice daca sant asigurate urmatoarele conditii:

fetele ocluzale ale constructiei protetice sa prezinte dimensiuni identice sau asemanatoare cu fetele ocluzale ale dintilor naturali pierduti ;

relieful fetelor ocluzale, cuspidat cu toate elementele bine exprimate in concordanta cu individualizarea stereotipiilor musculare;

raportul de contact cu dintii antagonisti sa se obtina functional, cu multiple contacte, stabile si simultane pentru a favoriza transmiterea presiunilor in axul dintilor stalpi.

Functia fizionomica - In zona frontala si fronto – laterala, corpul de punte si elementele de agregare restaureaza aceasta funtie prin urmatoarele elemente de morfologie coronara :

forma fetelor vestibulara a dintilor artificiali identica cu a dintilor retrasi de pe aceeasi arcada si in coreletie cu a dintilor arcadei antagoniste ;

dimensiunea fetelor vestibulare egale cu ale dintilor naturali absenti si in armonie cu a dintilor restati ;

pozitia fiecarui dinte, atat unul fata de celalalt, cat si pozitia pe o anumita curbura. Pozitia de usoara suprapunere sau de inghesuire este mai dificila de redat, incat sa se imite in totalitate unele malpozitii preexistente ;

culoarea reprezinta elementul principal pentru restaurarea aspectului estetic ; la punti se obtine cu multa dificultate culoarea naturala. Culoarea fetelor vestibulare, impreuna cu forma si dimensiunea, reprezinta caracteristicile capabile sa restaureze armonia dento – dentara si dento – faciala, care exista la fiecare pacient dentat.

8

Page 9: Referat puntea dentara

Puntile dentare, dupa modul cum reusesc sau nu sa restaureze functia fizionomica, sant clasificate in : fizionomice, nefizionomice, partial fizionomice. Puntile fizionomice sant reprezentate de cele la care atat elementul de agregare , cat si corpul de punte reproduc, pe toate fetele lor, culoarea naturala a dintilor. Acestea pot fi realizate numai din rasini acrilice sau mese ceramice, sunt nemetalice. Dar pot fi alcatuite dintr-o structura de rezistenta metalica, acoperita, in totalitate, cu material de culoarea dintilor. Sunt puntile mixte metalo – ceramice si metalo – acrilice.

Puntile partial fizionomice sunt cele care ofera, numai pe fetele vizibile, culoarea naturala a dintilor, data de o fateta fixata pe structura metalica. Fetele care nu apar vizibile sant metalice.

Puntile nefizionomice sant in totalitate realizate din aliaje metalice utilizate in stomatologie, culoarea fiind specifica pentru fiecare grupa de aliaje.

Puntile din aliaje inoxidabile, cum sunt cele din crom – nichel sau crom – cobalt, au culoare argintie sralucitoare. Puntile dinaliaje seminobile de argint – paladiu au culoare alb – cenusie, cand contin mici cantitati de aur.

Puntile din aliaje nobile din aur au culoare galbena, care variaza de la o culoare galben inchis pana la galben roscat in functie de procentul de aur, cupru sau argint din compozitie. Aliajele de aur platinat au ca particularitate noanta galben – gri, care, in cazul aliajelor cu procent mare de platina, cum sunt cele pentru metalo – ceramica, culoarea este aproape gri - galbena.

2.Principiul BiomecanicAcest principiu urmareste sa asigure lucrarii protetice

urmatoarele caracteristici: Rezistenta fizica,inseamna ca elementele de agregare, dar in

special corpul de punte, sa nu se fractureze, sa nu se deformeze elastic sau plastic sau sa se abrazeze in contact cu dintii antagonisti. Corpul de punte, pentru simplificarea intelegerii, poate fii asemanat cu o bara sprijinita la extremitati, pe suprafata careaia se exercita presiuni.

Rezistenta fizica a barei poate fi asigurata astfel: prin alegerea unui anumit aliaj cu caracteristici fizice

corespunzatoare, fiind cunoscut ca aliajele au rezistenta fizica diferita, in functie de structura fizico – chimica;

prin marirea dimensiunii barei in sectiune trasversar. Doua bare cu sectiuni diferite, din acelasi aliaj, au si rezistenta fizica diferita. Bara cu diametru mai mare in sectiune transversala este mai rezistenta la deformare si la rupere, decat cea cu diametrul sectiunii mai mici;

9

Page 10: Referat puntea dentara

prin alegerea unei forme in sectiune transversala care asigura cea mai mare rezistenta. Forma de litera T sau unghi drept sant mai rezistente decat formele rotunde sau patrate;

prin orientarea formei barei astfel ca diametrul mare in sectiune transversala se fie indreptata pe directia de actiune

fata ocluzala a corpului de punte si a elementelor de agregare sa fie reprezentata de un aliaj metalic cu un coeficient de rezistenta la abraziune asemanator celui al tesutului dentar (smalt), pentru a nu se produce disfunctiiocluzale ulterior prin abraziunea excesiva a antagonistilor sau a corpului de punte.

Structura metalica de rezistenta a corpului de punte poate sa fie in sectiune transversara in forma literei L, dreptunghiulara, ovalara, a literei T sau patrata.

3.Principiul ProfilacticPuntile dentare, conform acestui principiu, sunt concepute si

realizate sa nu produca modificari patologice in troficitatea formatiunilor anatomice cu care au relatii de contact (dinti stalpi, dinti antagonisti, parodonitu, creasta alveolara si mucoasa).

Acest principiu este cel mai complex dintre toate principiile, deoarece se refera la urmatoarele elemente:

- Directia corpului de punte. Directia pe care este necesara sa o urmeze corpul de punte intre elementele de agregare si transmise osului alveolar prin tesuturile dento – parodontale. Aceasta impune ca toate fortele (presiunile) ocluzale sa actioneze in axul lung al dintilor stalpi. Numai asa se poate mentine integritatea si starea de sanatate a parodontiuluidintilor stalpi. Pentru a obtine aceasta rezultanta axiala a presiunilor masticatorii, corpul de punte este realizat in linie dreapta intre elementele de agregare. Pentru zonele latarale se poate realiza in linie dreapta, deoarece si forma arcadei se inscrie pe o linie dreapta.

In concluzie sunt urmarite: obtinerea celor mai favorabile conditii biomecanice, pentru

repartizarea judicioasa a presiunilor in axul lung al dintilor stalpi; Incadrarea lucrarii protetice in configuratia generala a arcadelor

dentare naturale; Obtinerea unor contacte interdentare ocluzale functionale cu

dintii antagonisti. Relieful ocluzal si latimea vestibulo – orala a corpului de punte Relieful ocluzal al puntilor dentare asigura: efectuarea functiei de

masticatie, relatia functionala ocluzala functionala cu dintii antagonisti si libertatea miscarilor reflexe ale mandibulei.

10

Page 11: Referat puntea dentara

Inaintea conceptiei functionaliste despre ocluzia dentara, corpul de punte este realizat dupa doua reguli considerate fundamentale si absolute:

dimensiunea in sens festibulo – oral , mai redusa decat a dintilor naturali, proportional cu lungimea;

Fata ocluzala modelata cu relief aplatizat, pantele cuspizilor inclinate intr-un unghi mai mic de 20 grade.

