referat master

Upload: budai-barna-lorand

Post on 12-Jul-2015

297 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

UNIVERSITATEA,,PETRU MAIOR'' TARGU.MURE$ FACULTATEA DE $TilNTE ECONOMTCE, JURTD|CE $r ADM|N|STRATIVE Master: Managementul administraliei publice gi cariere publice Special i zareai ADM ISTRATIE PU B Ll CA

.,t'"1

f \'il\t];

.'

LESLEAN (POP) T. MTRELA ADTNA

rincu-uuneg2008

- Csriersfuncsionolrului public europeqn -

Guprins

Cuprinsl. Funcfia publici gi funcfionarul public: delimitiri conceptualel.1

2 3 3 4

. Noliunea de func{ie publicd europeand

1.2. Statulul 1.3.

funclionarilor publici europeni

Noliunea de funclionar public comunitar

o

ll. Funcfionarul public europeanll.1

I1011 11

. Trdsdturile functionarului public european

11.2.

Categorii de funclionari publici europeni

lll. Cariera funcfionarului public europeanlll.1. Notiunea de carierd lll.2. Elemente specifice carierei funclionarilor publici europeniU!.2.1. Recrutarea l]1.2.2. Debutul carierei (efectuarea stagiului)111.2.3. 111.2.4.

12 13 14 15 16 16 17 19

Avansarea gi promovarea lncetarea raportului de funclie publicdInterimatul in funclia public5

111.2.5.

Concluzii Bibliografie

- Cqrierafimcgionorului public europecnt -

I-,H#nEti*,,n*Lhlicf,, *Lfunctignar*l,,pqihliie;d,gliimit{,ri pengegfHnlg;

L|. Na(lunea de funelie publlcd eurapeandNoliunea de funclie publica europeand a intrat in limbajul fiecdruia dintre noi, fiind utilizatd in doud sensuri diferite in funclie de contextul concret. Jn sens larg, funclia europeand desemneazi persoanele investite cu autoritate publicd care lucreazd pentru o institulie sau un organism european dar gi funclionarii care desfagoarS activitate in structurile administraliei publice pentru fiecare dintre statele membre ale Uniunii Europene. in sens restfrns, persoanele care lucreazi pentru institulii gi organisme comunitare sunt fie fuctionari europeni, fie agen{i contractuali, adicd persoane care desfdgoard activitate in baza unui contract de munci gi nu sunt investite cu autoritatepublicS.

in !5rile Uniunii Europene existi doud categorii de funclii publice, gi anume:

o oDeci gi

funclionari care lucreazd la nivelul instituliilor comunitare gi care pot fi desemnati cu titulatura de funclionari publici europeni; funclionari care lucreazi in administralia proprie a fiecirui stat membru.

in acest domeniu se verificd principiul general al subsidiaritd{ii legislaliei comunitare. Fiecare stat membru reglementeazd regimul corpului de func{ionari proprii in acord cu exigenlele sistemului legislativ autohton, iar pentru funclionarii europeni reglementarea statutului acestora revine instituli lor comun itare.i

in contextul dreptului comunitar, cadrul normativ privind func{ia publici a fost infuien{at de adoptarea de cdtre Comisia European5 a,,Cdrlii atbe a reformei administrative"l cu privire la reforma administrativ5, incd din martie 2000. Acest document a evidenliat principiile administraliei publice la nivel european, punAndu-se accent pe calitatea serviciilor oferite, independenla funclionarului, angajarea r5spunderii acestuia pentru toate faptele sdvArgite, eficienla gi transparenla serviciului public prestat citre cetSlenii europeni.Pentru transpunerea in practicd a acestor principii a fost adoptat la 13 septembrie 2000 ,,Codul bunei cuviinle in administralia publicd'', conceput in primul rdnd ca un instrument de lucru pentru personalul institutiilor europene care lucreazd in mod direct cu publicul Mai mult codul urmdregte gi informarea cetdlenilorasupra dreptului de a beneficia de servicii de calitate, asupra condiliilor ?n care trebuie se agtepte sd fie trata{i in momentul in care abordeazd o institulie european5.

si

Cu privire la regimul funclionarului public Ai la natura actului juridic din care izvordgte raportul juridic de funclie publicd, s-au conturat o serie de conceplii la nivelul doctrinelor na{ionale. Sub aspect conceptual, funclia publicd la nivel comunitar reprezinti o noliune complexd care cuprinde: administrarea Comunit5lilor Europene, statutul agenlilorcomunitari gi aspecte privitoare la atribuliile acestora.

Principiile care contureazd dreptul funcliei publice europene sunt formate at6t din elemente preluate din regimurile nalionale ale funcliei publice ale statelor membre, cAt gi din aspecte speciale, tipice doar functiei publice europene. Astfel, din perspectivaPaper on Administrative Reform adopted by the Commission on 01 march 2000. Code of good administrative behaviour for staff of the European Commission in their relations with the public, OJ L 267 ,20.1 0.2000, p. 63-66.t^Wnite

'

-3-

- Cariers.funcsionsrului public european nalionald a statelor membre, aceast5 funclie se inspird din realitSlile franceze gi belgiene

cu privire la aspecte ce lin de organizare 9i funclionare, dar se regdsesc Ai trdsdturi specifice altor sisteme nalionale de drept. Acestora li se adaugd unele trds5turi cuinfluen!5 internalionald, date de organizaliile interna{ionale, cu precddere cele regionale.

Principiile dreptuluifuncliei publice europene sunt acele idei care guverneazd intreaga activitate a funclionarilor publici europeni gi care trebuie avute in vedere in momentul interpretirii oric6rei reguli normative adoptate de o institulie sau de un organismeuropean. Aceste principii sunt:

1. Principiul egalitd{ii la acces - este principiul general al dreptului contemporan, pornind de la ideea ci to{i suntem egali gi avem drepturi egale. 2. Principiul concursului puhlic - accesul la o funclie publicd presupune o modalitate

3.

4.5.

6.

7.

8. Principiul furnizdrii tuturor mijloacelor gi metodelor necesare funclionarului european pentru indeplinirea in condi{ii optime a sarcinilor de serviciu 9.asigurarea tuturor drepturilor necesare pentru fiecare categorie de funclionari europeni care s5 serveasc5 atingerii scopurilor misiunii gi sarcinilor pe care postul ocupat le implicd. Principiul stabilitdlii in funclia puhlicii protejarea juridicd a dreptului la carierd a funclionarului public. Acest drept presupune inainte de toate stabilitatea in func{ie reglementatd sub diferite forme.

de selec{ie dintre candidalii aspiranli la funclia respecivS. Concursul este o modalitate nediscriminatorie la care se face apel pentru seleclia funclionarilor publici. Principiul independenlei- are in vedere faptul cd un funclionar comunitar nu este in slujba statului a cdrui cet5lenie o poartS, ci trebuie sd aclioneze doar in vederea atingerii idealurilor comunitare, in calitate de cet5lean european. Principiul competentei activitatea funclionarilor europeni este determinatd de limitele descrise de cadrul normativ aferent funcliei respective, dar gi de obligalia de a proba inalte competenle morale gi profesionale. Principiul randamentului- evaluarea periodicd a activitdlii funclionarului gi asumarea unei cariere profesionale in sensul obligaliei funclionarului de a se perfecliona pentru a indeplini sarcinile de serviciu intr-o manierd cdt mai corectd gi de a realiza anumifi parametri de calitate gi de rentabilitate aferent postului pe care il ocupd. Principiul integritdfiI - este strAns legat de moralitatea acestuia, respectarea regulilor de conduit5 gi al bunei cuviinle. Calitatea de func{ionar presupune in acelagi timp investirea individului cu putere sau autoritate public5, dar gi obligalia acestuia de a respecta pe cei in slujba cdrora lucreazd. Principiul dispersiei teritoriale - acoperirea pe cAt posibil a locurilor din administralia europeand pe criteriul reprezentdrii tuturor zonelor geografice ale statelor membre.

-

-

Putem defini dreptul funcliei publice europene ca reprezentAnd ,,ansamblul normelor care guverneazd regimul funcliei publice europene, deduse din reglementdrile comunitare gi completate cu principiile jurisprudenlei Curlii Europene de Justilie''.

L2. Statutul funelionarilor publici europeniNoliunea de "statut" provine din latinescul statutum care derivi din verbul statuere - a statua, a decide, a ordona, dar in contextul nostru are semnificalia cd "indicd natura insdgi a situaliei functionarului. Dar ea mai presupune, gi un sens resfrdns, prin care se desemneazd textele in care sunt grupate principalele dispozitii aplicabile la to{i functionarii" V. Vedinag, Statutul funclionarului public, Ed. Nemira, Bucuregli 1998,

p.223.

-4-

- Carier q. -ftmctionqrului pubtic eur op ean sau ansamblutui functionaritor dintr-un sector sau compaftiment'+. Prin sfafut al funclionarilor publiciinlelegem ansamblul de reguli referitoFre la situalia juridicd a funclionarilor, care formeazi dreptul comun al functionarilor publici". Adoptarea unui statut a influenlat regimul general al funcliei publice comunitare, deoarece, cum se sus(ine in mod intemeiat despre statutul funclionarilor nalionali, gi aserliunea este valabil5 gi in ceea ce-i privegte pe cei comunilari, "statutul general esfe un cadru global, in interiorul cdruia se integreazd corpuri sau cadre de funcfionari'o. Statutul actual al func{ionarilor publici europeni a inlocuit statutul funclionarilor precum gi regimul aplicabil altor agenli ai ComunitSlii Economice Europene (CEE) gi ai ComunitSlii Economice a Energiei Atomice (EURATOM), edictat de Consiliu in baza articolelor 212 CEE gi 186 EURATOM, care conlinea prevederi derogatorii fald de Statutul personalului CECO din 28 ianuarie1956. Faptul cd cele trei ComunitSli nu s-au constituit in acelagi timp a determinat astfel, intr-o primd fazd, o juxtapunere a trei corpuri de agenli supugi unor regimurijuridice diferite. Astfel, Comunitatea Europeani a Cirbunelui gi Olelului (CECO) a cunoscut, pAnE la data de 1 iulie 1956 crnd a fost adoptat un statut al func{ionarilor publici din cadrul acestui organiFm, o perioadd in care funclionarii erau recrutali pe bazi de contract de drept public'. Acelagi sistem a fost folosit gi de Comunitatea Economicd Europeand (CEE) gi Comunitateai Economici a Energiei Atomice (EURATOM) in perioada statutarS (19581962).8 Fuziunea Comunit5lilor avea sd antreneze insd gi unificarea, in egald mdsurS, a statutului ca gi a regimului de privilegii gi imunitdli.

