referat delta dunării

14
Universitatea din Pitesti Facultatea Stiinte Economice Specializarea Economia Comertului Turismului si Serviciilor DELTA DUNARII Indrumator stiintific: Lector.Univ.Dr. 1

Upload: ioana-poteaca

Post on 31-Oct-2014

126 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Delta Dunării

TRANSCRIPT

Page 1: Referat Delta Dunării

Universitatea din PitestiFacultatea Stiinte Economice

Specializarea Economia Comertului Turismului si Serviciilor

DELTA DUNARII

Indrumator stiintific:Lector.Univ.Dr.

Absolvent: Poteaca Iuliana Ioana

PITESTI2011

1

Page 2: Referat Delta Dunării

1.POTENTIALUL NATURAL AL DELTEI DUNARII SI CAILE VALORIFICARII LUI ECONOMICE

In judetul Tulcea se intalnesc, intr-o imbinare armonioasa, toate formele de relief existente in tara noastra : muntii Macinului, cei mai vechi din Europa, si mirifica Delta a Dunarii, cel mai tanar pamant al tarii, inca in curs de formare;zonele de dealuri si podis cu paduri umbroase, cu podgorii vestite, cum sunt Niculitel, Babadag si litoralul Marii Negre, cu intinsele plaje Sulina, Sf. Gheorghe, Perisor si Portita. Deltei Dunarii nu-i poti spune pamant, caci e mai mult mlastina, nu-i poti spune nici apa, caci lacurile sunt acoperite mai toate cu vegetatie.De la o zona la alta se intind nemarginite paduri de stuf prin care canale neinchipuit de subtiri ingaduie barcilor sa ajunga, frecandu-se de luxurianti pereti vegetali, in surprinzatoare ochiuri de apa, cu suprafata acoperita de nuferi. Situata in extremitatea estica a tarii noastre, fiind inconjurata la nord de Podisul Bugeacului, la est de Podisul Dobrogei de nord si partial de Podisul Bugeacului, iar la est si sud-est de Marea Neagra, Delta Dunarii prezinta o structura fizico-geografica particulara, care ii imprima o evidenta individualitate in ceea ce priveste aspectele sale geologice, morfohidrografice, climatice si biologice, toate acestea determinand in ansamblu, un potential turistic original, inegalabil prin frumusetea sa.Sub raportul coordonatelor geografice, Delta Dunarii este zona asezata la intretaierea paralelei 45̊1 latitudine nordica cu meridianul 29̊1 longitudine estica.

1.1.Cadrul natural al Deltei Dunarii

Dupa ce strabate 8 tari de-a lungul a 3 85̊9̊ km, din care 1 075̊ km pe teritoriul patriei noastre, inaintea varsarii sale in Marea Neagra, Dunarea descrie un imens arc care se desprinde intr-un minunat evantai, creand un tinut unic prin originalitatea si pitorescul sau __delta. Delta Dunarii asemanatoare celorlalte delte de pe glob, isi are fluviul ei care la varsarea in Marea Neagra a dat nastere unei unitati geografice de tip ,,DELTA”, si de forma triunghiulara cu trei brate :Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. Tragandu-si apele din masivul muntos Padurea Neagra de sub varful Kandel (1 241m) din R.F.Germania, prin cele doua paraie__Brigah la 9̊20 m si Brege, la 1000m altitudine , ce se unesc langa localitatea Donaueschingen__Dunarea are un bazin de receptie de 817 mii km², care este de 3,4 ori mai mare decat suprafata Romaniei (237,5̊ mii km²), reprezentand cam a 12-a parte din suprafata Europei (10 05̊0 mii km²)1.Dunarea strabate meleaguri ce marginesc teritoriul a opt tari: R.F.Germania, Austria, Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia, Romania, Bulgaria si U.R.S.S., in apele sale oglindandu-se trei capitale europene: Viena, Budapesta si Belgrad . Relieful deltei cuprinde doua mari formatiuni : depresiunile deltaice , cu cote medii sub un metru , care ocupa cea mai mare suprafata din delta si se afla intr-un continuu

