referat mangalia mic

8/12/2019 Referat Mangalia Mic

http://slidepdf.com/reader/full/referat-mangalia-mic 1/16

Introducere

« În Mangalia totul se exprimă prin tăcere ; i formele, i timpul, i marea chiar ș ș ș ;aici vezi transparen a lumii i infinitul, aici stai de vorbă cu Dumnezeuț ș .» (StephanEleutheriadis)

Astăzi, Mangalia ocupă în peisajul României un loc priilegiat! A câ tigat dreptulș unui ir lung i argumentat de superlatie, a lansat cu succes imaginea ei i implicit aș ș ș ării noastre în lume, a pătruns în su"letele oamenilor i în con tiin a lor ca locul undeț ș ș ț

mereu se petrece cea demn de consemnat! #ire neăzute ne leagă pe noi, cei de astăzi, de to i înainta ii no trii, i lor le dăruimț ș ș ș omagiul i recuno tin a noastră!ș ș ț $rezenta lucrare, Mangalia de-a lungul veacurilor , reprezintă un instrument necesar

i util documentării cu priire la "ormarea i eolu ia cetă ii %allatis, respecti Mangalia!ș ș ț ț %unoa terea apari iei i "ormării ora ului în care locuiesc a "ost elementul esen ial înș ț ș ș ț alegerea temei! &n ceea ce prie te 'aza documentară "olosită, pot spune că de un real "olos miauș

"ost lucrările speciale, scrise de autori ca $reda %onstantin

, *ăpu an Aurelia i *ăpu anș ș ș te"anȘ +, dar i lucrări generale ela'orate de nume însemnate precum hinea -anș .,Rădulescu Adrian, /itoleanu Ion0 i al ii!ș ț *ucrarea de "a ă,ț Mangalia de-a lungul veacurilor , este structurată pe trei capitole! &n partea de început a lucrării, în capitolul I, am prezentat apari ia i eolu ia cetă iiț ș ț ț %allatis, încă din lumea antică, eul mediu i până la al doilea răz'oi mondial!ș %el deal doilea capitol cuprinde in"orma ii cu priire la e1tinderea Mangaliei cătreț nord, i anume "ormarea noilor sta iuni!ș ț Aici, am încercat să scot în eiden ă dezoltareaț turistică de care a 'ene"iciat Mangalia! %apitolul III este destinat patrimoniului cultural imo'il al Mangaliei! &n cuprinsulacestui capitol este prezentată acea latură a ora ului Mangalia, latură care a dăinui deaș

lungul timpului i care este alcătuită din monumente, lăca uri de cult, situri arheologiceș ș etc!

Capitolul I

CALLATIS – ISTORIE I TRADI IEȘ Ț

*umea antică a %allatisului

2 3$ământul do'rogean este o adearată cora'ie a lui 4oe3&n -o'rogea, mai multca oriunde, se găsesc suprapuse ciiliza iuni stinse, străechi, de la cea a oamenilor ț primitii, straturi istorice continuând pe cele geologice! Era doar întro reme marginealumii cunoscute, limita cotlonului marin în legatură cu Mediterana stră'ătută în lung iș lat! 56

%etatea %allatis a "ost întemeiată de coloni ti dorieni, rămânând în tot decursulș istoriei sale, până la începutul secolului al 7IIlea d!%h! un ora grecesc, cu lim'a,ș

$reda, %onstantin, Callatis, Editura Meridiane, /ucure ti, 89:!ș+ *ăpu an, Aurelia, *ăpu an, te"an,ș ș Ș Mangalia în paginile vremii, Editura -o'rogea, %onstan a, +;;<!ț. hinea, -an, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, /ucure ti, +;;+!ș0 Rădulescu, Adrian, /itoleanu, Ion, Istoria Dobrogei, Editura E1 $onto, %onstan a, 88:!ț6 Simionescu, Ion, Dobrogea, Editura %artea Românească, /ucure ti, 8+:, p! <!ș



o'iceiurile, mentalită ile sale, inclusi în cursul ocupării de către romani a -o'rogei,ț între secolele I7II d!%h! -o'rogea a "ost reluată în stăpânire de 'izantini deenind thema$aristrion=$aradunaon între secolele >>III, după care or urma inaziile pecenegilor,uzilor, cumanilor i tătarilor!ș

$entru o scurtă reme teritoriul echiului %allatis intră în stăpânirea ării Române ti Ț ș condusă de Mircea cel /ătrân, la s"âr itul secolului al >I7lea i începutul secolului alș ș >7lea! &n secolele >II>I7 echiul %allatis apare în portulanele genoeze su' denumirea de$anguala, $angalia, după care î i schim'ă denumirea în Mangala i apoi în Mangalia,ș ș a a cum o cunoa tem i astăzi!ș ș ș

Timpul elenistic al Callatis-ului

%ele mai echi documente despre e1isten a unei ie i statale organizate i sta'ile peț ț ș teritoriul ării noastre au "ost descoperite în zona pontică! ?istria i @omis au "ost coloniiț ș

ale Miletului i %allatis, colonie a ?eraleii $ontice, ea însă i colonie a Megarei!ș ș -ar %allatis păstrează i urmele unor straturi străechi de ciiliza ii! B necropolă deș ț înhuma ie descoperită pe teritoriul ora ului este datată din neolitic, doedind apartenen aț ș ț la cultura ?amangia! -ierse o'iecte din ceramică, tipică acestei culturi, precum ce tiș 'itronconice, pahare cilindrice, ase piri"orme, decorate cu crestături pe muchii iș împunsături, grupate pe registre de motie triunghiulare sau rom'ice, 'ră ări din cochiliiț sau din marmură sus in această ipoteză!ț %etă ile care au "ost construite succesi în -acia $ontica sunt ?istria, apoi @omis,ț întemeiat către mijlocul secolului al 7IIlea a!%h!, urmat de %allatis, spre s"â situlș secolului al 7Ilea a!%h! &ntemeiat, pro'a'il, după un secol de la na terea ?istriei,ș %allatis ajunge să cunoască repede o 'unăstare remarca'ilă, doadă monumentele păstrate, monedele 'ătute, nielul cultural atins i personalită ile care au locuit aici!

ș ț -ata "ondării ora ului %allatis rămâne controersată! -in secolul al I7lea a!%h! seș păstrează o scriere su' numele de ScCla1 din %arianda, care aminte te i cuântulș ș %allatis! %ele mai echi inscrip ii callatiene pot "i socotite o dedica ie către Athenaț ț $olais i o epigramă "unerară, am'ele datate în a doua jumătate a secolului al I7leaș a!%h! eogra"ul ScCmnos de %hios datează na terea ora ului la anul 6;< a! %h!, în timpulș ș regelui Macedoniei, AmCntas I, care a domnit între anii 60;08: a!%h!9

Este însa sigur că cetatea %allatis a "ost colonie (apoiia) dorică! %oloni tii dorieniș din ?eracleea $ontică, su'ordonată Megarei, azi Eregli D @urcia, au întemeiat %allatis,cea cu zidurile puternice, suprapusă peste o a ezare indigenă mai eche, men ionata su'ș ț numele de %er'atis<, cu ariantele Aceratis, Acer'atis:! 4umele a ezării poate "i asemuit i cu cel al callailor! *egenda spune că ace tia erauș ș ș "iii ântului de miazănoapte, /oreas, i ai Britei, "iică a lui Erehteu, rege al Atenei, careș au participat la e1pedi ia argonau ilor i au izgonit din @racia harpiile sta'ilite acolo!ț ț ș 8