Prin articolul 24 din Tratatul de fuziune din 8 aprilie 1965 a fost impusd obligativitatea "stabilirii unui regulament al personalului unic gi comun tuturor institutiilor comunitare'". Aceastd unificare s-a realizat, prin Regulamentul CEE, CECO, CEEA, nr. 259/68 din 29 februarie 1968, publicat in JO nr. L 56 din 04.03.196810 care a fost modificat de mai multe ori, pdni in prezent. Cea mai recentd gi importantd modificare s-a realizat prin Regulamentul CE 9i EURATOM nr. 723 din 22 martie 200411. Acest regulament supus mar multor modific5ri, impreund cu alte texte, este reunit intr-un document intern al Comunitd{ilor intitulal "Statut", care are ca subtitlu "Regulamenfe gi reglementdri aplicabile functionarilor gi attor agenli ai Comunitd{ilor Europene'trz.Motivele de drept gi de fapt care au determinat necesitatea adoptdrii unei noi reglementiri statutare la nivel comunitar sunt:

'J.

M. Auby, J. B. Auby, lnstitutions administratives. Organisation generale. Fonction publique. Contentieus administratif, Dalloz, 1996, p. 380. " A. lorgovan, Tratat de drept administratiy, vol. l, ed. 4, Ed. All Beck, 2006, p.261. :J. M.Auby, J. B. Auby, op. cit., p. 383. ' J. Rideau, Droit institutionelde l'Union Europeenne, L.G.D.J. Paris, 1996, p. 389. " f. P. Fifipescu, A. Fuerea, Dreptinstitulionalcomunitareuropean, Ed. Actami, Bucuregti, 1997, p.158. " J, Boufouis, Droit institutionnelde l'Union Europeene, Montchrestien, 1997, p.191. '" Regulation (EEC, Euratom, ECSC) No 259/68 of the Council of 29 February 1968laying down the Staff Regulations of Officials and the Conditions of Employment of Other Servants of the European Communities and instituting special measures temporarily applicable to officials of the Commission (Staff Regulations of Officials) OJ L 56,4.3.1968, p.1-7. Council Regulation (EC, Euratom) No 723/2004 of 22 March 2004 amending the Staff Regulations of officials of the European Communities and the Conditions of Employment of other seryanfs of the European Communities OJ L 124 27.04.2004 p. 0001 - 01 18. tt V. Vedinag, G. Gtrlinoiu, Teoria funcliei pubtice comunitare, Ed. Lumina Lex, Bucuregti, 1999, p. 12.

"

-D-

- Cu"ier a

fimcsionsrului public europ eqn -

r o .

necesitatea de a transpune in reguli juridice aplicabile func{iei publice a Comunit5lilor Europene aspecte care rdspund nevoilor in evolu{ie a instituliilor gi personalului, in respectul culturii gi tradifiilor unei administralii comune fondatd peprincipiul cd acesfa esfe in sprijinul cetd(eanului', comunitSlile trebuie sd dispund de o administralie publicd europeand de nivel ridicat pentru a-gi putea sd indeplineascd misiunile care-i revin; eficienla acliunii administratiei depinde de calitatea personalului care o deservegte.

este necesar sd existe un cadru de recrutare de cStre ComunitSli a personalului lor care sd permitd o selectare care s5 corespundd mai multor exigen{e, respectiv:

De aici rezid5 ideea

ci

i)ii)

viitorii funclionari europeni sd dispund de inalte aptitudini de productivitate,

eficien(5 gi integritate; viitorii func[ionari europeni sd provini dintr-o baz5 geograficS cAt mai largd, spre a fi reprezentativd pentru cetdlenii statelor membre; iii) personalul din cadrul Comunitdlilor si execute sarcinile in condilii care sd garanteze funclionarea activitdlii acestora in condilii optime; iv) viitorii funclionari europeni sd asigure funclie publici europeand caracterizatd prin competen!5, independen!5, loialitate, imparlialitate, permanentd gi printr-o diversitate culturald gi lingvisticS.

o

Statutul este format din urmdtoarele pdrli esenliale:Statutul functionarilor publici comunitari; Regimul aplicabil funclionarilor publici gi agenlilor din Comunitilile Europene; Alte reglementiri aplicabile funclionarilor publici gi agentilor din Comuniti{ile Europene; Reglementdrile aplicabile funclionarilor publici gi .altor agenli comunitari, luate de comun acord de instituliile Comunitdlilor Europene'".

Totodatd statutul are menirea cd grupeazd principalele probleme pe care le presupune condilia juridicd a salariatutuila ltuc[ionarului public sau aliei categorii de personal). Existd in afara acestui statut unic''", gi unele reglementdri speciale care privesc funclionarii din compartimentele gtiinlifice gi tehnice.Interven[ia unei reglementiri cu valoare de statut nu au rdmas firi consecinle in ceea ce privegte regimul funcliei publice europene. Ea a avut ca efect faptg] cA ,,a plasat func.tia publicd comunitard fn categoria func{iilor publice aga-zise fnchise"'". Acest sistem ,,esfe foarte asemdndtor funcliei publice franceze sa!! germane in care veritabilii functionari sunt titulari ai posturilor lor gi au vocalie de carierd""

L3. Naliunea de func{ianar public comunitarRegimul funclionarului public european a imprumutat unele din dimensiunile regimurilor tt L. Dogaru,157. Deontologia funcliei pubtice

-

note

de curs, Universitatea ,,Petru Maior" Tirgu-Mureg,2007,

p.

]11. vt.Auby, J. B. Auby, op. cit., p, 383, " A se vedea l. Alexandru, Administralia publicd. Teorii, realitdfi, perspective, Ed. Lumina Lex, Bucuregti, 1999, p.442. " J. Boufouis, op. cit., p.192. ' G. fsaac, Droit communautaire general, Armand Colin, 1997, p. 91.

-6-

- C srier s, fimcgionarului

pubhc eur op e&n -

nalionale ale funcliilor publice, peste care s-au suprapus elemente deduse din faptul ci el igi desfdgoard activitatea intr-un spaliu pe care doctrina comunitard il denumegte teritoriu comunitar. Inlelegerea acestei sintagme impune o anumitd aten{ie, deoarece ,,in absen,ta unei definilii a campului de aplicare teritorial altratatului Uniunii Europene, se cuvine sd ne referim cu prudentd ta notiunea de teritoriu comunitaf'1e.

Curtea Eur_opeand de Justi{ie (CEJ) insSgi folosegte adesea conceptul de ,,teritoriu comunitaf^e, care ,,apare ca un,teritoriu funclional cu o geometrie variabild, dupdcom peten(ele com u nitare in cauzd'Aj.

Instituliile europene cele mai importante sunt: Consiliul Europei, Parlamentul European, Comisia Europeand, Curtea Europeand de Justilie, Tribunalul de Primd InstantS, Curtea de Conturi. La acestea se mai adaug5 Mediatorul European, Banca Centrald Europeand, Comitetul Economic Ai Social, Comitetul Regiunilor, Banca Europeand de Investilii21. Fiecare din aceste organisme are o politic5 proprie de personal, politic5 grefatd pe un statut comun tuturor funclionarilor publici europeni gi dispune de propriul sdu personal.

in concluzie funclia publicd eurapeand reunegte ,,mai multe mii de functionari gi agenliin serviciul instituliilor europene gi al diferitelor^^organisme care se fnscriu in structura comunitard sau se regdsesc la periferia sa (...)'o'. Uniunea Europeand cuprinde o serie de institulii gi organisme specializate, care numird in jur de 37.000 de funclionari de diferite categorii, la care se mai adaugd in jur de 30.000 de alli agenli (14.000 in serviciile Comisiei gi 13.000 la Banca Centrald)23.Literatura de specialitate contemporanS, dar mai ales cea comunitard, pune, in legdturi cu funclionarii publici dou5 probleme: care este locul gi rolul funclionarilor publici in via{a Comunitdtii?, gi in corelalie cu acest aspect: in ce mod se implicd funclionarii publici in realizarea politcii europene? Cele doud probleme puse in disculie se afld intr-o dependen!5 una fald de cealaltd, existand doud variante de rdspuns care ar trebui luate in considerare. O primd variant5 ar fi recunoagterea rolului executiv al funclionarilor publici, ei neavdnd decdt calitatea de realizatori efectivi ai deciziilor care au fost trasate de autoritdli. O a doua variantd de rdspuns ar fi recunoagterea rolului efectiv al funclionarilor publici in a influenta politica Uniunii, in sensul implicdrii efective in procesul de elaborare a deciziilor, nelimitandu-se numai in a executa deciziile.

Dificultatea gisirii celei mai bune solu[ii rezulld, printre altele, din faptul cE Uniunea Europeand este constituitd dintr-un conglomerat de state, fiecare cu traditii in ceea ce privegte funclia publicd. Aceste tradilii influenleazd in mod firesc diferite experiente comunitare, f5r5 a determina insl transformarea funcliei europene ?ntr-una de tip francez, german sau englez, de exemplu. Astfel, ,,tradilia europeand, reproduce tradilia necesard pentru situalia internafionald, dar este frdnatd prin ezitdrile relative la metodele de urmat gi

V. Vedinag, C. Cdlinoiu, Statutut func{ionarutui pubtic european, ed. a ll-a revizuitd gi actualizatd, Ed Universul Juridic, Bucuregti, 2007, p. 18 '- Case 107/83, Ordre des avocats au Barreau de Paris v Onno Klopp, Judgment of the Court of 12 July 1984, European Court reports 1984 Page 02971. '" J. Rideau , Droit institutionel de l'Union ef des Communautes Europeenne, L.G.D.J. Paris, 1999, p. 80. A. Fuerea, Manualul Uniunii Europene, ed. a lll-a revdzutd gi addugitS, Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 4006. '" Joef Rideau, op. cit., 1999, p.447. '" A. Pfantey, F. Loriot, Fonction publique internationale, Organisations mondiales et europeennes, CNRS Editions, Paris, 2005, p. 25.

tu

'

-

Cqriers..ftmctionarului pubhc ernopesn -

duce la rezultate complexe'a4.

Definilia funclionarului public comunitar este cuprinsd in art. 1a din Statut potrivit cdruia ,,esfe func(ionar al comunitdlilor (. .) orice persoand care a fost numitd, (...), intr-o functie permanentd dintr-una din institufiile Comunitdfri, printr-un act emis de autoritatea investitd cu puterea de numire de aceastd institufie." Alineatul al doi-lea prevede cd definilia funlionarului public se aplici gi persoanelor numite de organismele Comunitilii,c6rora li se aplicd prevederile statutului, conform legilor Comunitdtii prin care acestea sunt infiinlate, denumite generic agenti'f.

