Mijloace şi modalităţi de plată

Mijloace şi instrumente de plată

În economiile de piaţă moderne, agenţii economici dispun de o varietate de metode pentru a face plăţi. Astfel, de regulă, ei aleg instrumentul de plată pe care îl consideră adecvat necesităţilor lor, din perspectiva vitezei de execuţie, a costurilor de tranzacţie, a caracteristicilor locale, precum şi a cadrului legal care reglementează obligaţiile de plată.

Din punctul de vedere al tehnologiei implicate, transferurile de fonduri pot fi clasificate fie după modul în care sunt prezentate instrucţiunile de plată - pe suport hârtie sau nonhârtie-, fie după canalele de transmisie ale acestora-manual, telefonic, telex, electronice sau prin alte forme de telecomunicaţii. Cu cele două suporturi sunt asociate următoarele instrumente de plată:

- Instrumente de plată pe suport hârtie : ordine de transfer debit (cambia, biletul la ordin, cecul), ordine de transfer credit (ordinul de plată);

- Instrumente de plată pe suport nonhârie : cardul, debitul direct.

1.Cambia

Cambia (trata) este un titlu de credit utilizat ca instrument de plată prin care un creditor (numit trăgător) dă dispoziţie debitorului său (numit tras) să plătească o anumită sumă unui terţ (numit beneficiar), la o anumită dată şi într-un loc stabilit, fără a indica operaţiunea care a generat creanţa. Cambia internaţională se individualizează prin următoarele:

Cambia are caracter internaţional, deoarece menţionează cel puţin două dintre locurile prevăzute şi indică faptul că oricare două astfel de locuri specificate sunt situate în state diferite;

Necesită promovarea uniformităţii în aplicarea ei;

Presupune respectarea bunei-credinţe în tranzacţiile internaţionale.

Interpretarea cerinţelor formale

Suma plătibilă 1prin cambie necesită o definire concretă, deoarece suma se poate plăti cu dobândă, în tranşe la date succesive, în tranşe la date succesive cu stipularea pe instrument că, în cazul neplăţii oricărei tranşe, suma restantă devine scadentă, conform unei rate de schimb indicate pe instrument sau care va fi determinată aşa cum menţioneză instrumentul sau într-o altă valută, alta decât cea în care este exprimată suma în instrument.

1 Convenţia UNCITRAL, art.7.

1

În situaţia în care există o discrepanţă între suma exprimată în cuvinte şi suma exprimată în cifre, suma plătibilă prin instrument este suma menţionată în cuvinte.2

Un instrument se consideră a fi plătibil la cerere dacă menţionează că este plătibil la vedere, la cerere sau la prezentare ori dacă nu este exprimat niciun moment de plată.3Instrumentul este considerat plătibil la un moment definit dacă se prevede că este plătibil la o scadenţă specificată sau la o perioadă fixă după o dată specificată sau la o perioadă fixă după vedere, în tranşe la date succesive, în tranşe la date succesive cu menţiunea că, în caz de neplată a oricărei tranşe, soldul neplătit devine scadent.

a) Transfer

Un instrument este transferat prin gir şi presupune livrarea instrumentului de către girant, giratarului sau prin simpla livrare a instrumentului (dacă girul este în alb)4. Girul trebuie scris pe instrument sau pe un adaos ataşat la acesta şi poate fi în alb sau special (în „plin”).

b) Drepturile unui deţinător şi ale unui deţinător protejat

Drepturile unui deţinător neprotejat sunt supuse oricăror revendicări valabile asupra instrumentului din partea oricărei persoane, numai dacă a luat instrumentul având la cunoştiinţă o astfel de revendicare sau dacă instrumentul a fost obţinut prin fraudă sau furt a participat în orice moment la fraudă sau furt în privinţa lui.