Cunostintele de fiziologie ocluzala au combatut aceste reguli, demonstrand urmatoarele:

Ingustarea corpului de punte nu favorizeaza micsorarea presiunilor ocluzale in masticatie, cand se intrerup alimentele, deoarece acestea au intensitatea cea mai mare numai in momentul producerii momentului de intercuspidare maxima. Ingustarea corpului de punte are insa urmatoarele consecinte nefavorabile:

Scaderea rezistentei fizice ; structura de rezistenta fiind redusa dimensional , nu mai are suficienta rigiditate, corpul de punte se deformeaza elastic sau plastic, traumatizeaza parodontiul dintilor stalpi in mod repetat aparand mobilitatea lor.

Instabilitatea ocluziei. Ingustarea se realizeaza dinspre oral, pentru a nu se aduce prejudicii aspectului estetic; la maxilar erau redusi partial sau total cuspizii de sprijin, la mandibula cuspizii linguali, micsorandu-se santurile si fosetele.In prezent sunt excluse aceste consecinte nefavorabile, corpul de

punte se realizeaza in sens vestibulo – oral egala cu cea a dintilor naturali pe care ii inlocuieste.

Fata ocluzala cu relief aplatizat favorizeaza eliminarea rezultantelor orizontale aparute din descompunerea vectorului ce intalneste un plan inclinat reprezentat de pantele cuspidiene.

Planurile inclinate pe care actioneaza fortele reprezentate de relieful ocluzal al dintilor laterali multicuspidati, prezinta cate doua orientari : vestibular si oral sau mezial si distal.

Rezultatele orizontale aparute pe aceste planuri se anuleaza reciproc prin anularea pantelor cuspidiene intr-un unghi cu valoare egala pentru cele orientate vestiubular si oral sau mezial si distal prin obtinerea unui angrenaj functional cu dintii antagonisti.

Modelajului ocluzal aplatizat -dezavantaje: ineficienta masticatorie, alimentele nu pot fi triturate; cresterea numarului miscarilor mandibulei, un ciclu masticator

prelungit; crestereafortelor de contractie a muschilor ridicatori ai

mandibulei; aparitia posibila a oboselii musculare; supra solicitarea lucrarii protetice; suprasolicitarea paroddontiului dintilor stalpi.

11

Page 12: Referat puntea dentara

In prezent modelajul este dictat de conceptia fuctionalista fiind realizat in scopul restaurarii aparatului dento maxilar. Relieful ocluzal este in concordanta cu morfologia dintilor antagonisti si cu stereotipiile contractiilor muschilor mobilizatori a mandibulei pacientului. Aspectul morfologiei ocluzale este caracterizat de prezenta cuspizilor cu pante usor convexe, inclinate sub un unghi ce creeaza contacte punctiforme cu relieful ocluzal al dintilor antagonisti. Corpul de punte , la nivelul fetei ocluzale , poate sa restabileasca cu dintii antagonisti cele trei tipuri de contacte ocluzale pe care le prezinta arcadele dentare naturale:

contactul tripodic; contact varf cuspid, planseu foseta; contact de suprafata.

Contactul tripodic reprezinta tipul ideal de contact, deoarece asigura: stabilitate in pozitia de intercuspidare maxima; alunecarea libera a miscarilor mandibulei insotite de contacte interdentare; eficienta maxima masticatorie;

Dupa cum este cunoscut, contactele sunt prezente numai intre convexitatile pantelor cuspizilor activi de pe fetele ocluzale ale corpului de punte si micile zone punctiforme de la nivelul peretilor fosetelor. Este posibil sa se obtina, daca relieful ocluzal al dintilor antagonisti are cuspizi inalti cu pante abrupte.

Aceste fel de contact este asemanator cu cel care se realizeaza intre suprafetele mai multor sfere.

Contactul intre varful cuspidului si planseul fosetelor.Acest tip de contact este mai putin favorabil, deoarece in pozitia de intercuspidare maxima nu asigura stabilitate mandibulei in plan orizontal. Asigura in dinamica mandibulei miscarile libere si este posibila efectuarea unei masticatii cu eficienta maxima. Contactul intre varful cuspidului si planseul fosetelor este posibil sa se produca daca se modeleaza cuspizii inalti, iar fosetele dintilorantagonisti sant larg deschise. Astfel apare o incongruenta intre cele doua elemente morfo – functionale.

Contactul in suprafata este reprezentat de un angrenaj foarte strans. Apare prin realizarea unui corp de punte al carui relief ocluzal prezinta cuspizi inalti ce patrund in fosetele dintilor antagonisti. Intre pantele cuspizilor si peretii fosetelor se produc contacte intinse.

Acest tip de contact asigura: stabilitatea mandibulei in pozitia de intercuspidare maxima;

eficienta in masticatie;In dinamica mandibulara, genereaza obstacole insotite de

aparitia fortelor de frecare intre suprafetele de contact, datorita carora sucrarea protetica poate devenii un factor iatrogen; reprezinta cauza determinata a unei disfunctii ocluzale.

In pozitia de intercuspidare maxima sunt restaurate stopurile ocluzale. Inaintea conceptiei functionale, corpul de punte in zona frontala a fost realizat fara contact cu dintii antagonisti. Se creea un

12

Page 13: Referat puntea dentara

spatiu de in ocluzie in sens sagital si vertical, in scopul micsorarii solicitarii dintilor stalpi.

Consecinta acestei erori, se manifesta prin disfunctionarea aparatului dentomaxilar.

Dificultati constante pe model in modelarea fetei ocluzale a corpului de punte determinate de dintii antagonisti:

dintii antagonisti naturali intr-o edentatie veche neprotezata, pot sa fie migrati in sens vertical , corpul de punte sa nu se inscrie armonios in planul de ocluzie al arcadei pacientului. In aceasta situatie , se incepe slefuirea mai intai a dintilor antagonisti pentru nivelarea planului de ocluzie si apoi a dintilor stalpi.

dintii antagonisti pot fi reprezentati de o punte incorecta. Ea va fiindepartata, refacuta corect, si dupa aceea se confectioneaza puntea care rezolva edentatia de tratat.

dintii antagonisti reprezentati de o lucrare mobila sau mobilizabila. Daca lucrarea este recenta si corecta , puntea se va realiza in functie de aceasta. Daca lucrarea este incorecta, puntea va fi corect confectionata, dupa care se confectioneaza o noua proteza mobilizabila. Daca proteza este recenta si incorecta , se va remodela relieful ocluzal al protezei, dupa care se va confectiona puntea.In toate aceste situatii se urmareste realizarea unui angrenaj

functional cu antagonistii care sa permita permita o totala libertate a miscarii mandibulei.

4.Raportul corpului de punte cu creasta alveolaraForma corpului de punte dar, in special, contactul sau cu

tesuturile inconjuratoare trebuie sa favorizeze curatirea si auto curatirea. Fata corpului de punte orientata spre mucoasa crestei alveolare sa prezinte forme si prelucrari prin lustruire care sa nu retentioneze alimente in timpul masticatiei. Toate puntile dentare , la nivelul corpului de punte , retentioneaza mai mult sau mai putin alimente , formanduse un depozit solid, pietrificat, prin precipitarea sarurilor minerale , luand un aspect asemanator cu al tartrului dentar.

Acest depozit isi manifesta prezenta in cavitatea bucala creand halena caracteristica si producand leziuni gingivale. Acest dezavantaj al puntilor dentare cu implicatii asupra igienei orale reprezinta obiectivul preocuparii pentru obtinerea intotdeauna a celui mai corespunzator corp de punte.

Au fost imaginate mai multe posibilitati de relatie a corpului de punte cu creasta alveolara , fiind alese in functie de topografia edentatiei fronto maxilare, lateral maxilare, frontal mandibulare, lateral mandibular, de inaltimea si forma crestei.

