referat drept penal special.doc

7/25/2019 referat drept penal special.doc

1/19

UNIVERSITATEA DIN PITETIFACULTATEA DE DREPT I TIINE ADMINISTRATIVESPECIALIZAREA DREPTANUL al III-leaGRUPA a IV-a

REFERAT Drept penal special

COORDONATOR: Conf.Univ.Dr. Ion Ristea

REFERENT:Lin Ionu Alexandru

Pite ti2014

1


2/19

Incitarea la ur saudiscriminare

(Art. 369)

2


3/19

Cuprins

Consideraii enerale!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!"

#curt istoric!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!$

Anali%a pri&ind Codul 'enal in &ioare!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!6

Despre inractiunii moti&ate de ura!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Jurisprudenta!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!3

Dreptul comparat!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!"

DREPTUL LA PROTECIE EGAL!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!$

Conclu%ii!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!*

+i,liora-e!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!/

3


4/19

Considea!ii "eneale

Articolul 369 Noul Cod Penal incitarea la ura sau discriminare este gasit in ParteaSpeciala , titlul 8- n!ractiuni care aduc atingere unor relatii pri"ind con"ietuirea sociala,

capitolul 1- in!ractiuni contra ordinii si linistii pu#lice$

Potri"it acestui articol % ncitarea pu#licului ,prin orice mi&loace, la ura sau

discriminare impotri"a unei categorii de persoane se pedepseste cu ince'isoarea de la 3

luni la 6 ani sau cu amenda$ %1

Coresponden(a cu "ec'iul Cod Penal )1969*+ art$ 31+ nstigarea la discriminare$

nstigarea la ur. pe temei de ras., na ionalitate, etnie, lim#., religie, gen, orientare

se/ual., opinie, apartenen . politic., con"ingeri, a"ere, origine social., "rst., dia-

#ilitate, #oal. cronic. necontagioas. sau in!ec ie S5A se pedepse te cu nc'isoare

de la 6 luni la 3 ani sau cu amend.7$

egisla ie cone/.+

art$ 4, art$ 16 alin$ )1* i art$ 30 alin$ )* C$ om$:

art$ 14 C;5

1Noul cod penal2'ttp+legea$netnoul-cod-penalart-369

4


5/19

S#$% is%oi#

n "ec'iul Cod Penal in!ractiunea coincide cu atr$31 nstigarea la discriminare$

ncriminarea !aptelor de instigare la discriminare este in acord cu pre"ederile Con"entieieuropene a drepturilor omului care prin art 14 garanteaa e/ercitarea drepturilor si

li#ertatilor !undamentale , !ara nicio deose#ire #aata in special pe se/, rasa, culoare ,

lim#a , religie, opini politice sau orice alte opinii , origine nationala sau sociala ,

apartenanta la o minoritate nationala ,a"ere nastere sau orice alta situatie$3

Su# aceasta denumire este incriminata in art$ 31 C$ pen$ Si consta in instigarea la

ura pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie ,

aprtenenta politica, convingeri, avere, origine sociala, varsta ,dizabilitati, boala cronica

necontagioasa sau infectie HIV/SIDA.4

Prin inter"entia legiuitorului asupra art$ 31 C$pen$ s-a asigurat com#aterea

oricaror !orme de discriminare reglementate in $ nr$ 132000 pri"ind pre"enirea si

sanctionarea tuturor !ormelor de discriminare dar si armoniarea legislatiei romane cu

con"entiile internationale rati!icate de omania pri"ind pre"enirea !ormelor de

discriminare$ Potri"it art$2 alin$)1* din $ nr$ 132000 prin discriminare se intelege orice

deose#ire e/cludere , restrictie sau pre!erinta , pe #aa de rasa nationalitate ,etnie, lim#a,

religie, categorie sociala, con"ingeri, se/ , "arsta ,'andicap, #oala , apartenenta la o

categorie de!a"oriata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau e!ect restrangerea

inlaturarea recunoasterii , !olosintei sau e/ercitarii in conditii de egalitate , a drepturilor

omului si a li#ertatilor !undamentale sau a drepturilor recunoscute de lege , in domeniul

politic , economic social si cultural sau in orice alte domenii ale "ietii pu#lice$


