referat - prevenirea şi combaterea instalării deficienţelor fizice la elevii din ciclul primar

7/22/2019 referat - Prevenirea i combaterea instalrii deficienelor fizice la elevii din ciclul primar

1/23

Referat:Prevenirea i combaterea instalrii deficienelor fizicela elevii din ciclul primar, gimnazial i liceal,

metode i mijloace de acionareProfesor Dobre eorge !alentin

"coala imnaziala #lena Donici $antacuzino Pucioasa

Prevenirea i combaterea instalrii deficienelor fizice laelevii din ciclul primar, gimnazial i liceal, metode i

mijloace de acionare

Definitia deficientelor fizice si psihomotorii

Deficientelefizice sunt definite ca abateri de la normalitate, n forma si functiile fizice ale

organismului, care tulbura cresterea normala si dezvoltarea armonioasa a corpului, modifica aspectul

exterior, reduc aptitudinile si puterea de adaptare la efortul fizic si diminueaza capacitatea de munca

productiva a individului.

Deficientele fizice se caracterizeaza prin modificari morfologice mai mult sau mai putin accentuate,produse %n forma si structura corpului si manifestate printr&o %ncetinire %n crestere sau printr&o cresteree'cesiva, printr&o tulburare a dezvoltarii sau o dezvoltare disproportionata, prin deviatii, deformatii sau altedefecte de structura, urmate sau precedate de tulburari functionale(

Deficientele fizice se constituie, deci, ca invaliditati corporale careslabesc puterea si mobilitatea

organismului prin modificari patologicee'terioare sau interioare, localizate la nivelul %ntregului corp sau numaila nivelul unor segmente ale sale( $ategoria respectiva de )andicap cuprinde at*tinfirmii motorii saulocomotori +de motricitate, c*t si pe cei care sufera de unele boli permanente - cronice +boli respiratorii,cardiopatiile, diabetul etc( ce influenteaza negativ capacitatea fizica a individului, %n aceasta categorie pot fi%ncadrate si persoanele cu afectiuni senzoriale +surzii si orbii, tin*nd cont de particularitatile lorspecifice deosebite(

Deficientele fizice sunt abateri de la normalitate prin dereglari morfo&functionale care duc la instalareaunor dezec)ilibre si evolutii nearmonioase( -rebuie subliniat ca, %n lipsa altor anomalii, deficientii fizicsunt normali din punct de vedere al capacitatilor intelectuale, dar prin situatia lor de e'ceptie si %ntr&unmediu nefavorabil, personalitatea lor poate deveni fragila, cu pronuntate note de frustrare si de an'ietate, cuconflicte si tensiuni interioare, cu dificultati de relationare cu cei din jur si de integrare %n viata social&profesionala(

.ceste deficiente fizice sunt considerate & %n majoritatea tarilor, printre care si /area 0ritanie & o formade deficienta %n dezvoltare +din punct de vedere calitativ alaturi de deficienta mintala si de deficientele deadaptare(

"Psihomotricitatea este o functie comple'a care integreaza si subsumeaza manifestarile motrice sipsi)ice ce determina reglarea comportamentului individual, incluz*nd participarea diferitelor procese si functiipsi)ice care asigura at*t receptia informatiilor, c*t si e'ecutia adecvata a actului de raspuns1 +#(!erza,Psihopedagogia speciala, 2334(

Realizarea oricarui act motor adecvat presupune nu doar e'ecutie si receptie, ci si prelucrare deinformatii, sub controlul si dominarea psi)icului, implic*nd, asadar, participarea functiei comple'enumite psihomotricitate. .ceasta are o mare %nsemnatate %n reglarea voluntara a actiunilor si aredrept elemente componente: sc)ema corporala, lateral itatea, conduitele motrice de baza, organizarea,orientarea si structura spatio&temporala, perceptia si reprezentarea miscarii(

2( chema corporala, element bazai indispensabil formarii personalitatii copilului, consta nreprezentarea mai mult sau mai putin globala, mai mult sau mai putin stiintifica si diferentiata pe care o

are copilul despre propriul sau corp, considernd ca ea nu este un dat initial, nici o entitate biologica sau

fizica, ci rezultatul unor raporturi adecvate ale individului cu mediul. "c)ema corporala e 353i627j ste un

1


2/23




model simplificat, nu at*t al formei, c*t mai ales al functiilor si raporturilor diferitelor parti ale corpului,constituind un reper stabil pentru evolutia posturii si a mobilitatii(

$unoasterea sc)emei corporale de catre copil presupune, %n sens larg:

acunoasterea de catre copil a sc)emei corporale proprii +sa cunoasca denumirea diferitelor parti alecorpului sau si sa stie sa le arate8

b cunoasterea sc)emei corporale a altei persoane8

c situarea corecta a unor obiecte %n spatiu %n raport cu propriul corp sau cu alte obiecte8

d orientarea %n spatiu +%n raport cu propriul corp(

!maginea corpului +reprezentarea corpului %nglobeaza sc)ema corporala si vizeaza cunoastereafunctiilor corpului, a componentelor corpului si eficacitatea acestor functii corporale %n satisfacereaunor dorinte( De asemenea, ea cuprinde si reprezentarea limitelor corpului si a functiilor specifice si vizeaza

aspectul temporal al sinelui corporal( 9n cadrul procesului de dob*ndire apermanentei de sine "nspatiu, copilul %si construieste sc)ema corporala, respectiv imaginea pe care o are despre corpul sau, imagineperceputa %n stare statica sau dinamica sau %n raporturile partilor corpului %ntre ele si, mai ales, %n raporturileacestuia cuspatiul si cu mediul %nconjurator(

( #ateralitatea se refera la cunoasterea celor doua parti ale corpului +st*nga si dreapta si e'primainegalitatea functionala a partii drepte sau st*ngi a corpului ca o consecinta a diferentei %n dezvoltare sia repartitiei functiilor %n emisferele cerebrale( Dominatia functionala a unei parti a corpului asupra celeilaltedetermina lateralitatea +dreptacii sau st*ngacii( .ceasta dominare laterala trebuie %nsa perceputa ca fiindo dominare functionala relativa, neput*ndu&se vorbi nici de dreptaci 2;;


3/23




( lateralitate contrariata & c*nd se sc)imba lateralitatea prin educatie(

d$ modul de participare a membrelor superioare si inferioare:

( bilaterala, atunci c*nd picioarele si m*inile se misca simultan si e'ista o coordonare8

( omolaterala,

atunci c*nd doar piciorul si m*na de aceeasi parte a corpului se misca simultan8( ncrucisata, atunci c*nd m*na si piciorul partii opuse se misca simultan +e'(: m*na dreapta sipiciorul st*ng8

( multilaterala, atunci c*nd m*inile si picioarele se misca simultan(=u trebuie confundata lateralitatea & dominanta unei parti a

corpului sub raportul fortei si al preciziei cu cunoasterea st*nga&dreapta( $unoasterea st*nga&dreapta decurgedin dominatia laterala si reprezinta generalizarea perceptiei a'ei corporale si se %nvata cu at*t mai usor, cuc*t lateralitatea este mai afirmata si mai omogena( Daca foloseste %n toate situatiile o m*na, copilul va retineca aceea este st*nga sau dreapta( >ateralitatea %ncrucisata provoaca dificultati %n recunoasterea st*nga&dreapta( $*nd dominanta nu este fi'ata, copilul va ezita %n folosirea membrelor si nu va putea stabili care estemembrul sau drept sau st*ng( $ontrarierea lateralitatii +c*nd este omogena pentru st*nga are consecinte %nplan neurologic si psi)ologic: enurezis, sincinezii, instabilitate psi)omotorie, negativism, an'ietate etc(

5( &onduitele motrice de baza +alta componenta a psi)omotricitatii sunt mai mult sau mai putininstinctive, deci mai mult sau mai putin controlate cortical( #le curpind:

a$ coordonarea oculomotorie, care %n realitate este mult mai comple'a, mai corect fiind termenul decoordonare senzorio&motorie( $oordonarea oculomotorie se dezvolta si se perfectioneaza treptat, permit*ndcontrolul si ameliorarea gesturilor individului( "e delimiteaza astfel un nou univers reprezentat de spatiulvizual( De asemenea, capacitatea de a localiza o sursa se suprapune peste impresia vizuala( %n mod progresivasadar se va realiza structurarea mediului %nconjurator( Dezvoltarea motricitatii si a coordonarii oculomotoriiare o importanta majora %n %nvatarea scrisului( .stfel, desenul evolueaza de la cerc la dreptung)i, patrat, latriung)i si romb, posibilitatea desenarii corecte a tuturor acestor elemente fiind un semn de %ntarire alegaturii %ntre c*mpurile senzoriale si cele motorii8

b$ echilibrul static si dinamic. 9n evolutia sa, copilul trebuie sa %si dezvolte simtul ec)ilibrului sicapacitatea de a&si orienta miscarile %n spatiu( "imtul ec)ilibrului permite aprecierea pozitiei capului fata decorp si a corpului fata de mediul %nconjurator( .titudinea se constituie dintr&o obisnuinta posturala care apareprogresiv %n cursul dezvoltarii psi)omotorii a copilului, nefiind nici constienta, nici voluntara( "ubraport psi)omotric, ec)ilibrul de atitudine e'prima si comportamentul psi)ologic al persoanei, adica%ncredere %n sine, desc)idere spre lume, disponibilitate %n actiune, acestea necesit*nd o buna cunoastere asc)emeicorporale8

c$ coordonarea dinamica generala. $oordonarea consta %n ac)izitia capacitatii de asociere amiscarilor %n vederea asigurarii unor acte motrice eficiente( "e %ntelege prin coordonare o combinare aactivitatii unor grupe de musc)i %n cadrul unei sc)eme de miscare, lina, e'ecutata %n conditii normale($oordonarea miscarilor apare doar prin repetari permanente si se dezvolta treptat, pe masura ce copilulcreste( $ontrolul acestei activitati se realizeaza prin mecanismul de feed&bac? al centrilor subcorticali(

$oordonarea dinamica generala se materializeaza prin deprinderile motrice +forta, viteza, %ndem*nare(Deprinderile motrice constituie activitati voluntare care joaca un rol deosebit %n mentinerea ec)ilibrului dintreorganism si mediu si au anumite particularitati:

& sunt formate %n mod constient8& sunt specifice unei activitati, nu sunt aptitudini motrice generale si reprezinta modalitati de

comportament motric %nvatat, sunt segmente calitative ale %nvatarii miscarilor8& sunt structuri de miscare coordonate, const*nd %n integrarea %n sistem motric a unitatilor mai simple

%nsusite anterior8

3


4/23




& au la baza educarea capacitatii de diferentiere fina si rapida a elementelor informationale senzorial&perceptive %n dirijarea actiunilor8

& se caracterizeaza printr&o rapida si eficienta aferentatie, care permite corectarea pe moment a unorine'actitati ce pot aparea8