1 Atlas geografic general , Editura didactica si pedagogica , Bucuresti, 19̊74, p. 15̊1, 15̊9̊, 172.

2

Page 3: Referat Delta Dunării

proces de colmatare aluvionara sau organica, si grindurile, care au cote de 0,31 m fata de nivelul Marii Negre.2Grindurile , care ocupa suprafete restranse (circa 680 km²)3formeaza “osatura” deltei si au origini, varste si structuri diferite; grindurile continentale __masive care au cote relativ ridicate cum sunt Chilia (cu o altitudine maxima in delta de 6,2 m) si Stipoc, insulele Gradistea , Popina si Bisericuta; grindurile fluviale__inguste si amplasate in lungul bratelor, sahalelor si canalelor care, de regula, sunt depasite la ape mari si grindurile fluvio-maritime , care au cote ridicate , neinundate, formate in general din nisipuri, mai importante fiind cele de la Letea, Caraorman, Crasnicol, Sf. Gheorghe-Saraturi si Chituc.Delta Dunarii se situeaza pe avanfosa predobrogeana , intre horstul dobrogean si platforma Moldo- Podolica. Clima temperat continentala, cu influente marine, constituie un factor natural important care favorizeaza practicarea turismului in delta.Actiunile turistice specifice deltei isi gasesc conditii optime pe practicarea aproximativ 5̊ luni pe an, din luna mai pana in luna octombrie, perioada caracterizata printr-o temperatura medie de 19̊º C, prin cantitati reduse de precipitatii (sub 200 mm), prin numarul mic al zilelor ploioase, nebulozitate redusa, durata mare a stralucirii soarelui.Deci particularitatile climei influenteaza activitatile turistice in delta, precum si durata lor de desfasurare.Temperatura medie anuala oscileaza in jurul a 11ºC, iar amplitudinea mediilor lunare este de circa 24ºC, osciland intre__2ºC in luna ianuarie si +22ºC in luna iulie. Vanturile dominante sunt cele din sectorul nordic, care sunt frecvente iarna, iar vanturile din sud sufla cu o frecventa sporita numai in interiorul deltei si predomina usor vara. Anotimpul cel mai vantos este primavara, in luna martie, iar anotimpul cel mai calm(un calm relativ) este vara, in luna august. Umiditatea atmosferica se caracterizeaza prin precipitatii sarace, cu averse frecvente si lungi perioade de seceta, precum si printr-o umiditate relativ ridicata, datorata in parte si evapo-transpiratiei.Nebulozitatea inregistreaza in delta nivelul maxim in luna decembrie (cer noros) si nivelul minim in luna august(cer senin). Un fenomen caracteristic il constituie ceata venita dinspre mare, care invaluie in negura, mai ales iarna, suprafete mari, impiedicand circulatia si celelalte activitati din delta. Flora si fauna.Particularitatile cadrului natural, climatul bland, precum si celelalte conditii de mediu au determinat dezvoltarea unei flore si faune variate, fara comparatie in restul Europei, care constituie de fapt atractia majora a acestei zone.Marea varietate si bogatie de specii din avifauna a facut ca delta sa fie cunoscuta de turisti ca un “paradis al pasarilor”O insemnatate deosebita o are valoarea cinegetica a unora dintre pasarile si mamiferele care traiesc aici, precum si bogatia faunei piscicole, elemente care au atras intotdeauna amatori de vanatoare si pescuit sportiv.

2 Petre V. Cotet, op.cit., p. 18.3 Nicolae Botnariuc, Unele probleme si principii ale cercetarii Deltei Dunarii, Ocrotirea naturii dobrogene, Acad.R.S.R., Filiala Cluj-Napoca, 19̊76, p. 19̊.

