Universitatea „Dunarea de Jos” din Galati

Facultatea de Economie si Administrea Afacerilor

REFERAT „MANAGEMENTUL EXPLOATATIILOR AGRICOLE”

TEMA: DIAGNOSTIC ECONOMIC SI FINANCIAR LA SOCIETATEA

„S.C. MIORITA S.R.L.”

Profesor indrumator: Studentii:

Magda Turek Mazareanu Raducu-Lucian

Rosu Gheorghita

An 2

Specializarea „Economie AgroAlimentara”

FERMA DE PRODUCŢIE CU OVINE SITUATĂ ÎN ZONA DE DEAL CU

CAPACITATEA DE 300 CAPETE DIN RASA LACAUNE

I. Date de identificare:

1. Regiunea: NE

2. Forma Juridica: S.C. Miorița S.R.L.

3. Obiectul de activitate: Cresterea ovinelor

4. Cifra de Afaceri:

2006: 108502lei;

2007: 337800 lei;

2008: 512672 lei

5. Valorificarea producţiei:

Venturile în fermă se realizează pe baza produţiilor realizate şi anume:

tineret îngrăşat;

ovine pentru prăsilă;

brânză şi urdă;

lână.

6. Istoricul Societatii:

Societatea comercială S.C. Miorita S.R.L. este o societate nou înființată, cu

sediul în comuna Dumești, județul Vaslui la o distanţă de 50Km de oraşul Vaslui şi la

40Km de oraşul Roman. Ferma este situată în afara satului la circa 750-800 m faţă de

cea mai apropiată locuinţă şi la 100 m de la drumul judeţean ce străbate comuna.

Investiţia a fost realizată pe baza studiilor făcute în zona oraşului Negreşti din judeţul

Vaslui şi care au arătat că nu există nici o unitate cu profil de creştere a oilor şi

obţinerea de animale de prăsilă. Singura concurenţa o fac gospodăriile particulare

populate în general cu rase neameliorate şi întreţinute în sisteme extensive.

Activitatea de bază este de creștere a ovinelor și obținerea de produse ce vor fi

comercializate pe piața din zonă. Societatea comercială a cumparat o fostă fermă

zootehnică de ovine ce a apartinut CAP-ului din satul Dumesti care a fost dezafectată.

În prezent ferma se află într-o stare proastă de întreținere și are nevoie de investiții

pentru o se putea relua producția. În componenţa fermei se găsesc: saivane, magazie

de furaje, fânar, filtru sanitar veterinar, spaţiu administrativ, sursă de apă proprie,

energie electrică de la reţeaua existentă în apopiere. Apa din fermă este asigurată din

două puţuri forate la adâncimea de 25 metri fiecare, apa îndeplinind codiţiile sanitar

veterinare pentru consum. Pe timpul iernii furajarea se face din stoc, pentru acesta

fiind necesare 88,68 tone de fân natural şi 80,88 tone fân de lucernă la care se adaugă

26 tone porumb şi 5 tone tărâţe de grâu. Pe timpul verii furajarea se face la păşune

fiind necesar ca păşunea să asigure minim 748 tone pajişte, la acesta se adaugă 68

tone de lucernă masă verde. Păşunea oferă cel mai ieftin furaj, iar în perioada de

stabulaţie, furajele de volum ocupă un loc însemnat în hrana animalelor. Înfiinţarea

fermei contribuie şi la refacerea efectivelor de ovine din zonă atât calitativ cât şi

numeric, ferma oferind spre vânzare femele şi masculi de populaţiei din zonă

II. Date privind suprafetele

S.C. Miorița S.R.L. a achiziționat în zonă si teren de aproximativ 126.35 ha

pentru obținerea de furaje destinate creșterii ovinelor din care:

în proprietate 10,5 ha

concesionata 115,85 ha

Ferma are o capacitate de 1000 de capete ,iar pentru începerea activității firma

Miorița are nevoie de un împrumut de 360000 lei pentru renovarea clădirilor,

achiziționarea de echipamente necesare desfășurării activității și achizitionarea de

animale. S.C. Miorița S.R.L. va oferi pe piața din zonă produse obținute din lapte de

oaie, carne de miel dar și de oi adulte recondiționate.

Efective de ovine in perioada 2006-2008

Specificare 2006 2007 2008

tineret îngrăşat 764 buc 823 buc 905 buc

ovine pentru

prăsilă149 buc 153 buc 129 buc

Total ovine 913 buc 976 buc 1034 buc

Programarea productiei de lapte

Laptele constituie unul dintre alimentele de bază utilizate în hrana omului şi

materie primă pentru o gamă extrem de diversificată de produse, atât de uz alimentar,

cât şi de uz industrial.