9 Ionescu, M!, -!, Dobrogea în pragul veacului XX , Atelierele gra"ice !7! Socescu, /ucure ti, 8;0, p!090!ș< hinea, -an, opcit! p! <<9!: #lorescu, Radu, "#id ar#eologic al Dobrogei, Editura Meridiane, /ucure ti, 89:, p! 0!ș8 *ăzărescu, eorge, Dic ionar mitologicț , Editura 4iculescu, /ucure ti, +;;, p!:+!ș



Bra ul %allatis, sau echea %allatidă, este consemnat în lucrările unor scriitori antici,ș printre care $tolemeu, Stra'o, Memnon, Bidius, $linius cel /ătrân!;

$linius cel /ătrân scria că a ezarea este la ărsarea în mare a unui râu, parese râulș din apropiere care se ărsa în gol"ul *imanu! Elemente unice, originale, proprii %allatisului, se păstrează i astăziș F mozaicul

policrom, lucrat în piatră de râu, din secolele IIIII a!%h!, piesele constitutie ale unui carde luptă, "rumos ornamentat, de apartenen ă tracogetică, dar de epocă romană etc!ț Inscrip iile de epocă elenistică de la %allatis dezoltă ideea că aici sețor'ea dialectul doric de la Megara i, implicit, ?eracleea $onticăș +! Mai mult, e1ista olegătură "oarte strânsă cu lumea elenă! Gn decret onori"ic dat de cetă enii din Bl'ia înț secolul al I7lea a!%h! pentru 4autimus din %allatis, care e proclamat pro1enos,doede te rela iile comerciale dintre cele două colonii grece ti!ș ț ș

Timpul roman al Callatis-ului

$roincia romană Moesia sa "ormat în anul 6 d!%h, -o'rogea rămânând încontinuare su' autoritatea sueranilor odri i (regii clientelari ai @hraciei)!ș

-ata ane1ării -o'rogei la proincia Moesia a suscitat multe controerse, istoriciioscilând între anii 09 i 98 d!%h!, motiând că, cel pu in din punct de edere militar,ș ț -o'rogea a "ost ane1ată a'ia în anul 98 d!%h!, când sunt prezente primele garnizoaneromane pe acest teritoriu! Grmează o perioadă de prosperitate a regiunii, la %allatis, @omis i ?istria 'ătânduseș din nou monede proprii! %allatis era unul dintre episcopatele a"late su' orânduiala mitropoliei de @omis! Aicia "ost construit un palat de mari propor ii preăzut cu o sală de cult relati amplă,ț descoperire numită de arheologi patriciană! Ea demonstrează că i %allatis a "ost oș re edin ă episcopală!ș ț Edi"iciul de la %allatis, a"lat în imediata ecinătate a zidului de incintă de pe latura denord a cetă ii, are un peristil de "ormă trapezoidală i o sală de tip 'asilical! $e de o parte,

ț ș

se adeere te ast"el cât de 'oga i erau patricienii locali care î i permiteau construireaș ț ș unor locuin e somptuoase din care nu lipseau lăca urile de cult pentru neoile spiritualeț ș proprii, pe de alta, în localită ile pontice, "iind în "apt ni te garnizoane militare, este deț ș presupus că patricienii nu erau al ii decât marii e"i ai acestor unită i militare! &n "elulț ș ț acesta se conturează nielul la care se impusese cre tinismul în zonă, "or a lui deș ț penetrare i statutul religios al popula iei!ș ț %oloni tii milesieni sunt primii care construiesc ziduri de apărare i amenajeazăș ș portul pentru acostarea coră'iilor! $ortul era ocrotit de un zid puternic care înainta înmare, aând o latură de .; sau 0; de picioare!

Ingeniozitatea tehnică a constructorilor antici uime te i astăzi prin dotările iș ș ș realizarea unor o'iectie care asigurau manerele de intrare i ie ire din port, pe orice "elș ș de ânt, din acest punct de edere portul %allatis depă ind nielul construc iilor portuareș ț moderne! -igurile e1istente i azi doedesc că au "ost studia i curen ii de adâncime care,ș ț ț ast"el, au dus la lipsa depunerilor, o'iectele arheologice pro'ând că au "ost doar a"undate

i nu înnămolite!ș

; $reda, %onstantin, opcit, p! <! eorgescu, 7aleriu, *ascu, Stoica, Callatis $ Mangalia %&'', micromonogra"ie, Mangalia, 886, p! 6!+ Rădulescu, Adrian, /itoleanu, Ion, opcit, p! 9!



-e la mijlocul secolului al I7lea a!%h!, %allatis 'ate primele sale monede, drahme deargint, cu greutatea între 69 grame! Ele imită în mare masură reprezentările de pemonedele macedonene din timpul domniei lui Ale1andru cel Mare! &n următoarele timpuri, la %allatis se emit i monede din 'ronz! Acestea au pe aersș capul sau 'ustul unor zeită iț F Apollo, Athena, Artemis i -ionCsos, iar pe reers "ieș

spicul de grâu, "ie cora'ia, cununa de iederă sau -ioscurii! $rimele drahme de argint de etalon eginetic au pe aers capul lui ?ercules tânăr, cu 'lana leului din 4emeea, iar pe reers numele prescurtat al ora ului Hallat i oș ș monogramă de monetar înso ită de arcul în teacă i măciuca eroului, alături de care apareț ș spicul de grâu, sim'ol al ora ului! Atelierele monetare din %allatis au emis, însă, iș ș strateri de aur de tipul Ale1andru cel Mare i mai târziu de tipul *Csimach!ș B impresionantă colec ie de peste 8;;; de monede a "ost scoasă la ieală cu ocaziaț săpăturilor din epoca modernă, "ăcute pentru iitoarea %asă de %ultură a ora ului!ș

(ia a economică a cetă iiț ț

Anul 09 d!%h! găse te -o'rogea su' administra ia directă a Imperiului Btoman!ș ț

@rans"ormarea se "ăcuse treptat i în mod pa nic, respectânduse dorin ele popula ieiș ș ț ț locale! @oate elementele de 'ază ale ie ii romane se regăsesc ast"el în -o'rogeaț F unită iț militare, coloni ti eni i izolat, plugari i negustori!ș ț ș $roincia "usese împar ită în teritorii precum %apidaense, ?istriae, @omorum,ț %allatidis, Argamensium etc! Statutul callatian aea în secolele III a!%h! o lege specială care "i1a raporturile dintrecreditori i de'itori, de orice natură erau D institu ii sau particulari!ș ț /ancherii de la%allatis primeau, depozitau i deschideau conturi curente!ș Gn document important, descoperit la %allatis, numit hotărnicia callatiană, sta'ilea căloturile agrare ale 'ă tina ilor ca i cele arendate au "ost parcelate după sistemul colonialș ș ș prin centuria ie!ț %allatis ia păstrat statutul de centru comercial interna ional pe toată perioada

ș ț

ocupa iei romane!ț Bamenii de a"aceri se or grupa în asocia ii de sine stătătoare, cu demnitari proprii!ț &n această perioadă popula ia %allatisului era de ;;;;6;;; locuitori!ț Brganizarea internă a cetă ii nu era simplă! Magistratul eponim era un 'asileu,ț institu iile politice i judecătore ti ale %allatisului în perioada autonomiei erauț ș ș asemănătoare institu iilor din celelalte colonii ale Megarei, din Marea 4eagră, i dinț ș $ropontida! *a "el i institu iile religioase i calendarul! -e remarcat că lim'a iș ț ș ș institu iile rămân i în epoca romană grece tiț ș ș .! Marea majoritate a callatienilor î i procura eniturile din e1ploatarea pământului,ș actiitatea comercială i me te ugărească!ș ș ș

)rgani*area administrativă

%allatisul era organizat ca un ora stat, cu o conducere proprie! Institu iileș ț 'ene"iciau de clădiri reprezentatie, a ezarea aea o pia ă centrală (agora), loc deș ț

. *ăpu an, Aurelia, *ăpu an, te"an,ș ș Ș opcit, p! +<!