& ca aspect e'terior, deprinderile motrice se prezinta de cele mai multe ori sub forma de structuri

individuale determinate de %nsusirile sau aptitudinile variabile ale subiectilor care %nvata aceeasi miscare8& formarea deprinderilor motrice este conditionata de numerosi factori: aptitudini motrice, motivatie,nivelul pedagogic al instruirii, cantitatea si esalonarea e'ersarilor, aprecierea si autocontrolul rezultatelor(

'. Orientarea, organizarea si structurarea spatiala. "patiul, mediul vid prin definitie, este perceputsi construit pe plan mintal ca urmare a sesizarii pozitiilor, directiilor, distantelor, a deplasarilor( "patiul seorganizeaza plec*nd de la nivelul senzoriomotor al perceptiilor de actiune pe baza cunoasterii sc)emeicorporale proprii, recunoasterea st*nga&dreapta +la @ ani, a sc)emei corporale a partenerului +6&3 ani,a diverselor pozitii %ntre ele, a elaborarii notiunilor topologice: vecin, %nc)is, desc)is etc( Pentru a opera cuaceste relatii este necesar un nivel de dezvoltare mintala de cel putin 6&3 ani( P*na la 5 ani spatiulcopilului eun 1spatiu trait1 afectiv, lipsit de forme si dimensiuni, spatiu denumit de Aean Piaget 1topologic1,caracterizat prin raporturi de vecinatate, separare, de ordine si de continuitate( %ntre 5&B ani copilul ajunge la

1spatiul euclidian1, un spatiu mai omogen, %n care recunoaste formele geometrice( Cactorul comun al acestordoua planuri este motricitatea, spatiul organi&z*ndu&se pornind de la nivelul senzoriomotor pe bazaperceptiilor legate de actiune, iar insuficientele de 1discriminare spatiala1 +$9( >auna sau1tulburarile deorientare1+"( 0oul&/aisonn conduc la perturbari de genul disle'iei, disgrafiei, discalculiei, disortografieietc(

Dupa De /eur si .( >apierre, etapele structurarii spatiale sunt:

( &unoasterea notiunilor & etapa %n care copilul trebuie sa %nvete sa se deplaseze %n 1spatiul1 obisnuit+de e'(: 1mergi %n camera ta1, 1pune pe masa profesorului aceasta carte1 etc, sa situeze adecvat obiectele,sa perceapa formele, marimile, cantitatile, sa le poata identifica, sa le discrimineze si sa le ordoneze dupacriteriul marimii +e'( de notiuni spatiale: de situatii, de marime, de forma, de cantitate(

( (rientarea spatiala este e'trem de importanta si cu multe implicatii %n %nvatarea scolara( $opilultrebuie sa %nvete sa orienteze obiectele, sa poata situa obiectele %n succesiunea data %n functie depozitia ordinala si sa perceapa sensul grafic(

( (rganizarea spatialapresupune cunoasterea notiunilor spatiale si capacitatea de orientare spatiala siconduce la dezvoltarea capacitatii de adispune fara ajutor de spatiul %nconjurator, de a&si organiza spatiuldelimitat +tabla, foaia de )*rtie, un cadru anumit etc( %n scopul realizarii unui anumit obiectiv(

("ntelegerea relatiilor spatiale, ca ultima etapa, se bazeaza pe rationamente formate %n momentulperceperii anumitor relatii spatiale( .cum se realizeaza structura spatiala, de e'emplu, copilul put*nd stabilice marime de cerc lipseste dintr&o suita progresiva de cercuri, pentru a realiza o progresie armonioasa sicompleta( .cum copilul este capabil de a percepe tot ceea ce este 1la fel1 +%n cazul e'emplului cerc, de a%ntelege criteriul dupa care este alcatuita succesiunea cercurilor +e'( marimea si de a sesiza faptul ca lipsesteun anumit cerc, de un anumit diametru(

7( (rientarea, organizarea si structurarea temporala reprezinta capacitatea de a se situaEpozitiona%n functie de succesiunea evenimentelor +%nainte, dupa, %n timpul, de durata intervalelor +timp lungsau scurt, de ritmul regulat sau neregulat, de cadenta rapida sau lenta, de reluarea ciclica a unor perioade detimp +zi, saptam*na, luna, anotimp, deireversibilitatea timpului fizic +nu se mai poate reveni %n timpultrecut( $onduita de orientare si structurare temporala se formeaza lent si cu mare dificultate( %ntre structuraspatiala si cea de timp e'ista diferente, pentru ca spatiul are trei dimensiuni, poate fi parcurs %n toatedirectiile, iar relatiile spatiale pot fi percepute corect, %n timp ce timpul are o directie liniara, cu parcurgere

4


5/23




liniara +%ntr&un singur sens, relatiile temporale fiind fie memorate +pentru trecut, fie imaginate +pentruviitor( Tulburarile structurii temporale se pot manifesta %n patru simptome distincte: incapacitateacopilului de a gasi ordinea si succesiunea evenimentelor,lipsa de percepere a intervalelor, ine'istenta unuiritm regulat, incapacitatea de organizare a timpului( -oate aceste simptome sunt cauzate de un trinom decauze: motrice, psi)omotrice si psi)ologice(

@( Perceptia si reprezentarea miscariijoaca un rol e'trem de important %n realizarea adecvata,corecta a structurilor perceptiv&motrice +mai ales a celei spatial&temporale(Perceptia miscarii vizeazaperceptia miscarii obiectelor si a propriilor miscari( Perceptia miscarii obiectelor e'terioare subiectului are labaza perceptia spatiala, la care se adauga componente motrice specifice( Deplasarea persoanelor are o valoaredeosebita deoarece copilul va %ncerca sa imite actiunile celor din jur, raport*ndu&si propriile miscari la celepercepute %n anturaj( Perceptia propriilor miscari reprezinta conditia esentiala pentru conducerea actiunii %norice activitate motrica, pe baza engramelor senzitive control*ndu&se suma miscarilor efectuate de corp sau deanumite segmente ale lui( .precierea miscarii segmentelor corporale se face mai ales pentru membrelesuperioare +m*ini, care sunt urmarite cu vederea si au un rol esential %n timpul activitatilor scolare sauprofesionale de individ(

)eprezentarile ideomotrice *ale miscarilor$ sunt legate totdeauna de o e'perienta personala anterioara(Daca scopul activitatii reflectat %n creier %nt*lneste reprezentarile ideomotrice ale unei e'periente asema&natoare, trecerea la actiune se va face foarte usor( Datorita caracterului conditionat al reprezentarilor siinteractiunii primului sistem de semnalizare cu al doilea, acesta contribuie la %nvatarea mentala a acelore'ercitii pentru care e'ista o e'perienta anterioara( Reprezentarile miscarilor au caracter preponderent vizual,mai ales c*nd copilul %si reprezinta actiunea ce urmeaza a fi e'ecutata, c*nd memoreaza succesiuneaevenimentelor(

Psihomotricitatea cu toate elementele ei componente +enumerate anterior se dezvolta, trec*nd prin maimulte perioade sau etape: perioada de inovatie +c*nd copilul %si testeaza capacitatile, perioadade integrare +c*nd copilul integreaza datele si perioada de echilibru +care presupune o alternare arepausului cu progresul(

Dezvoltarea psi)omotricitatii este favorizata de o serie de factori, cei mai importanti fiind: maturizareanervoasa, %nvatarea si e'ercitiul, e'perienta si conduita motrica(

&auzele deficientelor fizice si psihomotorii

&auzele deficientelor fizice si psi)omotorii prezinta o mare varietate si pot sa afecteze %n gradediferite organismul( Pot fi sistematizate dupa diferite criterii %n mai multe categorii(

a( .stfel, dupa un prim criteriu, al originii cauzelor, acestea pot fi %mpartite %n interne si e'terne($auzele interne sunt determinate de procesele de crestere si de dezvoltare, de natura functiilor somatice,organice si psi)ice, iar cauzele externe sunt raportate la conditiile de mediu, de viata si de educatie ale

individului(

b( 9n functie de caracterul direct/indirect e'ista cauze cu actiune directa, care intereseaza elementeleproprii ale deficientei, si cauze indirecte, care produc o afectiune sau deficienta morfologica saufunctionala, put*nd afecta tot organismul +deficiente globale saulimit*ndu&se doar la anumite regiuni,segmente sau portiuni ale corpului +deficiente regionale sau locale(

c( Crecvent se utilizeaza si criteriul de %mpartire a cauzelor n predispozante, favorizante sideterminante (declansatoare). $auzele favorizante sau predispozante +care pot cauza deficiente fizice sunt

5


6/23




%n legatura cu ereditatea.Descendentii prezinta, de regula, asemanari morfologice si functionale cuascendentii si colateralii +fratii, surorile si rudele apropriate( .cest fenomen biologic este si mai evident atuncic*nd tipurile constitutionale ale %naintasilor sunt relativ identice si c*nd conditiile de mediu si de viataprezinta asemanari( -ot %n aceasta grupa, a cauzelor predispozante, putem %ncadra siinfluentele nocivepecare le sufera organismul fatului %n viata intrauterina. Debilitatea congenitala si imaturitatea, nastereaprematura si accidentele obstetricale pot constitui baza unor deficiente care se manifesta nu numai imediat

dupa nastere, ci si mai t*rziu, cu repercusiuni %n viata ulterioara(

Cavorizanti pentru producerea deficientelor fizice sunt socotiti sifactorii care influenteaza n sensnegativ starea de sanatate si functionarea normala a organelor, mai ales %n perioadele de crestere si dedezvoltare activa a copilului( .stfel de cauze slabesc rezistenta organismului, scad capacitatea functionala aaparatului de sprijin si de miscare si diminueaza rolul reglator al sistemului central( Printreaceste cauzefavorizante se numara: conditiile inadecvate de igiena si viata, lipsa de organizare a activitatiisi lipsa repausului, regimul alimentar necorespunzator, nivelul scazut de aer si de lumina %n locuinta, )ranainsuficienta, %mbracamintea incomoda, defectuos confectionata, dormitul %n paturi prea moi +cu perne multe %ncare corpul se afunda si se curbeaza e'agerat sau tari si incomode +care nu faciliteaza odi)na normalapentru copiii ce sunt %n perioada de crestere, lipsa unei educatii rationale si un regim defectuos de viata, lipsade supraveg)ere si de control din partea parintilor si a educatorilor, bolile cronice, convalescentele lungi,interventiile c)irurgicale dificile, debilitatea fizica, tulburarile cronice +organice sipsi)ice, anomaliilesenzoriale +mai ales ale vazului si auzului(

+actorii determinanti *declansatori$ sunt cei care prin aparitia si actiunea lor determina dezvoltareadeficientelor fizice si psi)omotorii( #i pot fi %mpartiti"n:

a) factori care actioneaza n perioada intrauterina:

( infectii ale mamei cu caracter cronic & sifilis, paludism, tuberculoza, into'icatii lente & cu alcool,medicamente, saruri radioactive, tulburari endocrine si neuropsi)ice ale mamei, carente alimentare saude vitamine, boli ale s*ngelui etc8