3

Page 4: Referat Delta Dunării

Sursa imagini:www.ddbra.ro

Vegetatia naturala ocupa o suprafata de circa 3 000 km², aproximativ 68% din suprafata deltei; padurile, 2%; pasunile naturale, circa 9̊% si stufariile aproape 5̊7%.Restul suprafetei de circa 1 423 km² este reprezentata de luciurile de apa, 26%, terenuri arabile, 3% si celelalte terenuri circa 3%.Elementul dominant in vegetatia deltei il constituie stufariile, in suprafata de 2 5̊30 km², formate din stuf omogen, 1 85̊0 km², predominand Phragmites communis si stuf in amestec cu alte plante de balta(Thelypteris palustris), pipirigul(Scirpus), rogozul(Carex) etc.pe o suprafata de 680 km². In zona cuprinsa intre braul de stuf si partile ferite de inundatii cresc specii de rogoz, pipirig, coada calului, crini de balta, buzdugan etc.Cand este in plina vegetatie, delta apare ca o nesfarsita intindere verde alcatuita din stuf si trestie, intrerupta de nenumarate fasii sau ochiuri de apa , marginite de zavoaie, cu plopi si salcii albe acoperite de covorul frunzelor plutitoare ale nuferilor, si altor plante acvatice, ale caror flori albe si galbene aduc in peisaj o nota de gingasie.

Sursa imagini:www.ddbra.ro

Fauna deltei este alcatuita dintr-o mare varietate de specii.Astfel, intalnim animale terestre care sunt legate de apa prin modul lor de viata, animale care isi cauta hrana in apa sau pe uscat enumeram: cerbul, capriorul, iepurele, vulpea, dihorul de stepa, dihorul patat, bursucul iar lista speciilor de mamifere de apa include printre altele: vidra,

4

Page 5: Referat Delta Dunării

hermina, nevastuica, mistretul, pisica salbateca, bizamul si cainele enot, multe dintre aceste specii fiind foarte importante din punct de vedere cinegetic4. Dar adevaratii stapani ai deltei sunt pasarile. In stufarisuri , pe grinduri, in zavoaie traieste o populatie inaripata formata din 327 specii, din care cuibaresc in delta 218 specii si sunt in trecere spre alte tinuturi 109̊ specii.Din punct de vedere fenologic, speciile de pasari de importanta faunistica si cinegetica , se impart in urmatoarele categorii:♦Specii sedentare ♦Specii migratoare♦Specii de pasaj♦Specii accidentale si de invazie

2.BAZA MATERIALA A TURISMULUI DE DELTA

2.1. Transport spre RBDD

Situarea Deltei Dunarii la extremitatea estica a tarii noastre a facut legaturile de circulatie cu restul teritoriului sa se realizeze prin anumite localitati situate periferic acesteia:Tulcea, Jurilovca si Murighiol.Dintre ele, Tulcea, constituie un important punct de patrundere in delta, deoarece spre el converg principalele cai de comunicatie aeriene, feroviare, rutiere si fluviale, care vin din interiorul tarii.

Acces spre Tulcea

• Cu avionul

Aeroport Mihail Kogălniceanu- la 12 km de oraşul Tulcea, tel: 0240/512910, fax: 0240/511040,

email: [email protected] www.tarom.ro

• Cu trenul

Bucureşti- Medgidia - Tulcea

Constanţa –Tulcea

Mersul trenurilor: www.cfr.ro

GARA C.F.R. Tulcea: tel: 0240/513706

• Cu autocarul sau autoturismul

Bucureşti- Urziceni (57 km)- Slobozia (121 km)- Tulcea (270 km)

Autocarele pleacă din Calea Plevnei nr. 236

Constanţa – Tulcea (179 km)

Galaţi - Tulcea (90 km)

Autobuzele pleacă de la trecerea bac din loc. I.C. Brătianu.