6/19

o#iecti" de un scop legiti, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adec"ate si necesare

Dart$ 2 alin$ )3*E@

Anali&a 'i(ind Cod$l Penal in (i"oae


7/19

actiunea de con"ingere) presa , mani!este, mi&loace audio-"ideo* nu sunt o#iect material

al in!ractiunii de instigare la discriminare , ci sunt mi&loace prin care aceasta actiune se

realieaa si constituie corpuri delicte, ser"ind la pro#area in!ractiunii pottri"it art$9@ C$

proc$ Pen$9

Su#iectii in!ractiunii+

Su#iectul acti" nemi&locit poate !i orice persoana care intruneste conditiile generale

pentru a raspunde penal iar in!ractiunea poate !i sa"arsita su# toate !ormele participatiei

penale$

Su#iectul pasi" este, in primul rand statul roman ca un garant al #unei con"ietuiri

intre cetatieni indi!erent de rasa sau nationalitate$ n calitate de su#iecti pasi"i ai acestei

in!ractiuni sunt si mem#rii grupului national sau rasial impotri"a carora s-a !acutinstigarea la discriminare 10

atura o#iecti"a$ ;lementul material al laturii o#iecti"e se poate realia prin orice

!apta de incitare la ura sau discriminare , la crearea unei situatii de in!erioritate pentru

persoana "atamata$

Pentru e/istenta in!ractiunii este necesara ca !apta sa se realiee pe temeiul unor

relatii care pri"esc con"ietuirea sociala$ n!ractiunea e/ista independent de impre&urarea

ca incitarea la ura sau discriminare a !ist urmata sau nu de e/ecutare si indi!erent de

numarul persoanelor la care se re!era$

Nu constituie acte de de discriminare ale masurilor luate de autoritatile pu#lice sau

de persoanele &uridice de drept pri"at in !a"oarea unei persoane unui grup de persoane

sau a unei comunitati "iand asigurarea de"oltarii lor !iresti si realiarea e!ecti"a a

egalitatii de sense a acestora in raport cu celelalte pesoane grupuri de persoane sau

comunitati precum si masurile poiti"e ce "ieaa protectia grupurilor de!a"oriate$

=rmarea imediata consta intr-o stare de pericol pentru relatiile de con"ietuire

sociala$

9?atei Basara#, iorel Pasca, >'eorg'ita ?ateut, i#eriu ?edeanu, Constantin Butic, ?ircea Badila, adu Bodea, Petre 5ungan,alentin ?irisan, amiro ?ancas, Cristian ?i'es: op.cit., pag$96810 lie Pscu, ?irela >orunescu: op.cit., pag 661

7


8/19

aportul de caualitate tre#uie sa e/iste$11

atura su#iecti"a a in!ractiunii este caracteriata prin sa"arsirea !aptei numai cu

intentia de con"ingere de determinare a altora , neputand !i sa"arsita decat cu intentoie

directa $ 'eorg'ita ?ateut, i#eriu ?edeanu, Constantin Butic, ?ircea Badila, adu Bodea, Petre5ungan ,alentin ?irisan, amiro ?ancas, Cristian ?i'es:op. cit., pag$96913Ibidem, pag$9014Ale/andru Boroiop.cit.: pag$60@ $

8


9/19

singura pre"edere constitutionala ci un intreg !ascicul de norme ce pot !i utiliate n !unctie

de circumstante$ 5in ansam#lul acestor pre"ederi art$4 se detaseaa ca a"and !unctia

esentiala de sta#ilire a criteriilor de nediscriminare $ Ast!el principil general al egalitatii

tre#uie in permanenta raportat la pre"ederile art$4 alin$)2* din Constitutie ,care nu !ace

nimic decat sa preciee mai #ine continutul normati" al egalitatiiconstitutionale$

ationamentul egalitar presupune o logica #inara+ comparatia intre doua situatii ,

dar a"and mereu in "edere un tertium comparationis considerat ca un sistem re!erential

dat $ 5aca situatiile o#iecti"e sunt su!icient de asemanatoare acelasi tratament &uridic "a !i

necesar pentru a respecta principiul egalitatii: daca situatiile de reglementat sunt in mod

sensi#il di!erite, numai o adaptare a regimului &uridic la particularitatile realitatii poate !i

in con!ormitate cu egalitatea$ Aceasta inseamna ca principiul egalitatii pate im#raca doua!orme+ !ie cea a nediscriminarii numita uneorii si egalitate stricat !ie cea a egalitatii

relati"e$

Articolul 4 alin$ )2* din Constitutie este mai putin !rec"ent intalnit in &urisprudenta

constitutionala datirita !aptului ca inter"entia sa nu este e!ecti" necesara decat atunci cand