Producţia totală de lapte pe tot efectivul

Nr. capete oi Productia de

lapte/lactatie/cap de ovine

Productia totala de lapte pe

tot efectivul

300 250l 75000l

Din productia totală de lapte pe întreg efectivul se scade laptele supt de mieii

între 0- 3 luni (300×0,97×1,5 = 436 miei) şi obţinem cantitatea totală de lapte muls pe

lactaţie. 75000 - 32700 = 42300 kg total lapte.

Recoltarea si valorificarea productie de lapte

Recoltarea laptelui se realizează prin muls manual sau mecanic. De felul cum

sunt respectate operaţiunile preliminare, (pregătirea animalelor, a spaţiilor şi a

personalului) depinde foarte mult gradul de contaminare a laptelui cu

microorganisme. Pentru muls sunt utilizate găleţi din materiale inoxidabile, tablă

zincată sau din material plastic prevăzute cu nişte cupe pentru a evita pierderea

laptelui şi obţinerea unui lapte igienic. Pentru a evita reducerea duratei de păşunat şi a

oboselii ciobanilor, mulsul se va efectua rapid, total, la ore fixe şi nu trebuie să

depăşească pe toată turma 90 de minute dimineaţa şi 60-80 de minute la prânz şi

seara. Durata de mulgere a unei oi diferä în funcţie de catitatea de lapte pe care o dă

şi este de aproximativ 60 de secunde dimineaţa şi 30-40 de secunde la prânz şi seara.

Pe toata durata procesului de muls se urmăreşte respectarea măsurilor de

igienă, recoltare şi depistare a laptelui. După muls, laptele este supus unor operaţiuni

care alcătuiesc aşa numita condiţionare. Astfel,el se evacuează imediat din

adăpost(pentru a nu împrumuta mirosul de grajd şi pentru a nu fi expus

contaminărilor suplimentare), este filtrat şi supus unei răciri intensive la temperaturi

cât mai apropiate de 0 ºC. Laptele de oaie se valorifică prin metode rapide de

prelucrare. În urma prelucrării laptelui de oaie pot fi obţinute: caşul proaspăt, brânza

telemea, brânza de putină, brânza de burduf şi caşcavalul. Se mai obţine şi untul din

lapte de oaie. Ca produs secundar prin fierberea zarei rezultată din prepararea caşului

se obţine urdă şi zarul.

Programarea productiei de miei

Din punct de vedere economic aplicarea acestei variante prezintă o serie de

avantaje, reprezentate de faptul că oile nefiind deranjate prea des pe durata zilei,

folosesc bine furajele administrate sau pășunea. Apoi, mieii se obișnuiesc să consume

cantități mai mari de furaje, cu efecte benefice asupra dezvoltării corporale ulterioare.

Prin creșterea separată mieii suportă foarte ușor criza de înțărcare ceea ce reprezintă

un mare avantaj biologic. De asemenea, prin creșterea separată se tratează mai bine și

mai ușor parazitozele și alte boli ce se transmit cu mare ușurință de la mamă la miel,

sau pot fi contactate direct de pe pășune în cazul în care mieii sunt scoși împreună cu

oile mame. în funcție de sezonul de fătare, creșterea separată a mieilor de oile mame

se poate practica cu bune rezultate și în perioada de pășunat. Dimineața, pe baza

unorreflexe dobândite, mieii se aleg cu ușurință și sunt duși la pășune separat de oile

mame. Pășunile destinate acestui scop trebuie să aibă o compoziție floristică bogată

(graminee și leguminoase perene), să fie în apropierea adăposturilor pentru a permite

retragerea rapidă a cârdurilor în cazul în care în atmosferă au loc schimbări bruște de

temperatură. La amiază și seara cârdul de miei se reunesc cu turma de oi mame

pentru supt iar pe durata nopții pot rămâne împreună. Cu cca. 10 - 20 zile înainte de

data forfetară a înțărcării, mieii rămân tot timpul separați de oi, iar accesul la mame

se reduce la două și mai târziu la un singur supt pe zi. Aplicarea corectă a tehnologiei

de alăptare, furajare suplimentară, adăpare, adăpostire și îngrijire a mieilor sugari,

reprezintă garanția obținerii rezultatelor scontate, materializate printr-un tineret bine

conformat, cu o bună dezvoltare corporală specifică, sănătoși, viguroși și totodată

servește la o bună pregătire a înțărcării mieilor.