Deţinător „protejat” înseamnă deţinătorul unui instrument care era complet când l-a luat sau care era incomplet şi a fost completat conform autorităţii sale sau dacă atunci când a devenit deţinător nu avea cunoştiinţă despre o apărare contra obligaţiei privind instrumentul sau despre o revendicare valabilă a vreunei persoane asupra instrumentului sau despre faptul că a fost dezonorat prin neacceptare sau neplată5.

c) Obligaţiile părţilor

Conform prevederilor Convenţiei internaţionale, o persoană nu este obligată printr-un instrument decât dacă îl semnează. Obligaţia părţii asupra instrumentului rezultă şi din cazul în

2 Ibidem, art.8.

3 Ibidem, art.9.

4 Ibidem, art. 13.

5 Ibidem, art. 27-29.

2

care persoana semnează un instrument cu un nume care nu este al ei. Trăgătorul 6 se angajează ca, la dezonorarea cambiei prin neacceptare sau prin neplată şi la orice protest necesar, să plătească cambia deţinătorului, oricărui girant sau garant al girantului care preia şi plăteşte cambia. Trasul 7 devine obligat prin cambie dacă acceptă, ceea ce înseamnă că după acceptare se angajează că va plăti cambia conform termenilor acceptării sale deţinătorului sau oricărei părţi care preia şi plăteşte cambia. Girantul8 reprezintă perosna care se angajează ca, la dezonorarea cambiei prin neacceptare sau neplată şi la orice protest necesar, să plătească instrumentul deţinătorului sau oricărui girant ulterior, sau oricărui garant al girantului care preia şi plăteşte instrumentul. Garantul 9 constituie persoana care garanteză plata unui instrument indiferent dacă a fost sau nu acceptat pentru întreaga sumă sau numai pentru o parte a ei în favoarea unei părţi sau a trasului.

d) Prezentarea cambiei pentru acceptare şi dezonorarea prin neacceptare

În principiu, o cambie poate fi prezentată pentru acceptare. O cambie trebuie prezentată pentru acceptare, dacă trăgătorul a stipulat în cambie că trebuie prezentată pentru acceptare, în cazul în care cambia este plătibilă la o perioadă fixă după vedere sau cambia este plătibilă în alt loc la reşedinţa sau sediul trasului cu excepţia cazului în care este plătibilă la cerere.

e) Prezentarea cambiei pentru plată şi dezonorarea prin neplată

În cazul în care instrumentul nu se prezintă corespunzător pentru plată, trăgătorul, giranţii şi garanţii nu sunt răspunzători asupra lui, dar nu sunt eliberaţi de răspundere. Instrumentul este considerat a fi dezonorat prin neplată în următoarele situaţii10:

dacă plata este refuzată la prezentarea la timp;

6 Ibidem, art. 38.

7 Ibidem, art. 40.

8 Ibidem, art. 44.

9 Convenţia UNCITRAL, art. 21.

10 Ibidem, art. 58.

3

dacă deţinătorul nu poate obţine plata la care este îndreptăţit;

dacă prezentarea pentru plată nu este necesară pentru că s-a renunţat la aceasta.

f) Recursul

În cazul în care un instrument este dezonorat prin neacceptare sau neplată, deţinătorul îşi poate exercita dreptul de recurs numai după ce instrumentul a fost protestat corespunzător pentru dezonorare. Protestul reprezintă o declaraţie de dezonorare, întocmită la locul unde a fost dezonorat instrumentul, semnată şi datată de o persoană autorizată, care cuprinde: persoana la cererea căreia este protestat instrumentul, locul protestului, cererea făcută şi răspunsul dat 11.

g) Suma plătibilă

Deţinătorul poate exercita drepturile sale asupra instrumentului împotriva oricărei părţi, a unora sau tuturor părţilor obligate prin ea, şi nu este obligat să respecte ordinea în care părţile au devenit obligate. Partea care plăteşte un instrument şi care se eliberează complet sau parţial de obligaţia sa poate recupera de la părţile obligate faţă de ea întreaga sumă, dobânda de la acea sumă şi orice cheltuieli de înştiinţare.

h) Eliberarea prin plată

Eliberarea de obligaţia de plată ce decurge dintr-un instrument se produce atunci când partea responsabilă plăteşte deţinătorului, sau unei părţi următoare ei, suma datorată la scadenţă, după scadenţă sau înainte de scadenţă la dezonorare prin neacceptare12.

