CUPRINS

I. INTRODUCEREII. INFLUENŢA LIMBII ENGLEZE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

ACTUALĂIII. INFLUENŢA LIMBII ENGLEZE ÎN DOMENIUL

GASTRONOMICIV. CONCLUZIIV. BIBLIOGRAFIE

2

I. INTRODUCERE

Am ales această temă pentru că este o parte importantă din viaţa omului. Am ales domeniul gastronomic pentru că deşi pare un domeniu simplu, este foarte complex, ale cărui procese sunt împărţite pe mai multe ramuri, de la descoperirea, degustarea, experimentarea până la documentarea despre mâncare şi despre alimente. Ştim foarte bine că în jurul mâncărurilor există mai tot timpul dansul, teatrul şi pictura. Gătesc des. Şi imi place, aşa că...adun foarte multe reţete si reviste din domeniul gastronomic. Prin urmare mă confrunt cu diverse texte, care în fond se încadrează stilului publicistic. Dar, mai ales, mă confrunt cu greşeli (şi nu puţine!) de ordin lingvistic. Sau aş putea să le numesc mai blând:”abateri” de la normă! Cel mai adesea acestea se întâlnesc la nivel lexical: cuvinte împrumutate, adaptate sau nu la ortografia limbii române, consemnate sau nu in dicţionarele şi îndreptarele responsabile de la norma lingvistică. Privind plăcerile mesei din toate punctele de vedere, mi-am dat seama de îndată că aici e nevoie de mai mult decât alcătuirea unor cărţi de bucate, căci sunt multe de spus din punct de vedere ştiinţific, lingvistic, semantic. Gastronomia studiază diverse componente culturale ce au alimentaţia şi mâncarea, în general, ca element de bază. Astfel, ea este relaţionată cu Artele frumosului şi ştiintele sociale în termeni de cultură, şi cu ştiinţele naturale referitor la aparatul digestiv al corpului uman. Am auzit mai demult o expresie care mi-a plăcut:“Cultura unui popor poate fi cunoscută prin fereastra întredeschisă a bucătăriei sale”. Bucătăria unui popor nu apare din senin. Ea este o sumă. Ea adună şi sintezizează întreaga civilizaţie a acelui popor. Totul este reflectat în gastronomie: istoria, geografia, influenţele altor civilizaţii, psihologia populaţiei, tehnologia. Gastronomia respiră în ritmul ei propriu care a fost creat de climă, resurse, tradiţii, religii. Arta culinară este arta preparării alimentelor. Cuvântul “culinar” este definit ca ceva legat sau înrudit, cu gătitul şi cu bucătăria. Englezii au un cuvânt foarte folositor care în limba română, nu există “culinarian”, adică o persoană care lucrează în domeniul artei culinare. Conform enciclopediilor la care am avut acces, se pare că primul studiu dedicat gastronomiei este “Fiziologia gustului” de Jean Anthelme Brillat Savarin, aparută la începutul secolului al XIX-lea. Spre deosebire de