&udecatorul constitutional "rea sa impuna standardul unei egalitati stricte inteleasa ca

nediscriminare ca in care el este inclus ca parte integrata in continutul normati" al

principiului egalitatii$1@

a articolul 16 din Constitutia omaniei ;galitatea in drepturi alineatul )1*

%Cetatenii sunt egali in !ata legii si a autoritatilor pu#lice !ara pri"ilegii si !ara

discriminari$

=ni"ersalitatea ca principiu de #aa al institutiei drepturilor si li#ertatilor

!undamentale ale cetatenilor, este completata printr-un alt principiu si anume egalitatea in

drepturi $ ;galitatea in drepturi este prin ea insasi o egalitate de sanse pe care Constitutia

o acorda tuturor cetatenilor$ Aceasta este si sensul alin$ )1* din art$ 16 care garanteaa

egalitatea in !ata legii si autoritatilor pu#lice, !ara pri"ilegii si !ara discriminari$ Prin

continutul sau alin$ )1* se coreleaa cu art$ 4 alin$ )2* care determina criteriile

nediscriminarii , acesta !iind rasa , nationalitatea, originea etnica, lim#a, religia, se/ul,

15$ ?uraru, ;$S$ anasescu " #onstitutia !omaniei, #omentariu pe articole: ;ditura C$$ Bec 2008 pag4@

9


10/19

opinia, apartenenta politica, a"erea sau originea sociala$ ;/primata doctrinar sau

constitutional !ie ca principiu general al drepturilor , !ie ca un drept !undamental , !ie ca o

categorie de drepturi , egalitatea a parcurs in istoria sa un drum indelungat de la

inegalitate ,la egalitate si in contemporanitate la discriminarea poiti"a$ ;galitatea este un

principiu constitutional comple/$ ;a nu se mai de!ineste numai prin raportare la notiunea

opusa de discriminare ci % prin raportare la notiunea complementara de di!erenta pe care

a&unge sa o si inglo#ee de alt!el$ 5in aceasta perspecti"a egalitatea nu mai este sininima

cu uni!ormitatea ci se apropie mai degra#a de proportionalitate$ 5i"ersitatea situatiilor

concrete tre#uie sa !ie re!lectata in norma &uridica ce tre#uie sa se adaptee di!eritelor

circumstante7 ) ;$ S$ anasescu, Principiul egalitatii in dreptul romanesc p$ 34*

Comple/itatea principiului, s!era sa larga de aplica#ilitate practica a condus laidenti!icarea in &urisprudenta Curtii Constitutionale a unui drept de di!erenta ca e/presie a

egalitatii cetatinilor in !ata legii, incompati#il cu uni!ormitatea )$ ?uraru, ?$

Constantinescu, Curtea Constitutionala a omaniei, P$ 113, 114*$16

Des'e in)a#%i$nii *o%i(a%e de $a

5aca in!raciunile moti"ate de ura sunt tratate la !el ca celelalte in!ractiuni nu sunt

recunoscute ca !iind o categorie special , de o#icei ele nu sunt in"estigate n mod

corespun tor$ Acest lucru se poate mani!esta n di"erse moduri, de e/emplu+ organele de

cercetare penal nu acord creare "ictimei sau nu cercetea n mod adec"at acuatiile

pri"ind e/istena unui mo#il #aat pe pre&udecati : procurorii minimieaa in!ractiunea

atunci cnd decid capetele de acuare iar instantele nu recurg la posi#ilitatea de a decidema&orarea pedepselor ast!el nct mo#ilul in!ractional s !ie re!lectat$

n!ractiunile moti"ate de ura nu se produc n gol: ele sunt o mani!estare "iolent

a intolerantei care se poate raspndi n ntreaga comunitate$ Fn caul cercetarii, urmaririi

pedepsirii insu!iciente a in!raciunilor moti"ate de ura , anumite modele pot !i detectate$