( temperatura prea joasa sau prea ridicata a mediului, umiditatea e'cesiva, actiunea razelor F asupramamei +implicit asupra farului, traumatismele fizice ale abdomenului gravidei, conditiile neadecvate, grele,stresante de viata si de munca ale mamei, v*rsta %naintata a parintilor +mai ales a mamei etc(

b$ factori care actioneaza n timpul travaliului:

( eforturile e'cesive ale mamei8( durata crescuta a travaliului8( interventii traumatizante care sa determine congestii si )emoragii cu urmari grave pentru copil(

c$factori care actioneaza n perioada copilariei:

( bolile si accidentele care produc anomalii morfologice si functionale +mai ales la niveluluiaparatului locomotor8

( atitudinea defectuoasa a corpului copilului +necorectata de parinte sau de educator se poatepermanentiza si determina deficiente ale coloanei vertebrale +cifoze, lordoze, scolioze8

( tulburarile de metabolism, cele )ormonale8( leziunile prin arsuri si prin degeraturi8( atrofiile musculare etc(

6


7/23




&lasificarea deficientelor fizice si psihomotorii

Gn unele studii, deficientele fizice sunt grupate, alaturi de deficientele senzoriale, %ncategoria deficientelor somatice sau biologice. $lasificarea deficientelor fizice nu este deloc o sarcinausoara, un criteriu unic de clasificare fiind greu de identificat si de aceea se prefera tipologizarea deficientelorfizice %n functie de mai multe criterii:

a din punctul de vedere al prognosticului +evolutiei deficientei fizice vorbim despre: deficienteneevolutive +statice, fi'ate definitiv, foarte greu de corectat si despre deficiente evolutive +careprogreseaza sau regreseaza, put*nd fi corectate, %ntr&o proportie mai mare sau mai mica, mai usor sau maigreu(

b$ din punctul de vedere al gravitatii e'ista:( deficientele fizice usoare, care includ micile abateri de la normalitatea corporala si sunt

considerate atitudini deficienteglobale sau segmentare, care prin e'ecutarea de miscari corective +de timpuriuse pot corecta destul de usor si total +e'(: deficienta cifotica, g*tul %nclinat lateral sau %nainte, umerii adusi %naintesau asimetrici, torace %n fle'iune, picioare abduse sau adduse etc8

( deficientele de grad mediu, %n care sunt %nglobate defectele morfologice si functionale stationaresau cu evolutie lenta, care se corecteaza partial sau ram*n nemodificate8 cele mai multe asemenea deficientesunt de tip segmentar +e'(: cifoze, lordoze, deformatii ale abdomenului, toracelui etc, e'ist*nd %nsa si

deficiente medii globale +e'(: )iposomii, disproportii %ntre segmente etc8( deficientele accentuate, care constau %n modificari patologice ajunse %ntr&un stadiu avansat de

evolutie8 cele mai multe deficiente de acest tip sunt determinate %n viata intrauterina +e'(: malformatiileaparatului locomotor sau ca urmare a unor paralizii, traumatisme osoase si articulare, a unor infectii aleoaselor, musc)ilor, articulatiilor sau ale vaselor de s*nge8

c din punctul de vedere al localizarii si al efectelor deficientei avem:( deficiente morfologice +c*nd este afectata forma corpului sau a segmentelor lui8( deficiente functionale +c*nd sunt afectate structura si functionarea organismului(.mbele categorii mari de deficiente pot fi sub%mpartite %n functie de %ntinderea si de profunzimea

deficientei %n: deficiente globale +generale sau de ansamblu si deficiente partiale +regionale, segmentaresau locale(

D+!&!# /()+(#(0!& 0#(12##( !erza clasifica deficientele morfologice globale %n:

a deficiente de crestere +)iposomie & nanism, )ipersomie & gigantism, %ntre %naltime si greutate dee'emplu, disproportionalitate & %ntre cap si trunc)i de e'emplu,

b de nutritie +obezitate, debilitate fizica,c de atitudine +atitudine global insuficienta, de e'emplu: rigida sau global asimetrica,d deficiente ale tegumentelor +palide sau vinetii, uscate sau umede, cu pete, cicatrici, eczeme,

cu )ipertricoza & pilozitate pe tot corpul,,e deficiente ale musculaturii +)ipotonii sau )ipertonii,f) deficiente ale oaselor, ale articulatiilor.

D#C9$9#=H#># /IRCI>I9$# P.RH9.>#. doua categorie de deficiente fizice morfologice & dupa #( !erza &sunt deficientele morfologice partiale

%n care sunt incluse:deficiente ale capului +e'(: cap macrocefal & supradimensionat %n raport cu corpul,cap microcefal & subdezvoltat %n raport cu corpul, cap bra)icefal & fara proeminenta occipitala, capdoliocefal & cu diametrul antero&posterior alungit si cu o 1sa1 la mijloc, cap )idrocefal etc, ale fetei +fataprea ovala, prea alungita, latita, cu cicatrici, malformatii, cu pareze, fata cu afectiuni ale oc)ilor & strabism,oc)i %nfundati sau prea apropiati etc, sau ale nasului, urec)ilor, fata cu dinti vicios implantati etc, deficienteale gtului+un g*t prea lung sau prea scurt, prea gros sau prea subtire, g*t cifotic, lordotic sau scoliotic, g*t

7


8/23




rasucit & torticolis, g*t cu relief tiroidian accentuat etc, deficiente ale trunchiului/ale toracelui +prea lung,prea scurt, %ngust, prea larg, prea bombat, plat, cu semne de ra)itism, strangulat sau cu stern %nfundat, aleabdomenului +un abdomen prea proeminent, strangulat, cu )ernii sau prea moale, alespatelui +spate cifotic, scoliotic, asimetric, deficiente ale coloanei vertebrale, ale bazinului +cazut prea mult%n jos, %nclinat lateral etc(

I alta categorie de deficiente morfologice partiale sunt cele ale membrelor superioare, care pot fi

inegale +%n lungime sau grosime, asimetrice, ramase %n fle'ieEe'tensie, cu umeri prea %ngustiElargi,prea cazuti sau 1teposi1, sau 1adusi1, cu brate inegale, cu coate %n fle'ieEentensie, %n I sau %n F, cuantebrate curbate, asimetrice, sau cu sec)ele traumatice, cu degete cu anomalii sau cu omoplati asimetrici etc(

-ot deficiente morfologice partiale sunt si deficientele membrelor inferioare, membre care pot fiinegale, cu contracturi, cu solduri cu relief accentuat sau asimetrice, cu genunc)i ramasi %n fle'ieEe'tensiesau asimetrici, cu gambe recurbate sau cu sec)ele traumatice, cu glezne str*mbe, %n F sau scobite si cudegete 1%n ciocan1 & %n fle'ie cu sprijin pe ung)ii & sau str*mbe, suprapuse sau deformate etc

( D#C9$9#=H#># CJ=$H9I=.>#

. doua mare categorie de deficiente fizice este reprezentata de deficientele functionale, %n care

includem:& deficiente ale aparatului neuromuscular +diferitele forme si grade de paralizii, tulburarile de mers, deec)ilibru, de ritm, de coordonare a miscarilor8

& deficiente ale marilor aparate si functiuni ale organismului +ale aparatului respirator & e'(:insuficienta respiratorie, ale aparatului cardiovascular & e'(: )ipertensiune arteriala, ale aparatului digestivsi functiilor de nutritie & e'(: obezitate, ale sistemului endocrin & e'(: insuficienta se'uala, nanism, deficienteale organelor de simt(

( alta clasificare a deficientelor fizice *motorii$ este oferita de )obanescu *3456$, care "mparteaceste deficiente "n trei categorii:

a deficiente fizice de origine osteoarticulara %n care sunt incluse malformatiile congenitale+e'(: lu'atie congenitala de sold, amputatie congenitala, picior str*mb congenital, deformarileosoase aparute %n timpul procesului de crestere +inegalitatea membrelor, ra)itism, cifoze, scolioze etc( sau

sec)elele temporare sau definitive ale accidentelor mai ales cele de circulatie si postcombustie8b deficiente fizice de origine neurologica care sunt reprezentate de: infirmitatea motrica de originecerebrala +ce presupune pareze, paralizii spastice, probleme de coordonare, miscari involuntare&sincinezii, tulburari de ec)ilibru la care se adauga si tulburari asociate de genul epilepsiei, tulburarilorsenzoriale, instrumentale & e'(: e'ecutia gesturilor etc, bolile neuronului motor periferic +sec)elele depoliomelita si afectiunile neurologice evolutive&miopatiile, distrofiile neuromusculare8

c bolile cronice evolutive articulare +polioartritele reumatismale ale copilului si artropatiile din)emofilie(

%n categoria tulburarilor de psihomotricitate includem toate tulburarile lateralitatii +e': %ncrucisata,contrariata, ale conduitelor motrice de baza +e': ale mersului, saritului, ale controlului postural, tulburarilede realizare motrica +apra'ia & pierderea capacitatii de e'ecutie a gesturilor, a miscarilor adaptate unui

scop, dispra'ia &incapacitatea de coordonare a gesturilor, disgrafia motrica & afectarea vitezei si a forteiscrisului etc, tulburari ale conduitelor perceptivmotrice !ale orientarii spatiale & necunoastereatermenilor spatiali, perceperea gresita a pozitiilor %n spatiu, orientarea incorecta %n spatiu, lipsa memorieispatiului si ale orientarii temporale), tulburari ale schemei corporale +presupun*nd necunoasterea partilorcorpului sauincapacitatea de folosire a lor etc, instabilitatea psihomotorie +e'ces de miscare si incapacitatede orientare si urmarire a unui obiect %n miscare, tulburari ale conduitelor motrice fine +e': incapacitate deconcentrare si de perseverare %ntr&o actiune anume(

8


9/23




)ecuperarea deficientelor fizice si psihomotorii

9n abordarea oricarei deficiente fizice sau psi)omotorii este important sa fie respectate anumiteprincipii de baza, care pot asigura succesul interventiei recuperatorii, si anume:

&principiul prevenirii deficientei fizice8

&principiul interventiei de tip educational precoce8

&principiul interventiei globale si individualizate a persoanei cu deficienta fizica8

&principiul interventiei cooperarii si al parteneriatului8

&principiul interventiei structurilor de sprijin(

.sadar, %nainte de a corectaEtrata o deficienta fizica este binesa prevenim aparitia ei prin masuri de%ngrijire primara si secundara +e'( vaccinari & %mpotriva bolilor transmisibile, asanarea solului, aprovizio&

narea cu apa, e'amene medicale periodice ale gravidei si copilului, supraveg)erea regimului nutritional,combaterea consumului de alcool si de droguri, asigurarea de medicamente pentru tratarea bolilor, deacte c)irurgicale esentiale, de tratament recuperator( >a aceste masuri preventive se adauga si cele cucaracter tertiar care %mpiedica transformarea unei incapacitati %n )andicap, ele fiind incluse %n programelede readaptare a copiluluiEadultului cu deficienta +programe care nu presupun tratament medical, ci masuride ordin psi)ologic si social & e'(: reorien&tare profesionala(

.tunci c*nd e'ista deja o deficienta motorie +fizica, demersul corector debuteaza prin evaluareapotentialului psihomotor al copilului.