3

cărţile tradiţionale, de reţete, el studia relaţiile dintre simţuri si mâncare, tratând starea de bine survenită dupa o masă de calitate ca pe un fenomen ştiinţific. În primele capitole m-am ocupat de tratarea gastronomiei ca ştiinţă şi de asemenea am enumerat principalii scriitori gurmanzi români cum ar fi: Nicolae Filimon, Vasile Alecsandri, etc. Voi încerca să analizez din punct de vedere lingvistic, etimologic, frazeologic, semantic, ortografic şi ortoepic cuvintele care fac parte din domeniul gastronomic. Astfel voi arata că această artă culinară de a prepara mâncăruri alese nu se rezumă doar la aprecierea mâncărurilor preparate, ci şi la faptul că domeniul gastronomic poate fi analizat din punct de vedere ştiinţific. Domeniul gastronomic românesc cuprinde o multitudine de neologisme franţuzeşti, englezeşti, nemţeşti, turceşti, etc. Termenii din domeniul gastronomic pot apărea în sintagme specializate sau în sintagme simple.„Istoria gastronomiei priveşte evoluţia modului de pregătire a hranei din punctul de vedere al rafinamentului, al dezvoltării şi diferenţierii gusturilor. Aşadar, în timp ce gastrotehnia este o tehnică, gastronomia este o artă. Din punct de vedere etimologic, cuvântul gastronomievine din greaca antică, de la γαστήρ (gastér,) care înseamnă stomac şi νόμος (nómos) , semnificând cunoaştere sau lege. Ar mai fi istoria patologiei legată de alimentaţie şi istoria igienii alimentare.În Fiziologia gustului, de Brillat-Savarin, gastronomia este definită ca fiind „Cunoaşterea raţională a tot ceea ce are legătură cu omul ca fiinţă care se hrăneşte.” Gastronomia cercetează oamenii şi lucrurile, pentru a duce dintr-o ţară în alta tot ce merită a fi cunoscut, iar un ospăţ bine orânduit este un rezumat al lumii, fiecare ţară trimiţându-şi reprezentanţii săi. Marile inovaţii gastrotehnice au fost aduse, pe de o parte, de foc, iar pe de altă parte, de folosirea fermentaţiilor provocate de microorganisme. Omul – vânător se folosea de foc pentru a frige carnea animalelor vânate. Verbul tranzitiv a frige vine de la latinescul frigere, însemnând a prepara un aliment (în special carne) prin expunere directă la acţiunea focului (astăzi şi în frigare, pe grătar etc.). Latinescul cocquere devine a coace în română, iar dacă ceva nu a fost bine fript, s-a spus că e crud, cuvânt care vine de la latinescul crudus (cuvânt panromanic), ne informează Marius Sala.Pentru a fierbe sau a prăji alimente sunt necesare vasele, aceste operaţii desfăşurându-se doar începând cu neoliticul sau cu epoca metalelor. Verbul a fierbe derivă din latinescul fervere, iar verbul a prăji vine din cuvântul slav pražiti.

4

Tot Victor Săhleanu ne descrie aceste procesele preparării alimentelor, spunând că prin fierbere, proteinele se denaturează, schimbându-şi conformaţia, şi se coagulează, devenind astfel mai uşor atacate de către enzimele digestive. Când carnea e introdusă direct în apa clocotită, se realizează o coagulare rapidă a proteinelor de la suprafaţă, formându-se un strat relativ impermeabil care reţine în interiorul bucăţii de carne substanţele sapide (substanţele care au proprietatea de a genera senzaţii gustative, consecutiv contactului lor cu receptorul gustativ). Prăjirea  este un fenomen mai complex, deoarece se petrece în grăsime încinsă.Este şi un fenomen în care pot apărea substanţe toxice, prin descompunerea grăsimilor. A înăbuşi, în limbajul gastronomic înseamnă a fierbe carnea sau legumele cu vasul acoperit, în apă cu grăsime, sau în vapori de apă. Un alt cuvânt care aparţine limbajilui gastronomic este fermentaţia, care intervine în înăcrirea laptelui, în prepararea băuturilor spirtoase (bere, vin) şi a murăturilor, având, de asemenea,o deosebită importanţă în panificaţie. O altă latură importantă a tehnologiei alimentaţiei este conservarea alimentelor. Printre cele mai vechi metode (prezente încă la egipteni sau în Grecia timpurilor homerice) se numără sărarea cărnii şi a peştelui. Tot o metodă veche este şi uscarea la soare şi la vânt. Murarea foloseşte acţiunea mixtă a sărării şi a fermentaţiei. Oţetul, rezultat al fermentaţiei acetice, este folosit în  conservarea prinmarinare. Afumarea este un alt procedeu de conservare. Adevărata „bucătărie” (gastronomie) apare odată cu civilizaţia, este de părere Victor Săhleanu. Arta culinară – ca parte importantă a economiei domestice – se numeşte cuisine în limba franceză, sugerând pregătirea mâncărurilor prin fierbere sau coacere (cuission).Brutăria devine o preocupare distinctă, apărând citată la Roma, în anul 568 ab urbe condita. În greaca veche şi în latină, etimologia cuvântului ce-l desemnează pe bucătar (magherios, cocus) sugerează facerea pâinii.”