Avantajele şi limitele cambiei

Avantajele cambiei Limitele cambiei

este emisă la iniţiativa exportatorului este supusă acceptării de către tras

materializează datoria importatorului este supusă riscului de pierdere, furt, falsificare

11 Convenţia UNCITRAL, art. 60.

12 Ibidem, art. 72.

4

cerinţe formale relativ simple mai ales în cazul formularelor standardizate oferite de bănci

este lentă la încasare, deoarece în această operaţiune intervin mai multe bănci

permite trăgătorului să-şi mobilizeze creanţa

elimină riscul de schimb

precizează exact termenul de plată

2.Biletul la ordin

Biletul la ordin este, ca şi cambia, un titlu de credit utilizat ca instrument de plată, dar spre deosebire de aceasta, reprezintă angajamentul unui debitor (numit emitent) de a plăti o sumă unui creditor (numit beneficiar) la un anumit termen sau la prezentarea acestuia.

Avantajele şi limitele biletului la ordin

Avantajele biletului la ordin Limitele biletului la ordin

permite beneficiarului să-şi moblizeze creanţa este supus riscului de pierdere, furt, falsificare

cerinţe formale relativ simple, mai ales în cazul formularelor standardizate oferite de bănci

elimină riscul de schimb

precizează exact termenul de plată

materializează datoria importatorului

3.Cecul

Definiție și caracteristici

Cecul este un instrument de plată, scris și subscris, prin care titularul dă o instrucțiune băncii sale de a pune la dispoziție o anumită sumă de bani unei alte entități /persoane nominalizate sau pentru retragere de numerar de către titular. Cecul este un instrument de plată la vedere. Operațiunile cu cecuri implică cel puțin trei părți: trăgător, tras și beneficiar.

Trăgătorul este partea care emite (scrie) cecul pe baza disponibilului aflat în cont și care dă o dispoziție de plată, necondiționată, băncii la care are deschis contul.

5

Trasul este întotdeauna o bancă la care trăgătorul are deschis contul și care efectueză plata pe baza cecului primit, numai dacă trăgătorul are suficient disponibil în cont, către o terță parte sau chiar către trăgător dacă acesta solicită să i se elibereze numerar.

Beneficiarul este partea care primește suma transmisă de trăgător, iar în situația în care trăgătorul a dispus să i se elibereze numerar, acesta apare și în postura de beneficiar.

Răspunderile celor trei părți sunt:

- trăgătorul este responsabil pentru asigurarea disponibilului, respectiv să fie lichid (depozit), cert (utilizabil imediat) și exigibil

- trasul răspunde de efectuarea plății la prezentarea cecului și de întârzierile care pot apărea

- beneficiarul răspunde pentru neprezentarea la bancă în termenul de valabilitate a cecului în vederea primirii sumei în numerar

Cecul trebuie să cuprindă următoarele mențiuni obligatorii:

denumirea de cec trebuie să figureze pe înscris, utilizându-se formula „plătiți în schimbul acestui cec”

ordinul necondiționat de plată a unei sume de bani (în cifre și litere) și cu mențiunea monedei

numele trasului este numele băncii plătitoare

locul de plată, respectiv localitatea și adresa băncii unde urmează a se face plata

data și locul emiterii, respectiv ziua, luna și anul pentru a se putea cunoaște termenul până la care posesorul trebuie să prezinte la plată cecul

semnătura trăgătorului este explicită (nume și prenume) și olografă (scrisă de mână). Pentru pesoanele juridice se solicită și ștampila unității.

Tipuri de cecuri

Cecul nominativ indică expres beneficiarul, respectiv persoana îndreptățită să încaseze suma prevăzută în document.