9n evolutia oricarui copil, esentiali sunt primii trei ani ai e'istentei sale, perioada %n care seac)izitioneaza %ntreg bagajul psi)omotric( Irice %nt*rziere %n evolutia normala %n planul cresterii sidezvoltarii va determina disfunctionalitati greu de recuperat ulterior( 9nterventia educationala precoce

asigura copilului deficient motor conditii optime de ac)izitie a engramelor senzitivo&motorii, conte't %ncare educatia poate duce la recuperarea sau compensarea deficientei fizice(

.bordarea copilului deficient fizic trebuie sa se faca si %n cunostinta de cauza privind capacitatile luicognitive, afectiv&relationale, care pot fi dezvoltate si valorificate compensator(

#ducatia copilului deficient fizic implica si educatia familiei lui, %ntruc*t baza recuperarii lui estereprezentata de afectiunea si de suportul oferite de familie( I familie armonioasa, un cadru familial cald,suportiv pot grabi recuperarea unui copil deficient fizic( %n plus, dupa perioada initiala de recuperare %ninstitutii specializate, se trece la continuarea terapiei %n familie, care consta %n activitatile zilnice pe carecopilul trebuie sa le repete, sub controlul atent si cu sustinerea parintilor(

Ciecare copil, indiferent de forma sau de nivelul deficientei, dispune de un potential morfofunctional care

%i confera capacitatea de a se angaja %n recuperare( -otusi, aceasta capacitate este influentata de gasirea,%n plan psi)ologic, a resurselor necesare unei automobilizari( $opiii deficienti fizic, %n special fetele, aflatila v*rsta marilor transformari fiziologice, %ncep sa constientizeze starea de fapt legata demodificarea aspectului corporal si apar %ntrebari dramatice de tipul: 1de ce euK1, 1de ce nu sunt la fel cucelelalte1, 1ce pot face pentru a deveni normalaK1( $a urmare a unui asemenea lant de %ntrebari, la careadolescentulEadultulcauta %n zadar raspunsuri, pot aparea manifestari care pot degenera, %n timp, %n tulburaride comportament( .ici intervine terapeutul & psi)ologul al carui rol este de a lucra cu deficientul fizic pelinia acceptarii deficientei fizice, a rec*stigarii %ncrederii %n sine, a diminuarii an'ietatii, frustrarii lui, a

9


10/23




valorizarii pozitive a personalitatii adolescentului etc( De o deosebita importanta %n recuperarea deficientilorfizic este, asadar, consilierea psihologica si familiala.

Pe l*nga terapia de tip psihologic +realizata individual sau %n grup &cu grup suportiv, %n recuperareadeficientilor fizic se apeleaza cu precadere la corectarea deficientei +acolo unde se poate prin exercitiide gimnastica, fizioterapie, prin inetoterapie, reflexoterapie, acupunctura etc(

$opilul deficient fizic trebuie sa fie scolarizat %n scoli obisnuite, alaturi de copiii sanatosi, mai alesdaca intelectul lui este normal si are aptitudini pentru %nvatatura( #'ista, %n sprijinul acestei idei,numeroase e'emple de copii cu deficiente fizice +unele grave care au devenit muncitori, magistrati,functionari, economisti sau medici(

$opilul reactioneaza fata de )andicapul lui fizic %n functie de atitudinea parintilor fata de el( $)iardaca parintii %ncearca sa&si controleze manifestarile e'terioare legate de reactia de deceptie, copilul cudeficienta %ntelege ca este diferit de ceilalti, ca este un intrus, ca nu este copilul 1visat1( De aceea, copilul cudeficienta fizica are nevoie de dragostea celor din jur, cu at*t mai mult, cu c*t el %si formeaza maigreu constiinta de sine si cercul relational( %ntr&un mediu afectiv cu carente, copilul traieste un sentimentputernic de insecuritate, teama ca va fi abandonat de familia sa si respins de societate( De asemenea, elacorda o importanta deosebita relatiei cu alti copii, datorita necesitatii de a se simti acceptat de acestia sisuporta greu saracia relatiilor afective cu familia si cu mediul e'terior( #l nu are suficienta %ncredere %n sinepentru a&si dovedi creativitatea, curiozitatea si spiritul %ntreprinzator( Pentru un copil cu deficienta fizica,asigurarea de e'periente noi constituie o reala problema, datorita unui nivel functional redus sau datoritasupraprotectiei familiale( $opilul trebuie sa aiba posibilitatea de a&si e'ercita propriile optiuni, de a&sie'prima dorintele si de a vedea ca adultul tine cont de alegerile sale( %n acest fel, va beneficia de e'perientenoi, care&i vorsolicita capacitatile de adaptare si de vointa( Jneori, adultii sunt uimiti de perseverenta acestorcopii %n vederea atingerii unor performante, mai ales scolare( $opii cu deficiente fizice de natura neurologicadepun eforturi sustinute pentru dob*ndirea unor e'periente noi, mai ales %n ceea ce priveste comunicareaverbala si corporala( %n acest domeniu, copilul are o mare capacitate de adaptare, ajung*nd sa se faca %ntelescu ajutorul mamei sau al altui copil( $a orice suflet uman, persoanele cu deficiente fizice au nevoiede apreciere si stima. .precierea si stima apar atunci c*nd activitatea copilului este %ncununata de succes(Din pacate, atunci c*nd scopurile propuse sunt prea %nalte si pretentiile parintilor prea mari, poate apareaesecul( Jneori, sentimentul esecului este perceput at*t de intens, %nc*t parintii intervin, asigur*nd copilului unmediu de viata supraprotejat( %n aceste situatii, acesta va fi insuficient pregatit pentru viata de adult( Parintiisi educatorii au probleme %n a gasi calea cea mai corecta pentru rezolvarea situatiilor dificile, care ar figasirea unui ec)ilibru %ntre situatia de ajutor total ce asigura copilului un succes rapid si situatia deinterventie partiala, %n care copilul are unele probleme de rezolvat si unele obstacole de depasit pentru a&siatinge scopul(

Camilia si societatea trebuie sa se adapteze permanent %ntre cele doua e'treme: supraprotectia, caregenereaza dependenta si confruntarea permanenta cu noi scopuri, cu noi tinte, uneori dificil de atins( Daca nu serealizeaza o mediere %ntre cele doua e'treme, se ajunge fie la un comportament rapid si agresiv, fie la orenuntare pasiva din partea copilului(

$opilul trebuie sa %si asume unele responsabilitati fata de propria persoana sau fata de alte persoane(Daca familia %i refuza acest drept, practic %i refuza insertia sociala(#utonomiapersonala estenecesitatea fundamentala ce sta la baza construirii constiintei de sine( Deficienta fizica perturba realizareaacestei necesitati fundamentale( >ipsa autonomiei duce la restr*ngerea c*mpului de activitate, lascaderea ritmului de %nvatare a unor lucruri noi( Pentru a&si obtine autonomia personala, copilul depuneeforturi deosebite, ce trebuie sustinute de familie(

L Cata de solicitarile mediului socio&familial, copilul dispune de un numar redus de sc)eme si tipuri dereactie( .cestea sunt reprezentate de reactia de imitatie, de opozitie, de compensare, de supracompensare side demisie( Reactia de imitatiepresupune e'istenta unui model care se bucura de autoritate, prestigiu,

10


11/23




simpatie( Reactia de opozitie sau de protest e'prima nevoia de independenta, de afirmare a personalitatiiindividului, dorinta cunoasterii de sine( Reactia de compensare este socotita de !( /ilea drept o formainconstienta de aparare, care permite ec)ilibrarea sentimentelor de inferioritate( $entimentul deinferioritate legat de deficientele fizice si senzoriale poate fi compensat prin cai care pot sau nu sa contravinanormelor de conduita sociala( .stfel, copilul este atras catre modele negative care trezesc interesul grupului sicu care el %ncearca sa se identifice( Jneori, compensarea apare sub forma unor stari de reverie sau a placerii

pentru laude e'agerate, care ofera copilului o modalitate de satisfacere a dorintelor ne%mplinite( Reactiadesupracompensare sta la originea eforturilor de ambitie si perseverenta prin care individul se va %nvinge pesine si defectele sale( Prin aceasta reactie se urmareste %nlaturarea sentimentelor de inferioritate( Reactiade demisie implica %n mod normal replierea individului cu elaborarea unui nivel de aspiratii %n concordanta cuposibilitatile sale reale(

.lteori, apare un sentiment de descurajare, de abandon, de ne%ncredere si apatie( .ceste reactii suntfrecvent %nt*lnite la copiii si adolescentii confruntati cu esecuri permanente( Crecvent, ei recurg la drogurisau se lasa manipulati cu usurinta de catre ceilalti( .ceste reactii apar mai ales ca un raspuns la atitudineafamiliei, astfel ca putem considera copilul ca fiind oglinda parintilor. .ceasta situatie este evidenta %ncazul copiilor cu deficiente fizice care sunt dependenti de parinti( Parintii se grupeaza %n 7 categorii &ec)ilibrati, indiferenti, e'agerati, autoritari si inconsecventi(

$opiii parintilor echilibrati au o imagine obiectiva despre realitate( #i se privesc asa cum sunt, cucalitatile, dar si cu defectele lor( .cesti copii doresc sa ajunga adulti pentru a&si demonstravaloarea( -*narul este perseverent %n rezolvarea obstacolelor %nt*lnite, demonstr*nd o tendinta vie de a seimpune si de a conduce( Prin efort propriu, el cauta sa&si depaseasca conditia, realiz*nd activitati la un nivel%nalt de competenta(

.titudinea de neglijare si de respingere a copilului este frecvent %nt*lnita atunci c*nd el nu a fost dorit,parintii lui fiind tipul deparinti indiferenti. $opilul lor este complet neglijat, i se refuza celemai elementare drepturi, este pedepsit, ridiculizat, izolat de lume din cauza deficientei sale( .stfel, el se afla %nimposibilitatea de a face fata unor cerinte si de a&si alege caile care l&ar putea conduce spre succes( $opilulrespins de parinti se simte inferior si nesigur, se considera nedemn de dragostea parintilor, frecvent fiindne%ngrijit, murdar( 9n relatiile cu ceilalti copii este brutal, permanent pus pe cearta, razbunator( #ste izolatfrecvent de colectiv, %ntruc*t devine agresiv fara motiv8 leaga greu prietenii, fiind interiorizat si neadaptat(