5

II. INFLUENŢA LIMBII ENGLEZE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ

Împrumuturile necesare sunt acele cuvinte, sintagme sau unităţi frazeologice care nu au un corespondent în limba română sau care prezintă unele avantaje în raport cu termenul autohton. În acest sens, anglicismele necesare au avantajul preciziei, al brevilocvenţei şi nu în ultimul rând al circulaţiei internaţionale. Ele sunt motivate de noutatea referentului. În acelaşi timp, luăm în calcul şi o motivare denotativă şi, riscăm a afirma chiar una conotativă (stilistică), în anumite situaţii, chiar dacă mai puţine la număr. Anglicismele denotative nu au, în general, echivalente în limba română, întrucât denumesc realităţi apărute recent în diferite domenii ale culturii materiale şi spirituale. Perioada actuală este una de mari şi diverse schimbări, în care comunicarea umană este caracterizată printr-o adevărată explozie de idei, noţiuni noi din tehnică sau din ştiinţă, care îşi află reflectarea într-un nou mod de a gândi, de a acţiona şi a le reda prin mijloace expresive inedite. Încadrate în sistemul lingvistic românesc, inovaţiile lexicale devin veritabile unităţi structurale şi funcţionale, însă multe anglicisme rămân neadaptate fonetic şi morfologic la structura limbii române, unele dintre ele lipsind chiar în lucrările lexicografice: boarder, boyband, blog cover, college-shirt, challange, fresh, roll on, review, modeling, office, hair-style, maxi-single, track, nick-name, outfit, fulltime, partytime, songwriter, laptop, target, t-shirt, shaping, stick, up-grade, writing, online, offline. Părerile lingviştilor în privinţa acceptării sau respingerii anglicismelor scriere şi de pronunţie ale limbii române. În era globalizării, pe care o trăim acum, acest lucru trebuie să se petreacă mult mai prompt, mai rapid, şi un rol serios îl joacă, pe de o parte, presa, pe de alta, lucrările normative, dicţionarele. Dacă ele încă propun, din inerţie sau timiditate, să scriem, în romgleză, lookul sau site-ul, ele fac un deserviciu limbii române. O limbă nu se îmbogăţeşte cu xenisme, cu cuvinte care rămân străine. Nu se poate ca zone ample din limba română să fie, grafic, «colonii»”. G.Pruteanu reproşează ediţiei noi a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic – „că legitimează oficial romgleza, că recomandă scrierea englezeşte a unor cuvinte simţite ca româneşti, astfel, consideră el, fără frâna lucrărilor normative şi a cunoscătorilor limbii engleze, anglicismele recente s-ar adapta la limba română uşor...”. Cei mai mulţi (Mioara Avram, Ştefania Isaac, Georgeta Ciobanu, Adriana Stoichiţoiu-Ichim ş.a.) au manifestat mai

6

curând permisivitate în recomandările lor normative, însă optează pentru impunerea unor tipare stricte de adaptare morfologică a acestor cuvinte. O opinie contrară este cea a regretatului senator şi lingvist George Pruteanu care afirmă că „Ceea ce pretind, e ca noile cuvinte – repet: binevenite! – să fie scrise româneşte. Nu putem scrie nici franţuzeşte, nici ungureşte, nici englezeşte limba română. Atâta timp cât va exista, limba română trebuie scrisă româneşte. În toate cazurile în care e posibil fără pierderi semnificative, orice cuvânt nou-preluat trebuie integrat sistemului, asimilat, autohtonizat, conform regulilor de pronunţie.

7

III. INFLUENŢA LIMBII ENGLEZE ÎN DOMENIUL GASTRONOMIC

1. ANTRICÓT s.n. (engl. entrecote)=1. Carne de vită sau de porc, din regiunea intercostală (termen măcelăresc);2. Tranşă de carne de vacă, de categoria întâi, din regiunea intercostală, de aprox. 1,5 cm grosime, preparată la grătar sau prăjită la tigaie .

După ce s-au rumenit, se adaugă circa 4 l supă de oase. Când dă primul clocot, se adaugă fasolea, mazărea, varza şi, ultimii, cartofii. Zarzavaturile şi legumele se fierb 50 minute, la foc domol. Separat, într-o oală, se fierbe antricotul cu sare. (Revista Felicia, 9 octombrie 2009);

2. APERITÍV s.n. (engl. aperitif). = Băutură alcoolică servită înainte de masă, pentru deschiderea apetitului. Din categoria aperitivelor fac parte băuturi elaborate pe bază de vin (Dubonnet, vermuturi) sau alcool (bitter-uri, genţiane) cu adaos de plante sau esenţe, având gust amărui, precum şi rachiuri pe bază de cereale, de fructe sau de plante (whisky, gin, ţuică, tequila). Ca termen de specialitate, aperitiv este întotdeauna o băutură, iar felul de mâncare servit înainte de masă se numeşte gustare.  

