referat criminalistica

of 23 /23
Particularități ale investigării infracțiunii de înșelăciune prin alte instrumente de plată Dreptul afacerilor are un domeniu mai întins decât dreptul comercial, incluzând şi aspecte de drept public, de drept fiscal, de drept al muncii precum şi de drept civil, deoarece problemele pe care le ridică gestiunea unei unităţi economice (societate, regie, companie sau firmă ) sunt tot mai complexe. În zilele noastre criminalitatea în afaceri este tot mai mult resimţită prin prejudiciile deosebite pe care le produce şi prin diversitatea categoriilor de victime.Gradul de pericol social al infracţiunilor din domeniul afacerilor nu rezultă doar din frecvenţa lor, ci şi din multiplele posibilităţi de acoperire cu acte fictive sau alte mijloace 1 . Administrarea probelor, în cercetarea criminalistică a infracţiunilor din domeniul afacerilor, ridică deseori o serie de dificultăţi provocate in primul rand de complexitatea infracţiunilor în cauză şi volumul mare de documente ce trebuie examinate; terminologia folosită în textul unor legi este variată, iar uneori, neadecvată pentru unele documente 1 Nicolae Văduva, Criminalistică, Curs universitar de tactică și metodică, Editura Universitaria, Craiova, 2004, p.342 1

Author: aditzza17

Post on 29-Jun-2015

948 views

Category:

Documents


2 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Particulariti ale investigrii infraciunii de nelciune prin alte instrumente de plat

Dreptul afacerilor are un domeniu mai ntins dect dreptul comercial, incluznd i aspecte de drept public, de drept fiscal, de drept al muncii precum i de drept civil, deoarece problemele pe care le ridic gestiunea unei uniti economice (societate, regie, companie sau firm ) sunt tot mai complexe. n zilele noastre criminalitatea n afaceri este tot mai mult resimit prin prejudiciile deosebite pe care le produce i prin diversitatea categoriilor de victime.Gradul de pericol social al infraciunilor din domeniul afacerilor nu rezult doar din frecvena lor, ci i din multiplele posibiliti de acoperire cu acte fictive sau alte mijloace1. Administrarea probelor, n cercetarea criminalistic a infraciunilor din domeniul afacerilor, ridic deseori o serie de dificulti provocate in primul rand de complexitatea infraciunilor n cauz i volumul mare de documente ce trebuie examinate; terminologia folosit n textul unor legi este variat, iar uneori, neadecvat pentru unele documente contabile ceea ce conduce la unele confuzii; recurgerea, de ctre fptuitori, la persoane cu influen din zonele politice, economice, administrative; Faptele svrite n domeniul afacerilor sunt incriminate att n dispoziiile Codului penal, ct i n cuprinsul unor legi speciale. Cea mai cunoscut infraciune din domeniul afacerilor este nelciunea, cunoscut n cele mai multe state sub denumirea de escrocherie. nelciunea face parte, alturi de furt, tlhrie i delapidare, din categoria infraciunilor contra patrimoniului, prevzute n Titlul III al Codului penal, partea special. Conform dispoziiilor art. 215 din Codul penal, aa cum a fost modificat prin Legea nr. 140/1996,

1

Nicolae Vduva, Criminalistic, Curs universitar de tactic i metodic, Editura Universitaria, Craiova, 2004, p.342

1

nelciunea const n fapta unei persoane care, n scopul obinerii pentru sine ori pentru altul a unui folos material injust, induce n eroare o alt persoan, cauzndu-i o pagub. n afar de forma simpl, varianta tip, nelciunea are i o variant special, cunoscut n practic sub denumirea de "nelciune n convenii", precum i o modalitate agravant, respectiv cnd fapta a fost comis prin "folosirea de nume sau caliti mincinoase ori de alte mijloace frauduloase2. n general infraciunea de nelciune n convenii se svrete prin folosirea cecului, ns aceas activitate infracional a cptat amploare i n domeniul emiterii biletelor la ordin. Sediul legal al reglementarii biletului la ordin se afla in textele art. 104 107 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin. Biletul la ordin, in literatura de specialitate, a fost definit ca fiind un inscris prin care o persoana denumita emitent sau subscriitor se obliga sa plateasca o suma de bani la scadenta unei alte persoane denumita beneficiar, sau la ordinul acesteia. Altfel spus, biletul la ordin este acel inscris comercial (titlu de credit) prin care o persoana numita emitent sau subscriitor (debitorul) isi asuma obligatia personala si neconditionata sa plateasca pentru respectivul inscris unei alte persoane numite beneficiar (creditor) o anumita suma de bani, la o data fixa numita scadenta si intr-un loc bine determinat3. Pornind de la aceasta definitie doctrinara se contureaza ideea ca raportul juridic implica existenta doar a doua parti: emitentul, care reprezinta debitorul unui raport juridic fundamental nascut din incheierea unui act juridic comercial, devenit acum debitor, si al raportului juridic originar ca urmare a emiterii biletului la ordin si beneficiarul, care este creditorul raportului juridic fundamental si in acelasi timp al celui originar. Acest raport obligational nascut din emiterea biletului la ordin exclude calitatea de subiect avuta de o terta persoana, denumita tras, careia intr-un raport juridic cambial sau intr-unul nascut ca urmare a emiterii unui cec, sa i se adreseze ordinul de plata al unei sume2 3