$opilul cu parinti e7agerati este crescut %ntr&un climat de sera, fara a avea obligatii, fara a i se refuza niciun capriciu si anticip*ndu&i&se toate dorintele( Camilia sa preia toate problemele, astfel ca el este %mbracatsi %ncaltat c)iar de altii si la v*rste foarte mari( rija familiei pentru copil este a'ata %n mod deosebit pestarea lui de sanatate, cu insistenta pe fragilitatea lui( .pare astfel un climat dominat de an'ietate, de ogrija bolnavicioasa pentru sanatatea copilului( Pentru un copil cu deficiente fizice, o astfel de grija e'cesivaare efecte negative, %n contactul cu ceilalti copii fiind pasiv, lipsit de initiativa, incapabil de autoaparare( %sipune frecvent %n joc imaginatia, refugiindu&se %n visare astfel ca orice contact cu realitatea este evitat( Parintiie'agerati favorizeaza aparitia la copii a reactiilor de dependenta si imaturitate, acestia devenind

neascultatori, agresivi c)iar, fara %ncredere %n sine si cu un autocontrol redus(Parintii autoritari solicita din partea copilului lor o ascultare totala, interzic*ndu&i&se acestuia oriceinitiativa si asumare de raspundere( #l este %mpiedicat sa&si dezvolte capacitatile de decizie si actiune,repetatele esecuri gener*nd ne%ncredere si pesimism( Ciind lipsit de initiativa, copilul va fi supus, modest,resemnat, incapabil sa se apere c)iar atunci c*nd are dreptate( =ivelul sau de aspiratie este destul de scazut, iarangajarea %n munca este slaba( Daca porneste o activitate, el va avea multa rabdare, mai ales %n %ndeletnicirile derutina( $opilul acestor parinti va fi ascultator, dar nefericit si ostil, frecvent loial, onest, corect( .cestcomportament apare atunci c*nd parintii sunt autoritari, dar %si %ngrijesc atent copilul si&si manifesta totusi

11


12/23




afectiunea( %n cazurile %n care parintii nu fac acest lucru, copiii pot avea un comportament deviant siantisocial(

$opiii parintilor inconsecventi sunt profund derutati, deoarece parintii lor oscileaza de la autoritate lapermisivitate, de la indiferenta la tutela( Jneori, copilul este disputat de parintii %n conflict, fiind solicitat saopteze pentru anumite pozitii( 9n aceasta situatie, el va fi instabil, nesigur, usor de atras si de influentat depersoane rau intentionate(

%n cadrul aspectelor de consiliere psi)ologica trebuie sa abordam si problema impactului psihologic aldeficientei fizice asupra copilului.#cest impact este diferit, n functie de grupa de vrsta si de tipulhandicapului.

De lai la % ani copilul %si dezvolta autonomia, %nvat*nd sa mearga si sa vorbeasca( Deficienta fizica vadetermina reducerea mobilitatii, lipsind copilul de autonomie( %n formele grave de deficienta, c)iar %mbracarea si)ranirea pot fi obositoare pentru copil, astfel ca el trebuie ajutat de parinti, %n acest conte't, copilul are o%ncredere redusa %n fortele sale( Perioada deprescolar este stadiul de dezvoltare a initiativei, astfel ca %nvatareaeste mult perturbata %n situatia unei deficiente fizice( I problema majora acum este legata de identitatea se'uala(>a gradinita se practica jocuri de imitare a activitatilor specifice fiecarui se'( %n familie, copilul %si va formaaceasta identitate %n functie de rolul asumat de fiecare parinte %n %ngrijire si %n asigurarea veniturilor( %n str*nsalegatura cu identitatea se'uala se formeaza si imaginea despre propriul corp( $unostintele copilului desprepropriul corp apar prin folosire, perceptie si vizualizare( .tunci c*nd copilul este bolnav, imaginea sa asupracorpului este centrata pe durere si pe an'ietate( $opilul e'ercita un control precar asupra unorfunctii +incontinenta urinara de e'(, astfel ca se simte jenat si inferior( $opiii cudeficiente fizice +mai ales ceicu paralizii au probleme legate de formarea imaginii corporale, mai ales la nivelul segmentelor afectate(

9nperioada scolara, elevul ajunge la desav*rsirea capacitatilor sale, cu diminuarea sentimentului deinferioritate( "uccesul depinde de capacitatea copilului de a coopera si de a intra %n competitie cuceilalti( Jneori, deficienta fizica poate fi bariera %n calea creativitatii si competitivitatii lui( Prietenia joaca,la aceasta v*rsta, un rol deosebit %n formarea stimei de sine( Irice apreciere cu privire la sine ca fiind1diferit1 poate afecta sentimentul de apartenenta la grup, ceea ce determina izolare si evitarea relatiilorsociale( %n aceasta perioada, copilul se identifica din ce %n ce mai mult cu grupul din care face parte sicu liderul acestuia( .pare astfel o tendinta de independenta, mai ales fata de familie( De aceea, trebuie ajutatsa %nteleaga ca, desi nu este 1normal, perfect1, are calitati si abilitati demne de admiratia celor din jurul lui(

9n adolescenta, impactul deficientei este deosebit( %n etapele anterioare, imaginea de sine, stima desine si comportamentul erau influentate de relatia cu parintii( .dolescentul este diferit, el viseaza la un viitorindependent, departe de casa, departe de parinti, c)iar daca va trebui sa se descurce singur( %n adolescentaapare dorinta de stabilire a propriei identitati( /odificarile pubertale trebuie integrate %n imaginea de sine, cuc*stigarea controlului si cunoasterea propriilor capacitati fizice sau psi)ice( >a copiii cu deficiente fizice,aceste identificari sunt prioritare, dar ele se desfasoara frecvent %n singuratate, deoarece 1a fi diferit1%nseamna a fi e'clus din grup( %n aceasta perioada, t*narul este deosebit de vulnerabil la stresul emotionalprodus de boala( %nfatisarea corporala, maiestria si abilitatile reprezinta elementele de baza la aceasta grupa de

v*rsta( I afectare c*t de mica a uneia dintre aceste calitati poate detennina o respingere din grup( Pentru a fiasemanatori cu colegii lor, adolescentii cu deficiente sunt capabili de a merge p*na la refuzul deficientei,%nsotit de refuzul %ngrijirii si al tratamentelor( .stfel, pentru a fi 1ca toata lumea1, ei pot renunta la ajutoarelete)nice de specialitate, care le ofera confort, dar care&i separa de colegii sanatosi(

Deficienta fizica vizibila afecteaza %n mod deosebit relatiile se'uale( 0aietii sunt foarte afectatic*nd boala nu le permite sa fie independenti si sa se realizeze pe plan profesional( #i accepta usoro deficienta vizibila sau un aspect corporal modificat, at*ta timp c*t mobilitatea si realizarea profesionalasunt posibile( Cetele sunt puternic afectate de modificarea aspectului corporal, mai ales atunci c*nd

12


13/23




este vizibila si nu poate fi mascata prin vestimentatie( #le accepta usor limitarea mobilitatii daca suntatractive %n continuare si %n atentia persoanelor de se' masculin(

Jn ultim aspect ce trebuie luat %n considerare este reprezentat de reactiile copilului la boala si maiales la durere.

%n fata bolii, copilul are reactii negative de agitatie, insomnie, refuzul alimentelor, plns. >a copilulprescolar si la scolarul mic pot aparea fenomene de e'ploatare a bolii sau c)iar dorinta c e a fi bolnav, pentrua fi alintat( Jneori apare o stare de relativa inertie manifesta prin pasivitate, prin lipsa de energie a copilului(9n cazul spitalizarilor de durata, pot aparea reactii depresive, mai ales atunci c*nd mama nu sta permanent cucopilul( Pentru a evita reactiile traumatizante, copilul va fi pregatit, persoanele din familie e'plic*ndu&i situatia%n termeni simpli, pe %ntelesul sau( 9n spital, el va putea pastra unele obiecte cu care este familiarizat +jucariapreferata, pijamaua sau papucii favoriti(

>a copiii de v*rsta scolara, semnele de depresie se grupeaza subforma tulburarilor afective, adezvoltarii lente si a manifestarilor somatice. -ulburarile afective se traduc prin tristete, izolare cu refuzal relatiei cu colegii sau prin reactii afective e'cesive si invadante( Dezvoltarea lenta se manifesta prinscaderea randamentului scolar, prin dificultati de concentrare, de atentie si de memorare(/anifestarile somatice sunt reprezentate de lipsa poftei de m*ncare, insomnii, oboseala, cefalee, dureriabdominale( .ceste reactii apar frecvent, ca urmare a internarii %n spital, mai precis din cauza efectuluiinternarii, al separarii deparinti(

>a adolescenti, depresia se manifesta prin tulburari afective de comportament datorita modificariiaspectului corporal( .ceasta modificare determina reactii de respingere din partea grupului, dinpartea colegilor de se' opus(

Jneori, copiii interpreteaza boala si deficienta ca pe o pedeapsa cauzata de un comportamentnecorespunzator( #i acceptapasiv toate procedurile medicale dureroase, consider*ndu&le o pedeapsa meritata(.lteori, copilul este total lipsit de energie, de vointa, accept*nd pasiv tot ceea ce i se %nt*mpla( %n cadrulsindromului de pasivitate, >azarescu includea anxietatea de separare. Reactia cea mai puternica apare%n copilaria timpurie, mai ales %ntre 27 si 5; luni( .ceasta reactie evolueaza %n trei etape: protest, disperare si

detasare( %nfaza de protest, copilul pl*nge, striga dupa parinti, refuza atentia personalului medical si estede neconsolat( Jrmeaza disperarea, %n care pl*nsul %nceteaza, dar copilul devine inactiv, nu este atras dejucarii si se izoleaza( %nfaza de detasare apare o adaptare la situatie, copilul se joaca, sur*de si pare sa&siformeze relatii cu alte persoane( .cest comportament este de resemnare, nefiind un semn de multumire,deoarece este indiferent fata de parinti(

9nperioada de prescolar, aceasta reactie este mai putin intensa, deoarece la aceasta v*rsta sunt binesuportate micile perioade de separare de parinti( .stfel, prescolarul refuza m*ncarea, sufera deinsomnie, pl*nge doar %n prezenta parintilor, se izoleaza de ceilalti copii(

9nperioada de scolar, stresul generat de boala poate creste nevoia de securitate si de ajutor, copiiisimtindu&se singuri, plictisiti sau deprimati( Crecvent, reactia este legata mai ales de despartirea de prieteni side activitatile uzuale dec*t de cea de parinti( Pentru adolescent, separarea de parinti este un element cu efecte

pozitive( Problema separarii apare doar datorita pierderii contactului cu grupul de prieteni, ceea ce ducela pierderea locului sau din cadrul acestui grup( %n aceste cazuri, personalulmedical are datoria de a interveni,%ncerc*nd sa atenueze aceste reactii( Daca reactiile sunt puternice, trebuie apelat la sfatul unui specialist(%n general, se %ncearca minimalizarea acestor reactii prin mai multe tipuri de metode(