Cecul la purtător este un document care nu indică numele persoanei către care urmează să se efectueze plata, beneficiarul fiind persoana care se află în posesia documentului.

Cecul la ordin reprezintă un instrument de plată care menționează beneficiarul, precum și dreptul său de a transmite beneficiul plății prin girare sau andosare.

După modul de încasare se pot emite și utiliza cecuri nebarate, barate, cecul de virament, cecul documentar, cecul certificat, cecul de voiaj și cecul circular.

Măsuri de contracarare a riscului de neplată a cecului

6

Emitentului îi sunt recomandate următoarele:

să utilizeze acest instrument de plată pentru achiziționarea de valori importante, de la distanță mare, pentru care este necesară preconstituirea unui mijloc de probă

să completeze cecul cu atenție, cu un scris lizibil, utilizând o pastă sau o cerneală care nu se șterge ușor și să bareze rubricile necompletate

în cazul pierderii sau furtului formularelor, să anunțe banca imediat, în scris, și, dacă este cazul, și poliția, menționând numerele formularelor respective.

Primitorului îi sunt recomandate următoarele:

să verifice atent cecul atât din punct de vedere al aspectului exterior, cât și a conținutului (să nu existe pete, scriere incompletă, urme de ștersături sau decolorări)

să solicite actul de identitate al plătitorului, pentru a înscrie pe spatele cecului datele de identificare ale acestuia

să anunțe poliția în cazul în care banca nu acceptă cecul de plată deoarece a fost declarat pierdut sau furat

Instrumente de plată electronice

Instrumentele de plată electronice sunt de două feluri:

- instrumente de plată la distanță (cardul, ordinul de plată electronic, cecul electronic)

- instrumente de plată de tip monedă electronică (portofelul electronic)

Instrumentele de plată la distanță permit deținătorului să aibă acces la fondurile aflate în contul său bancar și mijlocesc efectuarea de plăți către un beneficiar sau alt gen de trensfer de fonduri, și care necesită un nume de utilizator și un cod personal de identificare, așa cum este cardul de debit sau de credit. În această categorie se includ și aplicațiile de tip internet-banking și home-banking.

Instrumentele de plată de tip monedă electronică permit accesul numai la un depozit electronic constituit în prealabil și imstrumentul poate fi sau nu reîncărcabil cu o anumită valoare. Acestea pot fi chip-cardul, memoria unui calculator (portofelul electronic) sau alt depozit electronic pe care sunt stocate unități valorice de monedă.

Într-un procedeu electronic de plată sunt implicate:

a) trei entități care interacționează, respectiv o bancă, un vânzător și un cumpărător

7

b) mai multe echipamente hardware, software, o rețea de transmisie, punct de vânzare (POS), distribuitor de bani electronici (cont-bani, credit-bani, numerar-bani)

c) un set de protocoale de plată (instrucțiuni de lucru)

Plățile electronice se pot clasifica după mai multe criterii, astfel:

a) după tipul de tehnologiei: plăți bazate pe carduri, plăți bazate pe aplicații moderne, plăți bazate pe aplicații internet, plăți bazate pe telefonia mobilă

b) după volumul tranzacției: microplăți – plăți până la 5 euro/$, plata de tip consumator – între 5-500 euro/$, plata de tip afaceri – peste 500 euro/$

c) după natura informației: plăți bazate pe valoare, plăți bazate pe informație

d) după natura monedei electronice: plăți bazate pe bani electronici de cont, plăți bazate pe bani electronici semn

e) după instrumentele de plată oferite: plăți cu carduri bancare, plăți on-line, microplăți, plăți prin cecuri electronice

Decontarea brută în timp real este un procedeu electronic bazat pe transmiterea de mesaje electronice de către participanți, procesarea acestora în limita disponibilului existent în contul de decontare de la banca centrală, asigurarea resurselor de completare a eventualelor deficite prin credite „intraday” și decontarea finală prin conturile curente de la banca centrală. Principalul avantaj al acestui procedeu constituie operativitatea și reducerea pînă la eliminare a riscului de credit. Întrucât avem de-a face cu un procedeu cu decontare brută, deci fără compensare, băncile trebuie să mențină un volum destul de mare de disponibilități în conturile de la banca centrală pentru a acoperi cerințele de plăți, ceea ce este un dezavantaj.