AUTOGARA Tulcea: tel: 0240/ 513304

Din Tulcea cu maşina

-28 km până la Mahmudia

-35 km până la Murighiol

4 Fauna din Delta Dunarii, Sinteza cercetarilor de ecologie si biologie din perioada 19̊61-19̊75̊, I.C.P.D.D., Tulcea , 19̊76, p.13.

Page 6: Referat Delta Dunării

-42 km până la Dunavăţul de Jos

ACCES ÎN RBDD

S.C. Navrom Delta. SA TULCEA - tel: 0240/ 511553, http://www.navrom.x3m.ro

Program nave pasager (clasice) începand cu 13.06.2011

PLECĂRI ORA ZILE SOSIRI ORA

Tulcea 13:30 L, Mc, V Sulina 18:00

Tulcea 13:30 L, J Sf.Gheorghe 18:00

Tulcea 13:30 V Periprava 19:00

Sulina 07:00 Ma, J, D Tulcea 11:00

Sf.Gheorghe 07:00 Ma, V Tulcea 11:00

Periprava 06:00 D Tulcea 11:00

Program catamaran/ nave rapide EXPRESS începând cu13.06.2011

PLECĂRI ORA ZILE SOSIRI ORA

Tulcea 13:30 Ma, J Sulina 15:30

Tulcea 13:30 Mc, V Sf.Gheorghe 16:30

Tulcea 13:30 L, Mc Periprava 16:30

Sulina 07:00 L, Mc, V Tulcea 10:00

Sf. Gheorghe 07:00 J, D Tulcea 10:00

Periprava 06:00 Ma, J Tulcea 10:00

Nave rapide pe aripi portante

6

Page 7: Referat Delta Dunării

Plecare de la Ponton AFDJ

Nava rapida „Sf.Maria”, tel 073263035̊6

PLECĂRI ORA ZILE SOSIRI ORA

Sulina 06:45 zilnic Tulcea 08:15

Tulcea 12:00 zilnic Sulina 13:30

Nava rapida „NIKOLAS”, tel. 0726774074, 07425̊44068

PLECĂRI ORA ZILE SOSIRI ORA

Sulina 12:00 zilnic Tulcea 13:30

Tulcea 15:30 zilnic Sulina 17:00

Nava rapida "Diana", tel 075̊75̊75̊702, 075̊75̊75̊703

PLECĂRI ORA ZILE SOSIRI ORA

Sulina 07:00 zilnic Tulcea 08:30

Tulcea 13:30 zilnic Sulina 15:00

Datele prezentate pot suferi modificari, astfel se sugereaza in a se verifica programul la societatile de transport mentionate mai sus.

2.2.Reguli de acces si desfasurare a turismului in RBDD

Încasarea tarifului de intrare în scop turistic stabilit conform ORDINULUI Nr. 610 din 19̊ mai 2009̊ privind aprobarea tarifelor pentru lucrările şi serviciile prestate de către Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" la solicitarea persoanelor fizice şi juridice, emis de Ministrul Mediului şi Pădurilor, se poate face la sediul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, de Luni - Joi: 08.00 - 16.30; Vineri: 08.00 - 18.00; Sâmbătă: 08.00 – 14.00, precum şi la Centrele de

7

Page 8: Referat Delta Dunării

Informare ARBDD.Tariful de intrare nu se aplică pentru copii, elevi, studenţi, pensionari, veterani de război, foşti deţinuţi politici, urmaşii eroilor martiri şi răniţii din Revoluţia din decembrie 19̊89̊.