I reactie care apare frecvent, at*t la copii, c*t si la adultii cu deficienta estefuria. $opilulreactioneaza cu furie la restrictiile impuse de situatia sa sau de tratamentele medicale necesare +imobilizare %naparat gipsat( Curia se manifesta diferit, %n functie de v*rsta copilului( $opiii mici %si manifesta furia printipete, urlete si c)iar prin lovirea adversarului( $opiii mai mari %si e'prima furia printr&un limbaj abuziv(

13


14/23




.stfel, e'presiile 1nu stiu1, 1nu&mi pasa1 evoca furia care trebuie interpretata ca o solicitare de ajutor: 1ajuta&ma sa %nteleg ce mi se %nt*mpla1(

I alta reactie emotionala este reprezentata de negarea deficientei. .ceasta atitudine reprezinta unmecanism de adaptare care asigura o speranta( "peranta %n vindecare sau %n ameliorare reprezinta onecesitate universala( =egarea )andicapului si fi'area unor obiective %nalte pot avea efecte stimulative asupracopilului( -otusi, aceste fantezii pot fi periculoase, mai ales atunci c*nd sunt legate de internarea %n spital si

de perspectiva unui tratament care sa asigure vindecarea( Rezultatele pot fidezastruoase %n fata esecului unuitratament, put*ndu&se ajunge la pierderea sperantei si la depresie(

I alta reactie %nt*lnita la copilul cu defect fizic este cea de exploatare a starii de boala, care poateduce %n final la reactie )ipo&condriaca( .ceasta reactie apare la copiii supraprotejati, care %si folosescdeficienta ca scuza, pentru a nu depune eforturi sustinute %n activitatea scolara( Crecvent, de la aceastae'ploatare a deficientei se ajunge la convingerea ca scoala este mai grava dec*t %n realitate si deci ca estemai bine sa se evite orice efort fizic sau intelectual(

I alta abordare %n cazul deficientilor psi)omotor trebuie sa vizeze recuperarea fizica.

#'ercitiul fizic, folosit %n scop profilactic, dar mai ales corectiv, influenteaza nu numai forma si structuratesuturilor corpului omenesc, ci ec)ilibreaza concomitent functiile fiecarui organ, realiz*nd o starede sinergie si de solidaritate functionala( $ele mai evidente efecte functionale se constata tot la nivelulaparatului locomotor( %n gimnastica corectiva, e'ercitiile fizice urmaresc nu numai e'ercitarea, dezvoltarea siperfectionarea functiilor motorii normale, dar mai ales reeducarea si recuperarea celor slabite sau tulburate( %ntulburarile si deficientele aparatului locomotor, e'ercitiul fizic, dozat si gradat %n concordanta cu posibilitatilefunctionale ale deficientului, reeduca si perfectioneaza calitati motrice de baza, %n special forta, rezistenta,supletea si %ndem*narea( .ceste%mbunatatiri functionale se datoresc interventiei unor factori neuromus&culari,care usureaza transmiterea impulsului nervos si utilizarea completa a substantelor energetice(

#fortul fizic, c)iar de intensitate mica, creeaza nevoia unui aport crescut de substante nutritive,acceler*nd functiile respiratorii si cardiovasculare, absortia de la nivelul intestinului, nutritia si e'cretia(

%n gimnastica medicala, sunt selectionate si grupate e7ercitiile fizice care influenteaza una sau alta dintremarile functiuni(

%n fiziologia e'ercitiilor fizice, se e'plica pe larg mecanismele comple'e care dirijeaza armoniosaparatele si sistemele organismului( "e poate afirma ca e'ercitiul fizic, repetat metodic si gradat, dupa principiisi reguli bine stabilite, %n concordanta cu v*rsta, se'ul, dar mai ales cu pregatirea fizica anterioara aindividului, %mbunatateste functiile mari ale organismului(

#'ercitiul fizic are la orice v*rsta, dar %ndeosebi %n perioada de crestere, un puternic rol educativ("istemul nervos este educabil mai ales %n sectorul neuromotor( /iscarea repetata si corectata se

perfectioneaza nu numai printr&o reglare mai buna a lucrului grupelor musculare, ci cu precadere printr&un maibun control psi)oneuromotor(

.titudinea corpului, miscarile si gesturile corpului, precum si toate manifestarile cu caracter motric suntde fapt o adaptare continua a functiei psi)oneuromotoare la cerintele permanente ale adaptarii corpului,%n concordanta cu necesitatile lui(

"timularea simultana a factorilor morali si de vointa contribuie substantial la realizarea corectariiatitudinilor gresite, la perfectionarea si corectarea mecanismelor psi)oneuromotorii(

%n corectarea deficientelor fizice, e'ercitiul fizic este folosit at*t sub forma e'ercitiilor statice, c*t si acelor dinamice(

&xercitiile statice corective constau fie din pozitii, fie din contractii izometrice(

14


15/23




Pozitiile sunt asigurate de contractii musculare statice care fi'eaza trunc)iul si segmentele sale,mentin*ndu&le %mpotriva gravitatiei sau a altor forte mecanice care tind sa modifice raporturile dintre ele(%n gimnastica medicala, pozitiile de lucru se %mpart %n pozitii fundamentale +st*nd, pe genunc)i, sez*nd,culcat, at*rnat si derivatele lor(Pozitiile, dupa atitudinea corpului %n timpul mentinerii lor, pot fi corecte &c*nd e'ista o respectare a atitudinii normale, globale sau segmentare, corective c*nd se realizeaza ocorectare partiala a deficientei globale sau segmentare si hipercorective c*nd se obtine nu numai

corectareapozitiei, ci si realizarea aspectului invers deficientei( Pozitiile corective si )ipercorective suntderivate ale pozitiilor fundamentale simetrice sau asimetrice, obtinute prin modificari ale pozitiei capului sig*tului, trunc)iului, membrelor superioare si inferioare(

&xercitiile dinamice se pot realiza %n gimnastica medicalasub forma miscarii active, libere saulegate, a miscarii active cu rezistenta.

&xercitiile dinamice corective se pot sistematiza astfel:

2( #'ercitii active de cap si g*t, trunc)i, membre superioare si inferioare & e'ecutate liber sau cu%ngreunare(

( #'ercitii de respiratie cu caracter corectiv(

5( #'ercitii aplicative cu caracter corectiv(

4( #'ercitii de redresare & pasive, pasivo&active sau active(

7( #'ercitii de rela'are a grupelor musculare contractate sau scurtate(

Din grupa exercitiilor active fac parte, %n primul r*nd, e'ercitiile active realizate cu segmentuldeficient, precum si e'ercitiile cu segmentele %nvecinate, care amplifica miscarile corective ale deficienteiprimare( #'ercitiile active vor fi bine localizate numai la segmentul deficient, pentru a nu crea alte

deficiente compensatorii +#'emplu: pentru corectarea lordozei lombare se vor e'ecuta miscari de fle'ieale trunc)iului numai la nivelul regiunii lombare, coloana vertebrala toracala fiind fi'ata sau mentinuta %npozitii corective( .ceste miscari pot fi e'ecutate cu %ngreunare & mingi medicinale, bastoane, gantere etc( &sau %mpotriva unei rezistente manuale sau opuse fortei gravitatiei(

#'ercitiile segmentelor %nvecinate deficientei principale vor %ntregi sau corecta e'ercitiul principal(.stfel, membrele superioare %n lordoza lombara vor lucra %n plan posterior, pentru a evita compensarea cifoticaa coloanei vertebrale dorsale, %n timp ce membrele inferioare vor fi duse, mentinute sau fi'ate %n plan anterior,pentru corectarea pozitiei bazinului( De asemenea, aceste e'ercitii vor fi e'ecutate liber sau cu%ngreunare diferita(

%n cadrul e'ercitiilor corective, miscarile pot fi e'ecutate analitic, dar ceie mai bune rezultate se obtinatunci c*nd se e'ecuta e'ercitii combinate(

&xercitiile de respiratie cu caracter corectiv se e'ecuta din pozitii stabile( "e pot e'ecuta liber sau %ntimpul e'ercitiilor de trunc)i si membre superioare, din pozitii simetrice sau asimetrice care sanu st*njeneasca miscarile toracelui( %n general, e'ercitiile de respiratie se vor introduce la sf*rsitul partiiintroductive si %n partea fundamentala a lectiei, dupa e'ercitiile corective mai grele(

&xercitiile aplicative cu caracter corectiv se folosesc pentru educarea sau reeducarea deprinderilormotrice de baza( Dintre cele mai bune e'ercitii aplicative cu continut corectiv sunt e'ercitiile de

15


16/23




mers, e'ercitiile de t*r*re, de ec)ilibru si suspensiuni(&xercitii de mers corectiv sunt introduse %n parteaintroductiva si finala a lectiei de gimnastica medicala( "e vor folosi numai acele e'ercitii de merscu structura corectiva pentru deficienta primara( De e'emplu: mers pe v*rfuri pentru corectarea cifozei,mers cu genunc)ii %ndoiti si trunc)iul vertical pentru corectarea lordozei +mers g)emuit etc(

&xercitii de trre & se efectueaza din pozitii cu baza mare de sustinere si centrul de greutate foarteaproape de baza de sprijin care permit o localizare precisa a e'ercitiilor la nivelul segmentului deficitar si

angreneaza %n lucru grupe mari musculare( #'ercitiile de t*r*re se e'ecuta din pozitii fundamentale culcat, pegenunc)i si sez*nd, dar si din pozitiile derivate ale acestora, e'ecutate simetric sau asimetric(

&xercitii de echilibrapot fi simple si asociate, cu purtari de obiecte usoare, determin*nd o solicitaresimetrica a musc)ilor antagonici(

$uspensiunile se pot realiza pasiv prin sustinerea greutatii corpului cu ajutorul diferitelor aparate saupot fi realizate activ prin forta membrelor superioare( .stfel, pot sa fie complete, c*nd se realizeazape verticala, sau incomplete & pe plan oblic sau cu sprijinul membrelor inferioare( "uspensiunile active se pote'ecuta simplu sau combinat & cu miscari active +pendulari, rasuciri, cu redresari pasive&active(

&xercitiile de redresare constau %n luarea unor pozitii corective sau )ipercorective si mentinerea lor pe operioada de timp bine determinata( #le se pot e'ecuta pasiv sau activ( -rebuie subliniata importanta marea e'ercitiilor corective, at*t %n conditii de repaus, c*t si %n mers('edresarile pasive se pot %nsoti de tractiuni sipresiuni imprimate asupra segmentului deficient de catre profesor sau de unele aparate mecanice, cumeste aparatul Mander( De asemenea, se poate asocia cu suspensiunile( $ele maibune redresari pasive se obtindin pozitia at*rnat si culcat('edresarile active constau, de fapt, dintr&o autocorectare progresiva aatitudinii corpului, imprim*nd si mentin*nd pozitii corective prin %ncercari repetate si insistente %n fataoglinzii( #le contribuie la formarea refle'ului de atitudine corecta a corpului( Pozitiile cele mai indicatepentru e'ecutarea acestor e'ercitii sunt pozitiile st*nd si sez*nd(