Constatdm astfel cE ,,func(ionarii publici sunt recruta{i printr-un act unilateral al autoritd{ii competenfe gi se supun dreptului comunitar in exclusivitate'A5. Deci competenla de numire a unui funclionar public comunitar nu poate rezulta numai dintr-un document internalional, care, prevdzAnd existenla funclionarului public, stabilegte gi autoritatea care va trebui s5-l numeascd. Autoritatea care va exercita puterea de numire este desemnat de c5tre fiecare organism al Comunitd{ii. Ca regula, pregedintele fiec6rei institutii reprezintS, pentru institulia respectivd 'evocatd prin autoritatea invesitd cu' puierea de numire27. Autoritatea competentd este formula prescurtatd AIPN, care semnificd ,,Autoritate fnvestitd cu puterea de nLtmire", respectiv, in formularea francezd ,,autorite investie du pourvoir de nomination'ag sau mai simplu autoritatea de numire.Ca regim juridic actul de numire prezintd urm5toarele trdsdturi:

sale, singura parte care igi asumd obligalii este emitentul insugi. Destinatarul sau beneficiarul actului de numire dobAndegte obligalii doar dupd exprimarea acceptului cu privire la funclia sau demnitatea publicd pentru care bene'ficiazd de actul denumire;

consideralia unui post vacant, care a fost ocupat prin concurs sau prin oblinerea unui mandat selectiv;organul sau institulia competentd conform normelor de drept comunitar aplicabile; con stitutiv de dreptu ri;

sub formd materialS, un inscris sau un document trebuie sd cuprindd prevederile concrete ale actului de numire;beneficiarul actului de numire, data numirii in funclie gi motivele investirii.

Actul de numire va trebui s5 menlioneze gi data de la care numirea produce efecte. Aceast5 datd nu poate fi in nici un caz anterioard celei intrdrii in funclie a persoaneito

'"

L. Cartou, L'lJnion EuropeennemTraitetesde Paris-Rome, Maastricht, Dalloz, 1996, p.2 ,,Definitia de la alineatul (1) se aplicd, de asemenea, persoanelor numite de organismele comunitare (denumite in continuare ,,agentii"), cdrora li se aplicd prezentul statut in temeiul actelor prin care sunt

infiinlate (...)".'o B. Predescu, Drept institulionatcomunitar, Ed. Cardinal, Cardinal, 1995, p. 119. '' J. Rideau, op. cit., 1999, p.448. '" V. Vedinag, C. Gilinoiu, op. cit., 2007, p. 21.

-8-

-

Cu"ier s. ttmcgionsrului pubhc eur op ean -

numite. ln dreptul comunitar ,,regulile de fond sunt in mod obignuit interpretate ca nevizAnd situalii anterioare intrdrii lor in vigoare, dec6t dacd lndicalii suficient de clare determind concluzia cd ar fi bine aceasta pentru efectut scantat'ze.

in concluzie actul de numire intr-o funclie publicd europeand poate fi definit ca ,,actul iuridic unilateral emis de autoritatea investitd cu puterea de nimire din cadrul unei institulii europene, care conferd persoanei vizate o situa(ie juridicd statutard gi reglementard,respectiv calitatea de funclionar public european'uu.l,l*,,,H,H,fil sfii"glF,,fr ,!l[*,fi,,m.q+,h,l,is,,,R;H,rg

ngR,n

ll.1. Trdsdturile funclianarutrui public europeanConform art. 1a din Statutul Funclionarilor ComunitSlilor Europene.

,,(1) Este functionar al Comunitdfilor, in sensul prezentului statut, orice persoand care a fost numitd, in condi{iile prevdzute in acest statut, intr-o func(ie permanentd dintr-una din instituliile Comunitdlii, printr-un act emis de autoritatea investitd cu puterea de numire de aceastd institu{ie. (2) Definila de la alineatul (1) se aplicd, de asemenea, persoanelor numite de organismele comunitare (denumite in continuare ,,agentii"), cdrora li se aplicd prezentul statut in temeiul actelor prin care sunt infiinlate. Orice trimitere din prezentul statut la instituliise considerd, totodatd, ca trimitere la agenlii, cu excep{ia cazului in care prezentulstatut dispu ne altfel".

Din aceasti definilie se pot desprinde urmdtoarele tr5sdturi ale func{ionarului publicComunitSlilor Europene:

al

funclionar public esfe o persoand care ocupd o funclie publicd in cadrul instituliilor Comunitdlilor Europene -,,esfe func{ionar al Comunitdlilor persoana ... numitd intr-o func{ie ... dintr-una din institu(iile Comunitdlilor", 3 permanentizarea funcliei, Statutul prevdzdnd cd numirea se face ,,... intr-o funclie permanentd ..."; O persoana trebuie sd indeplineascd anumite condilii impuse pentru dobAndirea statutului de funclionar public - persoana este ,,... numitd in conditiile prevdzute in acesf statut ..." J numirea intr-o func{ie a Comunitdlior se face printr-un act emis de o autoritate investitd cu putere de numire - persoana a fost numiti printr-un ,,... act emis de autoritatea investitd cu puterea de numire de aceastd institu{ie'', I functionar public european esfe gi persoana numitd de acele organisme ale Comunitdlii care poartd denumirea tradilionald de ,,agenlii" * ,,Definitia... se aplicd, de asemenea, persoanelor numite de organismele comunitare (denumite in continuare ,,agenfii"), cdrora /i se aplicd prezentul statut ...". Totodatd Statutul se aplicd gi personalului care igi desf5goard activitatea in cadrul Comitetul Economic 9i Social European, Comitetul Regiunilor, Ombudsmanul Uniunii Europene 9i Autoritatea Europeand pentru Proteclia Datelor care sunt asimilate instituliilor ComunitSlilor.Noliunea de personal in dreptul comunitar, include doud categorii, gi anume:2'

tr

J. Rideau , op. cit., 1996, p. 106. "'V. Vedinag, C. Cilinoiu, op. cit.,

2007, p. 27.

-9-

- Cu'ier s. fimcgionsrului pubkc eur"op eqn -

" "

funclionari comunitari, cSrora le sunt aplicabile prevederile Statutului,,functionari supugi statului" sau ,,perso nal titulaf',

-

alti agenli contractuali, care pot fi angajali prin diferite tipuri de contracte

cdrora, le este aplicabil fie dreptul comunitar, fie dreptul na{ional - ,,agenli contractuali temporari" sau ,puxiliari", a cdror situalie este reglementati de contracte gi care nu sunt titularizati.3l

Statutul Func{ionarilor ComunitSlilor Europene, la art.

5

instituie norma de principiu

gi importanta funcliilor la care se raporteazd, intr-o grupd de funclii de administratori (denumitd in continuare ,,AD") g o grupd de funclii de asisfen{i (denumitd in continuare,,AST")".

conform cdreia ,,posturile reglementate de prezentul statut se c/asr7ic6, fn funclie de natura

Astfel funclionarii publici europeni sunt impirlili in doud mari categorii:

>.

precum 9i functiilor de naturd lingvisticd sau gtiintificd. )s. categoria de funcfii de asrsfenft (AST) cuprinde unsprezece grade, corespunzdtoare atribuliilor funcliilor de execufie, de naturd tehnici 9i de executie.

categoria funcliilor administrafive (AD), ffire cuprinde doudsprezece grade, de la AD 5la AD 16, corespunzdtoare funcliilor de conducere, de proiectare 9i de studiu,

Pentru orice numire intr-un post de funclionar trebuie indeplinite anumite conditiileminime.

Astfel pentru a fi incadrali in categoria de funclii administrative (AD), aspiranlii trebuie sd indeplineascd urmEtoarele condi[ii:

r un nivel de studii care sd corespundiSAU

unui ciclu complet de studii

universitare de cel pulin trei ani absolvit cu diplomd

.

atunci cdnd interesul serviciului justifici acest lucru, o formare profesionalS de nivel echivalent;universitare absolvite cu diplomd, in cazul in care durata normald a studiilor respective este de patru ani sau mai mult

r un nivel de studii care sd corespundd unui ciclu complet de studiisau

r un nivel de studii care sd corespundd unui ciclu complet de studiiuniversitare absolvite cu diplomd si experien!5 profesionald corespunzdtoare de cel pulin un an, in cazul in care durata normald a studiilor universitare respective este de cel pulin trei ani

SAU

.

atunci cdnd interesul serviciului justificd acest lucru, o formare profesionalS de nivel echivalent.

Pentru a fi numili in grupa de funcliide asrsfenfi (AST), trebuie indeplinite urmdtoarele condi!ii: un nivel de studii superioare absolvite cu diplom5

r

31

A se vedea V. Vedinag, C. Gdlinoiu , op.

cit.,

2007, p.26-27

-1()-

- Cqrier a ftmcsionarului pubhc eur op eqn SAU

r .

un nivel de studii medii absolvite cu diplomd, care permit accesul

la

invdldm6ntul superior 9i o experienld profesional5 corespunz5toare de cel putin trei anisau

atunci cdnd interesul serviciului justificd acest lucru, o formare profesionald sau o experienld profesionald de nivel echivalent;

Statutul consacrd norma de principiul potrivit cdreia ,,condi{ii identice de recrutare gi de carierd se aplicd tuturor funclionarilor care aparlin aceluiagi grup de functii".

in anexa nr. lla Statut se afld un tabel in care sunt nominalizate tipurile de posturi, iar fiecare institulie ComunitarS, raportdndu-se la acest tabel, igi definegte atribuliile gi puterile conforme fiecirui post dupi consultarea Comisiei pentru Statutul Funclionarului.Autoritatea investitd cu putere de numire are misiunea de a atribui posturile, pe cale de numire, transfer, detagare sau ocupare cu caracter interimar a unei funclii de cStre un funclionar. Prin Statut este recunoscut dreptul functionarilor de a fi transferati intr-un alt post din interiorul instituliei din care aparlin.T

I

lr,SF ri R r# f$+ns$i,sna liglgl,,,H

${

h l,ig,,,e H,r,g;Hga

rl

ffL.I. Nop-unea de canerdDegi in limbajul curent noliunea de carierd este larg folositd, conceptul de carierS are numeroase inlelesuri. PAnd in prezent nu este o definilie oficialS, unanim acceptatS, care si intruneascd consensul specialigtilor, in general, intelesul popular al termenului de carieri este asociat cu ideea de migcare ascendent6 sau de avansare a unei persoane intr-un domeniu de activitate dorit, cu scopul de a obline mai mulli bani, mai multi responsabilitate sau de a dobAndi mai mult prestigiu gi mai multd putere. Cariera este o succesiune de activit5li gi pozilii profesionale pe care o persoan5 le atinge, ca 9i atitudinile, cunogtinlele gi componentele asociate, care se dezvolti de-a lungul timpului. Cariera presupune interacliunea ?ntre factorii organizalionali gi cei individuali. Perceplia postului ca gi pozilia adoptatd de cdtre individ, depind de compatibilitatea intre ceea ce concepe individul potrivit pentru sine (aptitudini, nevoi, preferinle), gi ceea ce reprezintd postul de fapt (constrdngeri, oportunit5li, obligalii). Cariera ofer5 o identitate ocupalionalS; profesia, pozitia ocupatS, organizalia in care lucreazd fac parte din identitatea individului.Pentru a defini cariera trebuie sd avem in vedere:

-

contributia individului la dezvoltarea propriei cariere; contribulia organizatiilor in care evolueazd; contextele pe care le intersecteazd; calitatea legislaliei specifice gi maniera de aplicare a acesteia.