16 I. Muraru, E.S. Tanasescu , op.cit., pag.153.

10


11/19

Atunci cnd in!raciunea este sa"rita asupra unei persoane care apartine unui grup

stigmatiat )de e/emplu dac grupul respecti" este considerat n mod stereotipic ca !iind

implicat n in!ractiuni*, acest lucru poate a!ecta cercetarea deoarece "ictima este preentat

ca a"nd o oarecare "ina $

Sunt necesare !oarte putine asemenea cauri pentru care spunsul organelor de

aplicare a legii sa deamageasca comunitile a!ectate$ 5in contra ,daca n cadrul urmaririi

si al condamnarii se ia n considerare mo#ilul #aat pe pre&udecati , se realieaa o

recunoastere pu#lica a e/perientei "ictimei$ Acest lucru poate la rndul sau sa inspire

ncrederea altor mem#ri ai comunitatii cu pri"ire la !aptul ca in!ractiunile moti"ate de ura

nu "or ramne nepedepsite$ eglementarea condamnarii sociale a in!ractiunilor moti"ate

de ura este important pentru comunitile a!ectate si poate consolida ncrederea n sistemul&ustitiei penale, reparnd ast!el !isurile sociale$

mpactul practic al adoptarii legislatiei pri"ind in!ractiunile moti"ate de ura poate !i

unul semni!icati"$

Fn mod ideal, legislatia este adoptata n urma discutiilor a"ute cu gu"ernul, cu

autoritatile de aplicare a legii si cu societatea n ansam#lul sau$ Ast!el se concentreaa

atentia asupra acestor in!ractiuni si se constientieaa amploarea si natura lor$ Procesul

de adoptare a legisla iei poate m#unatatii si constientiarea si raspunsurile !ata de

in!ractiunile moti"ate de ura $

< data adoptata ,implementarea legislatiei pri"ind in!ractiunile moti"ate de ura

necesite pregatirea pro!esional a organelor de politie, a procurorilor si a &udecatorilor, n

"ederea m#unatirii cunostintelor si deprinderilor acestora n domeniu$ eultatul este

m#unatirea reactiilor &ustitiei penale !a cuta de in!ractiunile moti"ate de ura $

;/isten a legilor pri"ind in!ractunile moti"ate de ura e!icientieaa colectarea

datelor, ceea ce asigur mai multe in!orma ii pentru !ormularea de politici, permitnd

alocarea corespun toare a resurselor$ Atunci cnd sunt identi!icate caue re!eritoare la

in!ractiuni moti"ate de ura , natura pro#lemei si e!icienta reactiei de"in mai clare,

permitnd realiarea pregatirii pro!esionale si alocarea resurselor n domeniile i onele

unde este cea mai mare ne"oie de ele$ < reactie m#unatita din partea &ustitiei penale11


12/19

sporeste ncrederea n rndul comunitatilor a!ectate$ Ast!el, aceste comunitati !urnieaa

in!ormatii si coopereaa mai #ine cu politia, altminteri ele putnd sa se teama de politie$

Prin urmare, cercetarea penala este !acilitata nu numai n ceea ce pri"este in!ractiunile

moti"ate de ura ci si alte domenii n care politia are ne"oie de asistena din partea

comunitatii$

Ast!el, legislatia sporeste gradul de constientiare si permite o monitoriare

mai #una , care la rndul sau e!icientieaa implementarea legislati" a si m#unatateste

relatiile dintre politie si comunitate$

Argumente teoretice+

;/ist trei argumente principale pentru ma&orarea pedepselor n caul in!ractiunilor

moti"ate de ura $Fn primul rnd, "aloarea sim#olica a legii poate si tre#uie sa !ie utiliata pentru a

demonstra respingerea de catre societate a in!ractiunilor #aate pe pre&udecati$

Adoptarea de legi pri"ind in!ractiunile moti"ate de ura repreinta o puternic a

e/primare a condamnarii de catre societate a anumitor in!ractiuni ca !iind n mod deose#it