Le prăjeşti uniform pe toate părţile, în baie de ulei, apoi le scoţi pe hârtie absorbantă. Serveşti chiftelele reci, ca aperitiv. (Revista Practice, Maria Bondar – 19 martie 2010);

3. ANŞOA s.n. (engl. anchovy) =1. Peşti mici, cu bogat conţinut de grăsime, din familia heringilor (hamsie, şprot) sau a sardelelor, filetaţi, conservaţi mai întâi în saramură, apoi în ulei. Se utilizează ca atare, drept garnitură pentru canapele, pizza etc., ca ingredient în diverse salate sau sub formă de pastă sau unt de anşoa pentru uns tartine sau sandviciuri;2. Pastă picantă preparată din peşte astfel conservat. 

Se toarnă sosul astfel preparat peste ingredientele din castron, se amestecă bine si se serveşte salata imediat. Dupa preferinţă, se mai pot adauga: felii de roşii, ouă fierte, fasole verde, fiartă, slaninuţă prajită, anşoa etc. (Revista Felicia, Milica Serbanescu,  - Anghinarea - delicatesa in farfurie-30 Mai 2008);

8

4. BÁCON s. n. (cuv. engl.) =1. (Rar) Carne sau costiţă de porc dezosată, sărată şi afumată (tăiată în felii subţiri). bacón s. m. = 2. Tutun turcesc (Nicotiana rustica). Termen introdus de ocupaiile ruseşti, astăzi practic nefosit, ca şi der. baconiţă, s. f., cu acelaşi sens. 

Se taie baconul cubuleţe mici de 1 cm. Se sparg ouăle în vasul în care veţi servi pastele, se adaugă o parte din brânza pecorino şi piperul negru, amestecând totul cu furculiţa. Pentru a da cremozitate amestecului, puneţi timp de 30 de secunde vasul cu ouă deasupra oalei cu paste, care fierbe, continuând să amestecaţi ouăle. (Revista Felicia, Spaghete Carbonara, 6 martie 2012);

5. BUDINCĂ s. f. (engl. pudding) = Fel de mîncare preparat din legume, carne, brânză, etc., cu ouă, copt la cuptor.

Vişinele - superfructele verii, de un roşu viu, cu un gust dulce-acrişor - sunt preferatele multora dintre noi. Ingredient de bază în bucătăria românească, vişinele servesc la prepararea a tot soiul de bunătăţi: supe, prăjituri, sufleuri, torturi, sosuri, siropuri, sucuri, înghetate, spumă, şerbet, creme, sufleu, plăcintă, tartă, tort, ştrudel, budincă s.a., având în acelaşi timp ,ultiple proprietăţi curative. (Revista Felicia 2011);

6. BURGER s. m. (engl. burger) = Chiftea plată care se serveşte friptă şi pusă într-o chiflă.(la fel la hamburger).

Burgeri, hamburgeri - carnea de vită, de porc sau de pui sunt ingredientele principale ale acestor preparate. (Revista Felicia);

7. BRANDY s. n. (cuv. engl.) = Coniac.

Antonio ne-a „divulgat” şi câteva secrete culinare: brandy e un bun digestiv şi se foloseşte pentru gătit întotdeauna încălzit; nervurile cu seminţe din ardei se înlătură pentru că dăunează digestiei. (Revista Felicia, Gătitul cu brandy - un “brand” culinar!, 21 August 2009);

9

8. CHEC, checuri, s.n., (engl.cake) =  Prăjitură realizată dintr-o compoziţie obţinută prin simpla amestecare a ingredientelor (făină, unt, ouă, zahăr, praf de copt), coaptă de obicei într-o formă dreptunghiulară; poate fi simplu sau cu adaos de cacao, fructe confiate, stafide sau rahat.