De-a lungul timpului au fost formulate mai multe definilii ale carierei profesionale. Un acord complet nu existd incd. Putem considera o carier5 profesional5 ca fiind,,o succesiune de

- Csrier a fimcsionarului pubhc eur op ean pozilii, roluri, activitdli gi experienle profesionale cu care s-a confruntat o persoand sau un angajat dintr-o organiza{ie sau de-a tungut istoriei sale profesionale'ts2.

in privinta funclionarilor publici, dreptul public contemporan definegte conceptul de carierd pentru a evoca ,dezvoltarea in timp a situaliei juridice a funclionarului de la recrutare p1nd la sfdrgitul activitdtii" "' deci de la emiterea actului prin care se nagte raportul de funclie publicd pAnd la emiterea celui prin care se pune capdt acestui raport. Astfel am putea defini cariera funclionarului public european ca reprezentAnd ,,elementele care concretizeazd situatia juridicd a funclionarului public, din momentul in care autoritatea investitd cu puterea de numire emite actul de numire pdnd in momentul in care, un alt act juridic, sau un fapt juridic pune capdt catitdlii de funclionar public european'on.Problemele care privesc cariera funclionarilor europeni cad in competenla comitetului de personal. O carierd normald ingdduie funclionarilor publici europeni si avanseze in interiorul aceleiagi categorii, cu aspecte specifice pentru fuecare dintre ele. Fiecare funclionar european face obiectul unui raport, care se intocmegte periodic, odatd la doi ani, in condiliile stabilite de fiecare institulie in parte gi are in vedere competenla in indeplinirea sarcinilor de serviciu, randamentul gi conduita.

lll.2;. Elemente specifrce carierei fune{ionarilor publici eurapeniNatura juridicd a raportului de func{ie publici (de serviciu), a constituit dintotdeauna gi constituie gi in prezent obiect al unei dispute teoretice in doctrind (intre specialigtii de drept public, intre specialigtii de drept privat, intre specialigtii de drept public ai cei de drept privat). In esen!5, au fost formulate urmitoarele opinii:

-

raportul de ^funclie publica aparline dreptului public, in speld dreptului administratif" - argumentul considerat decisiv pentru a proclama desprinderea

-

raportul de funclie publicd este un raport juridic de muncd a cdrei analizd face parte din dreptul muncifo- se consider5 cd raportul de serviciu se nagte in urma acordului de voinle intre funclionar gi autoritatea sau institulia publicd gi prezintdelementele specifice ale unui raport de munc5, obiectul gi cauza fiind aceleagi cu ale oricdrui astfel de raport juridic; raportul de funclie puhlicd este^un raport juridic de muncd a cdrei analizd face parte din dreptul administratit''- se susline ci natura juridicd a raporturilor de serviciu ale funclionarilor publici este una mixtd, imbinind trdsdturi specifice dreptulu public (administrativ) cu trdsdturi proprii dreptului muncii (care sunt predominante).

conceptualS netd a funcliei publice de raportul juridic de munci se referd la solulia de a se soluliona toate litigiile in legdturd cu functia publicd de cdtre instanlele de contencios administrativ gi nu de cdtre instanfele civile. Prin prisma acestei solulii, se considerd cd funclia publicd a redevenit o institutie a cdrei analizh se plaseazd in dreptul administrativ;

-

*

ll V. Vedinag, G- Gilinoiu, op. cit., 2A07, p.32. ]] n se vedea A. lorgovan, op. cit., p. 558-560. 'o A se vedea $. Beligrideanu, Consideraliiteoretice gi practice in legdturd cu Legea nr. 188/1999 privind

C. L. Cooper, J. Arnold & Robertson, Work Psychology: Understanding Human Behaviour Workplace,4th edition, FT Prentice, London, 1998. :: J. M. Auby, R. D. Ader, Droit administratif, Dalloz, 1986, p. 120.

in

the

'' l. T. $tefinescu,

Statutul funclionarului public, in "Dreptul" nr.212000, p.4-14. Tratat de dreptulmuncii, vol. l, Ed. Lumina Lex, Bucuregti, 2003, p. 38

- Carieraftmcsionorului pubtic european ln opinia noastrd raportul in baza cdruia se desfdgoard activitatea funclionarilor publici este un raport juridic de muncd, intemeiat pe un contract administrativ, iar analiza sa face parte din dreptul administrativ. Analiza raporturilor de serviciu ale funclionarilor publici reprezintd o componenti necesari atAt in cadrul qtiinlei dreptului administrativ, cdt gi in cadrul gtiinlei dreptului muncii, sub condilia esenlial5 de a se reline gi evidenlia particularitdlile lor, stabilite prin norme de drept public.].1.2.1. Recrutarea

Primul capitol al tilului lll din Statut consacrat carierei funclionarului, are ca obiect de reglementare ,,recrutarea funclionarilor comunitari". Astfel regdsim regula in acestd materie dupd care ,,recrutarea personalului este efectuatd prin concursuri (cu probe scrise gi probe orale), organizate de fiecare institulie (existd, in acelagi timp gi concursuri internationale)'uo. Esenla regimului juridic al recrutdrii este faptul cd prin intermediul ei trebuie sd se asigure institu{iei comunitare acei funclionari care posedd un grad inalt de competen!5, randament gi integritate, recrutali de pe o c6t mai largd bazd geograficd dintre cetS[enii statelor membre ale ComunitSlii.

Principiile care guverneazd recrutarea funclionarilor publici comunitari

sunt'.

a. b.

c.d.e.f

.

recrutarea trebuie sd asigure selectarea celor mai competente persoane, care prin calitdlile lor pot determina randamente deosebite; recrutarea trebuie sd asigure selectarea persoanelor care corespun{'din punct de vedere al lor dobAndirii statutului de funclionar al unui organism ^integritdlii comunitar. In funclia publici comunitard conteazd nu numai pregdtirea profesionalS ci gi valoarea moralS a celui care presteazd un serviciu public; recrutarea trebuie sd se faci pe baze geografice suficient de largi, incAt sd asigure accesul la funcliile europene a cAt mai multor resortisanli din statele membre ale Uniunii; persoana recrutatd trebuie sd intruneascd acele condilii necesare pentru dob6ndirea calitd{ii de funclionar public comunitar; recrutarea se face pe bazi de concurs, care constituie regula3e. inainte de ocuparea unui post vacant dintr-o instutulie, autoritatea investiti cu puterea de numire are obligalia de a verifica dacd postul respectiv poate fi ocupat printr-o altd modalitate prevdzut6 prin Statut (transfer, promovare, procedurd specald).

La recrutarea unui viitor funclionar public european se au in consideralie douE categorii de conditii:

A) Condifii fixe: a) Nationalitatea care impune ca persoana respectivd sd fie cetSlean al unui stat membru al Comunitdlilor. b) Exerciliul drepturilor civile. Candidatul la o funclie publicd trebuie sd se bucure de integritatea drepturilor sale civile. c) Prestarea serviciului militar (pentru birbali), aceasta deoarece, apdrarea ldrii apare, in toate statele, ca o obligatie, dar gi ca un drept al cetSfeanului. d) Garantiile de moralitate, care se deduc din cazierul judiciar gi dinprezentarea unor referinle sau recomanddri.38

J. Rideau , op. cit., 1996, p. 391. "" Recrutarea funcfionarilor este dominatd de principiul concursului, care admite anumite exceplii, in cazurile expres gi limitativ prevdzute de art. 29(96) alin. (2) din Statut.

-13-

- Csrier a ftmcfionqrului pubhc

eur' op eqn -

e)

Aptitudinile fizice, care exclud existenla unor infirmititi sau maladii care pot stdnjeni exerciliul funcliunii. Alte conditii, cerinle specifice ale instituliei, condiliile pielei de munc5.

B)

funclii, cum

Gondifii variabile care pot fi cerute de autoritatea de numire pentru anumite ar fi cunoagterea unor limbi ale Comunit6lilor, experienla profesional5, limiti de vdrstd, etc.

Recrutarea intr-o funclie europeand se realizeazd, de reguld, prin concurs, cu exceplia funcliilor inalte (directorilor generali). Regula este ci fiecare institulie comunitarS igi organizeazd concursul propriu. ||1.2.2. Deb utu I ca riere i (efectuarea stagi

u Iu

i)

Funclia publicd europeani face parte din acele categorii de funclii in care promovarea unui concurs atrage statutul de functionar public insi nedefinitiv, intre momentul reugitei la concurs gi cel al dob6ndirii statutului de funclionar definitiv existd o intindere variabilS in timp. Deci funclionarul care a absolvit concursul de seleclie este, cu putine exceplii, un funclionar nedefinitiv, el urmAnd sd dobAndeascd acest statut dupd expirarea perioadei de probd gi dupd promovarea unuia sau mai multor examene. Stagiulare dublu obiectiv: sd constituie o perioadd de probd gi pentru a invdla.Conform Statutului funclionarii superiori trebuie sd treacd o perioadd de probd de noud luni inainte de a fi titularizali pe post. Se admite ca termenul stabilit ca duratd al stagiului sd poatd fi intrerupt, prelungit sau sd i se pund capdt inainte de a expira in intregime, dupd cum urmeazd:

intreruperea perioadei de stagiu are loc in situalia in care, in cursul stagiului, funclionarul este impiedicat s5-gi exercite funcliile ca urmare a unei boli, a unui concediu de maternitate, in cazul unui accident, sau in condiliile prevdzute la art. 36; faptul cd perioada corespunzdtoare situaliilor sus menlionate nu se considerd perioadd de stagiu atrage dupi sine prelungirea stagiului cu perioada corespunz5toare celei in care a avut loc intreruperea. in nici o situa{ie, durata maximd a stagiului nu poate depdgi 15 luni; in situalia in care funclionarul public dd dovadd de inaptitudine vdditd (insuficien{d profesionald), se poate pune capdt stagiului inainte de incheierea acestuia, situalie in care se intocmegte un raport cu privire la acest fapt. Raportul inso{it de observaliile funclionarului stagiar sunt inaintate de superiorul ierarhic al stagiarului la autoritatea investitd cu puterea de numire. Dupd oblinerea avizului emis de un comitet reunit de raporturi, autoritatea investitl cu puterea de numire poate si procedeze la concedierea (licen{ierea) func!ionarului stagiar.Cu o lun5 inainte de expirarea stagiului, funclionarul stagiar face obiectul unui raport, in care sunt cuprinse urmdtoarele elemente:a.b.

c.

aptitudinile pe care le-a dovedit in modul in care s-a achitat de atributiile de serviciu; ra nda me nful activitSli i desfigurate; conduita in timpul serviciului.

- 14-

1situalii:

arier o ftmcgionqrului public eur op ean -

Acest raport este inaintat funclionarului stagiar, care poate formula observaliile sale cu privire la concluziile raportului. in funclie de concluziile raportului, se pot intAlni urmdtoarele

a. stagiarul face dovada cd are calitS{ile necesare pentru postul pentru care ab.

fost seleclionat, situalie in care urmeazd a fi titularizat pe post; stagiarul nu face dovada calit6lilor necesare pentru postul pe care a fost seleclionat, caz in care autoritatea care a fost investitd cu puterea de numire are doud posibilitSli, respectiv: sd-l concedieze pe funclionar; ii) si aprobe prelungirea stagiului pentru o perioadd maximd de gase luni, eventual cu schimbarea serviciului funclionarului respectiv.

i)

111.2.3.