Relatia sau contactul dintre fata sau marginea mucozala a corpului de punte simucoasa poate fi:

13

Page 14: Referat puntea dentara

in sa; in semisa; tangential linear la maxilar; tangential linear la mandibula; tangent punctiform; suspendat.

Corpul de punte in sa. Morfologia acestui corp de punte este indentica cu a dintilor naturali; prezinta forma si volumul coroanelor naturale.Fata mucozala acopera versantul vestibular si oral al crestei alveolare , fiind in contact intim cu mucoasa.

Functional, ofera pacientului posibilitatea exercitarii functiei fonetice si restaurarea fizionomiei.

Rezistenta este asigurata de structura metalica ce poate avea dimensiuni mai mari. Din punct de vedere igienic, este foarte deficitar, favorizeaza retentia alimentelor si nu permite curatirea si autocuratirea. Datorita acestui dezavantaj, apar leziuni inflamatorii ale mucoasei gingivale. Ca indicatie este realizata din stricta necesitate , numai in situatii clinice particulare. Astfel: in zona frontala la maxilar, impus de cerinta economica : in zona laterala impus de conditiile morfologice ale campului protetic (creasta alveolara lata, si inaltimea spatiului edentat foarte redus). Acest corp de punte este cel mai confortabil pentrui pacient, o scurta perioada de timp.

Corpul de punte in semisa. Prezinta dimensiuni mai mici si forma modificata, deoarece acopera numai versantul vestibular al crestei pana la mijlocul crestei. Suprafata mucozala este redusa la jumatat si se intalneste cu cea orala intr-un unghi larg deschis, rotunjit. Comparativ cu cel in sa retentioneaza mai putine resturi alimentare , fiind asigurata o igiena corespunzatoare . Indicatiile sunt asemanatoare cu ale corpului de punte cu contact in sa. Este corpul de punte realizat in zona frontala la maxilar. Prin forma si dimensiune se creeaza un compromis intre restaurarea funciilor: fizionomica, fonatie si de igiena a cavitatii bucale.

Corpul de punte in contact tangent linear - Acest corp de punte prezinta o forma caracteristica , rezultata din reducerea fetei ocluzale. Contactul cu creasta alveolara se realizeaza pe versantul vestibular al crestei sub forma de lineara, la nevelul liniei ce marcheaza coletul dintilor, deoarece fata mucozala este desfintata. Exista fata palato mucozala inclinata intr-un unghi de aproximativ 45 de grade, orientata de sus in jos si dinspre vestibular pe oral. Inclinatia este variabila, fiind dependenta de distanta dintre aceasta alveola si planul de ocluzie. Distanta mai mare creeaza posibilitatea modelarii fetei palato- mucozale cu o inclinare favorabila alunecarii alimentelor. Fata vestibulara este modelata pentru a se crea imaginea individualizata a dintilor absenti, fara santuri adanci. Indicat in zona laterala la mxilar, pentru edentatiile limitate de dinti stalpi cu

14

Page 15: Referat puntea dentara

dimensiuni cervico – ocluzale normale si cu creasta alveolara de latime medie sau ingustata. Daca inaltimea spatiului este mica si creasta alveolara lata, nu se poate realiza.

Corpul de punte cu raport linear la mandibula. Pentru a nu se crea confuzii, precizam ca nu este asemanator cu cel indicat pentru maxilar. Acest corp de punte reprezinta trei suprafete si o muchie mucozala. Suprafata ocluzala este modelata cu un relief cuspidat, coordonat cu cuspidarea dintilor antagonisti, in asa fel, incat sa se realizeze un angrenaj echilibrat si functional. Ingustarea este acceptata numai atunci cand distanta intree planul de ocluzie si creasta alveolara este foarte mica. Reducerea suprafetei ocluzale se poate realiza spre lingura, deoarece cuspizii linguali sunt inactivi, pantele lor linguale nu participa la realizarea angrenajului interarcadic. Suprafata linguala este modelata usor convex in sens cervico – ocluzal, pentru a favoriza alunecarea fragmentelor alimentare in afara zonelor de retentie si pentru a nu fii usor de curatat de limba si de mijloacele artificiale. Suprafata linguala in sens mezio – distal este neteda , fara santuri, intermediarii nu sunt nici macar schitati si se obtine o suparafata fara depresiuni, usor de curatat, cu o directie usor convergenta spre muchia crestei alveolare unde se intalneste cu fata vestibulara.

Suprafata vestibulara in 1/3 ocluzala prezinta individualizarea dintilor intermediari, atat cat este vizibil, prin santuri de descarcare . Aceste santuri au o adancime redusa si sunt larg deschise, astfel incat sa nu permita retentionarea resturilor alimentare . Restul suprafetei vestibulare in cele doua treimi cervicale apare fara relief, este modelata usor convex in sens cervico – ocluzal si convergent spre lingual, intalnindu-se cu fata linguala pe muchia crestei.

Muchia mucozala rezulta din unirea suprafetei vestibulare cu cea linguala , urmareste configuratia mijlocului crestei alveolare, fiind neteda si in contact lejer cu ea.

Zonele proximale, unde corpul de punte este solidarizat de elementele de agregare, sunt modelate cu unghiuri larg deschise. La puntea din aliaje nobile si seminobile , corpul de punte se poate realiza sub forma de creasta si fateta de acrilat, pentru a reduce consumul de acrilat. Fata linguala si ocluzala sunt metalice , formeaza peretii casetei. Fateta din compozit formeaza fata vestibulara.

Corpul de punte cu contact punctiform. La acest corp de punte fata mucozala a fiecarui dinte artificial este redusa la un punct ce vine in contact cu mijlocul crestei edentate.Fetele priximale, vestibulare si orale, sunt convergente spre zona cervicala; din aceasta cauza, sub punctul de unire cu alt dinte artificial sau cu elemente de agregare , dintele are o forma conica.Locul de unire cu dintele alaturat este rotunjit pentru a retentiona mai putin alimentele.

Acest tip de contact nu asigura o igiena satisfacatoare in situatia unor dinti cu coroane scurte, asociati cu creste edentate inalte.Spatiile interdentare triunghiulare reprezinta zone de retentie greu accesibile

15

Page 16: Referat puntea dentara

pentru autocuratire. Individualizare dintilor intr-o zona putin vizibila nu inbunatateste aspectul fizionomic al lucrarii protetice . Este realizat in zona latarala mandibulara.

Corpul de punte suspendat. Conceperea unei astfel de relatii intre fata mucozala a corpului de punte si creasta edentataporneste de la constatareaca raporturile in sa, in semisa, tangential sau punctiform, nu asigura o igiena suficienta.Daca exista un spatiu mare de 3-4 mm intre fata mucozala a corpului de punte si creasta, alimentele vor putea intra si iesi usor din acest spatiu. Acest corp de punte are fata ocluzala modelata morfologic individualizat, fetele vestibulare orala schitate in proportie de 1\3 ocluzala cu santurile de descarcare se de separare. Aceste doua fete trec rotunjit spre fata mucozala , care este usor convexa, neteda, fara delimitari sau santuri si foarte bine lustruita. Trecerea spre elemtele de agregare se face rotunjit, astfel incat din profil are aspectul unui pod. Existanta spatiului de 3-4 mm este obligatorie, un spatiu mai mic nu asigura igiena, iar unul mai mare devine inconfortabil pentru pacient. Indicat in zona latarala mandibulara cand dintii stalpi sunt inalti si creasta este atrofiata. In aceste situatii exista o distanta 7-8 mm de la planul de ocluzie la creasta. Distanta este necesara pentru a obtine spatiul necesar igienic si o grosime a corpului de punte care sa-i asigure rezistenta.