întâlnire a cetă enilor i de adunări populare numite ecclesia sau demos, un local al a aț ș șzisului s"at oră enesc, gCmnasiul, teatrul i templele!ș ș $uterea în cetate apar inea cetă enilor callatieni li'eri, cu drepturi depline! Brganulț ț suprem de conducere era Adunarea poporului, demos, pe lângă care "unc iona un corpț consultati, denumit s"at! ?otărârile Adunării poporului erau încredin ate unor colegii deț

magistra i, apoi colegiul de strategi militari, un alt colegiu cu atri'u ii judiciare, uneoriț ț comerciale, dar i magistraturi legate de aspecte ale ie ii pu'lice!ș ț Impozitele pe comer i me te uguri, cel amal, dările e1traordinare, impunerea la oț ș ș ș contri'u ie ciică pentru construirea unui zid de incintă sau alte o'iectie de interesț pu'lic duceau la cre terea 'ugetului local! %etă enii %allatisului sunt recunoscu i caș ț ț aând aeri mari, procurate din e1ploatarea solului, actiitatea comercială, agricultură iș cea a me te ugurilor! Ei sunt esti i constructori de morminte de o rară 'ogă ie, "ăcuteș ș ț ț cu propria cheltuială! Apogeul dezoltării comerciale a cetă ii %allatis i a portului a "ost înregistrat înț ș timpul domniei lui Ale1andru cel Mare!

+nceputul turismului balnear &n cetatea %allatis erau cunoscute 'ăile mezotermale sul"uroase, ast"el că a ezareaș poate "i socotită ca prima sta iune 'alneoclimaterică din ara noastră!ț ț %onstruc iile hidrotehnice în -o'rogea antică erau în special apeducte, canale iț ș diguri! *a %allatis , principalul apeduct pare să "i "ost cel de su' malul nordic allimanului Mangalia, lung de peste : m i pornind din 'ogatele izoare ale ci meleiș ș antice de la gura ăii /a punar!ș %allatis a "ost o sta ie pentru deta amentele din cele trei legiuni moesice care auț ș participat, împreună i succesi, la construirea unor edi"icii din acest ora !ș ș 0 Era or'adespre realizarea acelui sistem de "orti"ica ii care înconjura -o'rogea, urmând cursulț -unării i ărmul mării!

ș ț *a %allatis a e1istat cea mai eche asocia ie a ânătorilor de pe pământul ăriiț ț noastre, datată din secolul al IIIlea d!%h!, inscrip ia 'ilingă, latinogreacă, cuprinzândț numele a 0. de mem'rii ai asocia iei amatorilor de ânătoare!ț

Eul Mediu al %allatisului

Secolele >>III sunt marcate de e1isten a cnezatelor i oieodatelor, ca em'rioaneț ș statale, e1presie a progresului înregistrat în ia a comunită ilor locale! &n secolul al >I7ț țlea, între -unăre i Marea 4eagră sa "ormat o grupare politică teritorială condusă deș /alica, apoi de -o'rotici i mai târziu de Ianco, to i a"lânduse în strânsă legătură cuș ț /izan ul!ț 6

*a mijlocul secolului al >I7lea se poate or'i în spa iul danu'ianopontic despre unț stat "eudal românesc de tradi ie 'izantină aând ca nucleu o "orma iune numită araț ț Ț %aarnei, cuprinsă între Mangalia i 7arna, men ionată în jurul anului +.; întrunș ț priilegiu comercial acordat de Ioan Asan II negustorilor din Raguza (-u'roni)!

0 Aricescu, Andrei, ,rmata în Dobrogea romană, Editura Militară, /ucure ti, 8<<, p! ;0!ș6 %onstantiniu, #lorin, ) istorie sinceră a poporului român, Editura Gniers enciclopedic, /ucure ti,ș88<, p! <.!



*a +0 are loc marea inazie tătară care instituie o importantă domina ie politică înț Moldoa i ara Românească, oprind însă e1pansiunea ungară către teritoriile române tiș Ț ș din sudul i estul %arpa ilor!ș ț -ouă decenii mai târziu are loc prima imigra ie de popula ie turcă în -o'rogea!ț ț &mpăratul 'izantin, Mihail al 7IIIlea, acorda lui Isseddin i Saru Saltî -ede dreptul deș

a se a eza în "runtea a circa ;+;;; de turci selgiucizi în -o'rogea, cu misiunea de aș apăra interesele 'izantine! &ntre cetă ile porturi ce "ac din Marea 4eagră o erita'ilă placă turnantă a comer uluiț ț european al remii se număra i $angalia, nume consemnat în această ariantă semanticăș pe portulanul de la $isa în secolul al >IIIlea!9

%omer ul maritim care sa derulat continuu în porturile pontice era asigurat în specialț de genoezi i ene ieni! @ra"icul maritim i comer ul genoezilor este întrerupt înș ț ș ț secolul al >I7lea, când are loc procesul de uni"icare a -o'rogei su' sceptrul lui-o'rotici! -upă răz'oiul i pacea cu Repu'lica *igura în .:<, "iul lui -o'rotici acordaș priilegii genoezilor, iar $angalia începe să se dezolte ca un port însemnat, printrecelelalte, aând o popula ie de circa .;;;; de locuitori!ț

-omnia lui Mircea cel /ătrân este, "ără îndoială, una dintre cele mai importante dinistoria neamului românesc i, de asemenea, din istoria uniersală! $entru Mircea,ș -o'rogea a "ost o paăză a comer ului dunărean al ării Române ti! El a păstrat ia a cuț Ț ș ț ritmul ei intern, a men inut autorită ile locale i a stăpânit proincia chiar cu sprijinulț ț ș popula iei locale!ț -o'rogea ca zonă de con"luen a ponticodanu'iană a aut o însemnatate strategicăț majoră pentru $oarta Btomană, căci prin ea se putea înlesni reu ita politicii otomane înș priin a ărilor Române i se puteau deschide perspectie de e1pansiune către nordestulț Ț ș Europei! Gna din azalele cele mai longeie din -o'rogea a "ost $angalia, ea deose'indusede celelalte prin însemnătatea strategică i economică!ș <