Codul penal, art. 215 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 140/1996. www.info-legal.ro

2

banesti la scadenta si care ar putea fi reprezentata de o societate bancara (la fel ca in cazul cecului) sau de un comerciant (la fel ca in cazul cambiei). Imprejurarea ca la rubrica emitent din cuprinsul biletului la ordin sunt inserate ca mentiuni alaturi de sediul emitentului, respectiv codul fiscal al acestuia si numarul contului bancar, respectiv banca unde isi are deschis contul, nu este in masura sa includa in sfera raportului obligational in calitate de subiect si nici sa-l indrituiasca pe creditor la incasarea creantelor sale din contul indicat, ci aceste mentiuni au strict valoarea unor pure elemente de identificare ale comerciantului debitor.n condiiile folosirii n relaiile comerciale a biletelor la ordin, este destul de greu s

se poat demonstra intenia unui comerciant de a-l nela pe partenerul su n relaiile comerciale (de regul contracte de vnzare cumprare ). n aceast privin nalta Curte de Casaie si Justiie a stabilit prin decizia nr. 338 din 13 decembrie 2004 ca Emiterea unui bilet la ordin pentru a carui valorificare la data scadentei nu exista acoperirea necesara, nu constituie infractiune in lipsa unor elemente subiective sau obiective corespunzatoare continutului constitutiv al unei fapte penale. Cnd beneficiarul este indus sau mentinut in eroare, cu prilejul incheierii sau executarii unui contract, prin prezentarea ca fiind adevarat faptul mincinos ca exista acoperire in cont pentru incasare, in asa fel inct fara aceasta eroare cel inselat nu ar fi incheiat sau executat contractul, fapta constituie infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. (3) C. pen" Totui literatura juridic penal, pe baza practicii judiciare, a formulat unele criterii n baza crora ntr-un caz concret se poate reine infraciunea de nelciune atunci cnd se folosesc bilete la ordin. ncadrarea juridic corect n acest caz este nelciune n convenii reinndu-se i folosirea unui mijloc fraudulos- art. 215 alin. 2 i alin. 3 C. pen. n stabilirea criteriilor la care am fcut referire anterior voi porni de la un caz concret n care inculpata administrator la o societate comercial de rea-credin fiind, cu prilejul ncheierii contractelor comerciale de vnzare-cumprare cu reprezentanii altor patru societi comerciale, i-a indus n eroare n sensul c, n scopul de a le ctiga ncrederea pentru3

ncheierea contractelor comerciale de vnzare-cumprare, i-a asigurat c le va plti preul mrfurilor, iar n intenia de a-i menine n eroare pe parcursul executrii contractelor, le-a predat cte un bilet la ordin, ns la termenul scadent, a fost refuzat la plat pentru lips de disponibil. Prin aceste manopere viclene i mijloace frauduloase, inculpata a reuit s-i nele pe reprezentanii firmelor comerciale cu nsemnate sume de bani reprezentnd preul mrfurilor nepltite4. Pe de alt parte, vorbind din punct de vedere teoretic pentru existena infraciunii de nelciune, n varianta prevzut n art. 215 alin. 3 C. pen., trebuie s fie ndeplinite urmtoarele condiii: a. s aib loc ncheierea sau executarea unui contract; b. cu prilejul ncheierii sau executrii contractului, subiectul activ s induc sau s menin n eroare subiectul pasiv; c. aciunea de amgire s determine pe cei indui sau meninui n eroare s ncheie sau s execute contractul n condiiile stipulate, adic n condiiile care, altfel, nu ar fi fost acceptate i care a creat o situaie pgubitoare pentru subiectul pasiv; d. aciunea s fie svrit cu intenie; ntruct inducerea n eroare sau meninerea n eroare cu ocazia ncheierii sau executrii contractelor poate avea loc prin orice modalitate, consider c i biletul la ordin, chiar dac exist o procedur legal special de executare n acest caz, poate dobndi caracterul de mijloc fraudulos prin care se comite infraciunea de nelciune n contracte. Biletul la ordin ar putea avea acest caracter cnd n momentul ncheierii contractului emitentul biletului la ordin ar avea deschis cont la o unitate bancar, dar: a. nu avea mijloace bneti n cont, la data emiterii biletului la ordin, sau: b. nu avea mijloace bneti n cont, la data scadenei, pentru c nu a virat nici o sum de bani n contul respectiv.