Protectia papilei interdentare - Sunt afectate papilele la extremitatea edentatiei datorita compresiunii zonei de joctiune a corpului de punte cu elementele de agregare. Macheta corpului de punte trebuie sa fie modelata la distanta de papila. De asemenea , lipirea trebuie sa pastreze spatiul respectiv.

Componentele puntilor dentarePuntea dentara este constituita din urmatoarele parti

componente : Corpul de punte format din dintii de inlocuire cunoscuti si sub

numele de dinti intermediari. Elementele de agregare reprezentate de microprotezele, care

sant cimentate pe dintii stalpi.

1.Corpul de punteEste reprezentat de dintii artificiali ce inlocuiesc dintii absenti din

spatiul edentat al arcadei dentare. El restaureaza integritatea morfologica a arcadei dentare. El restaureaza integritatea morfologica a arcadei dentare si functiile aparatului dentomaxilar.

Corpul de punte suporta presiunile masticatorii de la dintii antagonistii la nivelul fetelor ocluzale si le transmite elementelor de agregare. Corpul de punte trebuie sa fie rigid, nedeformabil. Impreuna cu elementele de agregare formeaza o singura piesa protetica puntea dentara un ansamblu care restaureaza functiile afectate. Deoarece

16

Page 17: Referat puntea dentara

intreaga lucrare este rigida, nedeformabila, se impune o pregatire speciala a dintilor stalpi pentru a permite insertia pe campul protetic.

Clasificarea corpurilor de punte poatefi facuta din mai multe puncte de vedere, astfel :

Dupa materialul din care sunt realizate : corpuri de punte metalice; corpuri de punte nemetalice acrilice sau ceramice in puntile

pentru spatiu edentate unidentar; corpuri de punte mixte : metalo-acrilice, metalo-ceramice.

Dupa aspectul fizionomic : corpuri de punte nefizionomice ; corpuri de punte fizionomice ; corpuri de punte partial fizionomoce .

Dupa forma aliajului metalic : corpuri de punte masiv metalice corpuri de punte metalice si fatete de acrilat ; corpuri de punte cu semicasete si fatete din acrilat ; corpuri de punte cu casete metalicesi fatete din portelan ; corpuri de punte cucupe metalice, si componenta fizionomica

acrilica ; corpuri de punte cu semicupe metalice ; corpuri de punte cu bara metalica acoperita cu acrilat ; corpul de punte cu bara metalica si bonturi metalice acoperite cu

coroane acrilice ; corp de punte cu bara si bonturi metalice pentru dinti tubulari din

portelan .

Dupa raprtul corpului de punte cu creasta alveolara : corp de punte cu raport in sa ; corp de punte cu raport in semisa corp de punte cu raport tangent linear la maxilar ; corp de punte cu raport tangent linear la mandibula ; corp de punte cu raport punctiform ; corp de punte suspenda.

2.Elementele de agregareSunt micro protezele prin care puntea se fixeaza de dintii stalpi.

Aceste proteze monodentare constitue mijlocul terapeutic protetic al leziunilor coronare si elementele de agregare ale puntilor dentare. Pentru proteza mobilizabila sant utilizate ca elemente favorizante in asigurarea ancorarii si a sptijinului. Microprotezele ca elemente de agregare ale puntilor dentare sant supuse unor forte suplimentare, a celor preluate de la nivelul corpului de punte. Pentru a le suporta, trebuie sa fie cu o rezstenta si fixitate marita. Alegerea microprotezelor

17

Page 18: Referat puntea dentara

ca elemente de agregare se realizeaza in functie de urmatorii factori : topografia edentatiei, intinderea bresei edentate, caacteristicile mecanice ale microprotezei, morfologia coronara si numarul dintilor stalpi, posibilitatile tehnico-materiale.

Topografia edentatiei - Zona in care se afla situat dintele stalp, reprezinta criteriul pentru precizarea tipului de microproteza din punct de vedere estetic. In zona frontala elementele de agregare trebuie sa fie total fizionomice sau partial fizionomice reprezentate de ; incrustatii, coroane partial, coroane mixte sau coroane de substitutie.

In edentatiile laterale puntea dentara trebuie sa asigure, in special, masticatia. Elementele de agregare pe dintii laterali (molari, premolari) putini vizibil, dar supusi la presiuni mari, sant reprezentate de coroanele de invelis metalice, cele care ofera rezistenta mai mare. Cu totul exceptional se pot folosi elemente de agregare partial fizionomice sau total fizionomice ( coroane mixte, metalo-crilice, sau coroane, metalo-ceramice, metalo-compozite).

Intinderea edentatiei influenteaza alegerea microprotezelor de agregare deoarece, prin legatura cu corpul de punte, suporta toate presiunile masticatorii.

Elementele de agregare ale puntilor lungi, din cauza suprasolicitatrilor se pot deforma, rupe sau decimenta. Sant indicare microproteze rezistente mecanic, cu retentivitate foarte buna la dintii stalpi.

Microprotezele de acoperire metalice turnate si coroane de substitutie prezinta caracteristicile solicitate de puntile intinse.

Caracteristicile mecanice ale microprotezei. Doua din caracteristici prezinta interes in alegerea pentru a folosite ca elemete de agregare : rezistenta mecanica la deformare elastica si la rupere si retentivitate sau fixitate pe dintele stalp.

Structura fizico-chimica a materialului din care este realizata microproteza si grosimea peretilor acesteia confera rezistenta la rupere si la deformare.

Morfologia coronara si numarul dintilor stalpi.Este cunoscuta variabilitatea formei si volumul coronar pentru

fiecare dinte in cadru aceleiasi arcade si variabilitatea in cadrul diferitelor arcade. Exista dinti cu dimensiuni mari, dinti voluminosi si dinti cu dimensiuni reduse, dinti mici. Dinti voluminosi asigura retentivitate optima, fiind posibila si realizarea coroanelor mixte. Dintii mici nu asigura retentivitate. Pe acestia sunt contra indicate coroanele mixte. Pe dintii cu pierderi mari de substanta coronara in zona frontala, sunt indicate coroane cu substitutie sau reconstituirile corono radiculare acoperite de coroane mixte. Pe dintii cu pierderi mari de substanta din zona laterala (molari), dupa reconstituiri corono-radiculare sint indicate coroane de acoperire metalice.

18

Page 19: Referat puntea dentara

Numarul dintilor poate influenta alegerea intre coroane de acoperire turnate cu grosime totala si coroanele de acoperire turnate cu grosime dirijata, sau intre coroanele de substitutie si reconstituirile corono- radiculare acoperite de coroane mixte. Ori de cate ori nu exista certitudinea unei posibile preparati corecte la nivelul dintilor stalpi care favorizeaza insertia lucrarii protetice, se recurge la coroane turnate cu grosime turnata sau din doua bucati.

Conditiile tehico-materiale, daca sunt optime, pot fii indicate si folosite toate tipurile de microproteze, coroane, coroane de substitutie sau coroane turnate. Daca aceste conditii nu sant corespunzatoare, indicatile sunt limitate numai la un anumit tip, care este posibil sa fie realizat.