Mangalia! important port la Marea eagră

Anul 0+; a însemnat pentru istoria -o'rogei instaurarea domina iei otomane în ceaț mai mare parte a regiunii i trans"ormarea ei în proincie otomană! -e la început a "ostș considerată dar al-islam ( inut islamic), iar conducerea administratiă a "ost încredin atăț ț 'eilor de margine, care î i "i1au sediile în cetă ile de "rontieră! &nsă situa ia -o'rogei caș ț ț dar al-islam era total di"erită de situa ia ării Române ti, care continua să "ie socotităț Ț ș dar al-a#d iș dar ul-sul#, adică ară asală, o'ligată prin tratate sa plătească tri'ut!ț &n aceste secole de ocupa ie, $angalia a "ăcut parte din pa alâcul Rumeliei i a "ostț ș ș re edin a unei circumscrip ii judecătore ti numite 2ș ț ț ș caza 5! Scriitorii i geogra"ii medieali timpurii au or'it despre port i despre splendideleș ș diguri, cu statui de marmură ale $angaliei! Gnii or'eau de marele târg cu sute de prăălii

i hanuri, despre ruinele lui antice, despre "ântânile, cimitirele i drumurile ora ului!ș ș ș &n eul mediu a aut o mare importan ă deoarece pe harta $isana din secolul al >IIțlea numai 7arna, $angalia i %onstan ia aeau cali"icatiul 2ș ț porto 5!

9 /rătianu, heorghe, Marea eagră, ol!II, Editura Meridiane, /ucure ti, 8::, p!+;!ș< emil, @ahsin, Regimul timariot i aplicarea lui în inuturile române ti administrate de .oartaș ț ș)tomană, Editura Bidius GniersitC $ress, %onstan a, +;;0, p! 0:!ț



4umele de Mangalia este "olosit de raguzanul $aolo iorgio în 68.! -enumirea parea proeni de la cuântul genoez Mancala, în traducere, cea mai "rumoasă! Se mai"olose te i termenul de Manalia! Acela i $aolo iorgio remarca pe lângă cre tinii dinș ș ș ș /alcic, %aarna, %onstan a, Mangalia că toate satele sunt pline de ieniceri, care au ajunsț mult mai numero i ca înainte!ș

$rimul răz'oi mondial D pârjolul -o'rogei -eclan area răz'oiului în care România se păstrase neutra până în august 89, dar ș suportând din plin e"ectele lui, are pentru opinia pu'lică un mo'il sentimental! &n numeleacestuia se "ac presiuni de stradă, în numele lui con"eren ia la %onstan a, la +: octom'rieț ț 86, /ar'u -elarancea, om politic, scriitor i mai ales 'un român!ș %u toate aceste, ia a merge înainte, iar sezonul estial 89 are "armecul unei eriț "ier'in i, cu multe 7I$uri, la Mamaia i E"orie, la %onstan a i Mangalia!ț ș ț ș :

$rima zi a mo'ilizării a "ost 6 august 89! &n toate localită ile ării, pe ziduri iț ț ș calcanele caselor se a"lau a"i ate proclama ia către na iune i către armată, dar iș ț ț ș ș declara ia de răz'oi adresată AustroGngariei!ț

*a +; august /ulgaria ne declară răz'oi! Mai întâi atacă posturile noastre de "rontierăi încalcă teritoriul românesc!ș *a + septem'rie 'ulgarii ocupă Mangalia! Bra ul a "ost părăsit prin re"ugiere în searaș zilei de + septem'rie 89, din cauza apropierii armatelor inamice! *a < octom'rie 89, începe distrugerea podului peste -unăre, opera ie impusăț strategic de Marele %artier Român pentru a nu mai permite înaintarea trupelor $uterilor%entrale în -o'rogea! *a : octom'rie "lota rusă se retrage cu la itate lăsând %onstan a "ără apărare!ș ț Grmătoarea zi se decide eacuarea %onstan ei de către autorită i i popula ie!ț ț ș ț Reinstalarea autorită ilor române ti începe la .; noiem'rie 8:!ț ș &n timpul răz'oiului, Mangalia a "ost în mare parte dărâmată! A "ost 'om'ardatăsistematic de pe mare, din aer i de pe uscat, casele iau "ost distruse, patrimoniul

ș

arheologic prădat sau distrus, i ce a mai rămas în picioare a "ost je"uit de ocupan i, dar ș ț i de ai no tri, răma i "ără lege i autorită i, su' cerul li'er!ș ș ș ș ț

Al doilea răz'oi mondial D un timp dramatic din istoria românilor

%ea mai mare con"lagra ie a secolului trecut nu a ocolit România! -in contră, aț antrenato în primplanul luptei pentru reîntregirea grani elor, asigurarea materiilor primeț necesare sus inerii astului "ront de opera iuni, disputândo în s"erele de interese iț ț ș jocuri politice paneuropene! A "ost declan ată la septem'rie 8.8 printrun răz'oi "ulger împotria $oloniei,ș care a dus la împăr irea 2ț "ră eascăț 5, în mai pu in de trei săptămâni, a unui ast teritoriu!ț $uhoaie nes"âr ite de re"ugia i au năpădit în România!ș ț 8

%el deal doilea răz'oi mondial de'uta cu o mare mi care de oameni! -ouă dinș punctele de îm'arcare a acestora, în special a ereilor, sunt porturile române ti,ș %onstan a i Mangalia!ț ș

: *ăpu an, Aurelia, *ăpu an, te"an,ș ș Ș op cit, p! 689;!8 *ăpu an, Aurelia, *ăpu an, te"an,ș ș Ș op cit, p! ;.!



&ncepând cu + iunie 8.8, la Mangalia sosiseră .00 de emigra i! &n 80;, înț Mangalia germanii erau în număr de +6, iar în iulie 80+ în Mangalia se a"lau 0: decoloni ti eacua i din %adrilater!ș ț $rin tratatul de la %raioa din < septem'rie 80; erau eacua i din Mangalia aproapeț o sută de 'ulgari!

&n timpul celui deal doilea răz'oi mondial, Mangalia a "ost 'om'ardată de mai multeori, "iind distrus sediul echi al primăriei, dar i moilele de pe mo ia /le'ea!ș ș

Capitolul II

ANII NOILOR STA IUNIȚ

&n 89;, sta iunea Mangalia aea un număr de ;9; de locuri pe serie pentru turi tiiț ș estiali! &ntreaga capacitate "usese contractată de la iunie la 6 septem'rie 89!

Mangalia 4ord a luat "iin ă în 89<, pe un teren situat la nord de echea Mangalie!ț Gn colecti de arhitec i din cadrul IS%AS /ucure ti a început să realizeze, în opozi ie cuț ș ț ceea ce se "ăcuse deja la Mamaia, un ansam'lu mai pu in monumental, cu hoteluri iț ș

restaurante de mici dimensiuni, cu olume care includeau spa ii naturale, ajuta i "iind deț ț relie"!

eptun

4atura atât de 'ine protejată până în ace ti ani începe să "ie trans"ormată pentru aș pregăti mai 'ine planurile arhitecturale ale noului litoral! Mla tina %omoroa, "ost gol" ș marin, a "ost asanată i pe locul ei sau amenajat lacurile de agrement 4eptun, cu oș supra"a ă de 6,9 ha, upiter cu :,+ ha i @ismana cu ,69 ha!ț ș Ansam'lul de odihnă de la nord de Mangalia a "ost realizat între anii 89689:!?oteluri, ile, case de odihnă grupate în jurul lacului i dea lungul "alezei se constituieș întro nouă sta iune, arhitectura construc iilor "iind inspirată din cea populară!