Danone Nutriday Delicios lansează o gamă de produse adresată în special copiilor, combinând iaurtul cu cele mai delicioase prăjituri: Chec, Prăjitura Albă ca Zăpada şi Biscuiţi cu ciocolată şi portocale. (Revista Felicia, mai 2011);

9. CHEDDAR/CEDÁR s. n. (engl. cheddar) = brânză engleză şi americană, pe bază de lapte de vacă şi ulei de bumbac, porumb, cocos sau soia, cu pastă dură şi colorată.

Încearcă pe rând iaurt, brânză cheddar sau schwaitzer pentru că sunt mai sărace în lactoză. Dacă nu apar semnale negative, înseamnă că nu ai o intoleranţă totală. (Revista Felicia, Dieta în intoleranţa la lactoză, 17 septembrie 2010);

10. CHEESEBURGER s. m., pl. cheeseburgeri ( cuv. engl.)

Cu toate influenţele străine la modă – sosul indian curry, îngheţată, cafea, prăjituri, sau cele americane tip fast-food: supe şi băuturi solubile, hamburger, cheeseburger, pui-grill, chipsuri, pop-corn etc. – bucătaria tradiţională japoneză predomină, conservandu-şi atent originalitatea. (Revista Felicia, Bucătaria japoneză – o simfonie de gusturi, 23 august 2008);

11. CHILI s.n. (cuv. engl.) = 1. Ardei iute, respectiv boia. 2. Amestec tradiţional de condimente, numit şi chili mexican sau american (engl. chili powder, germ. Chilipulver), ce nu trebuie confundat cu ardeii sau cu simpla boia de ardei (engl. chilli powder, germ. Chillipulver), constând în principal din boia, chimion amar, oregano şi usturoi, utilizat pentru asezonarea preparatelor specifice. 3. Preparat culinar (supă, tocăniţă) condimentat cu chili (2), cel mai cunoscut fiind chili con carne, mâncare specific texană din carne de vită tocată, boabe de fasole, bucăţi de ardei şi roşii; adaptat bucătăriei europene, chilli con carne este o tocăniţă din carne de vită cu felii de ardei, în sos picant. 

10

Tortilla Chips Chili Extra Spicy (Chio) Ingrediente: făină de porumb (66%), ulei vegetal, amidon, sare zahăr pudră, făină de grâu, ceapă pudră, emulsifiant: E 471, arome, potenţiatori de aromă: glutamat monosodic, lactoză, maltodextroză, usturoi pudră, acidifiant: acid malic si acid citric, colorant: extract de boia de ardei, condimente, lămâie pudră. Conţine făină de grâu, proteine din lapte. (Revista Felicia, Ce se întâmplă când prăjim alimentele?);

12. CHIPS  s. n., pl. chípsuri (cuv. engl.)

Ce ar putea să fie atât de rău la chipsuri, se pot întreba consumatorii, mai ales că toate reclamele ne arată cât de sănătoşi şi bine selecţionaţi sunt cartofii pentru chipsuri: cei mai proaspeţi si cei mai naturali. (Revista Felicia, 4 Noiembrie 2012);

13. CHRISTMAS PUDDING  (engl. pudding) =În traducere budinca de Crăciun, reprezintă un desert tipic englezesc preparat pentru masa de Crăciun,  aşa cum se poate deduce şi din denumire. Budinca este gătită din grăsimea de la rinichii de vită, făină, stafide şi fructe confiate. Toate ingredientele se fierb în apă timp de mai multe ore. Christmas Pudding se flambează cu rachiu sau rom. Vasul în care se prepară este de formă rotundă. Desertul este acoperit cu o pânză subţire pentru a comemora modul în care a fost gătit cu mult timp în urmă.

Pune 300 ml de lapte la fiert, iar în cei 50 ml de lapte rămaşi, răstoarnă praful de budincă (Chritsmas Pudding) cu zahărul. Amestecă bine până dispar toate cocoloaşele. (Revista Felicia, Minitarte cu pepene galben şi roşu, 1 iulie 2011);

14. CÓCTEIL, cocteiluri, s. n. ( engl. cocktail) =1. Băutură preparată dintr-un amestec de băuturi alcoolice (cu ingrediente). 2. Recepţie de proporţii mai modeste.