4

Gheorghe Vizitiu, nelciunea n contractele comerciale, n R.D.P. nr.1/2001, p.116-117

4

De asemenea, pn la scaden nu ar avea nici posibilitatea real de a primi n cont sume de bani de la un eventual debitor care s-i fi fcut o promisiune cert n acest sens; c. emitentul biletului la ordin avea nsemnate datorii fat de mai muli creditori (bnci, firme comerciale etc.), aa nct, chiar i pentru situaia n care posesorul biletului la ordin ar fi procedat la executarea acestuia, executarea ar fi rmas fr obiect. n cazurile artate, biletul la ordin dobndete, la scaden, prin refuzul la plat pentru lips de disponibil bnesc, caracterul de mijloc fraudulos al nelciunii, relevnd intenia frauduloas a emitentului, realizndu-se, astfel, latura obiectiv a infraciunii de nelciune n contracte prevzut n art. 215 alin. 2 i 3 C. pen5. Infraciunea de nelciune se consum n momentul cnd, la scaden, biletul de ordin a fost refuzat la plat, pentru lipsa disponibilitilor bneti i s-a produs prejudicierea contractanilor. In sfera modalitilor de comitere a infraciunilor de nelciune cu bilete la ordin pot fi incluse : - nelciunea comis prin falsificarea tampilei i a semnturii pe biletul la ordin - nelciune cu bilet la ordin completat de mai muli reprezentani ai societii emitente - emiterea biletului la ordin pentru garantarea unui mprumut - fapte comise cu bilete la ordin avalizate - fapte comise cu bilete la ordin girate Organele de urmrire penal, sesizate despre svrirea unei infraciuni de nelciune, fie n paguba avutului public, fie n paguba proprietii private trebuie s lmureasc urmtoarele probleme principale6: 1. Identificarea i cunoaterea persoanei vtmate (persoanelor nelate) 2. Care sunt fptuitorii i contribuia fiecruia la comiterea infraciunii5

n acest sens a se vedea i Vasile Crare, Aplicabilitatea unor norme cu caracter sancionator penal din legea asupra Nicolae Vduva, op. cit. p. 343

cecului nr. 59/1934 n contextul unor soluii din practica judiciar actual, n Dreptul nr. 6/2000, p. 79- 816

5

3. Modul de operare/activitatea ilicit desfurat pentru inducerea sau meninerea

n eroare a persoanei nelate4. Consecinele

activitii ilicite desfurate, recuperarea prejudiciului i

restabilirea situaiei anterioare5. Existena concursului de infraciuni i posibilitile de extindere a cercetarilor

6. Cauzele i condiiile care au generat i favorizat comiterea faptei 1.Infraciunea de nelciune privete cel puin dou persoane, fptuitorul i victima, avnd n vedere faptul c aceast infraciune se svrete cu prilejul formrii, modificrii, ori stingerii unui raport patrimonial i care de fiecare dat produce o pagub. Alteori paguba se rsfrnge att asupra persoanei amgite, ct i asupra alteia. Cunoaterea persoanei pgubite intereseaz, n primul rnd sub aspectul stabilirii identitii persoanei prejudiciate prin activitatea ilicit, dar i sub aspectul stabilirii unitii pgubite n cazul n care aceasta reprezint o astfel de unitate. Organele de urmrire penal, pe lng datele de identificare a persoanelor fizice devenite vicitime ale unei astfel de infraciuni, trebuie s in cont i de trsturile de ordin psiho-comportamental ale acestora7. n literatura de specialitate exist dou opinii, una potrivit creia, spre deosebire de infractor, victima nu concepe i nu pregtete fapta. O alt opinie, exprimat n special de juritii din strintate, susine ideea c unele persoane au o anume "vocaie victmala". A accepta o astfel de opinie nseamn a admite posibilitatea ca persoana nelat s doreasc s devin victima nelciunii8 . 2. Pe lng problema identitii fptuitorului, organele de urmrire penal, trebuie s stabileasc contribuia fiecrui participant, autor, coautor, complice sau instigator. Organul de urmrire penal trebuie s cunoasc fptuitorul i n laturile sale psihocomportamentale. Practica judiciar a demonstrat c, n marea majoritate a cazurilor, infractorii care svresc astfel de fapte, cunoscui sub denumirea de escroci, se disting prin anumite trsturi de ordin psihic, cum ar fi: inteligen i inventivitate, perspicacitate i7 8