ț ț $rimele temelii au "ost puse însa în 89; i a "ost 'otezat 4eptun! Sta iunea dispuneș ț de două lacuri arti"iciale "ormate la marginea mării, 4eptun i upiter!ș $e plan e, construc iile sunt caracterizate printro linie stilistică atrăgătoare "iindș ț înconjurate de egeta ie a'undentă i rela1antă! Restaurantele cu speci"ic rustic iț ș ș pescăresc se constituie întrun pitoresc punct de atrac ie pentru iu'itorii "olclorului iț ș specialită ilor 'ucătăriei române ti!ț ș $rima etapă a sta iunii turistice 4eptun sa încheiat în 89<, aândui ca arhitec i peț ț 7ictor Se'estCen, *udig Staadecer, ?oria ?udi ă, %onstantin Săescu, 7irginia *upu,ț Andrei Solari rim'erg!+;

%ea dea doua etapă datează din 8<; i îi are ca arhitec i pe A! Solari rim'erg,ș ț *iliana /elea, SullC /ercoici, Anca /orgoan, Ale1andru $opescu 4ecse ti!ș +

Alături de arhitec ii de la /ucure ti, au semnat lucrări monumentale de arhitectură înț ș toate sta iunile nou în"iin ate arhitec ii constăn eni heorghe -umitra cu, -an Rusoan,ț ț ț ț ș

er'an Manolescu, Emil %răciun, Marian Mateescu, inginerii %onstantin *ăcătu , MihaiȘ ș %ărtu ă, heorghe eorgescu etc!ț

+; elea, 7asile, Ț ,r#itectura secolului XX , Editura %apitel, /ucure ti, p! 98!ș+ Ibidem, p! <.!



?otelul 4eptun sa dat în "olosin ă în 89:, "iind cea mai mare construc ie, la acelț ț moment, din noua con"igura ie a sta iunii! Edi"iciul a "ost gândit pe : rânduri, întrunț ț olum armonios propor ionat, cu o plastică de detaliu plăcută!ț &n 8<; este inaugurat restaurantul %lă'ucet, tot atunci încheinduse ansam'lul 4eptun II, compus din hotelurile %araiman i -oina!ș

Alte repere arhitecturale F %omple1ul comercial 4eptun (8<+), $ailionul de 'ăi reci(8:9) etc!

/upiter

Sta iunea se întinde între pădurea %omoroa i ărmul mării! %entrul său îl "ormeazăț ș ț lacul arti"icial @ismana, pe ale cărui maluri a "ost construit hotelul @ismana! Anul 898 a "ost cel al unei e1plozii constructie! Sau dat în "olosin ă < hoteluri iț ș restaurante! A "ost inaugurat comple1ul J$aradisK, întrun stil architectural circular!Arhitec ii erau , de data aceasta, constăn enii -an Rusoan i -an $etrescu!ț ț ș Echili'rul structural al sta iunii este completat de hotelurile Meteor, %apitol, Blimpic,ț

Atlas, Scoica, %ometa etc!, dispuse perpendicular pe linia ărmului!ț &n anul 8<; au "ost "inalizate construc iile din upiter! ("oto )ț

(enus

7enus, sta iunea localizată în partea sudică a litoralului, între %ap Aurora i Saturn,ț ș dispune de o sal'ă de hoteluri cu nume de "ete! %onstruc ia ei a început în 8<;, su' actul de crea ie arhitecturală semnată er'anț ț Ș Manolescu, Hemal hengiomer, 4icolae %uimdjoglu, 7asile elea, Mircea Anania i Ț ș %onstantin hioca!++

Sta iunea a o"erit o demonstra ie de alori"icare a amplasamentului i de di"eren iereț ț ș ț a modului de cazare a turi tilor de la di"erite capacită i, "orme i regim de înăl ime până

ș ț ș ț

la unită i de cazare de tip ilă grupate în incinte, stradele sau alte "orme de spa ii intime,ț ț dierse ca dimensiuni i aspect, elemente cu aport important în o"erta turistică!ș +.

7enus î i merită pe deplin numele inspirat de zei a "rumuse ii, datorită atât laculuiș ț ț central, în jurul căruia au "ost dispuse zeci de ile i căsu e de acan ă cochete, întroș ț ț atmos"eră de lini te i intimitate, dar i datorită egeta iei, care "uzionează cu toateș ș ș ț construc iile ridicate în sta iune întro compozi ie de e1cep ie!ț ț ț ț

0aturn

&n anul 8<; au "ost date în e1ploatare < hoteluri i 9 restaurante, conturânduseș ast"el sta iunea Saturn!ț Saturn a intrat în "unc iune din 8<.!ț Este crea ia arhitec ilor %onstantin Rulea,ț ț Mircea Anania, -an Ioanoici i @oma Adam!ș Sta iunea se a"lă mai la sud de 2ț surorilesale 5 i se înecinează cu Mangalia, "iind practic cartierul de nord al echiului ora !ș ș &ntre Saturn i 7enus, între mare i Iezerul Mangaliei, se a"lă cea mai 'ună plajă naturalăș ș

++ elea, 7asile, Ț op cit, p! .06!+. I'idem, p! <.!



din România! 4umeroasele izoare mezotermalesul"uroase, precum i calitateaș nămolului din lacul de ecinătate, sunt "olosite de turi ti în scop curati!ș &n anul 8<0 sa "inalizat originalul restaurant $elican în Saturn!

)limp

Blimp, cel mai nordic dintre sateli ii ora ului Mangalia, a apărut pe hartă în anulț ș 896! Sta iunea era compusă pentru început din trei su'ansam'luri hoteliere distincte! Gnț ansam'lu realizat între anii 8<;8<+, cuprinde 6 hoteluri cu nume de ora e române tiș ș FArad, ala i, Si'iu, Slatina i %raioa!ț ș ?otelurile Arad i %raioa au constituit ansam'lul Blimp I i a "ost proiectat deș ș arhitec ii er'an Manolescu, *idia Anania, te"an *ungu i Simona te'lea!ț Ș Ș ș Ș Gn alt ansam'lu, structurat cu ra"inament pe jocuri de olume i terase, construit înș 8<+, este compus din hotelurile $anoramic, Am"iteatru i /eledere, toate orientate cuș "erestrele spre mare! Al treilea ansam'lu este Blimp 4ord, "ormat din hoteluri purtând numele regiunilor

istorice române tiș F %ri ana, Muntenia, Bltenia, @ransilania, Moldoa i /anat! @oateș ș poartă semnătura arhitec ilor Andrei Solari rim'erg, SullC /ercoici i Radu Mănăilă!ț ș Ansam'lul hotelier Am"iteatru, $anoramic i /eledere, care ocupă un troson deș "aleză lung de peste .;; de metri, poartă semnătura arhitec ilor er'an Manolescu, Raduț Ș Mănăilă, -an Ioanoici, Răzan #lorea, Simona te'lea, %armen /eldiman, MirceaȘ %ristescu, Mircea Anania i 7asile elea! ("oto +)ș Ț

Cap ,urora $ ultima 1 constela ieț 2 turistică

Aurora, reprezentată de ; hoteluri i : restaurante cu nume pre ioaseș ț F Agat, %oral,-iamant, Ru'in, Sa"ir etc!, este situată pe un mic promontoriu denumit %ap Aurora! A "ost inaugurată în anul 8<., "iind ultima sta iune construită, a"lată pe o "â ie de