În plus, fructele intens colorate reprezintă o adevărată sursă de energie pentru organism. Secretul stă in cantităţile considerabile de vitamina C pe care acestea le posedă si care dau organismului un adevărat cocktail de energie. Cele mai recomandate sunt ciresele, zmeura, murele, ananasul. (Revista Felicia, Alimente care îţi menţin buna dispoziţie, 8 noiembrie 2012);

11

 15. DRESSING s.n. (engl. dressing) = Sos rece pe bază de vinegretă sau maioneză, folosit pentru asezonarea salatelor.

Pentru dressing, se spală şi se rade coaja de lămâie într-un castronel, lăsând puţină deoparte pentru ornat, apoi se stoarce sucul în vas.(Revista Felicia, Salată de avocado cu creveţi şi roşii, 7 Mai 2012);

16. FAST-FOOD s. n. (cuv. engl.) = Restaurant de tip american unde se mănâncă repede şi, în principiu, ieftin.

Am vrut ca lecţia de gastronomie să fie complexă şi să implice şi un pic de educaţie pentru sănătate. La nivelul şcolii derulăm şi un proiect care urmăreşte crearea unui comportament alimentar sănătos, pentru că tinerii sunt tentaţi să meargă spre fast-food şi efectele sunt vizibile şi la nivel naţional, dar şi european. „Şcoala altfel”: Reţete culinare, exersate de liceeni. (Cuvântul Libertăţii, 5 aprilie 2012, Carmen Rusan);

17. GEM, gemuri, s. n. (engl. jam) = Produs alimentar obţinut prin fierberea fructelor (întregi) cu zahăr până la gelificarea siropului.

Nu vor lipsi nici mărţişoarele gastronomice: turta dulce, dulceţuri, zacuscă, gem de prune, kürtös kalács, prăjiturele de Alexandria si de Baia Mare, suc de mere de Malancrav, miere si alte bunătăţi. (Revista Femeia, Târgul Mărţişorului pe 25 martie);

18. GIN, ginuri, s. n. (engl. gin) = Băutură alcoolică obținută prin distilarea mustului fermentat de cereale, în care s-au pus boabe de ienupăr.

De asemenea, daca vrei să nu ai dureri de cap a doua zi dimineaţa, nu uita sa bei multă apă sau sucuri de fructe. Oricum, optează mai degrabă pentru gin, votcă sau vin alb - au mai puţine chimicale şi… calorii. (Revista Femeia- Chef pentru petrecăreţe);

19. GRÉPFRUT, grepfruturi, s. n. (engl.grape-fruit) =  Fruct citric de culoare galbenă, mai mare decât portocala, cu gust plăcut, acrișor-amărui, produs de un arbore subtropical.

12

Vă recomandăm o combinaţie care duce la slăbire rapidă - 200 ml suc de varză şi 200 ml suc grepfrut. Se bea câte un pahar din acest amestec, cu 5-10 minute înaintea fiecărei mese. Este o combinaţie mai puţin obişnuită între un suc alcalin (sucul de varză) şi un suc acid (cel de grepfrut), care are un puternic efect inhibitor al apetitului şi favorizează ajungerea rapidă la saţietate pentru o perioadă mai lungă de timp. Un tratament durează două luni şi se poate relua, la nevoie, după o pauză de 10 zile. (Revista Felicia, Varza te ajută să slăbeşti, 22 octombrie 2009);

20. GRILL s. n., pl. grílluri (cuv. engl.)

După coacere, le-am pus pe o farfurie şi le-am acoperit cu un prosop, să nu se întărească. În tortillas puteţi pune fâşii de carne friptă, salată, legume la grill, brânză, legume proaspete, sosuri. Să fiţi sănătoşi!(Revista Felicia, Cum să faci acasă Tortillas?, 4 ianuarie 2013); 

21. HÁMBURGER, hamburgeri, s. m. (engl. hamburger) = Chiftea plată care se serveşte friptă şi pusă într-o chiflă.

Campania se concentrează pe consumul indirect de apă (sau amprenta lăsată asupra consumului de apă a produselor cotidiene) şi face parte din campania Generation Awake. Participanţii sunt invitaţi să realizeze un clip video care să demonstreze cantitatea de apă necesară pentru realizarea a 5 produse de consum zilnic: cafeaua, ciocolata, berea, hamburgerii sau o pereche de pantofi. Stilul clipului video este ales de fiecare participant (documentar, film mut, animaţie…). (Cuvântul Libertăţii, Competiţie 2012 – “Imagine all the water”8 noiembrie 2012,  Marga Bulugean);