%n cazul c*nd un copil prezinta un handicap psihomotor, abordarea de tip recuperator trebuie sa fieadecvata tipului de )andicap si posibilitatilor individuale ale copilului respectiv(

.stfel, %n cazul unei dominante "ncrucisate sau al unei ambide7trii, de e'emplu, pot apareadificultati si probleme considerabile de dezvoltare( .ceste stari apar, %ntr&adevar, uneori, la copiiiperfect normali, motiv pentru care este e'trem de important sa fie studiata %nca din copilarie problemadominantei( =u este imposibil ca un copil care are o dominanta %ncrucisata oc)i&m*na & cum ar fi, dee'emplu, %ntre oc)iul st*ng si m*na dreapta sau viceversa & sa %nvete sa citeasca si sa scrie, dar foartefrecvent c)iar si copiii cu o dezvoltare normala si cu o inteligenta superioara %nt*mpina dificultati deosebite%n cazul acestei dominante %ncrucisate( #'ista cazuri %n care esecul %n deprinderea scrisului si cititului este total,caz %n care copilul va folosi scrierea %n oglinda sau va %nvata foarte greu cititul si scrisul, desi la aritmetica sila alte discipline poate %nvata foarte usor(

/*na dominanta poate fi stabilita observ*ndu&2 pe copil c*nd deseneaza sau c*nd e'ecuta o activitatecare presupune %ndem*nare, de pilda c*nd man*nca( Jnii copii se pot folosi de una dintre m*ini c*ndeste necesara o forta mai mare si de cealalta c*nd trebuie sa e'ecute miscari mai precise, aceasta din urma

fiind considerata m*na dominanta(

Piciorul dominant poate fi identificat cer*ndu&i&se copilului sa urce o treapta, sa coboare de pe unscaun, sau sa loveasca cu piciorul un obiect de mici dimensiuni, cum ar fi o cutie de c)ibrituri plasata vertical,piciorul folosit put*nd fi socotit dominant(

Dupa cum am aratat, %nainte de a decide cum sa influentam sau sa modificam o dominanta %ncrucisata,este important sa stabilim dominanta pentru fiecare m*na, picior, oc)i sau urec)e %n parte( %n nici un caznu trebuie sa %ncercam sa modificam dominantaprincipala a copilului( De aceea, daca observam o dominanta

16


17/23




de st*nga evidenta la m*na, urec)e si picior, dar o dominanta de dreapta la oc)i, este preferabil sa o modificampe aceasta din urma, numai daca nu e'ista probleme vizuale( $elelalte preferinte fiind egale, %n cazul unuicopil cu dominanta de dreapta, el trebuie sa fie ajutat sa&si definitiveze a dominanta at*t la niveluloc)iului, c*t si al m*inii(

$*nd dominanta s&a stabilit deja temeinic la nivelul m*inii, este mai usor sa modificam dominantaoc)iului, dar %nainte de aceasta este necesara o testare a acuitatii vizuale( -rebuie evitata e'ersareadominantei unui oc)i care este impropriu %ndeplinirii misiunii sale(

#ste de la sine %nteles ca stabilirea corecta a dominantei %l poate scuti pe copil de greutati %n %nvatareascrisului si cititului, dar nu numai depasirea acestui )andicap scolar actioneaza asupra stariiemotionale, pentru ca dominanta %ncrucisata %nsasi genereaza o anumita nesiguranta emotionala la copil(

.spectul emotional al dominantei si al lateralitatii este mult mai evident la ambidextri. #'ista cazuri %ncare, %n ciuda unei dezvoltari normale a vorbirii, nu apare vreo dominanta la nici unul dintrenivelurile mentionate +m*na, oc)i, picior sau urec)e( Dintr&un anumit punct de vedere s&ar parea ca acesticopii sunt avantajati, mai ales la tenis si scrima, deoarece capacitatea lor de a folosi la fel de bine ambelem*ini %i dezavantajeaza pe adversari( -otusi, acest fenomen trece adeseori neobservat nu numai de parinti side profesori, dar c)iar si de catre copii( .pare aici o problema aparent fara nici o legatura( .cest copil vafi acuzat ca minte si fura permanent, desi este un copil adorabil, dragut, care stabileste relatii bune, desc)ise, cuanturajul sau( Parintii si profesorul au facut tot posibilul sa&i corecteze aceasta %nclinatie, acord*ndu&iafectiune si sprijin continuu( De asemenea, %i e'plica consecintele posibile ale faptelor sale ur*te si i seaplica diverse pedepse, dar totul se dovedeste zadarnic( $opilul continua sa fure tot ce doreste, oriunde esteposibil si va minti totdeauna %ntr&un mod inventiv, sfruntat, transparent totusi( %ntr&adevar, se pare ca nici nu&i pasadaca minciunile sale sunt sau nu credibile( Pur si simplu el va spune o poveste si nu va ezita sa o sc)imbecomplet c*nd va fi pus %n aceeasi situatie, indiferent de efectul pe care %l poate avea asupra ascultatorilor( #lpare ca nu are nici un fel de mustrari de constiinta( !a promite ca nu va mai fura sau nu va mai minti, dar, cuprima ocazie, o va face din nou, datele problemei ram*n*nd mereu aceleasi(

.cesti copii pot fi uneori recunoscuti la prima vedere( Cizionomia lor specifica consta %ntr&o identitateaproape perfecta %ntre cele doua zone ale fetei, st*nga si dreapta( Cata lor, cel mai adesea rotunda,seamana oarecum cu aceea a unui pisoi( Daca li se cere sa scrie cu ambele m*ini, se va evidentiaambide'trismul lor e'ceptional, de care adesea se vor minuna c)iar si ei(

$opiii %nca mici, la care dominanta nu s&a definitivat, pot fi adesea ajutati sa dob*ndeasca un anumitsimt al comportamentului etic, antren*ndu&i %n vederea instalarii unei anumite dominante( .devaratalor problema decurge din faptul ca nu pot diferentia dreapta de st*nga, ceea ce este adevarat de ceea ce estefals, ceea ce este bun de ceea ce este rau, distinctia aceasta ram*n*nd vaga si nedeterminata(

>uni %ntregi si uneori c)iar ani sunt necesari pentru a&i ajuta pe acesti copii sa&si dezvolte suficientperseverenta si vointa care permit stabilirea unei dominante clare si definitive( Daca se reuseste,izb*nda este de ordin moral, iar copilul o va resimti ca pe o victorie personala( Din nefericire, dupa pubertateaceasta victorie devine aproape imposibila(

Jn alt )andicap psi)omotor, e'trem de sever, este paralizia cerebrala, ale carei simptomecaracteristice sunt spasticitatea, mersul forfecat si miscarile involuntare( #'ista o clasificare a paraliziei%n: tetraplegie, paraplegie si hemiplegie,aceasta din urma %nsemn*nd paralizia unei singure laturi acorpului, fie st*nga, fie dreapta, at*t bratul c*t si membrul inferior de pe aceeasi parte put*nd fi paralizate( 9ncazul paraplegiei sunt afectate, %n aceeasi masura sau nu, fie ambele brate, fie ambele membre inferioare( %nsf*rsit, %n cazul tetraplegiei sunt afectate at*t bratele c*t si membrele inferioare, e'ist*nd posibilitatea caunul dintre ele sa fie mult mai sever afectat(

17


18/23




"e poate constata ca, %n oricare dintre aceste forme de paralizie, perceperea si integrarea spatiala acopilului sunt implicate %n mod fundamental( 9n cazul )emiplegiei este afectata orientarea laterala( %n cazulparaplegiei, orientarea verticala este redusa( %n cazul tetraplegiei este deficitara orientarea pe directiasagitala( .ceasta din urma reprezinta un fenomen deosebit de impresionat( Captul ca un copil nu poateavea siguranta unei e'periente proprii %n orientarea st*nga&dreapta, fata&spate este manifestat %n e'presia dean'ietate intensa ce poate fi citita pe fata lui si care arata ca el este iremediabil condamnat la o orientare pe

directia frontala( %n ce priveste categoriile calitative ale paraliziei, se poate vorbi despre patru elementeseparate care, %n majoritatea cazurilor, se combina %ntre ele, duc*nd la o forma finala de paralizie( -otusi, elepot si trebuie sa fie analizate separat(

#ste vorba mai %nt*i despasticitate, care se caracterizeaza prin %ntepenirea unui membru sau a uneiarticulatii si prin contractarea musc)ilor( /embrul respectiv poate fi totusi miscat, daca se procedeaza cubl*ndete si lent( -otusi, daca viteza de miscare creste sau daca apare o presiune brusca, rigiditatea seaccentueaza si sporeste gradul de contractare a musc)ilor( "tarea spastica poate fi mai e'act descrisa cao stare de crampa si de contractie musculara e'trema si permanenta(

. doua forma a paraliziei cerebrale, atetoza, se caracterizeaza prin miscari involuntare, adesea rasucitesau spiralate, asemanatoare unduirii plantelor sau viermilor( "pecificitatea formei atactice consta %nmiscari e'agerate, care nu&si ating scopul( I reactie de raspuns la un stimul se traduce prin contractiimusculare destul de adecvate, dar insuficient compensate de miscarea musc)ilor antagonici( .stfel,miscarea care rezulta 1trece de tinta1( %n sf*rsit,forma rigida a paraliziei cerebrale 24@

18


19/23




permite numai miscari de foarte mica amplitudine, impresia generala fiind aceea ca membrele %nt*mpina orezistenta e'trem de mare(

-rebuie remarcat ca nici unul din cele patru tipuri nu se conformeaza strict conceptiei generale deparalizie, care presupune o incapacitate motorie absoluta( "e poate observa totusi ca simptomele paralizieicerebrale reprezinta forme patologice ale miscarii, %n care miscarea este cel mai adesea distorsionata maicur*nd datorita uneisupraactivitati musculare dec*t din cauza lipsei acesteia(

9ncapacitatea totala de a e'ecuta vreo miscare musculara & asa&nu&mita paralizie flasca & este tipicapentru leziunile nervoase periferice de la nivelul maduvei spinarii sau al membrelor, dar ea nu apare %nparalizia cerebrala(

$*nd ne ocupam de acesti copii trebuie sa tinem seama de )ipersensibilitatea lor accentuata si sa evitamstimulii senzoriali brusti, intensi si violenti, iar %n cazul copilului suferind de atetoza, stimuliiemotionali e'cesivi( %n acest sens au fost elaborate diverse e'ercitii ale pedagogiei curative si fizioterapiispeciale, multe din ele lu*nd %n considerare problema separarii capului de procesele motorii ale corpului(.cest procedeu s&a dovedit destul de util copilului mic suferind de paralizie(