ț ș

teren de circa +6; m lă ime, aând o lungime de apro1imati m! Este delimitată deț upiter la nord i de 7enus la sud, "ără a e1ista o delimitare de natura geogra"ică între ele!ș %oncep ia arhitecturală este îndrăznea ă, originală i ra"inată, hotelurile cu nume deț ț ș pietre pre ioase "iind construite pe "aleză cu o înăl ime de până la +; m, cu descre teriț ț ș olumetrice până la nielul plajei, ast"el încât toate hotelurile se o"eră priirii su' "ormaunor am"iteatre cu "a a către mare!ț $rintre arhitec i îi putem aminti pe -inu heorghiu, a'riel @ureanu, a'rielț Iordăchescu i Ileana 4eicu!ș

Capitolul III

PATRIMONIUL CULTURAL IMOBIL AL MANGALIEI

Siturile arheologice

3idul de incintă al cetă ii $ Col ul de nord-est ț ț

%a orice colonie grecească, ora ul %allatis a cunoscut în procesul de colonizare maiș multe etape! -upă primele contacte dintre greci i autohtoni a urmat "aza de a ezareș ș



comercială cu caracter temporar i apoi cea de colonie sta'ilă! Este cert că întemeiereaș ora ului grecesc sa "ăcut cu acordul popula iei getice din zona actuală a Mangaliei!ș ț$entru a "ace "a ă atacurilor e1terne, grecii au construit la mijlocul secolului al I7leaț a!%h! un zid de apărare, ale cărui urme au apărut în timpul campaniilor de cercetarearheologică demarate încă de la începutul secolului al >>lea!

$rima înregistrare a zidului de apărare a cetă ii %allatis a "ost realizată de $am"ilț $olonic în anul 8;!+0 -!M! @eodorescu a întreprins sondaje în partea de nord a cetă iiț în anul 86! %u acest prilej a descoperit urmele unui edi"iciu din epoca romano 'izantină, atri'uindui "unc ia de 'azilică cre tină! &n anul 8+0, B! @a"rali a descoperitț ș aproape complet acest edi"iciu! @h! SăuciucSăeanu a e"ectuat cercetări arheologice, înzona cetă ii, între anii 8+080+, iar Radu 7ulpe i 7ladimir -umitrescu între aniiț ș 8.;8.! &n anii 80886;, cercetările arheologice de la Mangalia au "ost realizate deun colecti de arheologi al Institutului de Arheologie al Academiei R!$!R!, condus deEm! %ondurachi! %ercetările la zidul de incintă au continuat până în toamna anului +;;6,cînd au "ost realizate două sec iuni în perimetrul col ului de nordest al cetă ii %allatis!ț ț ț Lidul de apărare al cetă ii %allatis a "ost construit la mijlocul secolului al I7lea a!%h!ț

i a su"erit unele re"aceri în secolele care au urmat! -e i zidurile nu cuprindeau întreagaș ș supra"a ă locuită, incinta proteja principalele construc ii ale ora ului, temple, pie e iț ț ș ț ș di"erite edi"icii pu'lice i priate!ș &n caz de pericol, popula ia din cartierele e1tramurosț se re"ugia între zidurile cetă ii!ț Lidul a "ost construit din 'locuri mari de piatră de calcar, de "orme paralelipipedice,îngrijit cioplite, cu dimensiuni cuprinse între ;,<; i ,6 m lungime i ;,0; D ;,06 mș ș lă ime i înăl ime!ț ș ț Incinta era construită numai la e1terior din 'locuri mari, atent lucrate,interiorul "iind umplut cu pietre necioplite amestecate cu pământ! $e latura de nord acetă ii, urmele incintei elenistice se reduc la una sau două asize!ț $rin secolul I a!%h! zidurile au "ost distruse, pentru ca în epoca romană să "ie re"ăcute pe acela i traseu, spre deose'ire de alte colonii pontice unde zidurile nu sau suprapus!ș 4oul zid se păstrează până în zilele noastre! Sistemul lui de construc ie se aseamănă cu

ț

cel grecesc, cu "e ele zidite din 'locuri de piatră de calcar, legate cu mortar de ar i cuț ș interiorul umplut cu pietre neregulate i mortar de ar! *ungimea 'locurilor de "ormaș paralelipipedică este cuprinsă între ;,<; D ,;; m! $artea din interior a "ost construită din 'locuri mai mici i nu întotdeauna erau a ezate în ordine!ș ș *ă imea zidului era de .,0; m,ț iar înăl imea de :8 m! Acum se mai păstrează circa + m!ț Lidul de epocă romană a "ost ridicat în ultimile decenii ale secolului al IIlea i înș primele decenii ale secolului al IIIlea! Au urmat câtea re"aceri până la începutulsecolului al 7IIlea, când a "ost de"initi distrus o dată cu inaziile aarilor i slailor!ș +6

&n col ul de nordest al cetă ii, lângă zidul de nord, a "ost descoperit un mare edi"iciuț ț romano'izantin datat în secolele 77I d!%h! %lădirea este de "ormă rectangulară i aș "ost construită din 'locuri mari de piatră de calcar, legate cu mortar de ar! Se păstreazădoar 'aza construc iei! Spre nord, edi"iciul este mărginit de zidul de apărare, iar celelalteț laturi au aut ziduri de ,; m grosime!Edi"iciul are mai multe păr i componente! &n partea de est se o'sera o sală mare,ț preăzută ini ial cu două rânduri de coloane, din care se mai ăd azi urmele indicate prinț prezen a 'azelor de coloane! Sala era paată cu lespezi de piatră, din care sau păstratț

+0 #lorescu, Radu, op cit, p! 9<!+6 #lorescu, Radu, op cit, p! 9:98!



numai o parte! &n partea de nord a acestei săli sunt trei încăperi de mici dimensiuni, ceadin mijloc paată cu cărămizi dispuse în "ormă de rom'uri! &n partea de est a edi"iciului se remarcă o curte interioară, un "el de atrium al caselorromane, paată cu plăci mari de piatră! &n jurul acesteia se a"lă un culoar al cărui acoperiș era sprijinit pe coloane de marmură i stâlpi! Aici au "ost descoperite două capiteluri deș

marmură, deose'it de "rumos i 'ogat ornamentate, cu "runze de acant i motieș ș zoomor"e! &n partea de sud a culoarului se a"lă trei mici încăperi a căror destina ie esteț greu de precizat! Ele erau paate, de asemenea, cu lespezi de piatră de calcar! &n antichitate, edi"iciul se întindea până la marginea "alezei, însă astăzi acest perimetru este acoperit de edi"icii moderne! ("oto .)

3idul de incintă al cetă ii $ Col ul de nord-vest ț ț

Este unul din cele mai spectaculoase situri arheologice callatiene, unde cercetărilearheologice au început în anii :;, "iind e"ectuate de un colecti condus de pro"! dr!