C. Aionioaie i V. Berchean, Tratat de metodic criminalistic, Editura Carpai, Craiova, 1994, p.257 Ibidem, p.258

6

spontaneitate n alegerea "stratagemelor" prin care s induc n eroare victimele ori gsirea de motivaii credibile, tupeu, stpnire de sine etc. 9 3. n aceast privin organele de urmrire penal trebuie sa stabileasc n ce a constat concret activitatea desfurat de fptuitor. Dac aceasta s-a folosit de caliti sau nume mincinoase n vederea emiterii biletului la ordin. Acesta este un mod de operare frecvent ntlnit n practica judiciar i se realizeaz fie prin prezentarea unor nume false fr a prezenta victimei documente n acest sens, fie prin prezentarea unor documente de identitate falsificate10. Este lesne de neles c n acest caz pe lng infraciunea de nelciune mai apar n concurs infraciuni ca: fals, uz de fals etc De asemenea fptuitorul poate induce persoana vtmat n eroare prin prezentarea unui nscris falsificat, ireal pe care nu este ndreptit s-l foloseasc. 4. Lmurirea acestei probleme prezint importan deosebit, n primul rnd, sub aspectul ncadrrii juridice corespunztoare a faptei comise, n al doilea rnd, lmurirea consecinelor activitii ilicite se impune din punct de vedere al recuperrii prejudiciului cauzat i restabilirea situaiei anterioare. n practica judiciar s-a apreciat c la calcularea prejudiciului se va avea n vedere att paguba pricinuit prii vtmate, ct i beneficiul nerealizat (taxe de ntrziere, dobnzi, penaliti etc)11. Dup stabilirea concret a pagubei, organele de urmrire penal au obligaia de a lua msurile necesare pentru recuperarea acesteia, sens n care trebuie s identifice bunurile i valorile existente n patrimoniul fptuitorului i a persoanei responsabile civilmente i s dispun msuri asigurtorii. Practic, concluzia consecinelor finale a activitii ilicite se realizeaz ctre sfritul investigrii faptei prin verificarea documentelor i nscrisurilor existente la dosarul cauzei precum i rezultatul audierilor persoanelor implicate.

9

Nicolae Vduva, op. cit., p. 345 Viorel Coroiu, Panfil Georgic, Criminalistic elemente de tactic i metodic, Editura EstFalia, Bucureti 2008, p.181 11 Nicolae Vduva, op. cit., p.34710

7

5. Infraciunile de nelciune prin instrumente de plat se svresc, de regul, n concurs cu infraciunile de fals intelectual, fals material n nscrisuri oficiale si uz de fals, aa cum de altfel am amintit anterior. Problema existentei sau inexistentei concursului de infraciuni trebuie s fie n atenia organelor de urmrire penal, pentru o soluionare temeinic a cauzelor aflate n lucru, dar i pentru extinderea cercetrilor cu privire la toi fptuitorii i toate faptele.12 6. Condiiile i cauzele care genereaz i favorizeaz comiterea infraciunilor de nelciune sunt multiple i au un caracter schimbtor. n acest sens o prim condiie care de care profit faptuitorii o reprezint posibilitatea relativ uoar de falsificare a unor documente n special n condiiile existenei a numeroase aparate performante (xeroxuri, calculatoare etc.); falsificarea unor tampile att datorit simplitii lor, ct i a folosirii noilor tehnici aflate pe pia; neglijena unor persoane n pstrarea documentelor de identitate ; naivitatea unor persoane, asociat cu ignorana i chiar cu reaua-credin, care, dorind s-i rezolve unele interese accept realizarea lor prin alte ci dect cele legale. O important deosebit prezint rezolvarea acestei probleme n realizarea activitii de prevenire a acestor infraciuni, activiti urmrite cu deosebit interes de ctre toate organismele implicate n lupta contra infracionalitii. Ca i n cazul investigrii altor genuri de infraciuni, pentru investigarea infraciunilor de nelciune prin instrumente de plat avem la dispoziie o serie de activiti tactice prin care se realizeaz actul de probaiune i anume: 1. Primirea sesizrii i stabilirea existentei faptei, . 2. Ascultarea prii vtmate i a eventualilor martori. 3. Efectuarea de percheziii domiciliare. 4. Verificarea i ridicarea de nscrisuri. 5. Dispunerea de constatri tehnico-tiinifice i expertize, 6. Efectuarea de confruntri i prezentarea pentru recunoatere.12