Tipuri de decontare brută: cu linie de așteptare la banca remitentă (fără credite „intraday”) și cu linie de așteptare la instituția de gestionare a sistemului (cu credite „intraday”).

În România, procedeul preconizat se referă numai la decontarea plăților de mare valoare (peste 500 milioane lei și care se decontează prin instrumente de plată de credit, respectiv ordinul de plată) și a plăților urgente indiferent de valoare și este gestionat de TransFonD ca agent operator al băncii centrale.

Contul de decontare are la începutul și la sfârșitul zilei operative sold zero.

Mesajul electronic (ordinul de plată electronic) se folosește în cadrul plăților de mare valoare care tinde să se generalizeze pentru toate categoriile de plăți electronice. Un mesaj electronic cuprinde aceleași elemente înscrise pe ordinul de plată pe suport hârtie, plus unele elemente specifice pentru criptare.

În linia de așteptare, mesajele sunt ordonate pe clase de prioritate, iar în cadrul lor în funcție de momentul primirii. Principul de administrare este bypass FAFO (primul intrat-primul executat) pentru fiecare clasă, cu excepția cazului în care disponibilul este insuficient pentru plata care trebuie procesată și se execută următoarea plată care se încadrează în disponibil. Mesajele de plată, odată introduse în sistem, nu pot fi nici retrase, nici anulate decât în cazuri

8

excepționale, stabilite de banca centrală. Mesajele de plată care nu s-au decontat până la finele zilei de decontare se returnează băncii inițiatoare, astfel că în sistem nu se păstrează niciun mesaj pentru ziua următoare.

În cursul unei zile pot apărea situații de lipsă temporară de lichidități, mesajele fiind stocate în linia de așteptare. Pentru a se asigura un flux continuu, sistemul prevede ca banca centrală să asigure un credit intraday (pe parcursul zilei) pe bază de garanții sub forma titlurilor de stat. În acest scop, banca centrală furnizează lichidități pe parcursul unei zile ăn sistem REPO (cumpărare de titluri de către participanți cu răscumpărare la finele zilei).

Cartea de plată (cardul) reprezintă un instrument pe baza căruia deținătorul are dreptul de la o procedură de autorizare și plată a unor bunuri și servicii sau de retragere a unor sume.

Cardul are forma unei cărți de vizită, confecționată din material plastic rezistent, cu dimensiuni tipizate și standardizate. Cartea de paltă cuprinde următoarele mențiuni: denumirea și sigla emitentului (băncii), hologramă tridimensională, numărul cardului, numele posesorului autorizat, durata de valabilitate, semnătura trăgătorului, sfera de aplicabilitate.

Instrumentele de plată sub forma cardurilor se pot emite de către bănci, comercianți sau alte organisme care au sisteme proprii de decontare cu clienții.

În funcție de modul de stocare a caracteristicilor de securizare, se emit carduri cu bandă magnetică și carduri cu microprocesor.

Cardurile pot îmbrăca forma cărților de debit (debit-carduri) și a cărților de credit (credit-carduri). Cărțile de debit se emit în calitate de instrumente de plată în suma egală cu disponobilitățile din cont sau în limita unui descoperit de cont pe care banca îi acordă clientului. Cărțile de credit asigură dreptul deținătorului de a achita bunuri și servicii cumpărate sau de a retrage unele sume pe seama unui credit sau a unei linii de credit acordate.

Cardul se individualizează prin anumite efecte: elimină utilizarea numerarului, simplifică operațiile clientului, se reduce perioada de efectuare a decontărilor, stimulează clienții să cumpere mărfuri din anumite rețele de magazine, băncile percep comisioane mai mici.