repro#a#ile si meritnd o pedeapsa mai grea$

Fn al doilea rnd, legea penala incrimineaa raul pro"ocat$ 5up cum s-a

mentionat mai sus, in!ractiunile moti"ate de ura au un impact mai mare asupra "ictimei

dect in!ractiunile o#isnuite si in!luenteaa al si mem#rii ai grupului din care "ictima !ace

parte$ Gusti!icarea ma&orarii pedepselor este asadar repreentat de raul suplimentar

pro"ocat att persoanei ct si comunitaii$1

Jurisrudenta

Prin 5e ciia nr$ 6 din 2@ !e#ruarie 1993, Curtea Constitutionala a decis

17Hrederic ?$ aIrence, Proiectul pri"ind in!ractiunile moti"ate de ur a limitele sale+ ;"aluarea a"anta&elor siriscurilor sociale implicate de aplicarea legilor pri"ind in!ractiunile moti"ate de pre&udecati7, n Procesul deciional &uridicn "iata de !iecare i+ Contro"erse n constiinta sociala )Springer 200*$

12


13/19

neconstitutionalitatea egii nr$ @81992$ in moti"are , curtea a aratat ca+ %n structura

normati"a a Constitutiei, criteriile nediscriminarii sunt nominaliate prin art$ 4 alin$ )2*

acesta !iind rasa , nationalitatea, originea etnica, lim#a, originea ,se/ul, opinia,

apartenenta politica, a"erea, originea sociala$ 5ar si acest lucru este deose#it de

important, dispoitiile constitutionale tre#uie corelate si interpretate in raport ci

dispoitiile cuprinse in instrumentele &uridice internationale in domeniuldrepturilor omului

, numai ast!el putandu-se sta#ili egalitati in drepturi a cetatenilor sensurile si dimensiunile

sale &uridice$ Acesta reulta e/pres c'ear din Constitutie care prin art$20 alin$ )1*

sta#ileste ca 5ispoitiile constitutionale pri"ind drepturile si li#ertatile cetatenilor "or !i

interpretate si aplicate in concordanta ci 5eclaratia =ni"ersala a 5repturilor


14/19

de incitare la ur. este incriminat n leg.tur. cu grupuri speci!ice, iar persoanele >B nu

sunt incluse ntre acestea$ Aceasta !ace di!icil. aplicarea legisla iei la caurile de

'omo!o#ie$

Fn celelalte state mem#re, discursul de incitare la ur. mpotri"a persoanelor

>B nu este de!init n mod speci!ic ca o in!rac iune penal., ns. legea este !ormulat. n

termeni generali i ar putea !i utiliat. pentru prote&area acestor persoane

n!rac iunile moti"ate de ur.

Fn preent, toate statele mem#re incriminea. agresiunile !iice$ Fn ma&oritatea

statelor mem#re, pedeapsa pentru aceste in!rac iuni poate !i ma&orat. atunci cnd acestea

sunt moti"ate de pre&udec. i, de e/emplu, mpotri"a rasei sau religiei unei persoane )ceea

ce se nume te circumstan . agra"ant.7*$ otu i, legisla ia =niunii ;uropene nu impune statelor mem#re s. includ. 'omo!o#ia sau trans!o#ia ca circumstan e agra"ante7 pentru

in!rac iunile penale$

Fn 10 state mem#re )Belgia, 5anemarca, Spania, Hran a, .rile de Gos,

Portugalia, omnia, Hinlanda, Suedia i egatul =nit*, 'omo!o#ia repreint. o

circumstan . agra"ant., de i unele state mem#re limitea. acest aspect la in!rac iuni

speci!ice$

Fn 1@ state mem#re )Bulgaria, epu#lica Ce'., >ermania, ;stonia, Spania,

rlanda, talia, Cipru, ituania, u/em#urg, etonia, ?alta, Austria, Slo"enia, Slo"acia*,