Avansarea Si promovarea

Un element al carierei funclionarului public, il reprezintd evaluarea gi avansarea. Evaluarea (notarea) gi avansarea sunt elemente de esen!5 in derularea carierei unuifunclionar. Notarea se realizeazd de geful ierarhic, iar un aspect important este c5 notele trebuie comunicate funclionarului gi clasate intr-un dosar individual. Judecdtorul administrativ are competenla de a controla deciziile in materia de notare gi avansareao. Funclionarii publici europeni sunt supugi unei evaluiri periodice concretzat5 in intocmirea, cel pulin o dat5 la doi ani, a unui raport in care sunt avute in vedere, urmdtoarele criterii:

c.

a. b.

competenla; randamentul; conduita in serviciu.

Raportul este comunicat in mod obligatoriu funclionarului, care are dreptul sd adauge observaliile proprii pe care le considerd utile.Prin art. 44 din Statut se instituie principiul potrivit ciruia functionarul care insumeazd doi ani de vechime pe o treaptd din gradul sdu trece in mod automat la treapta urmdtoare a acestui grad. Constatdm astfel ci regimul avansdriifunclionarilor europeni este guvernat de regula dup5 care vechimea atrage in mod automat avansarea in funclie. Spre deosebire de avansare, care intervine prin simpla implinire a unei perioade de timp, promovarea este guvernati de principiul realizdrii ei prin decizia autoritSlii de numire. Dacd avansarea nu implicd nici un act decizional din partea vreunei autoritSfi, ea fiind efectul scurgerii timpului gi al realizdrii in mod implicit, a vechimii in munc5, promovarea este consecinla unei seleclii. Art. 45 din Statut, contureazh regimul de promovare al func{ionarilor publici europeni, din care desprindem urmdtoarele elemente:

a) promovarea se face in baza unei decizii adoptatd de autoritatea investitd cu puterea de decizie; b) in adoptarea deciziei, autoritatea investit5 cu puterea de decizie, opereazd o selectie, pe urmitoarele criterii:

a0

G. Dupuis, M. J. Guedon, tnstitutions administratives. Droit administratif, Ed. Armand Collin, Paris, 1988, p.279.

-15-

- Csrier q

-fimctionqrului pubhc eur op ean sd aibd vechimea minimd de doi ani in grad in vedereafunc{ionarilor avAnd

i. functionariipromovaflr;

ii. se realizeazd un examen comparativ al meritelorvocatie de promovare;

iii. functionarii cu vocatie de promovare au absolvit cu succes unprogram de preg5tire organizat de autoritatea de numire.111.2.4.

incetarea rapoftului de funclie publici

Regimul statutar al funcliei publice europene conferd funclionarului public garanlia unei anumite stabilitdti, pentru a limita dreptul administraliei de a pune capdt in mod arbitrar gi abuziv funcliei delinute. Regimul incetdrii raportului de funclie europeand iqi afld reglementarea in capitolul 4 al titlului lll, intitulal incetarea definitivd a funcliilor. Potrivit acestuia sunt recunoscute gapte modalitdli de incetare definitivd a funcliilor.

acordului administra{iei, prin care se pune capdt raportului de funclie publicd"' guvernatd de principiul cd funclionarul care a demisionat nu poate pErdsi serviciul p6ni cAnd demisia nu a fost acceptatd 9i nu a efectuat predarea lucr5rilor cdtre cel care este indrituit sd-l inlocuiascS. 2) Demisia obligatorie reprezintd un caz specific de demisie, in care iniliativa apa(ine instituliei europene, evocatd gi prin noliunea de demitere sau destituire. 3) Retragerea din funclie in interesul seruiciului - reprezinti un mod de incetare a funcliei care este caracteristic doar anumitor funclii europene, respectiv funclionarilor superiori gi este determinat5 de nevoile instituliei gi este dispusi de autoritatea investitE cu puterea de decizie. 4) Concedierea pentru insuficienld profesionald este formula tradilionald de incetare raportului de funclie publicd gi reprezintd consecinla constatdrii incapacitSlii func[ionarului public de a satisface exigenlele funcliei incredinfate. Are un specific aparte pentru cd poate implica puterea discrelionard a instituliei comunitare, gi de aici eventualele abuzuri care s-ar putea comite cu privire la funclionari. 5) Revocarea - mdsuri care intervine ca urmare a sivArgirii unei abateri disciplinare si este dispusi de autoritatea investitd cu puterea de decizie. 6) Pensionarea se poate efectua la limitd de vArstd sau la cererea functionarului public. 7l Decesul

1) Demisia - act unilateral de dezinvestire a func{ionarului public supus cond.i{iei

-

-

a

-

-

Analiz6nd aceste modalitSli din punct de vedere al cauzei care le determind, pot fi identificate doui mari categorii:

" "111.2.5.

incetarea interveniti ca urmare a unui fapt natural (ex. decesul); incetarea intervenitd ca urmare a unei manifestdri de voin!5 fie din partea funclionarului fie din partea instituliei europene.

Interlmatul in funefia publicf,

Noliunea de interimaf evocd o situalie de imposibilitate de exercitarc a atribu{iilor de cdtre un funclionar public, care poate avea un caracter temporar sau definitiv. Astfel de

-16-

- Carier q -ftmctionarului pubhc eur op e&n imprejurdri pot fi imprejurdri naturale (temporare sau definitive) sau imprejurdri voluntare care apar la iniliativa autorit5{ii sau la ini{iativa titularului funcliei respective"'.

al interimatului este reglementat de art. 7, alin (2), potrivit cdruia poate fi solicitat sd ocupe interimar o funclie din categoria sau incadrarea sa, ,,functionarul superioard functiei cdreia ii apar{ine ...". Teza a doua a acestui articol prevede cd ,,interimatul este limitat la un an, cu exceplia situatiei in care servegfe direct sau indirect la inlocuirea unui funclionar detagat in interesul serviciului sau chemat sd-gi safisfacd stagiul militar sau un concediu de boald de lungd duratd".Regimul juridic

in doctrina occidentalS,

interimatul este definit ca reprezentAnd ocuparea unui post de cdtre un agent care ng indeplinegte condiliile oficiale pentru a fi numit, pentru cd postul e de un nivel superior*'. Procedura de desemnare este mult mai suplS dec6t numirea normalS, pentru cd ea permite autoritSlii sd-gi asigure continuitatea serviciului, dar aceastd procedurd poate crea anumite situalii in care interimatul esie deturnat de la sensurile lui reale. De aceea, se atrage atenlia cd interimatul nu trebuie sd permitd administratiei sd violeze statutul, incdlcilnd regutite normale de numire sau de promovare'M.

Institu{iile ComunitSlii Europene reunesc personal cu pregdtire diversd, a cdror activitate se desfdgoard in conformitate cu prevederile cuprinse in acte normative special adoptate. Aceste acte normative contureazd dreptul funcliei europene, ramurd de drept noud care a dobAndit autonomie datoritd interesului special acordat acestor norme juridice gi datorit5 importanlei domeniului de reglementare pentru intreaga activitate a Uniunii.

Putem spune cd dispoziliile europene converg spre conturarea unui drept al funcliei publice europene. Principiile care caracterizeazd acest drept sunt formate din elemente preluate din regimurile nalionale ale funcliei publice, din aspecte speciale, tipice func{iei publice europene, la care se mai adugd principiile jurisprudenlei Curlii Europene de Justilie (CEJ).

In ceea ce privegte reglementarea funcliei publice existd in !5rile Uniunii Europene o disputd intre concepjia axati pe ideea de statut legal al funclionarului public ai conceplia statului contractual. Intre cele doud solulii posibile diferenla majord constd in incadrarea funclionarului in sfera instituliilor de drept public, sau in sfera instituliilor dreptului privat, ceea ce afecteazd puternic raportul de autoritate in care trebuie sd se situeze unfunclionar public. Reglementarea situalieijuridice a funclionarilor printr-un statut determind concluzia cE ei sunt supugi unei situalii legale gi reglementare, ceea ce inseamnd cd sunt supugi in mod integral dreptului comunitar cuprins in statut. Din analiza evoluliei carierei funclionarului public european, cuprinse in prezenta lucrare, apreciem cd putem trage urmdtoarele concluzii:

i

in derularea carierei funclionarului public european, competenla revine autoritdlii investite cu putere de numire, cdreia i se adaugd comisia paritar5, comitetele de personal sau alte organisme prevdzute de Statut. Normele juridice aplicabile acestor institulii sunt reprezentate atdt de normele generale consacrate prin Statut, cAt gi de normele specificeolot

"

n se vedea l. Deleanu, lnstituliigiproceduriconstitufionale, vol. ll, Ed. Servo-Sat, Arad, 1998, p. g44-945. V. Vedinag, C. Gilinoiu, op. cit.-, ZOOI, p. Zl. A. Plantey, F. Loriot, op. cit., p. 171-172.

-17-

- Cqriera-ftmctionqrului public europesn adopate de fiecare organism comunitar in parte. Funclionarului public european ii este recunoscut prin Statul dreptul de a evolua in carieri, avOnd o vocalie de avansare gi promovare. Aptitudinea funclionarului de a accede la posturi superioare, trebuie sd satisfacd doud obiective, gi anume sE permitd celor mai buni funclionari acest lucru satisfdcAnd interesele serviciului,.dar, in acelagi timp, sd ocroteascd gi interesele func{ionarilor care sunt indriduili la aceasta*".

Acest drept se realizeazd atilt prin avansare, care intervine ca urmare a indeplinirii unei anumite vechimi in funlia respectivS, cAt gi prin promovare urmare unei decizii a autoritdlii investite cu putere de numire, luatd in urma comparlrii meritelor functionarilor care au vocalie de a fi promovali.Evolulia carierei funclionarului public european este guvernatd atAt de principiul tradilional potrivit cdruia autoritatea investitd cu puterea de numire are dreptul de a lua al autoritdfii decizii cu privire la destinul profesional al funcfionarului public, cAt gi de principiul modern al democratizdrii func(iei publice potrivit cdruia funclionarul public are dreptul de a-gi controla propriul destin. In acest context putem spune cd funclionarii publici europeni sunt antrenali in pregitirea reglementirilor cdrora li se vor supune precum gi in punerea lor in practicd.

-

-

Rezultatele ob[inute de o institulie sau un organism comunitar, depind in mare mdsuri de competenla gi independenla persoanelor care il compun. De aceea, pentru a atrage persoanele cele mai competente, se impune ca autoritatea investitd cu putere de numire sd garanteze dreptul la o carier5 aflatd la adipost de concedieri arbitrare gi s5 existe in acelagi timp un sitem jurisdiclional independent care si asigure pronunlarea unor solulii obiective. Un element foarte important este ca funclionarul public european sE fie animat de un spirit international, care prtesupune loialitate fa!5 de institutia in care lucreazd gi un echilibru special intre spiritul internalional gi patriotismul fald de lara de origine

as

Louis Trobatas, Paul lsoart, Droit publique manuel, L.G.D.J. Paris, 1996, p. 304.