22. HOT DOG loc.s. (engl. hot – fierbinte, dog – câine) = Pâiniţă în al cărei miez s-a pus un crenvurşt sau un cârnat.

Hot-dog-ul şi alte preparate din carne procesată - carnea procesată din hot-dog, bacon, cârnaţi conţine un ingredient cancerigen numit nitrit de sodiu. Acesta este foarte periculos pentru organism şi nu trebuie să se găsească în alimentaţia zilnică. (Revista Felicia, Alimentaţia modernă, un pericol pentru sănătate!, 25 Iunie 2010);

13

23. KÉTCHUP s. n. (cuv. engl.) = Sos picant preparat din suc de roşii, oţet şi mirodenii.

Nu simplifica postul cu porţii uriaşe de cartofi prăjiţi peste care adaugi ketchup. Stomacul, ficatul şi bila vor avea mai mult de lucru. Înlocuieşte cartofii prăjiţi cu cartofi natur sau copţi, peste care poţi adăuga verdeaţă. Cu o salată alături, vei avea un prânz şi consistent. (Revista Felicia, Mănâncă sănătos în perioada postului, Alina Dragomir, 28 Februarie 2012);

24. MILK- SHAKE (cuv. engl.) = Băutură preparată cu lapte.

Milk Thracian salad. Este o salata tradiţională in Plovdiv, preparată din roşii, brânză de vacă şi mirodenii. (Revista Felicia, Mâncarea bulgărească-saţioasă şi gustoasă, 30 august 2008);

25. PÓP-CORN s. n. (cuv. engl.) = Floricele de porumb.

Dacă iubeşti soarele şi te desprinzi cu greu de pe şezlong, nu te obişnui să consumi produsele pe care ţi le oferă vânzătorii ambulanţi sau de la terasele din apropiere. Nu îţi potoli foamea mâncând la întâmplare gogoşi cu îngheţată, sucuri acidulate cu pop corn, langoşi cu bere. În locul lor consumă ceva mai sănătos: pepene roşu, porumb fiert, apă plată, pentru că şi acestea îţi sunt la îndemână. (Revista Felicia, Alege meniuri sănătoase şi în concediu, 15 iulie 2011);

26. PÓRRIDGE s. n. (cuv. engl.) = Mâncare specifică bucătăriei engleze, preparată din fulgi de ovăz sau de porumb.

Se găteşte ca garnitură pe lângă carne (la fel ca orezul, cartofii sau pastele), dar se poate mânca şi simplă. Se foloseşte în diverse preparate culinare - plăcinte, biscuiţi, pilaf, sosuri, tocăniţă, salate cu diferite legume, terciuri (porridge) ghiveci în combinaţie cu alte alimente, precum lintea. (Revista Felicia, Hrişca-aliment potrivit pentru toate mesele, 8 martie 2008);

14

27. SANDVICI s. n. (engl. sandwich) = Felii subţiri de pîine, unse sau nu cu unt, între care se pun felii de jambon, brînză, carne, etc

Zilele trecute am cumpărat o pulpă de curcan (cam 700 de grame), destul de ieftină. Am făcut-o friptură şi, dacă ar fi rezistat până a doua zi, aş fi mâncat nişte sandwich-uri cu curcan rece chiar grozave.(Revista Felicia, Curcan cu salvie şi sfeclă coaptă, 19 mai 2011);

28. SHAKER s. n. (cuv. engl.) = Recipient în care se agită (cu gheață) elementele unui cocteil.

Când soseşte, oferă-i un cocktail din partea casei. Un martini clasic, de exemplu. Întreabă-l curtenitor, ca un bartender cu experienţă, dacă îi place cu vodcă sau gin, bine agitat in shaker sau amestecat uşor. (Revista Femeia Uimeşte-l cu o cină de cinci stele, 25 martie 2011);

29. SNACK s.n. (cuv. engl.) = Gustare luată între mese, servită la un snack-bar sau la un local fast-food (bufet expres), de obicei asociată cu o băutură nealcoolică. 