Nicoale Vduva, op.cit., p.348

8

7. Ascultarea nvinuiilor i inculpailor. 1. Organul de urmrire penal are sarcina de a primi sesizarea de la partea vtmat sau de la oricare alt persoan care are interes n cauz sau cunoate despre comiterea faptei Sesizarea se materializeaz ntr-o plngere scris sau denun. O discuie amnunit cu partea vtmat i cteva verificri trebuie s conduc organul de urmrire penal la concluzia existenei infraciunii de nelciune. 2. Datorit unor aspecte cum ar fi sentimentul de jen c au ajuns s fie nelate sau a temerii c ar putea fi considerate complici i trase la rspundere, persoanele vtmate coopereaz mai greu cu organele de urmrire penal, fapt ce ngruneaz activitatea de identificare. n contiunare , organele de urmrire penal, stabilesc dorina persoanei vtmate de a participa n proces ca parte vtmat, parte civil sau martor. n funcie de calitatea pe care i-o alege persoana urmeaz a se proceda la audierea acesteia. Cu ocazia ascultrii prii vtmate se vor lmuri urmtoarele probleme: - cine este fptuitorul, dac-i cunoate i datele de identificare ale acestuia, - modul n care l-a cunoscut pe autor i, eventual, persoana care l-a recomandat, - pentru rezolvarea cror probleme a apelat la fptuitor. - ce activiti a ntreprins autorul pentru a o duce i menine n eroare pe victim. . - bunurile sau serviciul pe care l-a prestat fptuitorului. - dac mai cunoate i alte persoane care au fost nelate, sumele sau obiectele pe care le-au dat acestuia, precum i mprejurrile n care au luat la cunotin despre acestea. - dac exist persoane care cunosc i pot da relaii despre activitatea infracional a fptuitorului. - dac l poate recunoate pe fptuitor (n cazul cnd nu cunoate identitatea acestuia). . - dac se constituie parte civil n proces.

9

Avnd n vedere i specificul acestui gen de infraciuni, precum i categoriile de persoane din rndul crora putem alege martorii, activitatea de identificare este greoaie. Mai lejer este ascultarea martorilor desemnai de partea vtmat cam sunt de acord s ajute organele de urmrire penal. 3. Aceast activitate, indiferent c se execut la domiciliul sau la locul de munc al fptuitorului, are ca scop descoperirea bunurilor - , obiecte, nscrisuri etc. - ce au constituit folosul material primit de fptuitor, ca urmare a activitii ilicite defsurate. Totodat, pot fi descoperite nscrisurile de care s-a folosit fptuitorul pentru svrirea infraciunii: acte de identitate false, adeverine, bilete la ordin etc. Se va urmri descoperirea instrumentelor i materialelor ce au folosit la falsificarea documentelor destinate s induc sau s menin n eroare persoanele nelate: matrie, xeroxuri, tampile, fie confecionate artizanal, fie sustrase, tuuri, cerneluri, instrumente scripturale, formulare tipizate etc. Pot fi descoperite nscrisuri primite de la prile vtmate, ceea ce permite extinderea cercetrilor i identificarea tuturor persoanelor nelate. 4. Activitatea de verificare i ridicare de nscrisuri are o important deosebit n investigarea i probarea infraciunilor din domeniul afacerilor. Totodat aceast activitate este specific mediului n care s-a desfurat activitatea infracional. Documentele verificate se ridic n original conform prevederilor procedurale. Dac situaia concret creat impune, ridicarea de nscrisuri se poate realiza silit . n general, pe parcursul investigrii infraciunilor din domeniul afacerilor se dispun urmtoarele constatri tehnico-tiinifice: a)constatri tehnico-tiinifice pentru examinarea tehnic a documentelor (vechimea documentelor, materialele folosite la scriere, autenticitatea). b)constatri tehnico-tiinifice grafice sau expertiz grafic (pentru identificarea scriptorului, dac nscrisurile au fost executate de una i aceeai persoan). 5. n cazul infraciunilor de nelciune prin instrumente de plata, avnd n vedere faptul c infractorii apeleaz foarte des la documente false sau falsificate, n mod frecvent, n10