-18-

UNIVERSITATEA PETRU MAIOR TG - MTIRES FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE JURIDICE SI ADMINISTRATIVEMASTERAT : MANAGEMENTUL ADMINISTRATIEI PUBLICE

FUNCTIA PUBLICA SI , FUNCTIONARUL COMUNITAR

MASTERAND: SUCIU

S

AURELIA

TG - MURES-2009I

CUPRINS

CAPITOLUL I

Consideralii generale privind funcfia publici qi funcfionarul public comunitar -.....2 l.l Func{ia publicd la nivel comunitar. 1.2 Definirea conceptului de funclionar public comunitar gi clasificarea funclionarilor comunitari .....'.5 1.3 Locul gi rolul funclionarilor in viala comunitdlii -........6 Regimuljuridic al funclionarilor comunitari... 1.4

CAPITOLUL II

2.1 Resursa umand in administra{ia 2.2 Recrutarea gi seleclia personalului din administrafia

publicd.......

publicd'

...........7...'

'. ' ' .8

CAPITOLUL

ilI

3.1 R[spunderea juridicd a funcfionarilor

3.2 Principiile rispunderiijuridice 3.3 Noliunea de rispundere juridica a funcfionarilor comunitari. 3.4 Forme de rdspundere aplicabile funclionarilor comunitari......

comunitari.

.

' ..

...'....9 " " "" 10 , ........12 .. '....13

MOTTO: ''SE POATE GUVERANA DE DE,PARTE, DAR SE POATE ADMINISTRA NUMAI DE APROAPE''Decret francez-l852

CAPITOLUL I

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND FUNCTIA PUBLICA $I -) FUNCTIONARUL COMUNITAR

1. Funcfia publici la nivel comunitarSub aspect conceptual, funcfia publicd la nivel comunitar reprezintd o nofiune complexd care cuprinde: administrarea Comunitdlilor europene, statutul agenlilor comunitari qi aspecte privitoare la atribufiile acestora.

Avdnd in vedere caracteristicile Comunitdlilor europene, care intrunesc atdt elemente specifice organiza\iilor internafionale, cdt qi elemente proprii statelor membre ale iomunitalilor, funclia publicd comunitard are o structurd originald, reunind trdsrturile celor Z entitay. Astfel, bin p..rp.ctiva na{ionald a statelor membre, aceastd funcfie se inspird din realitalile franceze qi belgiene cu privire la aspecte ce Jin de otganizare qi Acestora funcJionar e, dar se regdsesc qi trdsdturi specifice altor sisteme nalionale de drept. li se adaugd unele tr6s6turi cu influenld internafionald, date de organiza\rile internafionale, cu precddere cele regionale"Funcfia publicd la nivel comunitar este deseori criticatS pe motive ce Jin de birocraiie qi tehnocialie, prin conceptul numit eurocralie. Aceste aspecte pornesc de la faptul ca hrnclionarii comunitari delin un rol important in cadrul instituliilor comunitare. In ptezent, acegtia numdrd peste 36.500 - cifra ce este consideratdrezonabild in comparafie cu administraliile marilor metropole ale lumii. Din acest total, cea mai mare parte a funcfionarilor iqi desftqoard activitateain cadrul Comisiei europene - peste 21.500, de urmAnd in ordine descrescdtoare Parlamentul european, Consiliul de miniqtri, Curtea conturi, currea de justilie qi Tribunalul de primd instan!6.2"

Definirea conceptului de func{ionar public comunitar qi clasificarea func{ionarilor comunitari

Definirea noliunii de funcfionar al ComunitSlii o regdsim in articolul I din Statut, potrivit cdruia ,,este funclionar al ComunitAlilor, in sensul prezentului statut, orice persoana care afost numitd in condi{iile prevdzute de acest statut, intr-o func{ie permanentd dintr-una din instituliile Comunitalii, printr-un act scris al autoritd{ii investite cu puterea de numire de aceastd institulie" Prin aceasta definiJie, se realizeazd distinclia dintre funclionarii comunitari, pe de o parte, qi alte categorii de agenfi, pe de altdparte, eventual angajali in regim contractual.

Statutul functionarilor Comunitalilor europene (art. 5) inscrie norma de principiu, potrivit cdrera, funcliile care sunt reglementate prin acest Statut sunt clasificate, din punctul de vedere al naturii qi al nivelului funcliilor cirora le corespund, in patru categorii desemnate in ordine ierarhicd descrescdtoare, de la literele A, B, C qi D.

Astfel, funcfionarii, la nivel comunitar, sunt cuprinqi in 4 trepte (niveluri)lprofesionale:

- nivelul A cuprinde opt grade, care,la r6ndul lor, sunt grupate in funcJii (funcliile de direcfie, de concepfie gi de studiu) care, ingeneral, sunt desfrqurate pe doud grada{ii.Persoanele care doresc sd acceadd la aceste funcjii trebuie sd aibd o pregdtire universitard qiisau o experienJd profesionald de nivel echivalent. Funclionarii din aceastd categorie arr ea misiune elaborarea politicilor, pregdtirea proiectelor actelor juridice gi a raporturilor, precum qi aplicarea legislafiei comunitare.

Din funcfiile de direc{ie din aceastd categorie fac parte: directorii generali (Al), directorii (A2) qi qefii de divrzie (A3). - nivelul B cuprinde cinci grade, care sunt regrupate in funcfii des{dqurate pe grada{ii. Acestea corespund funcliilor de aplicare qi incadrare care necesitd cunoqtinle de nivel de invdlamdnt secundar sau experienfd profesionald de nivel echivalent.Persoanele din aceastd categorie au ca atribuJii primirea qi analizarea informa{iilor necesare fie pentru elaborarea politicilor Uniunii, fie pentru a supraveghea qi a face sd fie respectatd legislaJia comunitarS.

- nivelul C cuprinde tot cinci grade, regrupate in funclii care se desfdqoard, la rAndul lor, pe doud gradaJii.

in aceastd categorie se regdsesc funcliile de executie pentru care sunt necesare cunoqtinle de nivel mediu sau o experien{d profesional5 de nivel echivalent"Funcjionarii din aceastd categorie sunt cei care indeplinesc misiuni de secretariatarhiv6.qi

- nivelul D cuprinde numai patru grade, regrupate in funcfii desfiqurate pe doud gradalri. Acestei categorii ii corespund funcliile manuale sau de serviciu pentru care sunt necesare cunoqtinle de nivel de invd{dmAnt primar, eventual completate cu cunogtinfetehnice.

Func{ionarii sunt recrutali printr-un act unilateral al autoritdtii competente qi se supun dreptului comunitar in exclusivitate. Competenla de numire a unui funclionar international nu poate rezulta dec6t dintr-un document intemafional, eare, prevdzdnd existen{a func{ionarului, stabileqte qi autoritatea care va trebui s5-1 numeascd sau, respectiv, aleagd.

potrivit articolului 3 din Statut, qi data de la care numirea produce efecte. Aceastd datd nu poate fi, in nici un caz anterioard celei a intrdrii in funclie a persoanei numite. Reglementarea situaliei juridice a funcfionarilor printr-un statut determini concluzia cd ei sunt supugi unei situafii legale qi reglementare, ceea ce inseamnd cd sunt supuqi in mod integral dreptului comunitar cuprins in statut. Actul de numire va trebuisd menfioneze,

Printr-un regulament al Consiliului, s-a stabilit cd situalia lor juridicd poate fi modificatd in mod unilateral. Autoritatea care va exercita ,,puterea de numire" urmeazd sd fie desemn atd de cdtre fiecare organism al Comunit1L|;Li. Ca regul6, pregedintele fiecdrei institutii reprezintd, pentru institulia respectivb autoritatea investitd cu puterea de numire.

Articolul I din Statut aliniatul (2) asimileazd qi Comitetul Economic qi Social, Comitetul Regiunilor qi Mediatorul Uniunii, aplicdndu-le prevederile Statutului, cu excepfia situaliilor in care existd dispoziJii contrare.Aceste organisme urmeazd sd-qi stabileascd, prin regulamentul lor interior, autorrtatea care va fi investitd cu ,,puterea de numire".

Statutul actual al func{ionarilor publici europeni a inlocuit statutul funcfionarilor precum qi regimul aplicabil altor agenJi ai Comunitalii Economice Europene qi ai Comunitdlii Economice ai Energiei Atomice, edictat de Consiliuinbaza articolelor 212 C.E.E,. qi 186 C.E.E,.A. (J.O.C. E. din 14-6. 1962), care conlineaprevederi derogatorii fafd de Statutul personalului C.E.C"A. din 28.01. 1956. Faptul cd cele trei Comunitali nu s-au constituit in acelaqi timp a determinat astfel, intr-o primd fazd,, ojuxtapunere a trei corpuri de agen{i supuqi unor regimuri juridice diferite.

Astfel, C.E.C.A. a cunoscut, pdndla data de I iulie 1956 cdnd a fost adoptat un statut al funcfionarilor publici din cadrul acestui organism, o perioadb in care funclionarii erau recrutali pebazd de contract de drept public.Acelaqi sistem a fost folosit qi de C.E.E. qi EURATOM in perioada statutard (1958I962).b Fuziunea Comunitdlilor avea sd antreneze insi qi unificarea, in egald mdsur6, a statutului ca qi a regimului de privilegii qi imunitdli. Prin articolul24 din Tratatul de fuziune din 8 aprilie 1965 a fost impusd obligativitatea "stabilirii unui regulament al personalului unic qi comun tuturor institutiilor comunitare... ". Aceastd unificare s-arealizat, prin Regulamentul C.E.E., C.E.C.A', C.E,.E,.A, nr.259 / 68 din 29 februarie 1968, publicat in J.O.C.E. nr. L 56 din 4.03.1968 care a fost modificat de mai multe ori, pdnd in prezent.Acest regulament supus mai multor modificdri, impreund cu alte texte, este reunit intrun document intern al Comunitafllor intitulat "STATUT", eare are ca subtitlu "Regulamente qi reglementdri aplicabile funcjionarilor qi altor agen{i ai Comunitdlilor Europene".

NoJiunea de "statut" are semnifica{ia cd "indicd natura insaqi a situafiei funcfionarului. Dar ea mai presupune, gi un sens restrdns, prin care se desemneaziltextele in care sunt grupate principalele dispozilii aplicabile la toli funcfionarii sau ansamblului functionarilor dintr-un sector sau compartiment. " Adoptarea unui statut a influenfat regimul general al funcfiei publice comunitare, deoarece, cum se susline in mod intemeiat despre statutul funclionarilor nafionali, gi aserliunea este valabila qi in ceea ce-i priveqte pe cei comunitari, "statutul general este un cadru global, in interiorul cdruia se integreazd corpurt sau cadre de funcqionari". Exista insd, in afara acestui statut unic, qi unele reglementdri speciale, care privesc numai func{ionarii din compartimentele qtiinJifice qi tehnice.