Vestea rea este că toate chipsurile, snacksurile şi, în general, produsele care se obţin prin prăjirea alimentelor bogate în amidon, conţin acrilamidă, o substanţă cu efect cancerigen. (Revista Felicia, 4 Noiembrie 2012);

30. WHISKY, whiskyuri, s. n. (cuv. engl.) = Băutură cu un mare procent de alcool obţinută prin distilarea cerealelor în condiţii speciale.

O alta variantă care funcţionează este să nu consumi băuturi alcoolice în varianta concentrată: bea whisky cu gheaţă sau sprituri cu vin alb. Plus: nu bea alcool pe stomacul gol, deoarece mâncarea încetineşte absorbţia alcoolului. Revista Femeia, Ce şi cât este bine să mănânci de sărbători?).

15

IV. CONCLUZII

Anglicismele sunt o realitate, iar atitudinea vorbitorilor şi a specialiştilor trebuie să fie una raţională în această privinţă, cântărind atât avantajele, cât şi dezavantajele. Acestea din urmă nu sunt numeroase, dar există. Dintre acestea menţionăm: nesiguranţă de adaptare, crearea de forme inculte (vezi ciungă, plovăr) sau forme hipercorecte (clovn pronunţat ca în limba engleză, deşi el s-a adaptat total), riscul pleonasmelor. Pe de altă parte, însă, putem vorbi şi de multe avantaje. Anglicismele nu au determinat o ,,alterare” a limbii române, ci, dimpotrivă, au contribuit la permanenta ei înnoire şi reconstrucţie, la nuanţarea ei semantică şi stilistică, la modernizarea lexicului. Influenţa limbii engleze nu trebuie să fie considerată un fenomen negativ, nefind cu nimic mai periculos decât alte influenţe străine care s-au manifesta de-a lungul timpului în limba noastră, atâta timp cât nu se exagerează folosirea lor. Adoptarea în vorbire a acestor termeni corespunde unor necesităţi de expresie atât culturale, cât şi sociale (apariţia unor realităţi extralingvistice noi, determinată de fapte ce ţin de progresul umanităţii), cât şi funcţionale (necesitatea existenţei în limbă a unor termeni care să desemneze aceste realităţi noi din viaţa oamenilor). Esenţa limbii este aceea de a se reînnoi în permanenţă. Împrumutul din alte limbi reprezintă un aspect al creativităţii lingvistice prin care limba se schimbă, îmbogăţindu-se neîncetat pentru a corespunde unor realităţi în permanenţă noi. Gastronomia îşi are originile în toate marile şi clasicele civilizaţii, şi totuşi în contextul ospitalităţii şi turismului gastronomia este o nouă arie de studiu.Senzorii perceptivi joacă un rol psihologic, psihosociologic major în aprecierea preparatelor culinare, la fel ca alte experienţe turistice la alte destinaţii. Consumul de preparate culinare şi băuturi, în special când cinăm în oraş este o experienţă senzorială plăcută, dacă factorul de plăcere sau „feel-good”- factor ca rezultat al consumului de mâncare la o anumită destinaţie - este un instrument de marketing ce nu trebuie subestimat. De aceea se poate argumenta că turiştii pun preţ pe ceea ce simt la o destinaţie turistică şi ceea ce destinaţia oferă, selectând atent acel tratament special şi/sau preparate culinare care pot îndeplini o dorinţă, o poftă personală. Deşi relaţia dintre gastronomie şi turism este reală, există foarte puţine studii în literatura de specialitate care se adresează în special gastronomiei în relaţie cu turismul. Potrivit specialistului Long (1998), termenul de „turism culinar” reprezintă ideea „de a experimenta alte culturi prin mâncare şi

16

implicit prin vin”. Wolf defineşte „culinaria” şi „turismul gastronomic” ca o „călătorie pentru a căuta, a te bucura de mâncarea preparată şi băutură… şi o unică şi memorabilă experienţă gastronomică”.

17

V. BIBLIOGRAFIE

1. Dicţionar de gastronomie online;2. Marcu, Florin, Marele dicţionar de neologisme, Editura Saeculum,

Bucureşti, 2008;3. Revista Felicia, Revista Practica;4. Ziarul Cuvântul Libertăţii;5. www.dexonline.com;

              

18