vederea stabilirii adevrului se dispune efectuarea de constatri tehnico-tiinifice sau expertize ca mijloace de prob ce contribuie la clarificarea diferitelor mprejurri referitoare la condiiile n care a fost svrit infraciunea. De obicei se dispun constatri tehnico-tiinifice sau expertise pentru stabilirea vechimii unor documente, a succesiunii executrii diferitelor meniuni din cuprinsul instrumentelor de plat, a autenticitii tampilelor etc. 6. Activitatea de confruntare este recomandat n investigarea tuturor infraciunilor dar cu att mai mult pentru investigarea infraciunilor din domeniul afacerilor, cum de altfel este i cazul nelaciunii prin instrumente de plat. Acest gen de infraciuni se comit de regul fa de un numr restrins de persoane sau chiar numai autorul i partea vtmat, fapt ce d posibilitatea crerii unor puncte de vedere contradictorii. Exist cazuri n care anumite episoade ale activitii infracionale s-au petrecut numai n prezenta autorului i a prii vtmate, dnd natere situaiei de unu la unu. Pentru lmurirea contradiciilor constatate n declaraiile prilor, organul de urmrire penal are la dispoziie activitatea tactic de confruntare. Se pot efectua confruntri ntre fptuitor i partea vtmat i ntre acetia i martori. O dat ascultat partea vtmat se lmurete problema cunoaterii identitii fptuitorului. In cazul n care parte vtmat nu cunoate identitatea fptuitorului se vor obine de la aceasta semnalmentele care coroborate cu modul de operare ajut la formarea cercului de bnuii. Dup formarea cercului de bnuii se efectueaz prezentarea pentru recunoatere din grup de ctre partea vtmat sau martor dup caz. De asemenea, n cazul n care nu exist posibilitatea aduceri la recunoatere a fptuitorului se procedeaz la recunoaterea dup fotografie n situaia n care organele de urmrire penal au mai avut n lucru cauze avnd drept autor acelai suspect i beneficiaz de fotografii ale acestui sau prin folosirea fotografiei direct din evidena persoanelor. 7. n general persoanele care comit infraciuni de nelciune prin instrumente de plat sunt persoane abile i inteligente , care au cunotiine n domeniu i care de obicei au11

capacitatea de a ascunde fapta svrit cu mai mult uurin. De asemenea caut s justifice sumele de bani sau bunurile obinute, dndu-le o alt destinaie cum ar fi mprumut, folosirea spre bunul mers al unei activiti. Pregtirea n vederea ascultrii acestei categorii de nvinuii sau inculpai trebuie fcut cu mult atenie. Se vor avea n vedere att laturile psihice i de comportament ale nvinuiilor sau inculpailor, ct i procedeele tactice cele mai adecvate de ascultare13. De apreciat c cel mai indicat procedeu de ascultare este acela al prezentrii progresive a probelor de vinovie. Ascultarea nvinuiilor sau inculpailor trebuie s conduc la lmurirea problemelor eseniale ale cauzei dintre care amintim urmtoarele: - mprejurrile n care au cunoscut victimele; - calitile pe care i le-au atribuit i nscrisurile de care s-au folosit pentru a le induce i menine n eroare; - obiectul "tranzaciei" i "garaniile" pe care le-au oferit; - sumele de bani sau alte avantaje materiale pe care le-au primit; - modul n care i-au procurat actele de identitate false;

13

Nicolae Vduva, op. cit., p. 355

12

BIBLIOGRAFIE

1. Codul Penal al Romniei 2. Codul de procedura penal al Romniei3. Nicolae Vduva, Criminalistic, Curs universitar de tactic i metodic, Editura

Universitaria, Craiova, 20044. Gheorghe Vizitiu, nelciunea n contractele comerciale, n R.D.P. nr.1/2001 5. Vasile Crare, Aplicabilitatea unor norme cu caracter sancionator penal din legea

asupra cecului nr. 59/1934 n contextul unor soluii din practica judiciar actual, n Dreptul nr. 6/20006. Viorel Coroiu, Panfil Georgic, Criminalistic elemente de tactic i metodic, Editura

EstFalia, Bucureti 20087. C. Aionioaie i V. Berchean, Tratat de metodic criminalistic, Editura Carpai,

Craiova 1994 8. www.info-legal.ro

13