Acest Statut este format din patru parfi: - o primd parte este consacratd Statutului func{ionarilor comunitari qi are un numdr deunsprezece anexe.

- o a doua parte este consacratd regimului aplicabil altor categorii de agenfi europeni - a treia parte cuprinde alte reglementdri aplicabile functionarilor qi agenlilor Comunitdfilor Europene; - o ultimd parte care cuprinde reglementdri luate de comun acord de institu{iile Comunitd{ilor Europene qi aplicabile atdt funcjionarilor cdt qi altor agen{i comunitari.

,

Acest sistem "este asemdndtor funcjiei publice franceze sau germane in care veritabilii func{ionari sunt titulari ai posturilor lor qi au vocalie la carierd""

in sistemul francez se sus{ine cd pentru definirea func{iei publice este necesard relevarea doud elemente caracteristice: permanenfa func{iei qi integrarea ei intr-o ierarhieadministrativS.

a

3. Locul si rolul functionarilor in viata

comunititii

in cea comunitard, se pun, in legdturd cu func{ionarii publici europeni, doud probleme: mai intdi, care este locul qi rolul lor in viata Comunitatii? in corelalie cu primul aspect, in ce mod se implicd eiinrealizarea politicii europene? Pentru cd problemele puse in discufie se afld intr-o vdditd dependenlb, dou[ variante de rdspuns se pot lua in considera{ie.

in literatura occidentald contemporand, mai

ales

O primd variantdde rdspuns ar fi in a le recunoaqte funcfionarilor comunitari doar un rol executiv, ei neavdnd decdt calitatea de realizatori efectivi ai deciziilor care au fost trasate de cdtre autoritSlile politice comunitare.

O a doua variantd de rdspuns ar viza recunoaqterea unui rol efectiv ?n a influen{a politica Uniunii. Din aceastd perspectivd, func{ionarul european nu se hmtteazd doar sd execute deciziile, el se implicd efectiv qi in elaborarea acestora.Calea de urmat nu este deloc simpld. Dificultatea gdsirii celei mai bune soluJhrezult6, printre altele, din faptul cd Uniunea Europeand este constituitd dintr-un conglomerat de state, fiecare cu tradilii diferite in ceea ce priveqte funcJia public6. Acest tradiJii influenfeazd in mod firesc diferite experienje comunitare, fbrb a determina insd transformarea funcfiei europene intr-una de tip francez, german sau englez. de exemplu.

Astfel "tradilia europeand, reproduce tradrlia necesard pentru situafia internaJionali, dar este frdnatdprin ezitdrile relative la metodele de urmat gi duce larczultate complexe".

4. Regimul

juridic al funcfionarilor comunitari

Funcfionarii comunitari sunt supuqi urmdtoarelor categorii de reglementdri:- reglementiri av6nd caracler general, ce confin dispozilii aplicabile exclusiv

funclionarilor;

. . . . .

reglementdri specifice anumitor categorii de funcfionari comunitari, qi anume: cadrele qtiinlifice qi tehnice qi funclionarii care aparlrn unor fdri terfe; alte reglementdri care privesc func{ionarii comunitari (in afard de cele cu caracter general); reglementdri aplicabile agenlilor Comunitdlilor europene; reglementdri ce privesc atAt funclionarii, c6t qi agenfii comunitari qi care sunt cuprinse in diferite acte ce emand de la Consiliu sau de la Comisie; reglementdri ce sunt luate de comun acord de institufiile Comunitalilor europene 9i aplicabile atdt funcfionarilor, c6t qi agenlilor ComunitSfilor'

CAPITOLUL

ilpublici

2.1 Resursa umani in administratia

Un prim aspect eare a generat qi continud sd genereze discu{ii este referitor la numarul celor care activeazd sau altfel spus, sunt platili de cdtre sectoril public. Imaginea funcJionarului public este mai degrabd negativd in majoritatea larilor lumii. Prntu foarle multi cetdfeni, cei care lucreazd, in administra[ie sunt pldtili degeaba sau in ofice caz excesiv in raport cu munca prestatd.O astfel de imagine este de multe ori expoatatd de politicieni in timpul campaniilor electorale.Astfel, in toate fdrile democratice asupra sectorului public se exercitd o presiune din partea cetdfenilor, dar si a politicienilor. Pe de altdparte, tot tot din partea publicului existi cereri pentru diversificarea servicilor, pentru extinderea celor existente sau pentru creqterea calitalii acestora. Necesitatea de arealiza o administra{ie atonomd fala de mediul politic, care sd realizeze principiile de tratament egal, imparlialitate si neutralitate politicd in raport cu cetdfeanul, a condos la crearea unui statut aparte pentru acesti angajati ai sectorului public. O legislafie speciald le asigurd, in toate fdrile democratice dezvoltate condiJii speciale de angajare qi promovare, dar gi un grad de protecfie in fala actiunii politicienilor de regula, funcfionarii publici pot fi indepdrtafi din func{ie doar in condi{ii bine precizate.

Legislalia specialS Statutul funcfionarilor publici poate sd ofere funciionarilor publici obazdpentru a se opune unor schimbari. Anumite prevederi existente in Statutele func{ionarilor publici din diferite Jdri asigurd functionarilor qi alte categorii de avantaje cum ar fi statutul obfinut pe viald, obligafia statului de a pl[ti salariul funcfionarului in timpul in care acesta nu beneficiazd, de un loc de muncd"Unele \dri cade exempli Franfa, unde majoritatea celor 5.500.000 de angajali ai sectorului public. inclzdnd medici, profesori, poliJiqti, etc. au statutul de funcJionari publici. fiind cuprinqi in aceastd categorie aproape toli cei care lucreazain administrafie. In Germania o teime din angajafii sectorului public sunt funcjionari. In Marea Britanie mai putin de 10% din numdrul celor care lucreazd?n sectorul public au statutul de funcJionar. Iar in Irlanda l5%o au aceasta calitate. Prin urmare anumite fati cu ar fi Franfa au ofefii statutul de funcfionar public tuturor celor care activeazdin institulii publice, in vreme ce alte Jdri au ales sd includd in aceastb categorie doar pe cei care presteazd o activitate legata nemijlocit de exercitarea autoritAtii statului sau a altei autoritdli administrativ teritoriale.

2.2 Recrutarea qi selecfia personalului din administratia

publici

Un aspect important referitor la administraliapublicd este recrutarea personalului. in majoritatea Jdrilor democratice exist6, din punctul de vedere al modului in care sunt selecta{i doui categorii de angaja\t.O prima categorie sunt funclionarii numili pe criterii politice. Se considerd cd politicienii au dreptul, pentru a-qi asigura un anumit grad de control asupra administraliei publice sd numeascd un numdr de funcfionari loiali din punct de vedere politic. Cea de a doua categorie o reprezintd personalul de carierS. in general pentru funcfionarii publici de carierd legislalia specialS Statutul func{ionarului public prevede qi modalitatea in care se face selec{ia qi recrutarea. In anumite Jdri existd statute speciale pentru funclionarii din unitdJile administrativ teritoriale sau pentru alte categorii de

angapli.

in momentul de fald este unanim acceptatd teoria potrivit cdreia aceqtia trebuie selec{iona{i pe criterii de competenld asa numitul " merit system ". Toate statele cu o democra\ie stabilS, ca qi cele aflate intranzi[ie au incercat sd rezolve aceastd problemd prin elaborarea unei legislafii care sd reglementeze acest aspect..Prin recrutare inlelegem procesul prin care candidallila un post in administtalia publica sunt mobiliza\ipentru a fi incluqi in procesul de selec{ie. Selec{ia reprezintdprocesul prin care din candidafri prezentali sunt aleqi cei careurmeazd sd

fie angala[i.

In cadrul mai sus menjionat merit system, existd trei metode de selectie pentru funcJionarii publici : selec{ia cenffalizat5', Qea descentralizatd qi mixtd. in primul caz, selec[ia centrali zatd existd in Statele Unite, Franta, Belgia o institulie care este responsobild cu selecfia birocraJilor pe plan nafional, in timp ce in cel de-al doilea unde in Germania , !6rile nordice, aceasta este ldsatd la latitudinea institufiilor publice. SelecJia mixtd reprezintd o combinaJie intr cele doud. Seleclia centralizati este preferatd considerAndu-se ca in acest fel merit system-ul este mai bine respectat prin restrdngerea posibilit1\ii ca intre angajator si angajat sd existe relaJii personale sau de altdnaturd,. Alte avantaje ale acestei forme de seleciie sunt gradul mai ridicat de specializare qiprofesionalizare a ageniiei nalionale, economia de resurse pentru institutiile publice care nu mai sunt obligate sd menlind servicii specializate inorganigrama lor" Existd doud posibilitali de reahzare a acestei recrutdri centralizate.

Agenlia naJionald poate organizaperiodic concursuri pentru selec{ia pentru anumite categorii de functii din administrafie urmdnd ca instituliile publice sd-qi aleagd. din cei

6

'euuoJ elllJolec JoJnlnl 'grruP8el gsugrls o glslxe EIIcos erdnse pzeeuoqre elelcos Ilrepundspr e EIuJoJ eJceIC erepundspJ ep eruJoJ esrelrp enuJ 'plrcos eeJepundsg.r cserqgcle eJepundspr ep eleluroJ ,pune;drul 'erepundspr ep reuJoJ eJnleu pulrurelep eleolgcul IIInBoJ ernlN a1eo1 elelcos utpqotdezep elue;du euneeploluJ pyeoderec rS rlnfieJ rolsec eJeJluoc leldeJ InlnJolne pqtuncul ec erie811qo '9llnpuoc ep rln3eJ Jolsece ruplcedse;eu eloiurcesuoc euodns e ep erie8rlqo ep elecu else ?lseJlutu 'Inlnpl^Ipul es eruc qns eIuJoJ Op lueJeJlput 'e;epundsq; ep ttuntiou UnqIJle luence;; Insues 'ledrcur-rd,t1 'plyqnlndrut 'pueun euntice PUurnu o ep qie; 'ttipletcos eeyed ulp glluel ,e-ruuude,r ep ericee; pzeeuruesep elellllqsuodse; ep nes e.repundsp-r ep 1n1decuo3'e1de3 eueluese Ieun e

';optienlts Jornlnl euri-rede tS ectpr-rnI elttinltlsut 'elIcos elol nc eiuefiurluoc e.re 'crpr;n[ rnlnuelsrs elIJnruEJ eteof uI glelueruelSer else efl etinlo,Le ep Inlpels puglcelJer Iliptlilqesuodse; rS reiurrlsuoc Inlelru 'ripletcos rt8e;1u1e ,es ee1e1r1elol uI rnlnlde,rp s epurl e;ec etlnltlsut 'tnlnldeJp e plluetuupulT lruluec edncogluorilpe"rt polu uJ'gctptrnf ee-repundspl erinlrlsur o c utez\Eu\ else oqcrpunf uerepundsFu alBrJos rrrepundsEJ u EJUrJeds pruro;