Coroanele de substitutie reprezinta o inbunatatire ca element de agregare pe dintele stalp mezial in edentatiile laterale. Este mai mult folosita in edentatiile frontale, deoare ce este rezistenta si fizionomica. Pentru mentinerea ocluziei si participarea la conducerea mandibulei, se realizeaza cea cu caseta metalica si fateta fizionomica. Este limitata indicatia de sacrificiu mare de tesuturi dentar pe care il cer sectionarea coroanei naturale a dintelui stalp si de imposibilitatea indepartarii, cand trebuie sa fie refacuta puntea.

Coroanele de invelis metalice, cu toate variantele obtinute prin cele trei procedee tehnologice : turnate, din doua bucati, sant indicate in mod diferentiat pentru fiecare situatie clinica, coreland cu posibilitatile tehnico materiale. Intotdeauna acopera dintii stalpi distali in edentatiile laterale.Dintre coranele metalice , este preferata cea turnata cu grosime dirijata pentru multiplele avantaje pe care le are.

3.Indicatile microprotezelor ca elemente de agregareCoroana fizionomica din acrilat se poate utiliza numai in zona

frontala, in edentatiile reduse 1-2 dinti, pentru o perioada scurta de timp. Lucrarea protetica se realizeaza in totalitate din polimetil-metaacrilat si are un caracter de provizorat, fiindfolosita pana la obtinerea protezei definitive.

Coroana fizionomica din ceramica. Aceasta micro proteza se obtine destul de greu, are un pretde cost ridicat, este casanta, este recomandata mai rar si nu in edentatii unidentare in zona lat frontala.

Coroana metalo-acrilica este o micro proteza care impune, pentru a fi aleasa element de agregare, ca dintelestalp sa nu prezinte dimensiuni reduse. Pentru executare sant necesare conditii tehnico-materiale corespunzatoare. Este un element de agregare fizinomic si rezistent, caracteristici ce o recomandad sa fie preferata.

Coroana metalo-ceramica este un element de agregare indicat pe canini si premolari voluminosi si evantual palatinizati. Pentru dintii cu impantare normala, apare, in general, necesitatea devitalizarii urmata de reconstituirea metalica.

19

Page 20: Referat puntea dentara

Coroana metalo-acrilica total fizionomica .Este solicitata de pacientii a caror profesie solicita prezenta unei fizionomii deosebite.

Coroanele metalo-acrilice (partial sau total fizionomice) sunt folosite din ce in ce mai rar locul lor fiind luat de coroanele metalo ceramice care prezinta o fizionomie mult mai apropiata de dintii naturali si o rezistenta marita.

Coroana de substitutie este o inbunatatire ca element de agregare pe dintele stalp mezial in edentatiile laterale. Este mai mult folosita in edentatiile frontale, deoare ce este rezistenta si fizionomica. Pentru mentinerea ocluziei si participarea la conducerea mandibulei, se realizeaza cea cu caseta metalica si fateta fizionomica. Este limitata inicatia de sacrificiu mare de tesuturi dentar pe care il cer sectionarea coroanei naturale a dintelui stalp si de imposibilitatea indepartarii, cand trebuie sa fie refacuta puntea.

Coroanele de invelis metalice, cu toate variantele obtinute prin cele trei procedee tehnologice : turnate, din doua bucati, sant indicate in mod diferentiat pentru fiecare situatie clinica, coreland cu posibilitatile tehnico materiale. Intotdeauna acopera dintii stalpi distali in edentatiile laterale.Dintre coranele metalice , este preferata cea turnata cu grosime dirijata pentru multiplele avantaje pe care le are.

4.Campul ProteticNotiunea de proteza dentara, in general, ramane totdeauna

legata de ansamblul elementelor morfologice ale zonei unde este asezata, pentru a fi integrata morfofunctional aparatului dento-maxilar.

In acest context, puntea dentara are cu unele formatiuni anatomice raporturi de contact, iar de altele se fixseaza (dinti restanti, limitati spatiului edentat). Toate aceste elemente morfologice sunt cunoscute sub numele de camp protetic.

Capul protetic este necesar sa fie totdeauna studiat, analizat si cunoscut, deoarece influenteaza conceperea, functionalitatea si prognosticul puntii dentare. Analiza campului protetic in scopul unei cunoasteri temeinice este posibila daca sunt corelate datele obtinute la examenul clinic al pacientului, al modelului arcadelor si radiografiilor. Valoarea examenului modelului de studiu este reprezentat de urmatoarele :ofera, in mod foarte vizibil, toate elementele anatomice ale campului protetic, este posibila o examinare directa a tuturor fetelor dintilor restanti, sunt apreciate pozitiile dintilor restanti ce vor fi folositi ca dinti stalpi, este evaluat raportul care se va stabili intre corpul de punte la nivelul suprafetelor ocluzale cu dintii antagonisti, apare evidenta necesitatea eventualelor interventii pentru modelarea suprafetelor ocluzale ale acestora si este utilizat pentru unele probe de modelaj in ceara a viitorului corp de punte , sau proba unor fatete fabricate din compozit, portelan sau din acrilat.

20

Page 21: Referat puntea dentara

Elementele componente sunt : dintii stalpi in edentatiile laterale si dintii omologi de pe cealalta hemiarcada, dintii antagonisti si crestele edentate.

Dintii stalpi de punte sunt dintii naturali ce delimiteaza spatiul edentat la ambele extremitati sau numai la o extremitate, care vor fi preparati pentru a fi confectionate elementele de agregare.

In edentatiile mai intinse, sunt folositi si dintii vecini dintilor limitati ca dintii stalpi, pentru a prelua o parte din presiunile masticatorii.

In special pe modelul de studiu se observa, consecutiv edentatiei, ca dintii stalpi pot suferii modificari privind pozitia lor pe arcada, ca axul de implantare este altul. Raportul intre partea coronara, extraalveolara si cea intraalveolara sa fie schimbat, cunoscute sub numele de migrari, au directia intotdeauna orientata spre spatiul edentat. Aceste migrari se pot produce in doua planuri : in plan orizontal si in plan vertical.

Migrarile in plan orizontal reprezinta rezultatul deplasarii dintelui dealungul apofizei alveolare spre spatiul edentat. Consecinta migrarii este micsorarea spatiului, cu aparitia concomitenta a dificultatiilor in dimensionarea mezio – distala a ditilor de inlocuire a viitoarei punti dentare.

Migrarile insotite de inclinari ale dintilor limitati spatiului edentat, impun sacrificii mari de tesuturi dentare pentru cresterea conditiilor de introducere a lucrarii finite.

Dinti antagonisti sunt dinti existenti pe maxilarul opus, corespunzator spatiului edentat. Acesti dinti in functie de varsta edentatiei, migreaza, mai mult sau mai putin, spre spatiul edentat.Cand se observa astfel de migrari, inainte de inceperea restaurarii protetice, se impune reducerea coroanelor prin slefuire, pentru ca suprafete ocluzale sa formeze cu restul dintilor de pe arcada un plan de ocluzie functional.

Creasta alveolara rezulta in urma atrofiei procesului alveolar dupa pierderea dintilor. Gradul de atrofie este influentat de mai multi factori, printre cauzele care au determinat edentatia. Atrofia este mai mare la cei la care cauza pierderii dintilor a fost parodontopatia. Atrofia este mai redusa la cei la care extractia o fost determonata de carie si de complicatii ale acesteia. Atrofia este proportionala cu pierderea de timp scursa de la edentare si cu intensitatea traumatismelor produse la nivelul peretilor alveolari in momentul extractiei. Interventiile laborioase, cu distrugeri marcante ale peretilor alveolari, vor fi urmate de creste alveolare atrofiate. Creasta este analizata pe model din punct de vedere al dimensiunii si al formei, deoarece conditioneaza alegerea timpului de raport de contact pe care il va avea corpul de punte cu varful crestei.