'omo!o#ia i trans!o#ia nu sunt de!inite e/plicit drept circumstan e agra"ante$ otu i, n

ase dintre aceste state )epu#lica Ce'., >ermania, etonia, ?alta, Austria i Slo"acia*,

no iunea general. de in!rac iune moti"at. de ur. este recunoscut. de lege i, ast!el, este

posi#il ca 'omo!o#ia i trans!o#ia s. poat. !i luate n considerare ca circumstan e

agra"ante$

14


15/19

DRE#TUL LA #R$TEC%IE E&AL'

a 28 noiem#rie 2008, =niunea ;uropean. a adoptat o deciie-cadru n

leg.tur. cu discursul de incitare la ur. i crimele #aate pe ur. moti"ate de rasism i

/eno!o#ie )G< 3282008*$ =niunea ;uropean. tre#uie s. ai#. n "edere adoptarea unei

legisla ii similare care s. includ. discursul de incitare la ur. i in!rac iunile #aate pe ur.

moti"ate de 'omo!o#ie i trans!o#ie, ast!el nct persoanele >B s. poat. !i prote&ate n

toate statele mem#re$ 19

Curtea ;uropeana a 5repturilor B 15


16/19

per!ectionata a principiului egalitatii tuturor in !ata legii: art$ din 5eclaratia =ni"ersala

proclama ca toti oamenii sunt egali in !ata legii si au dreptul !ara deose#ire la protectia

egala a legii$

Articolul 14 din con"entia europeana dispune ca e/ercitarea tuturor drepturilor

si li#ertatilor pe care le recunoaste tre#uie sa !ie asigurata !ara nici o deose#ire de de rasa,

se/, culoare, lim#a, religie, origine nationala , minoritate sau orice alta situatie$

n termeni asemanatorii principiul nediscriminarii este recunoscut de art$2 din

pactul international


17/19

Con#l$&ii

Asadar Art. 369. Incitarea a ur! sau discri"inare Incitarea pu#icuui,

prin $rice "i%$ace, a ur! sau discri"inare &"p$tri'a unei categ$rii de pers$nae

se pedepse(te cu &nc)is$are de a 6 uni a 3 ani sau cu a"end!.

Mentiunii*

Con inutul in!rac iunii r.mne nesc'im#at n noul Cod !a . de codul n "igoare )art$ 31*,

renun ndu-se, ns. a se enumera criteriile sau temeiurile discrimin.rii, acestea !iind de&a

pre".ute n legea special. )u"ernului nr$ 132000 pri"ind pre"enirea i

sanc ionarea tuturor !ormelor de discriminare, repu#licat., cu modi!ic.rile i complet.rile

ulterioare*$

?en iunile i preci.rile cuprinse n preentul document sunt e/trase dintr-o serie de documente precum+

- e/punerea de moti"e:

- documentele ntocmite n cadrul proiectului Asisten . te'nic. cu pri"ire la preg.tirea

implement.rii noului Cod ci"il, Cod penal, Cod de procedur. ci"il. i Cod de procedur.

penal.7, al c.rui #ene!iciar a !ost ?inisterul Gusti iei:

- alte documente ntocmite n cadrul ?inisterului Gusti iei$

Celelalte surse "or !i indicate n mod e/pres n cuprinsul preentului document$ Preentul

document a !ost ntocmit n cadrul 5irec iei ;la#orare Acte Normati"e i are caracter

e/clusi" de in!ormare pu#lic.$

5e asemenea, materialul nu constituie o interpretare o!icial. a te/telor de lege analiate,

men iunile cuprinse n document neputnd !i in"ocate n cadrul unui proces$

17


18/19

Aplicarea legii n cadrul des!. ur.rii procesului penal este atri#utul e/clusi" al organelor

&udiciare, pentru m.surile luate de c.tre acestea e/istnd c.i de atac, iar ?inisterul

Gusti iei, n "irtutea principiului constitu ional al separa iei puterilor n stat, i con!orm

atri#u iilor sale sta#ilite prin lege, nu poate inter"eni n acti"itatea parc'etelor sau a

instan elor de &udecat. pentru a in!luen a n "reun mod deciiile luate de magistra i n

aplicarea legii$ 21

21 $$$.%ust.ro/&in'#lic'.aspx(filetic'et)*po+d-II012D3tabid...(

18


19/19

referat drept penal special.doc

Documents