%onstantin $reda! $rincipalul o'iecti arheologic al sitului este un altar rectangular construit în sec! I7a!%h!, realizat din 'lochete masie de calcar legate cu crampoane în "ormă de coadă derândunică! $e latura de sud a monumentului 'lochetele de calcar au "ost legate cucrampoane în "ormă de @, o'serânduse i azi plum'ul ce a "ost "olosit drept liant!ș Situa ia arheologică este inedită cu atât mai mult cu cât "unda ia altarului elenistic aț ț "ost re"olosită în epoca elenistică târzie, romană i romano'izantină ca "unda ie pentruș ț elea ia unui turn de col ce "ăcea parte din sistemul de"ensi al cetă ii în epocileț ț ț amintite! *a est poate "i o'serată curtina zidului elenistic târziu, lat de peste 0m, construit înopus graecum , care se adosează altarului, iar la sud a "ost eiden iată curtina de epocaț romană, păstrată "oarte 'ine pe 06 asize ale elea iei, realizată tot în tehnica celor două

ț

paramente, din 'lochete de calcar legate cu mortar, emplectonul "iind realizat din 'locuride calcar ne"asonate i mortar cu nisip de mare, ar, car'une i cărămidă s"ărâmatăș ș ! B cercetare recentă, realizată la est de turn, a dus la descoperirea unui paaj careapar inea căii de acces la poarta de nord a cetă ii i la descoperirea unui alt tronson alț ț ș zidului de apărare de epoca elenistică, re"olosit apoi în epoca romană i romanoș 'izantină!

0itul restaurat de la #otel .resident

$e o supra"a ă de peste ;;; m!p! au "ost descoperite aspecte de ur'anism de epocăț romano'izantină ale unui cartier sudic al cetă ii!ț %artierul a "ost stră'ătut de o stradă principală, orientată estest, lată de 9 m, paată cu dale cioplite din calcar! Strada era preăzută cu un canal de scurgere colector, construit din dale mari de calcar de madâncime i m lă ime, în care se deersau alte canale mai mici, ce eneau din clădirileș ț sau cur ile interioare a"late la nord sau la sud de strada principală!ț +9

+9 $reda, %onstantin, Callatis ecropola romano-bi*antină, Editura Academiei RSR, /ucure ti, 8:;, p!ș<!



%analul, ca i strada, a "unc ionat în decursul secolului al 7Ilea d!%h! i începutulș ț ș secolului al 7IIlea d!%h!, după cum o doedesc i monedele de la Iustin I (6:6+<ș d!%h!) i Iustin II i So"ia (6966<: d!%h!), descoperite în canalul mai sus amintit!ș ș B parte din zidurile ridicate în secolul al I7lea d!%h! or "i re"ăcute sau du'late,deoarece lucrările constructie din secolul al 7Ilea d!%h! or păstra în general aceea iș

orientare, impusă ini ial de e1isten a laturii de sud a zidului de incintă callatian i aț ț ș por ii de sud!ț @ot în sectorul sudic a "ost descoperit un mic edi"iciu termal, adosat incintei, "ormatdin două încăperi ce au zidurile realizate în opus mi1tum ( piatră de calcar ce alterneazăcu straturi de cărămizi pătrate)! Actiitatea constructiă romano'izantină, începută în secolul al I7lea d!%h!, înepoca -iocletian i %onstantin cel Mare, a JrasK printro nielare masiă depunerileș arheologice de epocă romană i par ial elenistică, "apt constatat de alt"el în majoritateaș ț siturilor arheologice cercetate în ultimii ani la %allatis! ("oto 0, 6)

3ona de necropolă Mormântul cre tin cu psalmiș

Acest mormânt a "ost descoperit în marea necropolă a cetă ii %allatis data'ilă înț epoca romano'izantină i apar ine categoriei de morminte de tip hCpogeu răspândite înș ț întregul Imperiu Roman, până în A"rica, proincial @ripolitania, pe actualul teritoriu al*i'iei! Mormântul se a"lă la ,+; "a ă de actualul niel de călcare, accesul în cameraț "unerară se "ăcea prin dromos, ce are taanul acoperit cu plăci de calcar, apoi 'oltit i 6ș trepte din 'locuri de calcar "asonate!

%amera "unerară, de "ormă rectangulară, are taanul 'oltit i dimensiunile deș .,9;1+,.;1+,:m înăl ime i a aut două "aze constructie! $e tencuiala camerei "unerareț ș au "ost pictate două inscriptii cu caracter cre tin ce nu sunt altcea decât citate dinș $salmi! -eci, am'ele inscrip ii descoperite în mormântul cre tin de la %allatis sunt citate

ț ș

din $salmi, ceea ce, în mod sigur, constituie o raritate pentru monumentele din perioadacre tinismului timpuriu!ș +<

&n camera "unerară a "ost amenajată o plat"ormă din lemn pe care au "ost depuse cincisicrie, iar în total înmormântările, în număr de nouă , doedesc se pare că au "ost treiînhumări succesie! Inscrip ia, crucea reliNuar din aur descoperită în camera "unerară i,ț ș nu în ultimul rând, tehnica de construc ie a mormântului îl datează la limita dintreț secolele 77I d!%h!-e remarcat este "aptul că acest mormânt "ace parte dintro serie de alte morminte de tiphCpogeu cercetate în ultima perioadă în centrul necropolei callatiene de epocă romano 'izantină! ("oto 9)

0itul ar#eologic din *ona 40ta ia de bioga*5ț

%ercetările arheologice sau des"ă urat în perioada 88+889, "iind cunoscut "aptulș că această zonă se a"lă apro1imati în centrul necropolei romano'izantine!

+< $reda, %onstantin, opcit, p! +.!



Au "ost descoperite morminte de epocă romană i romano'izantină din care seș deta ează ca importan ă trei morminte de tip hCpogeu, unul eiden iinduse prin numărulș ț ț "oarte mare de înhumări, .:, al doilea prin descoperirea unui thurri'ulum de 'ronz, iar altreilea printro cruce pictată cu opsea ro ie, în camera "unerară, deasupra intrării!ș Mormintele de tip hCpogeu pot "i datate în "unc ie de descoperirile numismatice dinț

secolele I77I d!%h! $unctul de interes deose'it îl constituie ruinele unei construc ii rectangulare, orientateț SE47, cu o compartimentare pe lungime, care, după materialul ceramic i numismaticș descoperit, a "unc ionat în secolele I77 d!%h! Mai multe materiale arheologiceț descoperite, între care un "ragment de masă de altar din marmură i un "ragment de picior ș de masă de altar, pot îndreptă i supozi ia că ne a"lăm în "a a unei /asilica %oemeterialis,ț ț ț a marii necropole romano'izantine a %allatisului! -e remarcat prezen a aici a unor morminte de epocă elenistică i romană care denotăț ș întinderea necropolelor callatiene din aceste epoci până în această zonă i suprapunereaș lor de către marea necropolă romano'izantină! -e asemenea, descoperirile au eiden iatț caracterul cre tin al acestei necropole!ș +:

Monumente din situl din *ona necropolei tumulare i plane din epoca elenisticăș 6sfâr itul secolului I( aC#7ș

Mormântul cu pap8rus Mormântul cu papCrus, descoperit în anul 868 în partea de est a stadionului actual (ini ial acolo se ridica o mare moilă de pământ), su' care se adăpostea mormântulț propriuzis, este construit din 'locuri mari de piatră de calcar, cioplite pe "e ele interioareț

i pe rosturi!ș +8 -easupra era acoperit cu trei lespezi de piatră , "iind săpat la o adâncimede ,6;m de la nielul solului antic! &mprejurul lui se a"lă un ring de piatră, cu undiametru de 0 m, preăzut în partea de sudest cu un mic altar pentru o"icierea deceremonii! &n pământul care acoperea mormântul sau găsit 0 ase grece ti cu "irnis

ș

negru (lac) i cu ornamente de palmete aplicate, iar pe lespedea de deasupra, "ragmenteș dintro coroni ă "ormată din "runze de 'ronz i 'o'i e de ceramică, prinse pe un cadru deț ș ț os, totul aurit, imitând cununa de lauri din antichitate!