21

Page 22: Referat puntea dentara

Etape tehnice in confectionarea puntilor semifizionomice metalocompozite

1.Amprenta in protetica fixaAmprenta, etapa eminamente clinica detine un rol important in

reusita elaborarii unei restaurari protetice fixe. De-a lungul anilor, atat tehnicile , cat si materialele de amprenta au evoluat mult, astfel incat o serie de procedee utilizate in trect au diparut.

Amprenta este o reproducere in negativ a unui relief. De obicei, in amprenta clasica un material in stare plastica se aplica, acoperind campul protetic asteptandu-se sa se intareasaca. Dupa intarire se indeparteaza si este folosit pentru confectionarea repliciipozitive, care devine model de lucru, pe care tehnicianul dentar va macheta urmatoarea proteza. Modelele se obtin prin procedee specifice : turnarea de material in amprenta( gipsuri, materiale compozite mase ceramice), Executarea unei amprenta ridica de la inceput cateva conditii demne de remarcat :

campul protetic care se amprenteaza trebuie sa aiba o consistenta cat mai ferma, pentru a putea produce modificari materialului de amprenta ;

pentru ca inregistrarea sa aiba loc, obiectul de amprentat nu trebuie sa-si schimbe forma in cursul amprentari ;

materialul de amprenta trebuie sa fie plastic in cursul amprentari, adica sa-si modifice forma sub actiunea obiectului si sa nu revina la forma initiala dupa indepartarea de pe obiectul de amprenta ;

materialul de amprenta trebuie sa-si pastreze forma inregistrata, faptul realizandu-se prin cresterea consistentei acestuia , pana la valori care sa nu mai permita maodificarea formei sale sub actiunea factorilor mecanici externi.Acest produs de natura exclusiv chimica poarta numele de priza

si are o durata variablila , de la material la material.Conditile esentiale pe care trebuie sa le indeplineasa un material

de amprenta in protezarea fixa sunt plasticitatea , fidelitatea, elasticitatea, rezistenta mecanica buna, stabilitatea dimensionala, timp de priza corespunzator si compatibilitate cu materialele din care se confectioneaza modelele . Alegerea unui timp de material sau al altuia se poate face tinand cont de anumite criterii dintre care amintim :

timpul de pastrare al amprentei pana la realizarea modelului ; necesitatea realizarii succesive a mai multor modele exacte dupa

aceeasi amprenta ; manipularea facila adaptata la cazul clinic ; toleranta la umiditate, umectabiliate si caracteristicile reologice

influenteaza abilitatea materialului de a inregistra exact detaliile campului protetic ;

22

Page 23: Referat puntea dentara

Portamprentele sunt confectionate din diferite materiale, fiind utilizate in aproape toate procedeele de amprentare , de la cele mai simple la cele mai complexe . Ele au mai multe forme in functie de zona care urmeaza sa fie amprentata. Cea mai utilizata este lingura metalica sau de plastic care are capacitatea de amprentare a unei arcade in totalitate , aceasta mai fiind folosita exclusiv pentru amprentarea zonelor frontale. Mai exsita si portamprente partiale pentru amprentele segmentare, pentru hemiarcada stanga sau dreapta la maxila si mandibula.

Amprentarea se poate efectua in mai multi tipi :amprenta intr-un singur timp, atunci cand se amprenteaza dintii preparati , antagonisti si ocluzia in aceelasi timp.Aceasta metoda reduce mult timpul de lucru si materialul utilizat.Amprenta in doi timpi folosita mai putin , se amprenteaza in primul timp dintii preparati, iar apoi se amprenteaza dinti antagonisti si ocluzia.Amprenta in trei timpi este cea mai complexa , avand de asemenea si o fidelitate mare in comparatie cu celelalte modalitati de amprentare. Se amprenteaza mai intai dintii preparati , apoi dintii antagonisti si la final se amprenteaza ocluzia.

2.Modelul in protetica fixa Modelul reprezinta o veriga importanta in procesul tehnologic al

protezelor fixe. Nu este suficient ca maprenta sa fie de calitate. Este necesar ca acesta sa parvina in timp util in laboratorul de tehnica dentara unde se realizeaza modelul. Un model care prezinta imperfectiuni poate compromite piesa protetica finita, anuland eforturile fizice si materiale, atat ale medicului, cat si ale tehnicianului, din cursul tehnologiei oricarei proteze fixe.

Sunt modele obtinute prin diferite tehnologi in laboratorul de tehnica dentara, pe baza unor amprente chimici – manuale ale campului protetic, fiind corpuri fizice confectionate, de obicei, din materiale dure. In ultima vreme a aparut notiunea de modele virtuale, obtinute prin procedee de modelare numerica , pe baza unei amprente optice . Au fost numite virtuale , deoarece ele pot fi vizualizate doar pe monitor, neexistand ca si corpuri fizice . Practic ele rezulta in urma , prelucrarii tridimensionale a campului protetic din diferite metode , datele fiind stocate , prelucrate si redate de catre un calculator.

Confectionarea modelului traditional, copia fidela a campului protetic amprentat anterior, reprezinta prima faza de labrator si serveste la confectionarea oricarei proteze fixe dupa o amprenta conventionala a campului protetic. Deoarece etapa de cofectionare a modelului fizic este adese ori tratata cu superficialitate sau chiar ‘pasata’ in laborator unui incepator.

In protetica fixa exista mai multe tipuri de modele traditionale : modelele de studiu si /sau documentare, modelele de lucru si modelele duplicate. Orice model fizic este alcatuit din doua parti care formeaza un tot unitar : modelul propriu – zis si soclul. Aceste componente au

23

Page 24: Referat puntea dentara

functii diferite si pot fi constituite din aceelasi material sau din materiale diferite , depinzand de piesa protetica si de tehnologie.

Modelelor pe care se realizeaza protezele fixe , le sunt impuse anumite conditii esentiale si utile :

a)conditii esentiale :- exactitatea dimensionala ;- capacitatea de reproducere fidela a detaliilor ;- duritatea suprafetelor

b)conditii utile:- manipulare usoara;- confectionare rapida;- compatibilitate cu materialele de amprenta.

Verificarea amprentei.Inainte de turnarea metalelor din care se confectioneaza

modelul, atat medicul, cat si tehnicianul verifica calitatea amprentei si mai ales prezenta unor defecte vizibile ale amprentei :

prezenta unor spatii intre cele doua straturi de elastomeri sau hidrocoloizi de consistente diferite ;

prezenta unor incluziuni de aer ; lipsa de aderenta a materialelor de amprenta la linguri, cu

antrenarea unor deplasari ale materialelor ; prezenta unor resturi de sange, saliva, dantina sau tartru.

Realizarea unui model din gips durAlegerea gipsului dur sau superdur se face in functie de piesa

protetica ce trebuie confectionata si de materialul de amprenta utilizat. De exemplu hidrocoloizii reversibili, se folosesc gisuri dure , care duapa contactul cu materialul de amprenta au o capacitate de redare exacta a detaliilor.Proprietatiile principale ale unui anumit tip de gips sunt variabile doar daca au fost testate in conditii satandard.

Dozarea gipsurilor :pentru malaxare se folosesc insrumente curate si fara resturi de gips vechi. Pulberea de gipsuri dure si apa distilata se vor doza dupa indicatiile producatorului.