Numarul de personal angajat

Specificare 2006 2007 2008

Total personal, din care: 60 72 95

Personal:TESA 22 21 33

Muncitori 10 20 10

Personal cu studii Studii tehnice 11 18 25

Studii 9 13 18

superioareeconomice

Personal cu studii medii

Studii tehnice 7 14 19

Studii

economice

24 14 17

Total muncitoriMecanizatori 10 15 10

Muncitori zilieri 5 6 9

Varsta medie a personalului 41 42 40

Salariile se impart astfel:

8400 lei pentru un cioban

12000 lei pentru un inginer

6000 lei un electrician ce lucreaza cu jumatate de normă.

Evolutia costurilor, a preturilor si a rentabilitatii productiei

Specificare UM 2006 2007 2008

Caș

- cantitate marfa to 8 8,2 8,8

- cost pe to lei 101520 124861 13942

- pret pe to lei 12000 12200 13000

- profit sau pierdere lei/to 8450 9612 10350

- subventii lei/to - - -

Din laptele de oaie obținut ăn fermă se va produce caș și urdă, astfel din 5

litri de lapte de oaie se obține 1 Kg caș.

Urdă

- cantitate marfa to 3384 3452 3641

- cost pe to lei 27072 27549 28632

- pret pe to lei 8000 8500 8420

- profit sau pierdere lei/to 2900 3245 3568

- subventii lei/to - - -

Iar din 10 litri de zer obținut de la fabricarea laptelui rezultă 1 Kg de urdă.

Lapte

- cantitate marfa to 75000 76420 84621

- cost pe to lei 225000 290396 338484

- pret pe to lei 4000 3800 4000

- profit sau pierdere lei/to 22641 32126 32594

- subventii lei/to - - -

- cantitate marfa to 406 423 448

- cost pe to lei 212472 235649 257834

- pret pe to lei 18000 18500 18550

- profit sau pierdere lei/to 145345 145489 145861

- subventii lei/to - - -

Pentru obținerea mieilor destinați comercializării se apelează la creșterea

separată a mieilor de oile mame. Această tehnică prezintă multiple avantaje de natură

economică, sanitară și biologică și se poate aplica începând cu vârsta mieilor de 20 -

25 zile și constă în cazarea lor în compartimente separate. Administrarea furajelor se

face la discreție și se bazează pe amestecuri de concentrate măcinate, fân de bună

calitate și sare dispusă sub formă de bulgări. Mieii au acces la oile mame doar de 3- 4

ori pe zi, la interval egale și doar pentru supt. La începutul introducerii acestei tehnici

mieii pot râmâne peste noapte împreună cu mamele lor.

Evolutia preturilor medii de vanzare

Produs 2006 2007 2008

caş 6420 6500 6521

urdă 2156 2250 2500

lapte 3574 3628 3761

miei 10295 11437 14732

Din 42300 litri lapte marfă vor rezulta :

8460 Kg caș;

3384 Kg urdă;

Din comecializarea celor două produse se vor obține următoarele venituri:

8460 kg * 12 lei/kg = 101520 lei

3384 kg * 8 lei/kg = 27072 lei

Veniturile vor fi asigurate din vanzarea produselor lactate obținute în fermă și

pe comercializarea cărnii de miel și de oaie.

TOTAL = 128592 lei Din comercializarea cărnii de miel se va obține: 300 oi *

0,97 * 1,5 = 436 miei obținuți. din care 30 mioare se vor păstra pentru

înlocuirea adultelor reformate. 436 – 30 = 406 miei pentru comercializare. 406

miei * 18 kg/cap = 7308 kg 7308 kg * 10 lei/kg = 73080 lei Comercializare

cărnii de oaie: 30 oi * 45 kg/cap = 1350 kg 1350 kg * 8 lei/kg = 10800 lei

TOTAL = 838800 lei VENIT TOTAL = 212472 lei

Subventii incasate de societate

Specificare 2006 2007 2008

Subventii pentru teren 1426 1364 1259

Alte forme si tipuri de subventii 520 454 347

Total subventii pe societate sau exploatatie 1946 1818 1606

Cheltuieli totale

Pentru a demara afacerea S.C. Miorita S.R.L. are nevoie de un împrumut de

360000 lei pentru a renova ferma și pentru a cumpăra echipamentele și materialul

biologic. Pe lânga banii împrumutați societatea mai are fonduri proprii în valoare de

150000 lei.

Din suma pe care o are la dispoziție societatea va achiziționa 300 capete ovine în valoare de 105000 lei, iar

restul sumei de bani va fi folosită pentru cumpărarea de materiale si echipamente necesare renovării și

echipării fermei.