-otusi,fizioterapia si eurimia curativa, doua dintre cele mai importante terapii, necesita %ndrumari sicontrol medical( =u este %nsa mai putin adevarat ca o abordare generala a problemelor copiilor paraliticiar avea mult de c*stigat daca s&ar %ntelege situatia specifica a copilului respectiv, precum si modul %n care else percepe pe sine si daca va accepta faptul ca el este prizonierul e'perientei sale senzoriale(

Jn alt avantaj curativ decurge din considerarea acelei sensibilitati care ar trebui sa se rezumeesentialmente la fata si la cap, dar care se e'tinde asupra %ntregului corp( .tunci c*nd atingem membrele unuicopil afectat de paralizie cerebrala, trebuie sa procedam cu tot at*ta delicatete ca atunci c*nd %i atingem fata(>a fel, daca nu ne aflam %n raza lui vizuala, nu&i vom %mpinge niciodata scaunul cu rotile fara a&2 preveni(-rebuie mai %nt*i sa ne facem cunoscuta prezenta si intentiile( /odul de abordaretrebuie sa fie %n generaldelicat, bl*nd, gradat( %n acest scop, se dovedesc utile e'ercitiile de auto&observare a propriilor miscari %n fataoglinzii( #le permit sensibilitatii senzoriale si miscarii sa se disocieze(

Daca privim cu %ntelegere situatia unui copil paralizat, vom observa ca el este nu numai )ipersensibil, darsi lipsit de e'perienta sinelui, aidentitatii sale corporale pe care o persoana sanatoasa o c*stiga prin simtultactil, prin miscare, prin senzatia de confort si de ec)ilibru( .ceste simturi opereaza %n cea mai mare parte %nimediata apropiere a pragului constient, sau c)iar sub acest prag si sunt cruciale pentru securitatea fizica,gradul de confort si eficienta( %n cazul unui copil paralitic, aceste e'periente fundamentale sunt absente(

(enomenul mersului forfecat este deosebit de revelator %n privinta diferentierii functionale %ntre cap sicorp( .t*t %n abordarea generala a paraliziei cerebrale la copii, c*t si %n cea educationala, nu trebuie sa uitam caacesta simte nevoia unei anumite sigurante %n orientarea spatiala si a unui ajutor pentru a putea percepeimagineapropriului corp( -oate acestea se pot realiza %ntr&o mare diversitate de moduri( /ai e'ista o carenta, foartediferita de paraliziile cerebrale, care poate afecta grav dezvoltarea motorie a copilului( #ste vorbadespre hipotonie. #tiologia acestei stari patologice nu este cunoscuta cu precizie, dar pare sa fie si ea, %n multecazuri, de origine cerebrala( $opilul care sufera de )ipotonie nu&si va ridica capul si nu&si va folosi m*inile

si bratele la timpul cuvenit( #l va ram*ne %n pozitia culcat( "e %nt*mpla uneori ca nici atunci c*nd ajunge lav*rsta scolara sa nu se poata ridica %n picioare( .ceasta afectiune se poate combina cu o %nt*rziere%n dezvoltarea generala si situatia poate fi de o gravitate e'trema( Jneori pot fi remarcate simptomele unei usoarespasticitati, dar principalul simptom este total opus spasticitatii si consta %ntr&o atonie musculara, oinertie generala si o lipsa totala de vigoare( %n alte privinte copilul poate parearelativ normal, uneori somnoros siapatic( /odul %n care abordam un copil cu )ipotonie trebuie sa fie completdiferit de cel folosit %n cazul copilului cu paralizie cerebrala( Daca se urmareste dezvoltarea motorie sidezvoltarea generala, atunci va fi nevoie de o stimulare permanenta si destul de intensa( De mare importantaeste stimularea frecventa si continua a refle'ului primar al apucarii, c*t si a celui planetar( Jn mijloc util %l

19


20/23




reprezinta %n acest caz e'ercitiul prin care copilul este pus sa stea descult pe un bat rotund( $opilul cu )ipotonienu poate fi ajutat dec*t printr&ostimulare perseverenta att a activitatii motorii, ct si a vorbirii. si %n acest caz,c)ineziterapia trebuie facuta sub control medical(

.sadar, %n functie de tipul de deficienta fizica sau psi)omotorie, de v*rsta persoanei respective, depotentialul ei fizic si psi)ic se va proceda la o modalitate sau alta de interventie de tip recuperator(

)89/2

Deficientele fizicesunt definite ca abateri de la normalitate, n forma si functiile fizice ale

organismului, care tulbura cresterea normala si dezvoltarea armonioasa a corpului, modifica aspectul

exterior, reduc aptitudinile si puterea de adaptare la efortul fizic si diminueaza capacitatea de munca

productiva a individului. Deficientele fizice se constituie, deci, ca invaliditati corporale care slabesc putereasi mobilitatea organismului prin modificari patologice e'terioare sau interioare, localizate la nivelul %ntreguluicorp sau numai la nivelul unor segmente ale sale( $ategoria respectiva de )andicap cuprinde at*t infirmiimotorii sau locomotori +de motricitate, c*t si pe cei care sufera de unele boli permanente - cronice +bolirespiratorii, cardiopatiile, diabetul etc( ce influenteaza negativ capacitatea fizica a individului( 9n aceastacategorie pot fi %ncadrate si persoanele cuafectiuni senzoriale +surzii si orbii, tin*nd cont de

particularitatile lor specifice deosebite(

&auzele deficientelor fizice si psi)omotorii se prezinta sub o mare varietate si pot sa afecteze %n gradediferite organismul( Pot fi sistematizate, dupa diferite criterii, %n mai multe categorii( .stfel, dupa un primcriteriu, al originii, cauzelepot fi %mpartite %n interne si e'terne( $auzele interne sunt determinate deprocesele de crestere si de dezvoltare, de natura functiilor somatice, organice si psi)ice, iarcauzele externe sunt raportate la conditiile de mediu, de viata si de educatie ale individului( 9n functiedecaracterul direct/indirect e'ista cauze cu actiune directa, care intereseaza elementele proprii aledeficientei, si cauzeindirecte, care produc o afectiune sau o deficienta morfologica sau functionala( Crecventse utilizeaza si criteriul de %mpartire acauzelor n predispozante (favorizante) si determinante(declansatoare). $auzele favorizante sau predispozante +care pot cauza deficiente fizice sunt %n legaturacu ereditatea, cu influentele nocivepe care le sufera organismul fatului %n viata intrauterina etc( +actorii

determinanti *declansatori$ sunt cei care prin aparitia si actiunea lor determina dezvoltareadeficientelor fizice si psi)omotorii( #i pot actiona n perioada intrauterina, n timpul travaliului sau nperioada copilariei.

Deficientele fizice sunt grupate, alaturi de deficientele senzoriale, %n categoria deficientelorsomatice sau biologice dupa mai multe criterii: prognosticul +evolutia deficientei fizice *deficienteneevolutive & statice, fi'ate definitiv, foarte greu de corectat & si deficiente evolutive & care progreseaza sauregreseaza, put*nd fi corectate, %ntr&o proportie mai mare sau mai mica, mai usor sau mai greu, gravitatea*deficiente fizice usoare, care se pot corecta destul de usor si total & e'(: deficienta cifotica, g*tul%nclinat lateralsau %nainte etc, deficiente de grad mediu %n care sunt %nglobate defectele morfologice si functionalestationare sau cu evolutie lenta, care se corecteaza partial sau ram*n nemodificate & e'(: cifoze, lordoze,deformatii ale abdomenului, toracelui etc( si deficiente accentuate care constau %n modificari patologice ajunse

%ntr&un stadiu avansat de evolutie & e'( malformatiile aparatului locomotor, localizarea siefectele deficientei +deficiente morfologice si deficiente functionale( .mbele categorii mari de deficiente potfi sub%mpartite %n functie de %ntinderea si de profunzimea deficientei %n: deficiente globale +generale sau deansamblu si deficiente partiale +regionale, segmentare sau locale(

#( !erza clasifica deficientele morfologice globale %n: deficiente de crestere, de nutritie, de atitudine,deficiente ale tegumentelor, ale musculaturii, oaselor sau articulatiilor. . doua categorie de deficiente fizicemorfologice sunt deficientele morfologice partiale %n care sunt incluse: deficiente ale capului, ale fetei,

20


21/23




deficiente ale gtului, trunchiului/toracelui, ale abdomenului etc( . doua mare clasa de deficiente fizice estereprezentata de deficientele functionale %n care includem: deficienteale aparatului neuromuscular +diferiteleforme si grade de paralizii, tulburarile de mers, de ec)ilibru, de ritm, de coordonare a miscarilorsi deficiente ale marilor aparate si functiuni ale organismului +e'( ale aparatului respirator(

%n ce priveste recuperarea deficientelor fizice, trebuie avut %n vedere faptul ca %nainte de acorectaEtrata o deficienta fizica este binesa prevenim aparitia ei prin masuri de %ngrijire primara si secundara+e'( vaccinari & %mpotriva bolilor transmisibile, asanarea solului, aprovizionarea cu apa, e'amene medicaleperiodice ale gravidei si copilului, supraveg)erea regimului nutritional etc, la care se adauga si celecu caracter tertiar care %mpiedica transformarea unei incapacitati %n )andicap +incluse %n programele dereadaptare a copiluluiEadultului cu defiienta( .tunci c*nd e'ista deja o deficienta motorie +fizica,demersulcorector debuteaza prin evaluarea potentialului psihomotor al copilului,pentru ca ulterior importanta sa fieeducatia copilului deficient fizic, implicit si educatia familiei lui. Pe l*nga terapia de tippsihologic +realizata individual sau %n grup & cu grup suportiv, %n recuperarea deficientilor fizic se apeleazacu precadere la corectarea deficientei +acolo unde se poate prin exercitii de gimnastica, fizioterapie, prininetoterapie, reflexoterapie, acupunctura etc( 9n cadrul aspectelor de consiliere psi)ologica trebuie saabordam si problema impactului psihologic al deficientei fizice asupra copilului.#cest impact este diferit, nfunctie de grupa de vrsta si de tipul handicapului. 9mportante sunt si reactiile copilului la boala si mai alesla durere. )ecuperarea fizica & e'ercitiul fizic & folosita %n scop profilactic, dar mai ales corectiv, influenteazanu numai forma si structura tesuturilor corpului omenesc, ci ec)ilibreaza concomitent functiile fiecarui organ,realiz*nd o stare de sinergie si de solidaritate functionala( .sadar, %n functie de tipul de deficienta fizicasau psi)omotorie, de v*rsta persoanei respective, de potentialul ei fizic si psi)ic se va proceda la omodalitate sau alta de interventie de tip recuperator(

&(&P-&;!

( eficienta fizica * abatere de la normalitatea corporala +forma si functii, care afecteaza cresterea sidezvoltarea normala a organismului, modifica aspectul e'terior, reduce puterea de adaptare la efortulfizic,

referat - prevenirea şi combaterea instalării deficienţelor fizice la elevii din ciclul primar

Documents