Realizarea modelelor de gips : Timpul de lucru al gipsurilor naturale reprezinata in general 2/3 din timpul de priza. Amprenta se pune cu impresiunile in sus pe o masa vibratorie, iar gipsul se toarna in cantitati mici, sub vibratie pe marginea amprentei. Astfel riscul aparitilor incluziunilor de aer sunt diminuate.

Modelele cu bonturi mobilizabileVarianta modelelor cu bonturi mobilizabile este foarte des

adoptata pentru elaborarea protezeleor uni dentare , punti si protezarilor compozite.

Modelele cu bonturi mobilizabile ofera o seri de avantaje. Datorita posibilitatii dezinserarii bonturilor din ansamblul modelului,

24

Page 25: Referat puntea dentara

tehnicianul are un acces facil in modelare fetelor proximale . Tehnica permite un confort sporit pentru tehnician, asigurandu-i o vizibilitate optima.

Modelul in formularea initiala, tine de timpuri trecute. Ea se preteaza la obtinerea modeleleor cu bonturi mobilizabile confectionate pe baza unor amprente luate cu inele de cupru.Astazi alte metode :pinurile cilindro conice care se infig in amprenta chiar in locul dintelui preparat si se toarna gips dur pana la limita indicata pe pin (dupa coletul dintelui preparat), dupa care se toarna soclul modelului.

Sistemul Tray consta dintr-un conformator prefabricat realizat din material plastictransparent si care prezinta numeroase proeminente sub forma de lamele.Acestea prin turnarea soclului, vor determina aparitia tot atator reliefuri negative pe baza modelului. La insertia si dezinsertia modelului din conformator, reliefurile negative gliseaza pe lamelele cu rol de pozitionare a acestuia.Bonturile din model se vor sectiona mezial si distal cu o panza de fierastrau sau la aparatul model – cut, dupa care se luxeaza cu ajutorul unei spatule sau instrument ascutit.Toate elementele se repun inapoi in conformator, in pozitia unica permisa de acesta.

Sistemul ACCU – TRAC este un sistem asemanator cu sistemul tray dar este mult mai exact si mai economic.Este un sistem rapid, economic si foarte precisde realizare a modeleleor cu bonturi mobile , rapunzand unui ideal impus de stomatologia moderna.Componentele sistemului sunt:dispozitivul principal (suportul sau conformatorul)cu bratele laterale, placuta de baza si mentinatorul de spatiu.

Bratele mobile confectionate tot din mase plastice , se prezinta sub forma de jghiab si permit fixarea bonturilor mobile prin intermediul unei margini proeminentede gips dur, care rezulta dupa priza materialului.

Examinarea modelelor de studiuExamenul modelelor este o etapa obligatorie in majoritatea

terapiilor de restaurare protetica fixa. Orice practician , chiar cu o experienta indelungata, observa mult mai multe detalii atunci cand examineaza in liniste modelul , fara sa fe presat de timp ca si in decursul examenului endobucal. Multe elemente ale viitorului plan de tratament se desprind inca din cursul examinarii modelului.Modele de studiu se pot confectiona nu doar la prezentarea pacientului , ci si pentru a evidentia diferite rezultate ale etapelor din cursul evolutiei tratamentului.

Modelele de studiu reprezinta totodata si importante documente medico – juridice. Ele se confectioneaza in lab, din gipsuri dure care redau cu fidelitate detaliile de finete. Este recomandabil ca soclurile modelelor , sa fie paralele cu planul de ocluzie. Soclurile nu se mai fasoneaza la piatra motoarelor , pentru confectionarea lor exista conformatoare prefabricate din mase plastice care se prezinta de

25

Page 26: Referat puntea dentara

obicei in trei marimi, atat pentru modele maxilare cat si pentru cele mandibulare.

Pentru ca rezultatele examenului modelelor de studiu sa fie optime, acestea vor fi montate in sinulatoare partial portabile. Dupa pozitionarea cu ajutorul unui arc facial si programarea simulatorului folosind inregistrarea ocluziei si a miscarilor de laterealitate, va fi posibila simularea satisfacatoare a miscarilor mandibulei. Valorile inregistrate pe articulator trebuie notate in fisa pacientului, pentru a facidita posibile programari ulterioare ale articulatorului. Astfel modelele de studiu, montate in articulator, pot oferi, pe langa un set de informatiistatice si o serie de informatii in dinamica, utile atat in elaborarea diagnosticului, cat si a planului de tratament.

In general, pe un model de studiu se analizeaza atat forma arcadelor dentare, cat si dintii restanti (numar, pozitie, fetete de uzura, migrari, raporturi de agregare etc.)Tot pe modele , se analizeaza topografic bresele edentate (forma, grad de atrofie, profil de sectiune, inaltime, latime versanti, versanti etc)

Modele vor fi privite dinspre ocluzal, dinspre vestibular, se va aprecia overbite-ul si overjet – ul, in usoara dezagregare, in general static si dinamic (dupa ce au fost montate in simulatoare).

Macheta componentei metalicePrima ratiune in confectionarea machetei o reprezinta, studiu

modelului pe care urmeaza sa se realizeze macheta.Tehnicianul dentar trebuie sa sesizeze doctorul in legatura cu posibile inperfectiuni ale modelului si sa incerce sa le corecteze pe model. In cazul in care aceste imperfectiuni nu pot fii indepartate , se toarna un nou model bine inteles dupa ce medicul remediaza aceste erori in cavitatea bucala a pacientului.

Urmatoarea etapa o constitue gravarea modelului(n cazul in care aceasta nu este realizata in cavitatea bucala si nu apare pe model) care este o operatiune complicata,de mare finete. Gravarea se face cu o spatula cu varful ascutit. Spatula trebuie sa aiba o pozitie perpendiculara pe model usor convergenta spre dintele preparat.

Inainte de izolarea modelului pe bonturi pe care urmeaza sa fi confectionatamacheta se aplica un strat de spacer care creeaza un spatiu intre bont si macheta utilmomentului cimentarii. Izolarea se face in mai multe moduri :se introduce modelul intr-un bol cu apa calduta timp de 10-15 minute, pe bonturile preparate se aplica izodent sau un ulei special.

AmbalareaAmbalarea intr-un singur material se efectueaya in ghiuvete

metalice speciale cunoscutesi sub numele de mufe. Prepararea masei de ambalat, turnarea si vibrarea se fac cu ajutorul vaccummalaxorului

26

Page 27: Referat puntea dentara

pentru a asigura o mai buna omogenitate si densitate prin eliminarea bulelor de aer.

Asezarea machetei de ceara in chiuveta este determinata de repartitia temperaturii in interiorul acesteia in timpul procesului de turnare. Macheta trebuie plasata intr-o zona mai rece, de unde incepe procesul de solidificare. Prinperetii ghiuveteisi ai tiparului, dupa turnare are loc o pierdere de temperatura, urmata de solidificarea aliajului. Asezarea optima a machetei este in zona cea mai rece si cea mai fierbinte a ghiuvetei. In acest mod solidificarea metalului topit inspre reteaua de canale de turnare se face uniform.

Intr-o sectiune verticala tiparul apare astfel: de la palnia de turnare pornesc 2 canale principale cu lungimea de cca. 10-15 mm care duc spre un canal orizontal paralel cu tiparul corpului de punte. De la acest canal intermediar, pornesc perpendicular mai multe canale secundare, numarul fiind egal cu numarul elementelor corpului de punte.

TurnareInainte de turnare sunt necesare doua operatiuni:

pregatirea tiparului; topirea aliajului.