Specificare 2006 2007 2008

Cheltuieli materiale, din care: 621710 391414 613411

- furaje 156432 72816 178341

- combustibil 16223 16827 18430

Cheltuieli cu munca vie 61502 70390 106543

- salarii 47250 54550 83110

- contributii salarii (CAS;

CASS; Somaj, etc)

14252 15840 23433

Arenda 7183 7641 8126

Cheltuieli financiare 14670 25961 77661

- dobanzi la credite 4859 7990 66585

- impozite 9811 17971 11076

- TVA 1170 1854 2048

Cheltuieli administrative 254868 117881 188645

Total cheltuieli la nivelul unităţii 959933 473502 994386

Societaea va imprumuta 360000 lei de la bancă pe o perioadă de 7 ani cu o

dabândă de 16 %. Ratele vor fi în număr de 4 pe an și cu o perioadă de grație de 4

rate. Cheltuielile programate sunt în valoare de 60000 lei pe an din care pentru salarii

26400 lei.

Diferenta în valoare de 33600 lei reprezintă cheltuieli cu furajarea,

tratamente,întreținere utilaje.

Cont de profit si pierdere

Specificare 2006 2007 2008

Venituri total, din care: 1013197 505558 1021400

Venituri din exploatare 1013174 505547 1021395

Cifra de afaceri 108502 337800 512672

Alte venituri 23 11 5

Cheltuieli totale, din care: 959933 473502 994386

Cheltuieli din exploatare, din care 690395 329660 728080

- cheltuieli cu materiale 627485 257705 619171

- cheltuieli cu personalul 61502 70390 106543

- amortismente 1408 1565 2366

- alte cheltuieli -

Cheltuieli financiare, din care 14670 25961 77661

- dobanzi la credite 4859 7990 66585

- impozite si taxe 9811 17971 11076

Alte cheltuieli 254868 117881 188645

Rezultate financiare, din care: -

Profit brut 53264 32056 27014

Profit net 44742 26927 22214

Concluzii

1. Anul intrării în funcţiune a proiectului este 2006

2. Valoarea totală a investiţiei, din care:

a. Sume nerambursabile 360000 lei

b. Cofinanţare (din surse proprii) sau credite bancare) 150000 lei

3. Capacitatea de producţie rezultată în urma investiţiei

a. capete de animale peste 1000

b. cantitate de carne marfă 7308 kg

4. Rezultatele de producţie şi economice obţinute ca urmare a modernizării

societăţii / exploataţiei: lapte, cas, urda, carne ce contribuie la o cifra de afaceri

in jurul a 600.000 lei

5. Probleme de calitate si cauzele acestora: seceta a dus la diminuarea productiei

de latpe si la scaderea profitului.

Nu au existat probleme privind calitatea produselor

6. Cauzele cheltuielilor ridicate.

-Lipsa furajelor din anul 2008 a determinat cumpărarea acestora cu costuri

foarte mari.

- Evacuarea dejectiilor din amenajări se face manual, ceea ce impune angajarea

de personal, crescand astfel costurile societatii

7. Ce ar trebui facut pentru a realiza performante ridicate?

-Echipare fermei cu aparate si masinarii performante in tehnica de muls,

obtinerii branzeturilor si a transarii carnii, diminuand astfel costurile. Cum

apreciati sprijinul acordat sub forma de subventii? Ce defectiuni se manifesta?

Ce propuneri aveti?

Aceasta forma de finantare din U.E. are rolul de a incuraja populatia in

dezvoltarea durabila a astfel de ferme.

Biliografie

1. Pascal C. (2007) – Creşterea ovinelor şi caprinelor, Editura PIM, Iaşi

2. Pop I.M., Halga P., Teona Avarvarei (2006) – Nutriţia şi alimentaţia

animalelor,Vol III, Editura TIPO MOLDOVA,Iaşi

3. Revista Ferma nr. 05 (43) - octombrie-noiembrie 2006

4.www.faostat.org.com

5. http://www.formula-as.ro/2009/865/mica-enciclopedie-as-27/fabuloasa-poveste-a-

oilor-romanesti-11015

6. http://www.scribd.com/doc/51721435/PROIECT-PENTRU-O-FERMA-DE-

PRODUC%C5%A2IE-CU-OVINE-SITUAT%C4%82-IN-ZONA-DE-DEAL-CU-

CAPACITATEA-DE-300-CAPETE-DIN-RASA-LACAUNE

7. http://www.madr.ro/ro/agricultura.html

8. http://rndr.ro/PublicatiiLista.aspx?TipPublicatie=2