'I'

IIIYIINnIAIO f, uO'IIUVNOIi

f,

Nn.{ V

III TNTOIIdVJ

YJIOIUff Ytrdfl ft{ndsYu

1ez\Erluac arelruceJ ep Inruelsrs pcrlde es eJec ul IJpi allntu uI lgJep eulq Ieu Jlt{c ,.urq ,gnoj lelcedser erJ gs p-u,tay{.s luaut, ppoleru plseec gcyde es epun eolprou e1r-rpi tS erur.ureg uJ c ocJ .rofrln8e-r plcrrs eerelcedse.r rS erigpe.rl 'eelsece elolnc 'piueledruoc ep JolrrJelrJc e ereclecul ep eJetu IncsIJ elnlllsuoc llzm lsece ul sunfeeu lnledrcur-r6'qrnsptu eJelu o-Jlui glelcedse; else elruouolne rS urnce;d 'yi1.tr.r1od reru rec praprsuoc II erec ed ttuetuuo e8ele Is-e ep eunq IeIu Iecol Incgrcedg riglr r qr s o d ne e cr qnd e l rinlyls uy gc ln felue,Le plwze td Plezrle nuec s ep eerelruce5l l

'lntuelsls Vzeeuowulg eJec nc eeJlullecul else pluefuu'rep .ecrlqnd rerinlrlsul eeJec l rJnsJncu oc gzeezrueS;o pleuolieu eriueSe eJec uI InzuJ uI rcrlqnd;oyueuoticunC e e"rr1p8e.r4 ep leuorieN InrlueJ ap leplp^ ornqeJl elsece ter'ezetoqeloc ?s elSerop eJec nc lruleJces e8ele rS1 lnreurr-rd 'tE e1lInu 1S e1e1y11q1sod g11e o rS plsrxe ;opueutrd Ilrelerces n;lued eiuerg uleelsec? eJex ed eluece,n rolt;n1sod ee;ednco rulued rJnsJncuoc Joun ecrlqnd;oyrrinlrlsur eeJeJec eleeJezrueSlo else ellIIIqISod gtle O 'n el puJn

ulp

te otele?ve qcr qnd erinlrlsut ep gtez\eerericales o ep pttrrrn 'pcrlqnd ericury nc rieplpuec roun eelllpqlleduoc elSeltqels es eJec uud pleuolieu eriue8e ep lezrrJeS.ro ericeleserd ep seco.td un elllleeJ uJ ecJ 'qntlcedse.r ericury nc rlrqrleduoc tie;e1cep es elur1nc eU nJ 'Jseceu'

e

1

lnleuosred

Una din formele rdspunderii sociale este rdspunderea juridica. F.a are trdsdturi proprii care o delimiteazS de alte forme de rdspundere. Specificul rdspunderii juridice consti, in primul r6nd, in faptul ci ea se referl la obtigafia de a da socoteali pentru incilcarea normei de drept.Rdspunderea juridicd se naqte ca urmare a producerii unor fapte ilicite, adicd a unei compofidri neingdduite de lege. Dacd rdspunderea moral6, de exemplu, intervine atunci c6nd nu s-a fdcut un bine, rdspunderea juridicd intervine cAnd s-a fbcut ceva rdu gi fapta dduneazd cuiva.

Faptele ilicite sunt grave, pentru cd afecteazd interese importante, stabilirea rdspunderii ftcdndu-se de cdtre organe de stat cu atribu{ii speciale. in cazul rdspunderii morale, de exemplu, stabilirea rdspunderii se realizeazd in forul lduntric al fdptaqului sau prin dezaprobarea faptei din partea celor din jurul sdu.Rdspunderea juridicd presupune, ca regul6. sancliuni mai severe decAt alte forme de rdspundere social6; ea implica uneori privarea temporard de libertate. Sancfiunea juridicd este mai promptd gi mai eficace, realizarea ei fiind inevitabilS qi obligatorie.

Deqi existd o pluralitate de norme juridice prin care se reglementeazd diferitele forme de rdspundere, cu toate acestea nici un text nu dd o definilie legali vreuneia din ele.

in literatura de specialitate au fost refinute numeroase definiJii ale rdspunderii juridice, dintre care cea mai complexd ni se pare cea care defineqte rdspunderea juridicd ca fiind ,,complexul de drepturi Si obligulii conexe care-potrivit legii - se nasc ca urmare u sdvhrSirii unei fupte ilicite Si care constituie cudrul de realizare u constrAngerii de stut, prin aplicorea snncliunilor juridice tn scopul asiguriirii stubilitdlii ruporturilor sociale Si u tnclrumdrii membrilor societd{ii tn spiritul respectdrii ordinii de drept".Consideram cd rdspunderea juridicS este o mdsurd de constrdngere, necesard respectdrii normelor de drept, aplicatd de organe special investite ale statului sd dispuna constr6ngerea impotriva celor care sdvArqesc fapte ilicite.

3.2. Principiile rispunderii

juridice

R[spunderea juridicd sebazeazdpe mai multe principii generale, valabile pentru toate formele concrete de manifestare ale dreptului.

Principiile fundamentale ale rdspunderii juridice sunt idei cdliluzitoare care iqi gdsesc expresia in toate normele de drept ce reglementeazd diferitele forme sub care se poate prezenta aceastd institulie juridica. Aceste principii sunt:a) Principiul rispunderii pentru fapta cu capacitate juridici

sivf,rqitll0

cu vinoviJie de

citre o persoanl

Orice subiect de drept poate fi sanc{ionat in limitele vinoviJiei sale. Aplicarea. principiului are un deosebit efect educativ, atdt pentru individul tras la rdspundere cdt 9i pentru colectivitate. Prin realizareardspunderii se urmdreqte indreptarea in viitor a autorului faptei ilicite. Ceilalli membri ai colectivitAtii se conving cd nici o incdlcare a normei de drept nu rdmdne nepedepsitS.

b) Legalitatea rispunderii juridice

Nu existd rdspundere juridicd in afara legii. Legea determind naEterea rdspunderii, formele qi intinderea ei.O cerin{6 fundamentald aprincipiului legalitd{ii impune ca r6spunderea juridicb sd opereze numai contra acelor persoane care au sdv6rqit fapte ilicite qi totodatd, Qanatura rdspunderii sd corespundd naturii faptei ilicite.

Principiul legalitalii pretinde, de asemenea, catragerea la rdspundere acele persoane care au sdvArqit fapte ilicite cu vinovdfie.

sd vizeze numai

O altd cerinld a principiului legalitdlii in materie de rdspundere impune ca organele ce aplicd constr6ngerea de stat prin sancJiuni juridice sd vegheze cu strictele ca sancJiunea aplicata sd fie prevdzutdin lege, iar cuantumul amenzi sd se inscrie in limitele legii. c) Principiul

rispunderii personale

Rdspunderea juridici se referd numai la persoana care a produs incdlcarea legii. Nici o rdspundere pentru altul nu este posib rld. Cazurrle de rSspundere pentru altul sunt foarte rare (de exemplu, rdspunderea pdrin{ilor pentru faptele copiilor minori).

d) Principiul prezumliei de nevinovifie intr-un stat de drept, pdnd ce instanta nu poate fi considerat vinovat.e)de judecatd emite hotdrdrea sau sentin{a,

nimeni

Principiul justei sanc{iuni

Acest principiu se exprima prin necesitatea propo(ionalitafi sancfiunii,in raport cu gravrtatea faptei.

f) Principiul oportunitifiiEste neces ar catragerea la rdspundere si se facdla timpul potrivit, filrd amdnate care sd insemn e tdrdgdnare. Prin trecerea timpului. existd posibilitatea ca persoana sd nu mai poatd fi trasd la rdspundere, datoritd prescripliei sau a pierderii probelor'

g) Principiul ,,non bis in idem"

l1

Acest principiu presupune ca cel ce, prin conduita sa, a nesocotit ordinea de drept, sd rdspundd o singurd datd pentru fapta sdvdrqitd, cdci unei singure incdlcSri a legii -inlelegAnd prin lege actele normative de toate categoriile - ii corespunde o singurd sanc{iune juridica.

Exprimdnd aceastd cerin!6, principiul non bis in idern nu exclude posibilitatea interven{iei simultane a mai multor forme de rdspundere juridicdfa[6 de aceeaqi persoanS, c6nd prin fapta ilicitd sbv6rqitd se incalcd o pluralitate de norme juridice de naturd diferita..Rdspunderea disciplrnardpoate fi cumulatd, de asemenea, cu rdspunderea administrativa in mdsura in care abaterea disciplinard intruneqte qi trdsdturile caracteristice ale unei contravenfii. intr-o asemenea situafie, autorul faptei ilicite este pasibil de o dubl6 sancfionare - disciplinard qi administrativd- deoarece prin conduita sa a violat concomitent doud norrne iuridice de naturi diferitd. 3. Nofiunea de rispundere

juridici a funcfionarilor comunitari

Rdspunderea, indiferent de forma pe care o imbracd, este determinatd de comiterea unei fapte ilicite, de incdlcarea sistemului de valori instituit de societate qi consacrat juridiceqte. Rdspunderea are doud finalitd1i:

- sd restabileascd ordinea de drept incdlcatd, determin6nd revenirea la starea de legalitate, perturbatd ca urmare a sdv6rgirii unei forme de ilicit; - sd exprime o reaclie negativd din partea autoritSlii faJa de autorul faptei ilicite, cu scopul de a-l determina pe acesta sd-gi conqtientizeze semnifica{ia faptei, sd o regrete qi pe viitor sd nu o mai repete, sd o elimine din comportamentul sdu.Cu alte cuvinte, prin intermediul rlspunderii, se reaiizeazd atdt scopul preventiveducativ cdt qi cel sanclionator qi reparatoriu al prejudiciului care s-a produs prin faptasdv6rqit6.

A vorbi despre rdspundere,in cazul funclionarului comunitar, presupune cu necesitate abordarea relaliei ei cu responsabilitatea. Dacd fiecare subiect de drept trebuie sd manifeste, in ceea ce face, responsabilitate, funcfionarul trebuie sd fie fundamental responsabil in indeplinirea prerogativelor sale. Responsabilitatea precede rdspunderii 9i opoate elimina.

FuncJionarul public trebuie sd facd si primeze, in comportamentul sdu, responsabilitatea. El trebuie sd-qi ducd la bun sf6rgit atribufiile, nu pentru cd aqa i se impune, ci fiindcd e convins cd ele reprezintd rostul sdu profesional. Problema rdspunderii juridice a funclionarilor comunitari se pune numai in legdturd cu incdlcarea de cdtre aceqtia a normelor juridice, in calitatea lor de funcfionari publici sau in legdturd cu funclia publicd pe care o defin.1.,