Pregatirea tiparului consta in preaincalzire si incalzire.Dupa ambalare, tiparul se introduce la preincalzit intr-un cuptor de preincalzire, unde temperatura ajunge la 400 grade in cca. 60 min. , apoi in cuptorul de incalzire, urmand ca in decurs de 30 min. Temperatura cuptorului sa ajunga in jur de 750 grade C pentru nobile, seminobile-bronzuri si 1000 grade c pentru inoxidabile Cr-Co. Pentru topirea aliajelor metalice ca surse de caldura se pot utiliza instalatii care folosesc gazul metan cu oxigen.

Aliajele nobile si seminobile sunt bine topite, in momentul in care se transforma intr-o bila sferica, lucioasa si mobila. Introducerea materialului topit in tipar se obtiner folosind forta centrifuga, fie forta de impingere a vaporilor sau folsind alternativ vacuum si presiune. Dupa racirea tiparului, acesta se sparge, resturile de masa de ambalatindepartandu-se prin sablare.

TiparulSunt doua tehnici pentru realizarea tiparului: clasica si moderna.a)Tehnica moderna practicata de firma Heraeusse prezinta astfel

:tijele sunt din ceara cilindrica sau din mase plastice. Pe fiecare element se aplica, in 1/3 ocluzala a fetei palatinale, perpendicular, cate o tija lunga de 2 – 4cm cu diametrul de 3 mm, care reprezinta machete canalelor secundare de corgere a aliajului. La extremitatea libera a acestor tije se aplica o tija cu diametrul de 5mm, macheta canalului intermediar de curgere a aliajului lichid.

27

Page 28: Referat puntea dentara

La aceasta tija se aplica doua tije usor cubate care se unesc dupa aproximativ 10 – 15 minute , reprezentand macheta canalelor principale de curgere a aliajului.

b)Tehnica clasica. Tija trebuie sa fie cilindrica , cu o grosime curpinsa intre 1,5 – 3 mm si cu o lungime de aproximativ 4 – 5 cm. Ca numar se indica , pentru fiecare element al machetei, cate o tije. Tijea se fixeaza cu o extremitate pe fata orala a mechetei, imediat sub cuspizi, iar directia va fii astfel orientata, incat sa nu formeze unghiuri ascutite cu suprafata machetei. Locul de jonctiune al capetelor libere ale tijelor va fii la 2- 3 cm de macheta , in nici un caz sub 2cm. Tijele de turnare pot fi : metalice , din ceara sau mase plastice. Cand tija de turmare este din ceara , se poate realiza un element central de la care pleaca tije secundare.

Urmatoarea etapa o reprezinta ambalarea machetei de ceara in masa de ambalat.In timpul ridicarii machetei de pe model se poate produce deformarea sau chiar fracturarea machetei.Pentru evitarea acestei dificultati se recomanda sa se utilizeze numai ceara indicata pentru machetele lucarilor metalice.Masa de ambalat se compune din doua parti :o parte pulbere si o parte lichid. Prepararea masei de ambalat reprezinta o operatiune dificila, malaxarea trebuie sa se produca corect si sa evite creearea de bule in pasta masei de ambalatcare pot duce la erori ale piesei turnate.Macheta este introdusa in chiuveta metalica sau din material plastic, dupa care se toarna pasta masei de ambalat.Turnarea are in vedere depunerea cantitatii necesare de aliaj in creuzet, pentru a umple in intregime cavitatetea tiparului si, in plus, sa ramana si in conul de turnare. Dupa dezambalare se trece la prelucrarea piesei turnate cu cun micromotor si apoi lustruirea numai pe fetele palatinale .

Componenta fizionomica-este reprezentata de compozit care se comercializeaza sub

forme de seringi ce contin: opac opac dentina opal incizal transparent diferite artificii de constructie

Dupa realizarea componentei metalice se trece la depunearea masei compozite dupa ce in prealabil partea vestibulara a puntii a fost data cu metal primer :lichid xu rolul de a asigura o mai buna stabiliutate chimica a masei compozite la metal.

Faze de constructie a componentei fizionomice: aplicarea opacului 1-2 starturi masa cervicala este aplicata si individualizata aplicarea stratului de dentina aplicarea de opal incizal

28

Page 29: Referat puntea dentara

definirea morfologiei: cu pietre verzi dura-green finisarea prelustruirea: cu paste dura-polish lustruirea: cu paste diamantateIn cazul compozitilor fotopolimerizabili dupa aplicarea fiecarui

strat se intareste la lampa foto, iar la final se introduce in cuptor , timpul de coacere fiind specificat de fiecare producator.

Aliaje si materiale folosite in realizarea puntilor semifizionomice

Scheletul metalic pe care se fixeaza masa compozita este rigid, pentru rigidizare , dimensiunea este dependenta de calitatile fizice ale aliajului utilizat si de lungimea spatiului edentat (numarul dintilor absenti). Deformabilitatea scheletului metalic produce desprinderea fatetelor metalo-compozite.

Tipuri de aliaje metalice metale inoxidabile : crom-cobalt,crom-nichel,viron 77 , virons 88,

biosil. metale seminobile:aliaje de argint cu paladiu, porta SAM 2 18,0%

argint;simidur 39,3% argint; degucast U 19,5% argint metale nobile: aliaje de aur cu platina.

Aliajele in functie de structura fizico-chimica au comportament diferit la probele mecaniuce(de deformabilitate elastica, de rupere si de rezistenta la abraziune) si la probele chimice de coroziune.

Rezistenta la abraziune este in corelatie directa cu gradul de duritate al aliajului .

Din punct de vedere al rezistentei la abraziune sunt preferate pentru confectionarea corpurilor de punte cu fata ocluzala metalica, aliajele care au rezistenta la abraziune egala sau aproape egala cu a tesuturilor de smalt dentar.

Rezistenta la deformarile elastice si la rupere depinde, in afara de structura fizico-chimica a aliajului de forma sectiunii transversale si de dimensiunea diametrului sectiunii transversale orientata in axul presiunilor . Rezistenta este variabila, specifica pentru fiecare corp de punte, in functie de zona pentru care se realizeaza, de numarul dintilor absenti, de starea dintilor antagonisti si de dezvoltarea musculaturii mobilizatoare a mandibulei.

Materiale compoziteProducatorii de renume mondial de materiale si sisteme

composite au stabilit noi standarde in privinta materialelor fotopolimerizabile care sa indeplineasca cerintele clinice, biologice, fizice si estetice ale medicilor, tehnicienilor si pacientilor.

Estetica in stomatologie necesita o alchimie complexa in care materialul compozit joaca un rol cheie.

29

Page 30: Referat puntea dentara

Rasinile compozite se descriu ca un material ceramic microfin care impreuna cu matricea de polimorfizare organica formeaza o structura omogenica unica ce-i confera proprietati estetice asemanatoare cu cele ale ceramicii.

Caracteristicile de baza ale materialelor compozite sunt: proprietati mecanice excelente combinate cu o estetica buna,

chiar excelenta; procedura simpla si rapida de aplicare; rezistenta mare la fracturare pentru a suporta tensiunile

ocluzate; nu abrazeaza dintii antagonisti; rezistenta crescuta la abraziune; usor si rapid de lustruit pentru a se obtine o suprafata neteda,

lucioasa; manevrare superioara cu timp de lucru extins; adaptare perfecta a culorii naturale a dintilor restanti.

Prepararea bontului nu necesita realizarea unui prag special dar se poate defini un mic prag la capa metalica pentru o mai buna stabilitate a masei compozite. Se practica o colereta pentru protejarea parodontului.

30