Conform Ordinului nr. 610/2009̊ privind aprobarea tarifelor pentru lucrările şi serviciile prestate de către ARBDD la solicitarea persoanelor fizice şi juridice, permisul de acces în rezervaţie pentru turişti este de: 5̊ lei /persoană/zi; 15̊ lei/persoană/săptămână; 30 lei/persoană/an.Contravaloarea permiselor mai poate fi achitată atât prin mandat poştal, cât şi prin virament bancar, în contul instituţiei noastre nr. R085TREZ6415032xxx000263, deschis la Trezoreria Municipului Tulcea, beneficiar: A.R.B.D.D. Tulcea, Cod fiscal: 3722040, specificând la explicaţii: Tarif acces pentru persoane. Pe durata vizitei în perimetrul RBDD turistul trebuie să prezinte dovada plăţii către organele de control.●Accesul cu nave si ambarcatiuni în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării se face respectând ORDINUL 111/2007 Reguli privind accesul şi circulaţia pe canalele şi lacurile interioare din perimetrul RBDD, emis de Ministerul Mediului şi Pădurilor, în baza permisului de acces pentru nave şi ambarcaţiuni.Obţinerea permisului este condiţionat de plata unui tarif: 100,00 lei/ambarcaţiune/an, respectiv 20,00 lei/ambarcaţiune/sejur.Încasarea tarifului pentru accesul cu nave şi ambarcaţiuni se face la sediul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării de Luni - Joi: 08.00 - 16.30; Vineri: 08.00 - 18.00; Sâmbătă: 08.00 – 14.00.●Accesul cu autovehicule în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării se face în baza unui permis de acces pentru autovehicule, ce este condiţionat de plata unui tarif în valoare de 100,00 lei/autovehicul/an, respectiv 10,00 lei/autovehicul/zi. Permisul se obţine de la sediul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, de Luni - Joi: 08.00 - 16.30; Vineri: 08.00 - 18.00; Sâmbătă: 08.00 – 14.00.Turismul in RBDD se desfăşoară de-a lungul traseelor aprobate, care exclud accesul turiştilor în zonele cu regim de protecţie integrală. ARBDD recomanda folosirea pe traseele aprobate a ghizilor cu pregatire specială pentru RBDD, si deasemenea pentru transportul grupurilor de turişti folosirea navelor de mică capacitate cu propulsie electrică.Accesul in afara traseelor principale este permis numai cu bărci la rame.Cumpararea este permisă în zonele aprobate în acest scop. Hotelurile plutitoare, folosite pentru cazarea şi transportul turiştilor în Rezervaţie, trebuie să fie dotate cu tancuri de depozitare a deşeurilor lichide şi containere pentru resturi menajere.Pentru navele de transport a turiştilor este obligatorie dotarea cu sisteme speciale de colectare a reziduurilor, gunoaielor şi deşeurilor.Turiştii individuali trebuie să scoată din Rezervaţie toate ambalajele de plastic, hârtie, metal sau sticlă care au conţinut propriile alimente.Este interzis accesul turiştilor în coloniile de păsări, conturbarea cuiburilor solitare şi a puilor.ARBDD recomandă folosirea turnurilor de observare a păsărilor. Este interzisă tăierea copacilor şi culegerea plantelor de orice fel.

8

Page 9: Referat Delta Dunării

Practicarea pescuitului recreativ/sportiv se face pe baza permiselor de pescuit recreativ/sportiv emise şi eliberate de Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", cu respectarea reglementărilor în vigoare.Vânătoarea sportivă se organizează numai de asociaţiile de vânătoare legal constituite, în fondurile de vânătoare autorizate de ARBDD. Orice alte informaţii suplimentare privind Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, precum şi informaţii practice privind desfăşurarea turismului puteţi obţine vizitând centrele de informare ale ARBDD : Crişan, Sulina, Tulcea (amplasat la parterul sediului ARBDD).