Cardurile pot asigura retragerea numerarului de la distribuitoarele automate sau obținerea de informații asupra soldului contului și transferurilor efectuate.Promovarea și globalizarea plăților prin carduri se realizează prin anumite organizații cum sunt: Visa International, Europay International, American Express Master Card International.

Cecul electronic (eCheck) este un instrument care se prezintă sub forma unui mesaj

electronic semnat electronic și are aceleași funcții ca și cecul pe suport hârtie. Circuitul cecului electronic este similar cu circuitul tradițional al cecului pe suport hârtie. Astfel, debitorul generează un cec electronic folosind un smart card, după care îl semnează electronic și il transmite beneficiarului prin internet. Beneficiarul primește eCheckul, verifică semnătura debitorului, andosează cecul pe numele băncii lui, îl semnează electronic și îl trimite băncii lui pentru constituirea unui depozit. Banca beneficiarului verifică semnătura acestuia și îl introduce în compensare. Banca debitorului verifică semnătura acestuia, debitează contul și confirmă casei

9

de compensații acordul de plată. După compensare, banca beneficiarului intră în posesia sumei și creditează contul acestuia.

Transferuri electronice prin sistemele SWIFT și TARGET

1.Sistemul SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecomunication)

SWIFT este sigla unei societăți pe acțiuni cu scop nelucrativ, iar băncile acționare erau europene, americane și canadiene. SWIFT este o rețea privată de teletransmisiuni, închiriată de diverse state, gestionată prin calculator și a cărei folosire este rezervată: băncilor membre, băncilor membre de categoria a doua, participanților.

Rețeaua SWIFT reprezintă un sistem de comunicare care se bazează pe principiul transmiterii reciproce de informații între două bănci sau între doi participanți oarecare.

Rețeaua SWIFT cuprinde patru calculatoare de mare capacitate localizate la Bruxelles, Amsterdam și Culpeper (statul Virginia-SUA), numite centre de comutare.

Printre avantajele utilizării rețelei SWIFT se află: siguranța, rapiditatea, costul redus și fiabilitatea.Principalul inconvenient al rețelei SWIFT este acela că nu remite nicio confirmare de primire a mesajului, verificarea modului de transmitere a mesajului realizându-se prin controlul operațiunilor înseși.

2.Sistemul TARGET (Trans European Automated Real Time Gross Settlement Express Transfer)

Sistemul TARGET asigură o derulare, extrem de rapidă, a plăților între țările membre ale Uniunii Europene. Prin înființarea acestui sistem s-au urmărit: asigurarea funcționării unei piețe monetare europene, promovarea unei politici monetare comune, asigurarea unui mecanism sigur pentru plățile din cadrul Uniunii.

Sistemul TARGET este alcătuit din 15 sisteme naționale de plăți RTGS interconectat prin intermediul unei rețele electronice de procesare automată a datelor, la care se adaugă sistemul propriu de plăți al Băncii Centrale Europene EPM.

Sistemul TARGET este conceput astfel încât o plată inițială să se finalizeze în maximum câteva minute. Acest interval de timp este denumit timp de operare. Sistemul TARGET asigură o gestiune zilnică corespunzătoare a lichidităților băncilor centrale naționale.

3.Succintă analiză comparativă a celor două sisteme: SWIFT și TARGET

Printre asemănările și deosebirile principale dintre cele două sisteme, putem menționa:

- dacă, în ambele cazuri, viteza de lucru este comparabilă și corespunde conceptului de timp real, diferențieri apar în ceea ce privește aria de acoperire (SWIFT 189 de țări, TARGET 15 țări)

- dacă în cadrul rețelei SWIFT are loc doar un transfer de informații, prin intermediul sistemului TARGET se efectuează plăți, iar moneda de plată este euro

10

- în ambele sisteme, plata serviciului de transmitere se efectuează de către inițiator astfel: în sistemul TARGET, în euro, în funcție de numărul mesajelor transmise lunar, iar în sistemul SWIFT, în franci belgieni, în funcție de mărimea, valoarea și prioritatea mesajului

11