&n interiorul mormântului propriuzis, alături de schelet, sau mai găsit resturi dintrocoroni ă similară cu cea de pe capac, urme de esături i de îm'răcăminte i resturileț ț ș ș unui papCrus scris în lim'a greacă întro stare de conserare destul de proastă D este primul document de acest "el descoperit în România! $rezen a papCrusului în mormânt poate duce la presupunerea, aând în edereț o'iceiurile remii, că aem dea "ace cu un om de ază al ora ului, care a adus sericiiș importante cetă ii, moti pentru care a i "ost laureat de două ori, sau că acelț ș înmormântat este un literat, căruia i sa pus alături una din operele sale cele maiimportante! ("oto <)

Rugul de incinera ieț Rugul de incinera ie (mormânt colecti) constă dintrun cadru de piatră de "ormăț rectangulară, lung de +m i lat de 9m, "iind construit din 'locuri de calcar "rumosș

+: 7ulpe, Radu, 9istria! Tomis! Callatis, Editura tiin i"ică, /ucure ti, 899, p! ::!Ș ț ș+8 $reda, %onstantin, op cit, p! .80;!



lucrate!&n interiorul acestei construc ii sau găsit trei ruguri D locul de ardere a trei cadare!ț

@oate au "ost săpate în pământ la o adâncime de ;,.; m i au o "ormă al'iată!ș -ouă dintre cele trei ruguri au aut i resturi de coroni e asemănătoare cu cele găsiteș ț pe mormântul cu papCrus! -easupra se pare că a "ost construită o moilă de pământ ce

proteja întregul mormânt!Monumente

Monumentul eroilor neamului

@rei a'solen i ai Academiei de arte "rumoase /ucure tiF Adrian -umitru, 4i ă -oruț ș ț i -aniel -irician, au conceput întro "ormă modernă, "iguratiă, un ansam'luș

monumental care omagiază eroii neamului! B lucrare din granit i 'ronz, cu "unda ia dinș ț 'eton armat, amplasată în ecinătatea %asei de cultură, a deeni repede o agora aora ului!ș

Monumentul acoperă, prin amplasare, o 'azilică ce se a"lă în sol, la + m adâncime, iare1isten a urmelor ei a "ost marcată, în e1terior, prin O'orneK continue de piatră, "ormândț ast"el, spa iul înconjurător, delimitati, al ansam'lului!ț .;

$rezen a monumentului aici rămâne peste timp, însemn al cinstirii eroilor acesteiț păr i a -o'rogei! El a or'i genera iilor iitoare despre un anume mod de împlinireț ț artistică, concordantă etapei de eolu ie a artelor de "or pu'lic de acum! 4emuritor prinț soliditatea materialului "olosit D granit de Măcin i 'ronz D sperăm ca el să nu rămânăș singular! Monumentul eroilor neamului este "ormat din trei elementeF O$oartaK, OAltarulK iș O&năl areaK!ț 4umele eroilor mangalieni căzu i la datorie au "ost scrise în piatră! ("oto :)ț

*ăca e de cultș

Mosc#eea Esma 9atun 0ultan

eamia Esma ?atun Sultan, un edi"iciu în stil maur, care se mai păstrează i astăzi, aș "ost construită, se pare, în anul 6+6, alte surse dând ca an de inaugurare 68;! Mai târziua "i ridicată la rang de moschee! Istoria lăca ului de cult este impresionantăF prin esa (hatun) Esma, "iica sultanuluiș ț Selim al IIlea (6996<0) i so ie a marelui izir SoolluMehmed $a a (6966<8)ș ț ș prime te de la tatăl său pământurile Mangaliei! -upă moartea tatălui i uciderea so uluiș ș ț său, prin esa sa re"ugiat la Manalia i, în memoria celor doi, a ridicat acest lăca deț ș ș cult cunoscut de la început cu numele de Esma ?atun Sultan!. ("oto 8, ;)

:iserica ;0fântul Mare Mucenic "#eorg#e5

.; *ăpu an, Aurelia, *ăpu an, te"an,ș ș Ș op cit, p! 8086!

. *ăpu an, Aurelia, *ăpu an, te"an,ș ș Ș op cit, p! ..+!



@emelia acestui s"ânt loca sa pus în ziua de 0 septem'rie 86 su' domniaș gloriosului rege #erdinand I, cu toată rânduiala canonică de către "ericitul întru adormire 4i"on 4iculescu, "ost episcop al -unării de os! %lădirea sa săâr it la +< mai 8+8,ș înzestrânduse cu toate cele de tre'uin ă!ț

/iserica OS"ântul Mare Mucenic heorgheK începuse i se ridicase aproape deș acoperi în anul 89, dar a enit răz'oiul i a "ost 'om'ardat, trupele de ocupa ieș ș ț distrugândui o parte din ziduri! Reluarea lucrărilor de construc ie sa "ăcut a'ia în 8+9,ț cu sprijinul însemnat al credincio ilor din zona!ș S"in irea 'isericii a aut loc în prima zi a lunii iunie 8+8! %u un tren regal, au sosit laț %onstan a principesa Elena, înso ită de doamna de onoare $lagino, 4icolae Iorga, Aurelț ț 7lad, ministrul artelor i cultelor, episcopul herontie etc!ș .+

-upă s"in irea 'isericii, principesa înmânează medalia ORăsplata muncii pentruț 'isericăK lui Ion %amino, Seer Moilă, te"an /le'ea, he! Stroe, 4! Aldea, 4!Ș Ro cule , %! Stoian etc!ș ț $reotul paroh "ondator este heorghe %hiorpec!

&ncheiere

&n această parte, mai mult decât în oricare alta, se impune creionarea unor concluzii închip de "inal al eseului de "a ă!ț &n primul rând oi consemna ideea că Mangalia a rămas mul i ani o localitate uitată,ț motiul "iind acela că era prea departe de marile centre, iar căile de acces către ea lipseau! %ine se încumeta să meargă, la începutul secolului al >I>lea până la Mangalia, putea lua o 'irjă din %onstan a i, după cinci ase ore 'une de drum, pe o cale hârtopită,ț ș ș ajungea, zgâl âit stra nic i pră"uit, în mica ur'e D o mână de case orientale în jurul uneiț ș ș geamii seculare! Secolul al >>lea aduce ora ului Mangalia multe îm'unătă iri, printre care i linia

ș ț ș

"erată ce lega %onstan a de Mangalia, ast"el încât călătoria cu 'irja rămâne doar amintire!ț &n lucrarea de "a ă am încercat să "ac un pod peste timp i să dezălui trecutul, să arătț ș cât de specială este Mangalia, parte dintro mare proincie a ezată în calea apelor!ș

.+ *ăpu an, Aurelia, *ăpu an, te"an,ș ș Ș op cit, p! <:<8!

referat mangalia mic

Documents