2.3.Trasee de vizitare pe căi navigabile :

Traseul 1: Tulcea – Gârla Şontea – Mila 23 – Crişan – Tulcea; acest traseu poate fi făcut şi pe varianta: Tulcea – Gorgova – Mila 23 – Crişan – Tulcea Traseul 2: Tulcea – Canalul Litcov – Crişan – Tulcea Traseul 3: Tulcea – Canalul Stipoc – Chilia Veche – Tulcea Traseul 4: Tulcea (Lacul Câşla) – Gârla Somova – Mănăstirea Saon (lacul Telincea) – Tulcea Traseul 5̊: Murighiol – Canalul Dranov – Gura Portiţei – Canalul Dunavăţ – Murighiol Traseul 6: Murighiol – Canalul Dunăvăţ – Canalul Cocoş – Canalul Mustaca – Canalul de Centură – Canalul Dranov – Murighiol (prelungire pe Canalul de Centură spre Canalul Lipoveni şi pe Canalul Mustaca până în Lacul Razim, de unde se poate continua pe traseul 5̊ spre Gura Portiţei) Traseul 7: Murighiol – Uzlina – Lacul Uzlina – Lacul Isac – Gârla Perivolovca – Murighiol Traseul 8: Murighiol – Uzlina – Canalul Litcov – Canalul Crişan – Lacul Puiu – Lacul Erenciuc – Murighiol Traseul 9̊: Crişan – Lacul Roşu – Sulina – Crişan Traseul 10: Crişan – Mila 23 – Lacul Trei Iezere – Crişan Traseul 11: Crişan – Canalul Magearu – Sulina – Crişan Traseul 12: Chilia Veche – Canalul Sulimanca – Lacul Matiţa – Canalul Rădăcinoasele – Chilia Veche Traseul 13: Sulina – Canalul Cardon – Periprava – Golful Musura – Sulina Traseul 14: Sulina – Canalul Busurca – Lacul Roşu – Lacul Erenciuc – Sf. Gheorghe – Canalul Cordon Litoral – Sulina Traseul 15̊: Sf. Gheorghe - Gârla Turcească, până la intrarea în Meleaua Sf. Gheorghe – Sf. Gheorghe

Trasee terestre (drumeţii)

Traseul D1: Letea (Sfiştofca) – Lacul Nebunu - LeteaTraseul D2: Caraorman – Pădurea Caraorman Traseul D3: Murighiol – Lacul Sărături – Murighiol

Page 10: Referat Delta Dunării

Traseul D4: Tulcea (Tudor Vladimirescu) – Canalul Sireasa – Canalul Mila 35̊ – Tulcea Traseul D5̊: Nuntaşi – Cetatea Histria – NuntaşiTraseul D6: Sulina – Plaja SulinaTraseul D7: Plaja SulinaTraseul D8: Natura Trail (Sf. Gheorghe) Traseul D9̊: Sfântu Gheorghe- Câşla Vădanei(Pădurea Letea şi Pădurea Caraorman sunt zone de protecţie integrală, care pot fi vizitate numai în scopuri ştiinţifice, accesul fiind permis doar cercetătorilor şi grupurilor specializate, însoţite de reprezentanţi ai Administraţiei Rezervaţiei. Pot fi vizitate de turişti numai zonele aflate în afara zonei de protecţie integrală)

Camparea în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării

2.4.Cazare si alimentatie

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare, la 31 iulie, in perioada 2004-2007

Judetul Tulcea Anii

Structuri turistice 2004 2005 2006 2007

Total -numar unitati-Hoteluri si moteluri Hanuri turisticeCabane turistice5̊

Campinguri si unitati tip casutaVile turistice si bungalouriTabere de elevi si prescolariPensiuni turistice urbaneSate de vacantaPensiuni turistice ruraleHoteluri pentru tineretHosteluriPopasuri turistice Spatii de cazare pe nave

133 128 148 103 25̊ 18 21 17 2 1 1 1 3 1 1 1 2 2 3 1 46 65̊ 77 39̊ 3 3 3 3 9̊ 10 11 9̊ 1 1 - 1 31 20 24 23 - - - - - - - - 1 2 3 2 10 5̊ 4 6

Sursa date:www.tulcea.insse.ro

Bibliografie

5̊ Inclusiv cabane de vanatoare/pescuit

10

Page 11: Referat Delta Dunării

1.Dr.Marin Nitu, Turismul in Delta Dunarii, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 19822.ddbra.ro3.www.tulcea.insse.ro

11